Numărul 202,4 are partea întreagă 202, deci este cel mai mare dintre cele patru numere.
Comparăm primele trei numere, care au aceeași parte întreagă (20) și primele două zecimale identice (2 și 4):
La a treia zecimală (ordinul miimilor):
numărul 20,240… are cifra 0;
numărul 20,242… are cifra 2;
numărul 20,244… are cifra 4.
Cum 0<2<4, obținem ordinea:
20,24<20,(24)<20,2(4)<202,4
Cel mai mic număr este 20,24.
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
5. Patru eleve, Andra, Ianisa, Teodora și Nadia, au calculat produsul numerelor x=22+22 și y=24+24. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Andra
Ianisa
Teodora
Nadia
16
82
32
64
Dintre cele patru eleve, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)
a) Andra
b) Ianisa
c) Teodora
d) Nadia
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi valoarea numărului x:
x=22+22=4+4=8=4⋅2=22
Calculăm valoarea numărului y:
y=24+24=16+16=32=16⋅2=42
Calculăm produsul numerelor x și y:
x⋅y=22⋅42=(2⋅4)⋅(2⋅2)=8⋅2=16
Comparând cu rezultatele din tabel, Andra a obținut rezultatul corect (16).
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. Afirmația: „Suma numerelor întregi negative din intervalul (−6,4] este −5.” este: (5p)
1. În figura alăturată, punctele A,B,C,D și E sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=2 cm, BC=2AB, CD=2BC și DE=3BC. Lungimea segmentului CE este egală cu: (5p)
a) 12 cm
b) 16 cm
c) 20 cm
d) 24 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm pe rând lungimile segmentelor date în ipoteză:
AB=2 cmBC=2⋅AB=2⋅2 cm=4 cmCD=2⋅BC=2⋅4 cm=8 cmDE=3⋅BC=3⋅4 cm=12 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,E, lungimea segmentului CE este suma lungimilor segmentelor adiacente CD și DE:
CE=CD+DE=8 cm+12 cm=20 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. În figura alăturată, punctele A,O și E sunt coliniare și unghiurile AOB,BOC,COD și DOE sunt congruente. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB și semidreapta ON este bisectoarea unghiului DOE. Măsura unghiului MON este egală cu: (5p)
a) 90∘
b) 120∘
c) 135∘
d) 150∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece punctele A,O,E sunt coliniare în această ordine, unghiul ∢AOE este un unghi alungit:
∢AOE=180∘
Unghiul alungit este compus din patru unghiuri adiacente congruente:
∢AOB≡∢BOC≡∢COD≡∢DOE
Măsura fiecăruia dintre cele patru unghiuri este:
∢AOB=4180∘=45∘
Semidreapta OM este bisectoarea unghiului ∢AOB, deci:
∢AOM=∢MOB=245∘=22,5∘
Semidreapta ON este bisectoarea unghiului ∢DOE, deci:
∢DON=∢NOE=245∘=22,5∘
Măsura unghiului ∢MON se obține însumând unghiurile adiacente componente:
3. În figura alăturată, MN este linie mijlocie în triunghiul ABC. Valoarea raportului dintre aria triunghiului AMN și aria triunghiului ABC este egală cu: (5p)
a) 21
b) 31
c) 41
d) 32
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentul MN fiind linie mijlocie în triunghiul △ABC, punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB și respectiv AC.
Rezultă că:
MN∥BCșiMN=2BC
Conform teoremei fundamentale a asemănării:
△AMN∼△ABC
Raportul de asemănare este:
k=ABAM=ACAN=BCMN=21
Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△ABCA△AMN=k2=(21)2=41
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. Figura alăturată reprezintă o rețea de drumuri care unesc cinci atracții turistice A,B,C,D și T. Punctele A,B,C,D sunt vârfurile unui dreptunghi. Drumul AT este perpendicular pe drumul BD. Știind că distanța dintre D și T este de 4 km și distanța dintre T și B este 9 km, atunci distanța parcursă de un turist care vizitează, pornind din A, atracția turistică T, este egală cu: (5p)
a) 5 km
b) 6 km
c) 7 km
d) 8 km
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece ABCD este dreptunghi, unghiul ∢DAB este drept:
∢DAB=90∘
Prin urmare, triunghiul △DAB este dreptunghic în A, având ipotenuza BD.
Segmentul AT este perpendicular pe ipotenuza BD (T∈BD), deci AT este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în △DAB.
Punctul T determină pe ipotenuza BD proiecțiile catetelor, cu lungimile DT=4 km și TB=9 km.
Conform teoremei înălțimii în triunghiul dreptunghic △DAB:
AT2=DT⋅TB
Înlocuim valorile numerice:
AT2=4⋅9=36⟹AT=36=6 km
Distanța parcursă de turist de la A la T este egală cu 6 km.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. În figura alăturată, AB și CD sunt diametre în cercul de centru O, iar măsura arcului mic BD este egală cu 60∘. Măsura unghiului CDA este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Măsura unghiului la centru este egală cu măsura arcului de cerc subîntins:
∢BOD=m(BD⌢)=60∘
Unghiurile ∢AOC și ∢BOD sunt unghiuri opuse la vârf, formate de intersecția dreptelor diametrelor AB și CD în centrul O:
∢AOC=∢BOD=60∘⟹m(AC⌢)=60∘
Unghiul ∢CDA este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AC⌢. Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului pe care îl subîntinde:
∢CDA=2m(AC⌢)=260∘=30∘
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. Suma lungimilor tuturor muchiilor unui cub este egală cu 120 cm. Aria unei fețe laterale ale cubului este egală cu: (5p)
a) 100 cm2
b) 144 cm2
c) 225 cm2
d) 400 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un cub are 12 muchii de lungimi egale. Notăm cu l lungimea unei muchii a cubului.
Suma tuturor muchiilor cubului este:
12⋅l=120 cm⟹l=12120=10 cm
Fiecare față a cubului este un pătrat cu latura l=10 cm.
Aria unei fețe a cubului este:
Afața˘=l2=102=100 cm2
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Elevii unei clase își propun să strângă o sumă de bani (fiecare donând în mod egal) pentru a putea cumpăra un laptop unei familii nevoiașe cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Dacă fiecare elev donează câte 100 de lei, atunci suma strânsă depășește cu 250 lei prețul laptopului. Dacă fiecare elev din clasă donează câte 80 de lei atunci mai trebuie încă 250 de lei pentru a putea cumpăra laptopul.
(2p) a) Numărul elevilor din clasă poate fi egal cu 20? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Ce sumă trebuie să doneze fiecare elev din clasă pentru a putea strânge exact suma necesară achiziționării laptopului?
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că în clasă sunt 20 de elevi:
Dacă fiecare elev donează câte 100 de lei, suma strânsă este:
20⋅100=2000 lei
Deoarece această sumă depășește prețul laptopului cu 250 de lei, prețul laptopului ar fi:
2000−250=1750 lei
Dacă fiecare elev donează câte 80 de lei, suma strânsă este:
20⋅80=1600 lei
Deoarece mai sunt necesari 250 de lei pentru cumpărarea laptopului, prețul acestuia ar fi:
1600+250=1850 lei
(1 punct)
Observăm că 1750 lei=1850 lei (diferența dintre sumele strânse 2000−1600=400 lei nu este egală cu diferența impusă de ipoteză 250+250=500 lei).
Contradicția arată că numărul elevilor din clasă nu poate fi egal cu 20. (1 punct)
b) Notăm cu x numărul elevilor din clasă și cu L prețul laptopului în lei.
Exprimăm prețul laptopului în cele două situații:
L=100x−250L=80x+250
Egalăm cele două expresii:
100x−250=80x+250
(1 punct)
Rezolvăm ecuația liniară:
100x−80x=250+250⟹20x=500⟹x=20500=25 elevi
Așadar, în clasă sunt 25 de elevi. (1 punct)
Calculăm prețul laptopului:
L=100⋅25−250=2500−250=2250 lei
(Verificare: 80⋅25+250=2000+250=2250 lei.)
Suma S pe care trebuie să o doneze fiecare elev pentru a acoperi exact costul laptopului este:
S=252250=90 lei
Fiecare elev trebuie să doneze suma de 90 de lei. (1 punct)
b) Folosim forma simplificată a expresiei pentru n și −n:
E(n)=19n+7E(−n)=19(−n)+7=−19n+7
(1 punct)
Condiția E(n)=E(−n) devine:
19n+7=−19n+7
Scădem 7 din ambii membri:
19n=−19n⟹19n+19n=0⟹38n=0⟹n=0
(1 punct)
Deoarece 0∈N, numărul n=0 este singurul element al mulțimii A:
A={0}
Cardinalul mulțimii A (numărul elementelor) este:
card(A)=1
(1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD cu AB=15 cm, punctul M este mijlocul laturii AB și punctul O este intersecția diagonalelor pătratului. Punctele E și F sunt punctele de intersecție a dreptelor AC și DM, respectiv BD și CM.
(2p) a) Demonstrează că triunghiurile ADE și BCF sunt congruente.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului EF.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Comparăm triunghiurile dreptunghice △ADM și △BCM:
AD=BC (laturi ale pătratului ABCD);
∢DAM=∢CBM=90∘;
AM=BM (M este mijlocul laturii AB).
Conform cazului Catetă-Catetă (C.C.):
△ADM≡△BCM⟹∢ADM≡∢BCM
(1 punct)
Comparăm acum triunghiurile △ADE și △BCF:
AD=BC (laturi ale pătratului);
∢ADE≡∢BCF (deoarece ∢ADE=∢ADM și ∢BCF=∢BCM);
Diagonalele pătratului sunt bisectoare ale unghiurilor drepte:
în △ADE: ∢DAE=∢DAC=45∘;
în △BCF: ∢CBF=∢CBD=45∘;
deci ∢DAE≡∢CBF.
Conform cazului Unghi-Latură-Unghi (U.L.U.), rezultă:
△ADE≡△BCF
(1 punct)
b) În triunghiul △ABD:
Segmentul DM este mediană, deoarece M este mijlocul laturii AB;
Segmentul AO este mediană, deoarece diagonalele pătratului se înjumătățesc, deci O este mijlocul diagonalei BD.
Punctul E=DM∩AO este punctul de intersecție a două mediane în △ABD, deci E este centrul de greutate al triunghiului △ABD.
Conform proprietății centrului de greutate:
OAOE=31
(1 punct)
În triunghiul △ABC:
Segmentul CM este mediană, deoarece M este mijlocul laturii AB;
Segmentul BO este mediană, deoarece O este mijlocul diagonalei AC.
Punctul F=CM∩BO este punctul de intersecție a două mediane în △ABC, deci F este centrul de greutate al triunghiului △ABC.
Conform proprietății centrului de greutate:
OBOF=31
(1 punct)
În triunghiul △OAB, punctele E∈OA și F∈OB satisfac egalitatea rapoartelor:
OAOE=OBOF=31
Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă că:
EF∥AB
Aplicând teorema fundamentală a asemănării în △OEF∼△OAB, avem:
ABEF=OAOE=31⟹EF=31⋅AB=315=5 cm
Lungimea segmentului EF este de 5 cm. (1 punct)
5. În figura alăturată sunt reprezentate triunghiurile dreptunghice isoscele ABC, CDF și DEF, cu ipotenuzele BC,DF și respectiv EF. Punctul F este mijlocul segmentului BC și AB=24 cm.
(2p) a) Arată că BE=1210 cm.
(3p) b) Demonstrează că patrulaterul ACDE este trapez isoscel.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul dreptunghic isoscel △ABC cu ipotenuza BC:
AB=AC=24 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BC:
BC=AB2=242 cm
Punctul F este mijlocul segmentului BC, deci:
BF=CF=2BC=122 cm
În triunghiul dreptunghic isoscel △CDF cu ipotenuza DF:
Catetele sunt egale: CD=CF=122 cm;
Măsurile unghiurilor ascuțite sunt de 45∘: ∢CFD=∢CDF=45∘;
Lungimea ipotenuzei DF este:
DF=CD2=122⋅2=24 cm
În triunghiul dreptunghic isoscel △DEF cu ipotenuza EF:
Catetele sunt egale: DE=DF=24 cm;
Măsurile unghiurilor ascuțite sunt de 45∘: ∢DFE=∢DEF=45∘;
Lungimea ipotenuzei EF este:
EF=DF2=242 cm
(1 punct)
Calculăm măsura unghiului ∢CFE:
∢CFE=∢CFD+∢DFE=45∘+45∘=90∘⟹EF⊥BC
Punctele B,F,C fiind coliniare, deducem că ∢BFE=180∘−∢CFE=90∘, deci triunghiul △BFE este dreptunghic în F.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △BFE:
BE2=BF2+EF2=(122)2+(242)2=288+1152=1440BE=1440=144⋅10=1210 cm
(1 punct)
b) În triunghiul isoscel △ABC (AB=AC), punctul F este mijlocul bazei BC, așadar mediana AF este și înălțime:
AF⊥BC
De la subpunctul a) avem că:
EF⊥BC
Deoarece în punctul F al dreptei BC se ridică o unică perpendiculară, rezultă că semidreptele opuse FA și FE formează o dreaptă, deci punctele A,F,E sunt coliniare, iar dreapta AE⊥BC. (1 punct)
Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic △CDF, unghiul drept este ∢DCF=90∘, deci:
DC⊥BC
Cum două drepte distincte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele:
AE⊥BCșiDC⊥BC⟹AE∥DC
(1 punct)
Laturile neparalele ale patrulaterului ACDE sunt AC și DE:
AC=24 cm (din ipoteză);
DE=24 cm (catetă în triunghiul dreptunghic isoscel △DEF).
Așadar:
AC=DE=24 cm
Lungimile bazelor sunt:
CD=122 cm;
AE=AF+FE=122 cm+242 cm=362 cm.
Cum AE∥DC, AE=DC și laturile neparalele sunt congruente (AC=DE), patrulaterul ACDE este trapez isoscel. (1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCD, cu AB=10 cm, iar punctele M,N și P sunt mijloacele segmentelor BC,AD și respectiv BD.
(2p) a) Arătați că dreapta MP este paralelă cu planul (ACD).
(3p) b) Demonstrează că unghiul dreptelor AB și MN are măsura egală cu 45∘.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul bazei △BCD:
Punctul M este mijlocul segmentului BC;
Punctul P este mijlocul segmentului BD.
Rezultă că segmentul MP este linie mijlocie în triunghiul △BCD, paralel cu a treia latură:
MP∥CD
(1 punct)
Deoarece CD⊂(ACD) și dreapta MP⊂(ACD), conform criteriului de paralelism dintre o dreaptă și un plan, rezultă:
MP∥(ACD)
(1 punct)
b) În triunghiul △ABD:
Punctul N este mijlocul muchiei AD;
Punctul P este mijlocul muchiei BD.
Rezultă că segmentul NP este linie mijlocie în triunghiul △ABD:
NP∥ABșiNP=2AB=210=5 cm
Deoarece NP∥AB, unghiul format de dreptele necoplanare AB și MN este egal cu unghiul format de dreptele concurente NP și MN:
∢(AB,MN)=∢(NP,MN)=∢MNP
(1 punct)
Determinăm lungimile laturilor triunghiului △MNP:
NP=5 cm;
MP este linie mijlocie în △BCD, deci MP=2CD=210=5 cm;
Pentru calculul segmentului MN:
Fețele tetraedrului regulat sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura de 10 cm.
În triunghiul echilateral △ABC, AM este înălțime și mediană:
AM=2103=53 cm
În triunghiul echilateral △BCD, DM este înălțime și mediană:
DM=2103=53 cm
Triunghiul △AMD este isoscel cu AM=DM=53 cm și baza AD=10 cm.
Punctul N fiind mijlocul bazei AD, mediana MN este și înălțime în △AMD (MN⊥AD).
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △MND (∢MND=90∘), unde DN=2AD=5 cm:
MN=DM2−DN2=(53)2−52=75−25=50=52 cm
(1 punct)
Studiem natura triunghiului △MNP:
Avem laturile MP=5 cm, NP=5 cm și MN=52 cm.
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora:
MP2+NP2=52+52=25+25=50MN2=(52)2=50
Deoarece MP2+NP2=MN2, triunghiul △MNP este dreptunghic în P (∢MPN=90∘).
Cum MP=NP=5 cm, triunghiul △MNP este dreptunghic isoscel. Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au măsura de 45∘, deci: