BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Timiș (V1)

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Timiș (Varianta 1)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 20−24:220 - 24 : 2 este egal cu: (5p)

a) −2-2
b) 22
c) 88
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii efectuării operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:

24:2=1224 : 2 = 12

Apoi efectuăm scăderea:

20−12=820 - 12 = 8

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. Dacă x5=y2\frac{x}{5} = \frac{y}{2}, atunci rezultatul calculului 2x−5y+32x - 5y + 3 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 22
c) 33
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din egalitatea de rapoarte x5=y2\frac{x}{5} = \frac{y}{2}, aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

2⋅x=5⋅y  ⟹  2x−5y=02 \cdot x = 5 \cdot y \implies 2x - 5y = 0

Înlocuim expresia 2x−5y2x - 5y în calculul cerut:

2x−5y+3=0+3=32x - 5y + 3 = 0 + 3 = 3

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. Cel mai mic multiplu comun al numerelor naturale 2020 și 2424 este egal cu: (5p)

a) 44
b) 4040
c) 480480
d) 120120

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Descompunem cele două numere naturale în factori primi:

20=22⋅520 = 2^2 \cdot 5 24=23⋅324 = 2^3 \cdot 3

Pentru a calcula cel mai mic multiplu comun [20,24][20, 24], luăm toți factorii primi comuni și necomuni, o singură dată, la exponentul cel mai mare:

[20,24]=23⋅3⋅5=8⋅3⋅5=120[20, 24] = 2^3 \cdot 3 \cdot 5 = 8 \cdot 3 \cdot 5 = 120

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


4. Dintre numerele 20,2420{,}24; 20,(24)20{,}(24); 20,2(4)20{,}2(4) și 202,4202{,}4 cel mai mic este egal cu: (5p)

a) 20,2420{,}24
b) 20,(24)20{,}(24)
c) 20,2(4)20{,}2(4)
d) 202,4202{,}4

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem reprezentările zecimale cu suficiente zecimale pentru comparare:

20,24=20,24000…20{,}24 = 20{,}24000\dots 20,(24)=20,24242…20{,}(24) = 20{,}24242\dots 20,2(4)=20,24444…20{,}2(4) = 20{,}24444\dots 202,4=202,40000…202{,}4 = 202{,}40000\dots

Numărul 202,4202{,}4 are partea întreagă 202202, deci este cel mai mare dintre cele patru numere.

Comparăm primele trei numere, care au aceeași parte întreagă (2020) și primele două zecimale identice (22 și 44):

  • La a treia zecimală (ordinul miimilor):
    • numărul 20,240…20{,}240\dots are cifra 00;
    • numărul 20,242…20{,}242\dots are cifra 22;
    • numărul 20,244…20{,}244\dots are cifra 44.

Cum 0<2<40 < 2 < 4, obținem ordinea:

20,24<20,(24)<20,2(4)<202,420{,}24 < 20{,}(24) < 20{,}2(4) < 202{,}4

Cel mai mic număr este 20,2420{,}24.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. Patru eleve, Andra, Ianisa, Teodora și Nadia, au calculat produsul numerelor x=22+22x = \sqrt{2^2 + 2^2} și y=24+24y = \sqrt{2^4 + 2^4}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AndraIanisaTeodoraNadia
1616828\sqrt{2}32326464

Dintre cele patru eleve, rezultatul corect a fost obținut de: (5p)

a) Andra
b) Ianisa
c) Teodora
d) Nadia

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului xx:

x=22+22=4+4=8=4⋅2=22x = \sqrt{2^2 + 2^2} = \sqrt{4 + 4} = \sqrt{8} = \sqrt{4 \cdot 2} = 2\sqrt{2}

Calculăm valoarea numărului yy:

y=24+24=16+16=32=16⋅2=42y = \sqrt{2^4 + 2^4} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = \sqrt{16 \cdot 2} = 4\sqrt{2}

Calculăm produsul numerelor xx și yy:

x⋅y=22⋅42=(2⋅4)⋅(2⋅2)=8⋅2=16x \cdot y = 2\sqrt{2} \cdot 4\sqrt{2} = (2 \cdot 4) \cdot (\sqrt{2} \cdot \sqrt{2}) = 8 \cdot 2 = 16

Comparând cu rezultatele din tabel, Andra a obținut rezultatul corect (1616).

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. Afirmația: „Suma numerelor întregi negative din intervalul (−6,4](-6, 4] este −5-5.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm numerele întregi aparținând intervalului (−6,4](-6, 4]:

(−6,4]∩Z={−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}(-6, 4] \cap \mathbb{Z} = \{-5, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Dintre acestea, numerele întregi strict negative sunt:

{−5,−4,−3,−2,−1}\{-5, -4, -3, -2, -1\}

Calculăm suma lor:

S=(−5)+(−4)+(−3)+(−2)+(−1)=−15S = (-5) + (-4) + (-3) + (-2) + (-1) = -15

Deoarece −15≠−5-15 \neq -5, afirmația din enunț este falsă.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, BC=2ABBC = 2AB, CD=2BCCD = 2BC și DE=3BCDE = 3BC. Lungimea segmentului CECE este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 16 cm16\text{ cm}
c) 20 cm20\text{ cm}
d) 24 cm24\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm pe rând lungimile segmentelor date în ipoteză:

AB=2 cmAB = 2\text{ cm} BC=2⋅AB=2⋅2 cm=4 cmBC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 2\text{ cm} = 4\text{ cm} CD=2⋅BC=2⋅4 cm=8 cmCD = 2 \cdot BC = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm} DE=3⋅BC=3⋅4 cm=12 cmDE = 3 \cdot BC = 3 \cdot 4\text{ cm} = 12\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,EA, B, C, D, E, lungimea segmentului CECE este suma lungimilor segmentelor adiacente CDCD și DEDE:

CE=CD+DE=8 cm+12 cm=20 cmCE = CD + DE = 8\text{ cm} + 12\text{ cm} = 20\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. În figura alăturată, punctele A,OA, O și EE sunt coliniare și unghiurile AOB,BOC,CODAOB, BOC, COD și DOEDOE sunt congruente. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB și semidreapta ONON este bisectoarea unghiului DOEDOE. Măsura unghiului MONMON este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 90∘90^\circ
b) 120∘120^\circ
c) 135∘135^\circ
d) 150∘150^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece punctele A,O,EA, O, E sunt coliniare în această ordine, unghiul ∢AOE\sphericalangle AOE este un unghi alungit:

∢AOE=180∘\sphericalangle AOE = 180^\circ

Unghiul alungit este compus din patru unghiuri adiacente congruente:

∢AOB≡∢BOC≡∢COD≡∢DOE\sphericalangle AOB \equiv \sphericalangle BOC \equiv \sphericalangle COD \equiv \sphericalangle DOE

Măsura fiecăruia dintre cele patru unghiuri este:

∢AOB=180∘4=45∘\sphericalangle AOB = \frac{180^\circ}{4} = 45^\circ

Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB, deci:

∢AOM=∢MOB=45∘2=22,5∘\sphericalangle AOM = \sphericalangle MOB = \frac{45^\circ}{2} = 22{,}5^\circ

Semidreapta ONON este bisectoarea unghiului ∢DOE\sphericalangle DOE, deci:

∢DON=∢NOE=45∘2=22,5∘\sphericalangle DON = \sphericalangle NOE = \frac{45^\circ}{2} = 22{,}5^\circ

Măsura unghiului ∢MON\sphericalangle MON se obține însumând unghiurile adiacente componente:

∢MON=∢MOB+∢BOC+∢COD+∢DON\sphericalangle MON = \sphericalangle MOB + \sphericalangle BOC + \sphericalangle COD + \sphericalangle DON ∢MON=22,5∘+45∘+45∘+22,5∘=135∘\sphericalangle MON = 22{,}5^\circ + 45^\circ + 45^\circ + 22{,}5^\circ = 135^\circ

Alternativ, scăzând unghiurile exterioare din unghiul alungit:

∢MON=180∘−(∢AOM+∢NOE)=180∘−(22,5∘+22,5∘)=180∘−45∘=135∘\sphericalangle MON = 180^\circ - (\sphericalangle AOM + \sphericalangle NOE) = 180^\circ - (22{,}5^\circ + 22{,}5^\circ) = 180^\circ - 45^\circ = 135^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. În figura alăturată, MNMN este linie mijlocie în triunghiul ABCABC. Valoarea raportului dintre aria triunghiului AMNAMN și aria triunghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 12\frac{1}{2}
b) 13\frac{1}{3}
c) 14\frac{1}{4}
d) 23\frac{2}{3}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul MNMN fiind linie mijlocie în triunghiul △ABC\triangle ABC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB și respectiv ACAC.

Rezultă că:

MN∥BCșiMN=BC2MN \parallel BC \quad \text{și} \quad MN = \frac{BC}{2}

Conform teoremei fundamentale a asemănării:

△AMN∼△ABC\triangle AMN \sim \triangle ABC

Raportul de asemănare este:

k=AMAB=ANAC=MNBC=12k = \frac{AM}{AB} = \frac{AN}{AC} = \frac{MN}{BC} = \frac{1}{2}

Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:

A△AMNA△ABC=k2=(12)2=14\frac{\mathcal{A}_{\triangle AMN}}{\mathcal{A}_{\triangle ABC}} = k^2 = \left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{1}{4}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. Figura alăturată reprezintă o rețea de drumuri care unesc cinci atracții turistice A,B,C,DA, B, C, D și TT. Punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt vârfurile unui dreptunghi. Drumul ATAT este perpendicular pe drumul BDBD. Știind că distanța dintre DD și TT este de 4 km4\text{ km} și distanța dintre TT și BB este 9 km9\text{ km}, atunci distanța parcursă de un turist care vizitează, pornind din AA, atracția turistică TT, este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 5 km5\text{ km}
b) 6 km6\text{ km}
c) 7 km7\text{ km}
d) 8 km8\text{ km}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, unghiul ∢DAB\sphericalangle DAB este drept:

∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ

Prin urmare, triunghiul △DAB\triangle DAB este dreptunghic în AA, având ipotenuza BDBD.

Segmentul ATAT este perpendicular pe ipotenuza BDBD (T∈BDT \in BD), deci ATAT este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în △DAB\triangle DAB.

Punctul TT determină pe ipotenuza BDBD proiecțiile catetelor, cu lungimile DT=4 kmDT = 4\text{ km} și TB=9 kmTB = 9\text{ km}.

Conform teoremei înălțimii în triunghiul dreptunghic △DAB\triangle DAB:

AT2=DT⋅TBAT^2 = DT \cdot TB

Înlocuim valorile numerice:

AT2=4⋅9=36  ⟹  AT=36=6 kmAT^2 = 4 \cdot 9 = 36 \implies AT = \sqrt{36} = 6\text{ km}

Distanța parcursă de turist de la AA la TT este egală cu 6 km6\text{ km}.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. În figura alăturată, ABAB și CDCD sunt diametre în cercul de centru OO, iar măsura arcului mic BDBD este egală cu 60∘60^\circ. Măsura unghiului CDACDA este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Măsura unghiului la centru este egală cu măsura arcului de cerc subîntins:

∢BOD=m(BD⌢)=60∘\sphericalangle BOD = \text{m}(\overparen{BD}) = 60^\circ

Unghiurile ∢AOC\sphericalangle AOC și ∢BOD\sphericalangle BOD sunt unghiuri opuse la vârf, formate de intersecția dreptelor diametrelor ABAB și CDCD în centrul OO:

∢AOC=∢BOD=60∘  ⟹  m(AC⌢)=60∘\sphericalangle AOC = \sphericalangle BOD = 60^\circ \implies \text{m}(\overparen{AC}) = 60^\circ

Unghiul ∢CDA\sphericalangle CDA este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AC⌢\overparen{AC}. Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului pe care îl subîntinde:

∢CDA=m(AC⌢)2=60∘2=30∘\sphericalangle CDA = \frac{\text{m}(\overparen{AC})}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. Suma lungimilor tuturor muchiilor unui cub este egală cu 120 cm120\text{ cm}. Aria unei fețe laterale ale cubului este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 100 cm2100\text{ cm}^2
b) 144 cm2144\text{ cm}^2
c) 225 cm2225\text{ cm}^2
d) 400 cm2400\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un cub are 1212 muchii de lungimi egale. Notăm cu ll lungimea unei muchii a cubului.

Suma tuturor muchiilor cubului este:

12⋅l=120 cm  ⟹  l=12012=10 cm12 \cdot l = 120\text{ cm} \implies l = \frac{120}{12} = 10\text{ cm}

Fiecare față a cubului este un pătrat cu latura l=10 cml = 10\text{ cm}.

Aria unei fețe a cubului este:

Afața˘=l2=102=100 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = l^2 = 10^2 = 100\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Elevii unei clase își propun să strângă o sumă de bani (fiecare donând în mod egal) pentru a putea cumpăra un laptop unei familii nevoiașe cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Dacă fiecare elev donează câte 100100 de lei, atunci suma strânsă depășește cu 250250 lei prețul laptopului. Dacă fiecare elev din clasă donează câte 8080 de lei atunci mai trebuie încă 250250 de lei pentru a putea cumpăra laptopul.

(2p) a) Numărul elevilor din clasă poate fi egal cu 2020? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Ce sumă trebuie să doneze fiecare elev din clasă pentru a putea strânge exact suma necesară achiziționării laptopului?

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că în clasă sunt 2020 de elevi:

  • Dacă fiecare elev donează câte 100100 de lei, suma strânsă este:
20⋅100=2000 lei20 \cdot 100 = 2000\text{ lei}

Deoarece această sumă depășește prețul laptopului cu 250250 de lei, prețul laptopului ar fi:

2000−250=1750 lei2000 - 250 = 1750\text{ lei}
  • Dacă fiecare elev donează câte 8080 de lei, suma strânsă este:
20⋅80=1600 lei20 \cdot 80 = 1600\text{ lei}

Deoarece mai sunt necesari 250250 de lei pentru cumpărarea laptopului, prețul acestuia ar fi:

1600+250=1850 lei1600 + 250 = 1850\text{ lei}

(1 punct)

Observăm că 1750 lei≠1850 lei1750\text{ lei} \neq 1850\text{ lei} (diferența dintre sumele strânse 2000−1600=400 lei2000 - 1600 = 400\text{ lei} nu este egală cu diferența impusă de ipoteză 250+250=500 lei250 + 250 = 500\text{ lei}).

Contradicția arată că numărul elevilor din clasă nu poate fi egal cu 2020. (1 punct)

b) Notăm cu xx numărul elevilor din clasă și cu LL prețul laptopului în lei.

Exprimăm prețul laptopului în cele două situații:

L=100x−250L = 100x - 250 L=80x+250L = 80x + 250

Egalăm cele două expresii:

100x−250=80x+250100x - 250 = 80x + 250

(1 punct)

Rezolvăm ecuația liniară:

100x−80x=250+250  ⟹  20x=500  ⟹  x=50020=25 elevi100x - 80x = 250 + 250 \implies 20x = 500 \implies x = \frac{500}{20} = 25\text{ elevi}

Așadar, în clasă sunt 2525 de elevi. (1 punct)

Calculăm prețul laptopului:

L=100⋅25−250=2500−250=2250 leiL = 100 \cdot 25 - 250 = 2500 - 250 = 2250\text{ lei}

(Verificare: 80⋅25+250=2000+250=2250 lei80 \cdot 25 + 250 = 2000 + 250 = 2250\text{ lei}.)

Suma SS pe care trebuie să o doneze fiecare elev pentru a acoperi exact costul laptopului este:

S=225025=90 leiS = \frac{2250}{25} = 90\text{ lei}

Fiecare elev trebuie să doneze suma de 9090 de lei. (1 punct)


2. Se consideră numerele reale:

a=3(42+33)−2(24+3)a = \sqrt{3}(4\sqrt{2} + 3\sqrt{3}) - 2(\sqrt{24} + 3) b=∣5−33∣+2(32−32)+123b = |5 - 3\sqrt{3}| + 2\left(\frac{3}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) + \frac{\sqrt{12}}{\sqrt{3}}

(2p) a) Arată că a=3a = 3.

(3p) b) Arată că media aritmetică a numerelor aa și bb aparține intervalului (3;23)(3; 2\sqrt{3}).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Distribuim înmulțirile în expresia numărului aa:

3⋅(42+33)=46+3⋅(3)2=46+3⋅3=46+9\sqrt{3} \cdot (4\sqrt{2} + 3\sqrt{3}) = 4\sqrt{6} + 3 \cdot (\sqrt{3})^2 = 4\sqrt{6} + 3 \cdot 3 = 4\sqrt{6} + 9

Simplificăm radicalul 24\sqrt{24}:

24=4⋅6=26\sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6}

Distribuim factorul 22:

2(24+3)=2(26+3)=46+62(\sqrt{24} + 3) = 2(2\sqrt{6} + 3) = 4\sqrt{6} + 6

(1 punct)

Efectuăm scăderea:

a=(46+9)−(46+6)=46+9−46−6=3a = (4\sqrt{6} + 9) - (4\sqrt{6} + 6) = 4\sqrt{6} + 9 - 4\sqrt{6} - 6 = 3

Așadar, a=3a = 3. (1 punct)

b) Calculăm valoarea numărului bb:

Mai întâi evaluăm semnul expresiei din modul:

5=25și33=32⋅3=275 = \sqrt{25} \quad \text{și} \quad 3\sqrt{3} = \sqrt{3^2 \cdot 3} = \sqrt{27}

Deoarece 25<2725 < 27, avem 5<335 < 3\sqrt{3}, deci 5−33<05 - 3\sqrt{3} < 0. Eliminăm modulul schimbând semnul:

∣5−33∣=−(5−33)=33−5|5 - 3\sqrt{3}| = -(5 - 3\sqrt{3}) = 3\sqrt{3} - 5

Pentru al doilea termen:

2(32−32)=2⋅32−2⋅32=3−32\left(\frac{3}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) = 2 \cdot \frac{3}{2} - 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3 - \sqrt{3}

Pentru al treilea termen:

123=123=4=2\frac{\sqrt{12}}{\sqrt{3}} = \sqrt{\frac{12}{3}} = \sqrt{4} = 2

Adunăm termenii:

b=(33−5)+(3−3)+2=(33−3)+(−5+3+2)=23b = (3\sqrt{3} - 5) + (3 - \sqrt{3}) + 2 = (3\sqrt{3} - \sqrt{3}) + (-5 + 3 + 2) = 2\sqrt{3}

(1 punct)

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=3+232m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{3 + 2\sqrt{3}}{2}

(1 punct)

Verificăm dacă ma∈(3;23)m_a \in (3; 2\sqrt{3}), adică 3<3+232<233 < \frac{3 + 2\sqrt{3}}{2} < 2\sqrt{3}:

  1. Verificăm inegalitatea din stânga:
3+232>3  ⟺  3+23>6  ⟺  23>3  ⟺  12>9(adeva˘rat)\frac{3 + 2\sqrt{3}}{2} > 3 \iff 3 + 2\sqrt{3} > 6 \iff 2\sqrt{3} > 3 \iff \sqrt{12} > \sqrt{9} \quad (\text{adevărat})
  1. Verificăm inegalitatea din dreapta:
3+232<23  ⟺  3+23<43  ⟺  3<23  ⟺  9<12(adeva˘rat)\frac{3 + 2\sqrt{3}}{2} < 2\sqrt{3} \iff 3 + 2\sqrt{3} < 4\sqrt{3} \iff 3 < 2\sqrt{3} \iff \sqrt{9} < \sqrt{12} \quad (\text{adevărat})

Prin urmare, 3<ma<233 < m_a < 2\sqrt{3}, ceea ce demonstrează că ma∈(3;23)m_a \in (3; 2\sqrt{3}). (1 punct)


3. Se consideră expresia:

E(x)=(2x+3)2−(2x−3)(x+2)−2(x−2)2E(x) = (2x + 3)^2 - (2x - 3)(x + 2) - 2(x - 2)^2

unde xx este un număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=19x+7E(x) = 19x + 7, pentru orice număr real xx.

(3p) b) Se consideră mulțimea A={n∈N∣E(n)=E(−n)}A = \{n \in \mathbb{N} \mid E(n) = E(-n)\}. Determinați cardinalul mulțimii AA.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm termenii folosind formulele de calcul prescurtat și înmulțirea parantezelor:

(2x+3)2=(2x)2+2⋅2x⋅3+32=4x2+12x+9(2x + 3)^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot 3 + 3^2 = 4x^2 + 12x + 9 (2x−3)(x+2)=2x2+4x−3x−6=2x2+x−6(2x - 3)(x + 2) = 2x^2 + 4x - 3x - 6 = 2x^2 + x - 6 (x−2)2=x2−4x+4  ⟹  2(x−2)2=2x2−8x+8(x - 2)^2 = x^2 - 4x + 4 \implies 2(x - 2)^2 = 2x^2 - 8x + 8

(1 punct)

Înlocuim în expresia E(x)E(x):

E(x)=(4x2+12x+9)−(2x2+x−6)−(2x2−8x+8)E(x) = (4x^2 + 12x + 9) - (2x^2 + x - 6) - (2x^2 - 8x + 8)

Desfacem parantezele cu schimbarea semnelor unde este cazul:

E(x)=4x2+12x+9−2x2−x+6−2x2+8x−8E(x) = 4x^2 + 12x + 9 - 2x^2 - x + 6 - 2x^2 + 8x - 8

Reducem termenii asemenea:

E(x)=(4x2−2x2−2x2)+(12x−x+8x)+(9+6−8)E(x) = (4x^2 - 2x^2 - 2x^2) + (12x - x + 8x) + (9 + 6 - 8) E(x)=0⋅x2+19x+7=19x+7E(x) = 0 \cdot x^2 + 19x + 7 = 19x + 7

Așadar, E(x)=19x+7E(x) = 19x + 7, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (1 punct)

b) Folosim forma simplificată a expresiei pentru nn și −n-n:

E(n)=19n+7E(n) = 19n + 7 E(−n)=19(−n)+7=−19n+7E(-n) = 19(-n) + 7 = -19n + 7

(1 punct)

Condiția E(n)=E(−n)E(n) = E(-n) devine:

19n+7=−19n+719n + 7 = -19n + 7

Scădem 77 din ambii membri:

19n=−19n  ⟹  19n+19n=0  ⟹  38n=0  ⟹  n=019n = -19n \implies 19n + 19n = 0 \implies 38n = 0 \implies n = 0

(1 punct)

Deoarece 0∈N0 \in \mathbb{N}, numărul n=0n = 0 este singurul element al mulțimii AA:

A={0}A = \{0\}

Cardinalul mulțimii AA (numărul elementelor) este:

card(A)=1\text{card}(A) = 1

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCDABCD cu AB=15 cmAB = 15\text{ cm}, punctul MM este mijlocul laturii ABAB și punctul OO este intersecția diagonalelor pătratului. Punctele EE și FF sunt punctele de intersecție a dreptelor ACAC și DMDM, respectiv BDBD și CMCM.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Demonstrează că triunghiurile ADEADE și BCFBCF sunt congruente.

(3p) b) Calculează lungimea segmentului EFEF.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică ajutătoare

a) Comparăm triunghiurile dreptunghice △ADM\triangle ADM și △BCM\triangle BCM:

  • AD=BCAD = BC (laturi ale pătratului ABCDABCD);
  • ∢DAM=∢CBM=90∘\sphericalangle DAM = \sphericalangle CBM = 90^\circ;
  • AM=BMAM = BM (MM este mijlocul laturii ABAB).

Conform cazului Catetă-Catetă (C.C.):

△ADM≡△BCM  ⟹  ∢ADM≡∢BCM\triangle ADM \equiv \triangle BCM \implies \sphericalangle ADM \equiv \sphericalangle BCM

(1 punct)

Comparăm acum triunghiurile △ADE\triangle ADE și △BCF\triangle BCF:

  • AD=BCAD = BC (laturi ale pătratului);
  • ∢ADE≡∢BCF\sphericalangle ADE \equiv \sphericalangle BCF (deoarece ∢ADE=∢ADM\sphericalangle ADE = \sphericalangle ADM și ∢BCF=∢BCM\sphericalangle BCF = \sphericalangle BCM);
  • Diagonalele pătratului sunt bisectoare ale unghiurilor drepte:
    • în △ADE\triangle ADE: ∢DAE=∢DAC=45∘\sphericalangle DAE = \sphericalangle DAC = 45^\circ;
    • în △BCF\triangle BCF: ∢CBF=∢CBD=45∘\sphericalangle CBF = \sphericalangle CBD = 45^\circ; deci ∢DAE≡∢CBF\sphericalangle DAE \equiv \sphericalangle CBF.

Conform cazului Unghi-Latură-Unghi (U.L.U.), rezultă:

△ADE≡△BCF\triangle ADE \equiv \triangle BCF

(1 punct)

b) În triunghiul △ABD\triangle ABD:

  • Segmentul DMDM este mediană, deoarece MM este mijlocul laturii ABAB;
  • Segmentul AOAO este mediană, deoarece diagonalele pătratului se înjumătățesc, deci OO este mijlocul diagonalei BDBD.

Punctul E=DM∩AOE = DM \cap AO este punctul de intersecție a două mediane în △ABD\triangle ABD, deci EE este centrul de greutate al triunghiului △ABD\triangle ABD. Conform proprietății centrului de greutate:

OEOA=13\frac{OE}{OA} = \frac{1}{3}

(1 punct)

În triunghiul △ABC\triangle ABC:

  • Segmentul CMCM este mediană, deoarece MM este mijlocul laturii ABAB;
  • Segmentul BOBO este mediană, deoarece OO este mijlocul diagonalei ACAC.

Punctul F=CM∩BOF = CM \cap BO este punctul de intersecție a două mediane în △ABC\triangle ABC, deci FF este centrul de greutate al triunghiului △ABC\triangle ABC. Conform proprietății centrului de greutate:

OFOB=13\frac{OF}{OB} = \frac{1}{3}

(1 punct)

În triunghiul △OAB\triangle OAB, punctele E∈OAE \in OA și F∈OBF \in OB satisfac egalitatea rapoartelor:

OEOA=OFOB=13\frac{OE}{OA} = \frac{OF}{OB} = \frac{1}{3}

Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă că:

EF∥ABEF \parallel AB

Aplicând teorema fundamentală a asemănării în △OEF∼△OAB\triangle OEF \sim \triangle OAB, avem:

EFAB=OEOA=13  ⟹  EF=13⋅AB=153=5 cm\frac{EF}{AB} = \frac{OE}{OA} = \frac{1}{3} \implies EF = \frac{1}{3} \cdot AB = \frac{15}{3} = 5\text{ cm}

Lungimea segmentului EFEF este de 5 cm5\text{ cm}. (1 punct)


5. În figura alăturată sunt reprezentate triunghiurile dreptunghice isoscele ABCABC, CDFCDF și DEFDEF, cu ipotenuzele BC,DFBC, DF și respectiv EFEF. Punctul FF este mijlocul segmentului BCBC și AB=24 cmAB = 24\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că BE=1210 cmBE = 12\sqrt{10}\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrează că patrulaterul ACDEACDE este trapez isoscel.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică ajutătoare

a) În triunghiul dreptunghic isoscel △ABC\triangle ABC cu ipotenuza BCBC:

AB=AC=24 cmAB = AC = 24\text{ cm}

Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BCBC:

BC=AB2=242 cmBC = AB\sqrt{2} = 24\sqrt{2}\text{ cm}

Punctul FF este mijlocul segmentului BCBC, deci:

BF=CF=BC2=122 cmBF = CF = \frac{BC}{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic isoscel △CDF\triangle CDF cu ipotenuza DFDF:

  • Catetele sunt egale: CD=CF=122 cmCD = CF = 12\sqrt{2}\text{ cm};
  • Măsurile unghiurilor ascuțite sunt de 45∘45^\circ: ∢CFD=∢CDF=45∘\sphericalangle CFD = \sphericalangle CDF = 45^\circ;
  • Lungimea ipotenuzei DFDF este:
DF=CD2=122⋅2=24 cmDF = CD\sqrt{2} = 12\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 24\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic isoscel △DEF\triangle DEF cu ipotenuza EFEF:

  • Catetele sunt egale: DE=DF=24 cmDE = DF = 24\text{ cm};
  • Măsurile unghiurilor ascuțite sunt de 45∘45^\circ: ∢DFE=∢DEF=45∘\sphericalangle DFE = \sphericalangle DEF = 45^\circ;
  • Lungimea ipotenuzei EFEF este:
EF=DF2=242 cmEF = DF\sqrt{2} = 24\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm măsura unghiului ∢CFE\sphericalangle CFE:

∢CFE=∢CFD+∢DFE=45∘+45∘=90∘  ⟹  EF⊥BC\sphericalangle CFE = \sphericalangle CFD + \sphericalangle DFE = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ \implies EF \perp BC

Punctele B,F,CB, F, C fiind coliniare, deducem că ∢BFE=180∘−∢CFE=90∘\sphericalangle BFE = 180^\circ - \sphericalangle CFE = 90^\circ, deci triunghiul △BFE\triangle BFE este dreptunghic în FF.

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △BFE\triangle BFE:

BE2=BF2+EF2=(122)2+(242)2=288+1152=1440BE^2 = BF^2 + EF^2 = (12\sqrt{2})^2 + (24\sqrt{2})^2 = 288 + 1152 = 1440 BE=1440=144⋅10=1210 cmBE = \sqrt{1440} = \sqrt{144 \cdot 10} = 12\sqrt{10}\text{ cm}

(1 punct)

b) În triunghiul isoscel △ABC\triangle ABC (AB=ACAB = AC), punctul FF este mijlocul bazei BCBC, așadar mediana AFAF este și înălțime:

AF⊥BCAF \perp BC

De la subpunctul a) avem că:

EF⊥BCEF \perp BC

Deoarece în punctul FF al dreptei BCBC se ridică o unică perpendiculară, rezultă că semidreptele opuse FAFA și FEFE formează o dreaptă, deci punctele A,F,EA, F, E sunt coliniare, iar dreapta AE⊥BCAE \perp BC. (1 punct)

Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic △CDF\triangle CDF, unghiul drept este ∢DCF=90∘\sphericalangle DCF = 90^\circ, deci:

DC⊥BCDC \perp BC

Cum două drepte distincte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele între ele:

AE⊥BCșiDC⊥BC  ⟹  AE∥DCAE \perp BC \quad \text{și} \quad DC \perp BC \implies AE \parallel DC

(1 punct)

Laturile neparalele ale patrulaterului ACDEACDE sunt ACAC și DEDE:

  • AC=24 cmAC = 24\text{ cm} (din ipoteză);
  • DE=24 cmDE = 24\text{ cm} (catetă în triunghiul dreptunghic isoscel △DEF\triangle DEF).

Așadar:

AC=DE=24 cmAC = DE = 24\text{ cm}

Lungimile bazelor sunt:

  • CD=122 cmCD = 12\sqrt{2}\text{ cm};
  • AE=AF+FE=122 cm+242 cm=362 cmAE = AF + FE = 12\sqrt{2}\text{ cm} + 24\sqrt{2}\text{ cm} = 36\sqrt{2}\text{ cm}.

Cum AE∥DCAE \parallel DC, AE≠DCAE \neq DC și laturile neparalele sunt congruente (AC=DEAC = DE), patrulaterul ACDEACDE este trapez isoscel. (1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCDABCD, cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm}, iar punctele M,NM, N și PP sunt mijloacele segmentelor BC,ADBC, AD și respectiv BDBD.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arătați că dreapta MPMP este paralelă cu planul (ACD)(ACD).

(3p) b) Demonstrează că unghiul dreptelor ABAB și MNMN are măsura egală cu 45∘45^\circ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică ajutătoare

a) În triunghiul bazei △BCD\triangle BCD:

  • Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC;
  • Punctul PP este mijlocul segmentului BDBD.

Rezultă că segmentul MPMP este linie mijlocie în triunghiul △BCD\triangle BCD, paralel cu a treia latură:

MP∥CDMP \parallel CD

(1 punct)

Deoarece CD⊂(ACD)CD \subset (ACD) și dreapta MP⊄(ACD)MP \not\subset (ACD), conform criteriului de paralelism dintre o dreaptă și un plan, rezultă:

MP∥(ACD)MP \parallel (ACD)

(1 punct)

b) În triunghiul △ABD\triangle ABD:

  • Punctul NN este mijlocul muchiei ADAD;
  • Punctul PP este mijlocul muchiei BDBD.

Rezultă că segmentul NPNP este linie mijlocie în triunghiul △ABD\triangle ABD:

NP∥ABșiNP=AB2=102=5 cmNP \parallel AB \quad \text{și} \quad NP = \frac{AB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

Deoarece NP∥ABNP \parallel AB, unghiul format de dreptele necoplanare ABAB și MNMN este egal cu unghiul format de dreptele concurente NPNP și MNMN:

∢(AB,MN)=∢(NP,MN)=∢MNP\sphericalangle(AB, MN) = \sphericalangle(NP, MN) = \sphericalangle MNP

(1 punct)

Determinăm lungimile laturilor triunghiului △MNP\triangle MNP:

  1. NP=5 cmNP = 5\text{ cm};
  2. MPMP este linie mijlocie în △BCD\triangle BCD, deci MP=CD2=102=5 cmMP = \frac{CD}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm};
  3. Pentru calculul segmentului MNMN:
    • Fețele tetraedrului regulat sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura de 10 cm10\text{ cm}.
    • În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC, AMAM este înălțime și mediană:
AM=1032=53 cmAM = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}
  • În triunghiul echilateral △BCD\triangle BCD, DMDM este înălțime și mediană:
DM=1032=53 cmDM = \frac{10\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}
  • Triunghiul △AMD\triangle AMD este isoscel cu AM=DM=53 cmAM = DM = 5\sqrt{3}\text{ cm} și baza AD=10 cmAD = 10\text{ cm}.
  • Punctul NN fiind mijlocul bazei ADAD, mediana MNMN este și înălțime în △AMD\triangle AMD (MN⊥ADMN \perp AD).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △MND\triangle MND (∢MND=90∘\sphericalangle MND = 90^\circ), unde DN=AD2=5 cmDN = \frac{AD}{2} = 5\text{ cm}:
MN=DM2−DN2=(53)2−52=75−25=50=52 cmMN = \sqrt{DM^2 - DN^2} = \sqrt{(5\sqrt{3})^2 - 5^2} = \sqrt{75 - 25} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Studiem natura triunghiului △MNP\triangle MNP: Avem laturile MP=5 cmMP = 5\text{ cm}, NP=5 cmNP = 5\text{ cm} și MN=52 cmMN = 5\sqrt{2}\text{ cm}. Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora:

MP2+NP2=52+52=25+25=50MP^2 + NP^2 = 5^2 + 5^2 = 25 + 25 = 50 MN2=(52)2=50MN^2 = (5\sqrt{2})^2 = 50

Deoarece MP2+NP2=MN2MP^2 + NP^2 = MN^2, triunghiul △MNP\triangle MNP este dreptunghic în PP (∢MPN=90∘\sphericalangle MPN = 90^\circ).

Cum MP=NP=5 cmMP = NP = 5\text{ cm}, triunghiul △MNP\triangle MNP este dreptunghic isoscel. Unghiurile ascuțite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au măsura de 45∘45^\circ, deci:

∢MNP=45∘\sphericalangle MNP = 45^\circ

În concluzie:

∢(AB,MN)=45∘\sphericalangle(AB, MN) = 45^\circ

(1 punct)