BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Sibiu

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Sibiu

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 2−4⋅0,52 - 4 \cdot 0{,}5 este egal cu:

a) −2-2
b) −1-1
c) 00
d) 33

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi operația de înmulțire:

4⋅0,5=24 \cdot 0{,}5 = 2

Efectuăm apoi operația de scădere:

2−2=02 - 2 = 0

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Suma numerelor întregi pare din intervalul (−4,6](-4, 6] este egală cu:

a) −2-2
b) 44
c) 66
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Mulțimea numerelor întregi care aparțin intervalului semi-deschis (−4,6](-4, 6] este:

(−4,6]∩Z={−3,−2,−1,0,1,2,3,4,5,6}(-4, 6] \cap \mathbb{Z} = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}

Selectăm numerele întregi pare (numerele divizibile cu 22):

{−2,0,2,4,6}\{-2, 0, 2, 4, 6\}

Calculăm suma acestora:

S=(−2)+0+2+4+6=[(−2)+2]+0+4+6=0+10=10S = (-2) + 0 + 2 + 4 + 6 = [(-2) + 2] + 0 + 4 + 6 = 0 + 10 = 10

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Dacă x4=616\frac{x}{4} = \frac{6}{16}, atunci valoarea numărului n=2x−1n = 2x - 1 este egală cu:

a) 11
b) 22
c) 52\frac{5}{2}
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din proporția dată, aflăm termenul necunoscut xx folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

16⋅x=4⋅6  ⟺  16x=24  ⟺  x=2416=3216 \cdot x = 4 \cdot 6 \iff 16x = 24 \iff x = \frac{24}{16} = \frac{3}{2}

Înlocuim valoarea lui xx în expresia numărului nn:

n=2x−1=2⋅32−1=3−1=2n = 2x - 1 = 2 \cdot \frac{3}{2} - 1 = 3 - 1 = 2

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. Cel mai mare număr par de forma 2ab‾\overline{2ab} divizibil cu 33 este:

a) 294294
b) 296296
c) 297297
d) 298298

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Analizăm condițiile impuse numărului 2ab‾\overline{2ab}:

  1. Numărul este par   ⟹  \implies ultima cifră bb aparține mulțimii {0,2,4,6,8}\{0, 2, 4, 6, 8\}.
  2. Numărul este divizibil cu 33   ⟹  \implies suma cifrelor sale, 2+a+b2 + a + b, este divizibilă cu 33.
  3. Se cere cel mai mare astfel de număr, deci alegem cifra sutelor fixă (22), iar pentru zeci alegem cifra maximă a=9a = 9.

Pentru a=9a = 9, suma cifrelor devine:

2+9+b=11+b2 + 9 + b = 11 + b

Căutăm cea mai mare cifră pară b∈{8,6,4,2,0}b \in \{8, 6, 4, 2, 0\} astfel încât 11+b11 + b să fie divizibil cu 33:

  • Pentru b=8b = 8: 11+8=1911 + 8 = 19 (nu se divide cu 33).
  • Pentru b=6b = 6: 11+6=1711 + 6 = 17 (nu se divide cu 33).
  • Pentru b=4b = 4: 11+4=1511 + 4 = 15 (divizibil cu 33, 15=3⋅515 = 3 \cdot 5).

Așadar, cel mai mare număr par divizibil cu 33 de forma 2ab‾\overline{2ab} este 294294.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Alina, Barbu, Corina și Dan au calculat media aritmetică a numerelor a=2+53a = 2 + 5\sqrt{3}, b=7−33b = 7 - 3\sqrt{3} și c=103−9c = 10\sqrt{3} - 9. Rezultatele obținute de cei patru copii sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AlinaBarbuCorinaDan
636\sqrt{3}434\sqrt{3}336+336 + 3\sqrt{3}

Dintre cei patru copii, cel care a obținut rezultatul corect este:

a) Alina
b) Barbu
c) Corina
d) Dan

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi suma celor trei numere aa, bb și cc:

a+b+c=(2+53)+(7−33)+(103−9)a + b + c = (2 + 5\sqrt{3}) + (7 - 3\sqrt{3}) + (10\sqrt{3} - 9)

Grupăm termenii raționali și termenii cu radical:

a+b+c=(2+7−9)+(5−3+10)3=0+123=123a + b + c = (2 + 7 - 9) + (5 - 3 + 10)\sqrt{3} = 0 + 12\sqrt{3} = 12\sqrt{3}

Calculăm media aritmetică a celor trei numere:

ma=a+b+c3=1233=43m_a = \frac{a + b + c}{3} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3}

Comparând cu rezultatele din tabel, Barbu a obținut valoarea 434\sqrt{3}.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Matei trebuie să parcurgă un traseu cu lungimea de 180 km180\text{ km}. El afirmă: „Dacă merg cu viteza de 60 km/ora˘60\text{ km/oră} ajung la destinație în mai puțin de trei ore”. Afirmația lui Matei este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim formula timpului de deplasare la mișcarea uniformă:

t=dvt = \frac{d}{v}

unde distanța este d=180 kmd = 180\text{ km}, iar viteza este v=60 km/hv = 60\text{ km/h}.

t=18060=3 oret = \frac{180}{60} = 3\text{ ore}

Timpul necesar este exact de 3 ore3\text{ ore}. Deoarece 3 ore3\text{ ore} nu este strict mai puțin de 3 ore3\text{ ore} (3<33 < 3 este falsă), afirmația lui Matei este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare AA, BB, CC și DD, în această ordine, astfel încât punctul CC este mijlocul segmentului ADAD, iar ABBC=13\frac{AB}{BC} = \frac{1}{3}. Dacă lungimea segmentului CDCD este egală cu 12 cm12\text{ cm}, atunci lungimea segmentului ABAB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 24 cm24\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece punctul CC este mijlocul segmentului ADAD, lungimile segmentelor ACAC și CDCD sunt egale:

AC=CD=12 cmAC = CD = 12\text{ cm}

Punctul BB se află pe segmentul ACAC, deci:

AB+BC=AC=12 cmAB + BC = AC = 12\text{ cm}

Din proporția dată, avem BC=3⋅ABBC = 3 \cdot AB. Înlocuim în relația anterioară:

AB+3⋅AB=12  ⟺  4⋅AB=12  ⟺  AB=124=3 cmAB + 3 \cdot AB = 12 \iff 4 \cdot AB = 12 \iff AB = \frac{12}{4} = 3\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele aa și bb tăiate de secanta MNMN. Dacă ∠MBA=3x−10∘\angle MBA = 3x - 10^\circ și ∠BEF=x+30∘\angle BEF = x + 30^\circ, atunci valoarea lui xx este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 55
b) 1010
c) 2020
d) 4040

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele aa și bb sunt paralele (a∥ba \parallel b), iar secanta MNMN le intersectează în punctele BB, respectiv EE.

Unghiurile ∠MBA\angle MBA și ∠BEF\angle BEF se află de aceeași parte a secantei MNMN și pe aceeași poziție față de dreptele paralele aa și bb, fiind unghiuri corespondente.

Deoarece dreptele sunt paralele, unghiurile corespondente sunt congruente:

∠MBA=∠BEF\angle MBA = \angle BEF

Egalăm măsurile celor două unghiuri:

3x−10∘=x+30∘3x - 10^\circ = x + 30^\circ

Rezolvăm ecuația:

3x−x=30∘+10∘  ⟺  2x=40∘  ⟺  x=20∘3x - x = 30^\circ + 10^\circ \iff 2x = 40^\circ \iff x = 20^\circ

Verificare: la x=20x = 20, cele două unghiuri au măsura 3⋅20∘−10∘=50∘3 \cdot 20^\circ - 10^\circ = 50^\circ, respectiv 20∘+30∘=50∘20^\circ + 30^\circ = 50^\circ.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv ACAC, iar punctul GG este punctul de intersecție dintre segmentele AMAM și BNBN. Dacă AG=6 cmAG = 6\text{ cm}, atunci lungimea segmentului AMAM este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 9 cm9\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ABCABC:

  • MM este mijlocul laturii BC  ⟹  AMBC \implies AM este mediană.
  • NN este mijlocul laturii AC  ⟹  BNAC \implies BN este mediană.

Punctul GG, fiind intersecția a două mediane ale triunghiului ABCABC, este centrul de greutate al triunghiului.

Conform proprietății centrului de greutate, acesta este situat pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:

AG=23AMAG = \frac{2}{3} AM

Înlocuim valoarea cunoscută AG=6 cmAG = 6\text{ cm}:

23AM=6  ⟺  AM=6⋅32=9 cm\frac{2}{3} AM = 6 \iff AM = 6 \cdot \frac{3}{2} = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC echilateral având lungimea laturii egală cu 12 cm12\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv ACAC. Perimetrul triunghiului AMNAMN este egal cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) (12+33) cm(12 + 3\sqrt{3})\text{ cm}
b) (12+62) cm(12 + 6\sqrt{2})\text{ cm}
c) (12+63) cm(12 + 6\sqrt{3})\text{ cm}
d) 183 cm18\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm pe rând lungimile celor trei laturi ale triunghiului AMNAMN:

  1. MM este mijlocul laturii BCBC în triunghiul echilateral ABCABC, deci mediana AMAM este și înălțime a triunghiului:
AM=l32=1232=63 cmAM = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  1. NN este mijlocul laturii ACAC, deci:
AN=AC2=122=6 cmAN = \frac{AC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  1. Segmentul MNMN unește mijloacele laturilor BCBC și ACAC, fiind linie mijlocie în triunghiul ABCABC:
MN=AB2=122=6 cmMN = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului AMNAMN:

PAMN=AM+MN+AN=63+6+6=12+63 cm\mathcal{P}_{AMN} = AM + MN + AN = 6\sqrt{3} + 6 + 6 = 12 + 6\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO având ca diametru segmentul ABAB. Punctele CC și DD aparțin cercului astfel încât măsura arcului CD⌢\overparen{CD} este egală cu 80∘80^\circ, iar coarda CDCD este paralelă cu diametrul ABAB. Măsura unghiului ∠CAB\angle CAB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 25∘25^\circ
b) 40∘40^\circ
c) 50∘50^\circ
d) 65∘65^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul ABAB este diametru, deci arcul AB⌢\overparen{AB} este un semicerc cu măsura de 180∘180^\circ:

AB⌢=180∘\overparen{AB} = 180^\circ

Deoarece coarda CDCD este paralelă cu diametrul ABAB (CD∥ABCD \parallel AB), arcele determinate între două coarde paralele sunt congruente:

AC⌢=BD⌢\overparen{AC} = \overparen{BD}

Arcul AB⌢\overparen{AB} este compus din arcele AC⌢\overparen{AC}, CD⌢\overparen{CD} și DB⌢\overparen{DB}:

AC⌢+CD⌢+DB⌢=180∘  ⟺  2⋅AC⌢+80∘=180∘\overparen{AC} + \overparen{CD} + \overparen{DB} = 180^\circ \iff 2 \cdot \overparen{AC} + 80^\circ = 180^\circ 2⋅AC⌢=100∘  ⟹  AC⌢=50∘2 \cdot \overparen{AC} = 100^\circ \implies \overparen{AC} = 50^\circ

Măsura arcului BC⌢\overparen{BC} este:

BC⌢=180∘−AC⌢=180∘−50∘=130∘\overparen{BC} = 180^\circ - \overparen{AC} = 180^\circ - 50^\circ = 130^\circ

Unghiul ∠CAB\angle CAB este unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC⌢\overparen{BC}. Măsura sa este jumătate din măsura arcului subîntins:

∠CAB=BC⌢2=130∘2=65∘\angle CAB = \frac{\overparen{BC}}{2} = \frac{130^\circ}{2} = 65^\circ

(Alternativ: Triunghiul ACBACB este dreptunghic în CC deoarece este înscris într-un semicerc, ∠ACB=90∘\angle ACB = 90^\circ. Unghiul ∠ABC=AC⌢2=50∘2=25∘\angle ABC = \frac{\overparen{AC}}{2} = \frac{50^\circ}{2} = 25^\circ. În △ACB\triangle ACB, ∠CAB=90∘−∠ABC=90∘−25∘=65∘\angle CAB = 90^\circ - \angle ABC = 90^\circ - 25^\circ = 65^\circ.)

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma patrulateră dreaptă ABCDEFGHABCDEFGH, având la bază pătratul ABCDABCD cu latura de 3 cm3\text{ cm}, iar înălțimea prismei este egală cu 4 cm4\text{ cm}. Aria secțiunii diagonale a acestei prisme este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 12 cm212\text{ cm}^2
b) 14 cm214\text{ cm}^2
c) 122 cm212\sqrt{2}\text{ cm}^2
d) 123 cm212\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Baza prismei este pătratul ABCDABCD cu latura l=3 cml = 3\text{ cm}. Diagonala bazei este:

AC=l2=32 cmAC = l\sqrt{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Înălțimea prismei drepte este muchia laterală AE=4 cmAE = 4\text{ cm}.

Secțiunea diagonală a prismei este patrulaterul ACGEACGE, delimitat de diagonalele opuse ale bazelor (ACAC și EGEG) și de două muchii laterale opuse (AEAE și CGCG).

Deoarece AE⊥(ABCD)AE \perp (ABCD), avem AE⊥ACAE \perp AC. Cum AC=EG=32 cmAC = EG = 3\sqrt{2}\text{ cm} și AE=CG=4 cmAE = CG = 4\text{ cm}, secțiunea diagonală este un dreptunghi.

Calculăm aria secțiunii diagonale ACGEACGE:

AACGE=AC⋅AE=32⋅4=122 cm2\mathcal{A}_{ACGE} = AC \cdot AE = 3\sqrt{2} \cdot 4 = 12\sqrt{2}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Suma a două numere naturale aa și bb este egală cu 214214. Împărțindu-l pe aa la bb obținem câtul 66 și restul 44.

(2p) a) Este posibil ca numărul aa să fie par? Justificați răspunsul dat.

(3p) b) Aflați cele două numere.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea parității numărului aa:

Conform teoremei împărțirii cu rest, relația dintre numere este:

a=6b+4,cu b>4 și b∈Na = 6b + 4, \quad \text{cu } b > 4 \text{ și } b \in \mathbb{N}

Observăm că expresia numărului aa se poate rescrie dând factor comun pe 22:

a=2(3b+2)a = 2(3b + 2)

Deoarece 3b+23b + 2 este un număr natural pentru orice b∈Nb \in \mathbb{N}, numărul aa este divizibil cu 22, deci aa este obligatoriu număr par.

Verificăm dacă sistemul admite o soluție în mulțimea numerelor naturale:

Înlocuim a=6b+4a = 6b + 4 în relația sumei a+b=214a + b = 214:

(6b+4)+b=214  ⟺  7b+4=214  ⟺  7b=210  ⟺  b=30(6b + 4) + b = 214 \iff 7b + 4 = 214 \iff 7b = 210 \iff b = 30

Pentru b=30b = 30, obținem:

a=6⋅30+4=184a = 6 \cdot 30 + 4 = 184

Numărul 184184 este par (are ultima cifră 44).

Prin urmare, este posibil ca numărul aa să fie par (de fapt, el este par în mod cert).

(2 puncte)


b) Aflarea celor două numere aa și bb:

Din teorema împărțirii cu rest, avem:

a=6b+4,unde 4<ba = 6b + 4, \quad \text{unde } 4 < b

Înlocuim în ecuația sumei celor două numere:

a+b=214  ⟺  (6b+4)+b=214a + b = 214 \iff (6b + 4) + b = 214

Reducem termenii asemenea:

7b+4=2147b + 4 = 214 7b=214−4  ⟺  7b=210  ⟺  b=2107=307b = 214 - 4 \iff 7b = 210 \iff b = \frac{210}{7} = 30

Deoarece b=30>4b = 30 > 4, condiția de existență a restului este îndeplinită.

Calculăm numărul aa:

a=6⋅30+4=180+4=184a = 6 \cdot 30 + 4 = 180 + 4 = 184

Verificăm suma: 184+30=214184 + 30 = 214.

Așadar, cele două numere sunt a=184a = 184 și b=30b = 30.

(3 puncte)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(xx+2−1x2−4+2x−2)⋅(1−2x+3x2+3)+4x+2E(x) = \left( \frac{x}{x+2} - \frac{1}{x^2-4} + \frac{2}{x-2} \right) \cdot \left( 1 - \frac{2x+3}{x^2+3} \right) + \frac{4}{x+2}

unde x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.

(2p) a) Arătați că E(x)=x+4x+2E(x) = \frac{x+4}{x+2}, pentru orice x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.

(3p) b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (x+2)2⋅x+4x+2=3(x+2)^2 \cdot \frac{x+4}{x+2} = 3.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea formei restrânse a expresiei E(x)E(x):

Calculăm mai întâi prima paranteză rotundă. Descompunem numitorul x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x-2)(x+2):

A(x)=xx+2−1(x−2)(x+2)+2x−2A(x) = \frac{x}{x+2} - \frac{1}{(x-2)(x+2)} + \frac{2}{x-2}

Aducem la numitorul comun (x−2)(x+2)(x-2)(x+2):

A(x)=x(x−2)−1+2(x+2)(x−2)(x+2)A(x) = \frac{x(x-2) - 1 + 2(x+2)}{(x-2)(x+2)}

Efectuăm calculele de la numărător:

x(x−2)−1+2(x+2)=x2−2x−1+2x+4=x2+3x(x-2) - 1 + 2(x+2) = x^2 - 2x - 1 + 2x + 4 = x^2 + 3

Așadar:

A(x)=x2+3x2−4A(x) = \frac{x^2+3}{x^2-4}

Calculăm a doua paranteză rotundă:

B(x)=1−2x+3x2+3=x2+3−(2x+3)x2+3=x2−2xx2+3=x(x−2)x2+3B(x) = 1 - \frac{2x+3}{x^2+3} = \frac{x^2+3 - (2x+3)}{x^2+3} = \frac{x^2 - 2x}{x^2+3} = \frac{x(x-2)}{x^2+3}

Efectuăm înmulțirea celor două paranteze:

A(x)⋅B(x)=x2+3(x−2)(x+2)⋅x(x−2)x2+3A(x) \cdot B(x) = \frac{x^2+3}{(x-2)(x+2)} \cdot \frac{x(x-2)}{x^2+3}

Simplificăm factorii comuni x2+3x^2 + 3 și x−2x - 2:

A(x)⋅B(x)=xx+2A(x) \cdot B(x) = \frac{x}{x+2}

Adunăm ultimul termen 4x+2\frac{4}{x+2}:

E(x)=xx+2+4x+2=x+4x+2E(x) = \frac{x}{x+2} + \frac{4}{x+2} = \frac{x+4}{x+2}

pentru orice x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.

(2 puncte)


b) Rezolvarea ecuației:

Ecuația dată este:

(x+2)2⋅x+4x+2=3(x+2)^2 \cdot \frac{x+4}{x+2} = 3

Deoarece x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}, factorul x+2≠0x + 2 \neq 0, deci putem simplifica o putere a lui x+2x + 2:

(x+2)(x+4)=3(x+2)(x+4) = 3

Desfacem parantezele:

x2+4x+2x+8=3  ⟺  x2+6x+8−3=0x^2 + 4x + 2x + 8 = 3 \iff x^2 + 6x + 8 - 3 = 0 x2+6x+5=0x^2 + 6x + 5 = 0

Descompunem trinomul în factori:

x2+5x+x+5=0  ⟺  x(x+5)+(x+5)=0  ⟺  (x+1)(x+5)=0x^2 + 5x + x + 5 = 0 \iff x(x+5) + (x+5) = 0 \iff (x+1)(x+5) = 0

Soluțiile posibile sunt:

x1=−1șix2=−5x_1 = -1 \quad \text{și} \quad x_2 = -5

Verificăm dacă soluțiile aparțin domeniului de definiție R∖{−2,2}\mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}:

  • −1≠−2-1 \neq -2 și −1≠2-1 \neq 2, deci −1∈R∖{−2,2}-1 \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.
  • −5≠−2-5 \neq -2 și −5≠2-5 \neq 2, deci −5∈R∖{−2,2}-5 \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.

Mulțimea soluțiilor ecuației este:

S={−5,−1}S = \{-5, -1\}

(3 puncte)


3. Se consideră funcțiile f,g:R→Rf, g: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−5f(x) = 2x - 5 și g(x)=−x+2g(x) = -x + 2.

(2p) a) Arătați că f(5)=g(−3)f(5) = g(-3).

(3p) b) Fie MM punctul de intersecție dintre reprezentările grafice ale celor două funcții. Determinați coordonatele punctului MM.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea egalității f(5)=g(−3)f(5) = g(-3):

Calculăm valoarea funcției ff pentru x=5x = 5:

f(5)=2⋅5−5=10−5=5f(5) = 2 \cdot 5 - 5 = 10 - 5 = 5

Calculăm valoarea funcției gg pentru x=−3x = -3:

g(−3)=−(−3)+2=3+2=5g(-3) = -(-3) + 2 = 3 + 2 = 5

Deoarece ambele valori sunt egale cu 55, avem:

f(5)=g(−3)=5f(5) = g(-3) = 5

(2 puncte)


b) Determinarea coordonatelor punctului de intersecție MM:

Fie M(xM,yM)M(x_M, y_M) punctul de intersecție a graficelor celor două funcții, M∈Gf∩GgM \in G_f \cap G_g.

Abscisa punctului MM satisface ecuația:

f(xM)=g(xM)f(x_M) = g(x_M)

Înlocuim legile celor două funcții:

2xM−5=−xM+22x_M - 5 = -x_M + 2

Separăm termenii cu xMx_M în membrul stâng:

2xM+xM=2+5  ⟺  3xM=7  ⟺  xM=732x_M + x_M = 2 + 5 \iff 3x_M = 7 \iff x_M = \frac{7}{3}

Calculăm ordonata yMy_M folosind funcția gg:

yM=g(73)=−73+2=−73+63=−13y_M = g\left(\frac{7}{3}\right) = -\frac{7}{3} + 2 = -\frac{7}{3} + \frac{6}{3} = -\frac{1}{3}

(Verificare cu funcția ff: yM=f(73)=2⋅73−5=143−153=−13y_M = f\left(\frac{7}{3}\right) = 2 \cdot \frac{7}{3} - 5 = \frac{14}{3} - \frac{15}{3} = -\frac{1}{3}.)

Coordonatele punctului de intersecție sunt:

M(73,−13)M\left(\frac{7}{3}, -\frac{1}{3}\right)

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD care are perimetrul egal cu 120 cm120\text{ cm} și AB=36 cmAB = 36\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii DCDC, iar punctele EE și FF reprezintă intersecția dintre dreptele ACAC și MBMB, respectiv dintre BDBD și AMAM.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arătați că lungimea laturii BCBC este egală cu 24 cm24\text{ cm}.

(3p) b) Calculați lungimea segmentului EFEF.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Calculul lungimii laturii BCBC:

Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este dat de formula:

PABCD=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC)

Înlocuim valorile cunoscute:

2(36+BC)=120  ⟺  36+BC=60  ⟺  BC=60−36=24 cm2(36 + BC) = 120 \iff 36 + BC = 60 \iff BC = 60 - 36 = 24\text{ cm}

(2 puncte)


b) Calculul lungimii segmentului EFEF:

Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).

Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc, așadar OO este mijlocul segmentului ACAC și mijlocul segmentului BDBD.

  1. În triunghiul ADCADC:
  • DODO este mediană (OO fiind mijlocul lui ACAC).
  • AMAM este mediană (MM fiind mijlocul laturii DCDC).
  • Punctul FF este intersecția dreptelor AMAM și DODO (F=AM∩BDF = AM \cap BD).

Prin urmare, FF este centrul de greutate al triunghiului ADCADC.

Conform proprietății centrului de greutate:

OF=13DOOF = \frac{1}{3} DO
  1. În triunghiul BCDBCD:
  • COCO este mediană (OO fiind mijlocul lui BDBD).
  • BMBM este mediană (MM fiind mijlocul laturii CDCD).
  • Punctul EE este intersecția dreptelor BMBM și COCO (E=MB∩ACE = MB \cap AC).

Prin urmare, EE este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD.

Conform aceleiași proprietăți:

OE=13COOE = \frac{1}{3} CO
  1. Privim acum în triunghiul OCDOCD: Avem rapoartele egale:
OEOC=OFOD=13\frac{OE}{OC} = \frac{OF}{OD} = \frac{1}{3}

Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul OCDOCD, rezultă că:

EF∥CDEF \parallel CD

Conform teoremei fundamentale a asemănării, △OEF∼△OCD\triangle OEF \sim \triangle OCD, cu raportul de asemănare 13\frac{1}{3}:

EFCD=OEOC=13  ⟹  EF=13⋅CD\frac{EF}{CD} = \frac{OE}{OC} = \frac{1}{3} \implies EF = \frac{1}{3} \cdot CD

Deoarece ABCDABCD este paralelogram, laturile opuse sunt congruente, deci CD=AB=36 cmCD = AB = 36\text{ cm}.

Calculăm lungimea segmentului EFEF:

EF=13⋅36=12 cmEF = \frac{1}{3} \cdot 36 = 12\text{ cm}

(3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, ∠BAD=90∘\angle BAD = 90^\circ, CD=5 cmCD = 5\text{ cm}, iar triunghiul ABCABC este echilateral. Se consideră punctul EE mijlocul laturii BCBC, iar punctul FF aparține laturii ADAD astfel încât CFCF este bisectoarea unghiului ∠DCA\angle DCA.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că lungimea segmentului ACAC este egală cu 10 cm10\text{ cm}.

(3p) b) Calculați aria patrulaterului AECFAECF.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Calculul lungimii segmentului ACAC:

Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și ∠BAD=90∘\angle BAD = 90^\circ, unghiul ∠ADC\angle ADC este și el drept:

∠ADC=180∘−∠BAD=180∘−90∘=90∘\angle ADC = 180^\circ - \angle BAD = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

Triunghiul ABCABC este echilateral, deci toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ:

∠BAC=60∘\angle BAC = 60^\circ

Calculăm măsura unghiului ∠CAD\angle CAD:

∠CAD=∠BAD−∠BAC=90∘−60∘=30∘\angle CAD = \angle BAD - \angle BAC = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic ADCADC (∠ADC=90∘\angle ADC = 90^\circ), unghiul ∠CAD=30∘\angle CAD = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ (CDCD) este egală cu jumătate din ipotenuză (ACAC):

CD=AC2  ⟺  AC=2⋅CDCD = \frac{AC}{2} \iff AC = 2 \cdot CD

Cum CD=5 cmCD = 5\text{ cm}, obținem:

AC=2⋅5=10 cmAC = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

(2 puncte)


b) Calculul ariei patrulaterului AECFAECF:

Calculăm mai întâi dimensiunile necesare:

  • Deoarece △ABC\triangle ABC este echilateral cu AC=10 cmAC = 10\text{ cm}, laturile sale sunt AB=BC=AC=10 cmAB = BC = AC = 10\text{ cm}.
  • În △ADC\triangle ADC dreptunghic în DD, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea trapezului ADAD:
AD=AC2−CD2=102−52=100−25=75=53 cmAD = \sqrt{AC^2 - CD^2} = \sqrt{10^2 - 5^2} = \sqrt{100 - 25} = \sqrt{75} = 5\sqrt{3}\text{ cm}
  • În △ADC\triangle ADC, măsura unghiului ∠DCA\angle DCA este:
∠DCA=90∘−∠CAD=90∘−30∘=60∘\angle DCA = 90^\circ - \angle CAD = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Segmentul CFCF este bisectoarea unghiului ∠DCA\angle DCA, deci:
∠DCF=∠FCA=60∘2=30∘\angle DCF = \angle FCA = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic CDFCDF (∠CDF=90∘\angle CDF = 90^\circ), aplicăm funcția trigonometrică tangentă pentru unghiul de 30∘30^\circ:
tan⁡(∠DCF)=DFCD  ⟺  tan⁡30∘=DF5  ⟺  33=DF5  ⟹  DF=533 cm\tan(\angle DCF) = \frac{DF}{CD} \iff \tan 30^\circ = \frac{DF}{5} \iff \frac{\sqrt{3}}{3} = \frac{DF}{5} \implies DF = \frac{5\sqrt{3}}{3}\text{ cm}
  • Aflăm lungimea segmentului AFAF:
AF=AD−DF=53−533=153−533=1033 cmAF = AD - DF = 5\sqrt{3} - \frac{5\sqrt{3}}{3} = \frac{15\sqrt{3} - 5\sqrt{3}}{3} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Patrulaterul AECFAECF se descompune de-a lungul diagonalei ACAC în două triunghiuri: △ACF\triangle ACF și △ACE\triangle ACE:

AAECF=A△ACF+A△ACE\mathcal{A}_{AECF} = \mathcal{A}_{\triangle ACF} + \mathcal{A}_{\triangle ACE}
  1. Calculăm aria triunghiului △ACF\triangle ACF: Baza este AF=1033 cmAF = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}, iar înălțimea corespunzătoare din CC este CD=5 cmCD = 5\text{ cm} (deoarece CD⊥ADCD \perp AD):
A△ACF=AF⋅CD2=1033⋅52=5036=2533 cm2\mathcal{A}_{\triangle ACF} = \frac{AF \cdot CD}{2} = \frac{\frac{10\sqrt{3}}{3} \cdot 5}{2} = \frac{50\sqrt{3}}{6} = \frac{25\sqrt{3}}{3}\text{ cm}^2
  1. Calculăm aria triunghiului △ACE\triangle ACE: Punctul EE este mijlocul laturii BCBC a triunghiului echilateral ABCABC. Mediana AEAE împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale:
A△ACE=12A△ABC\mathcal{A}_{\triangle ACE} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC}

Aria triunghiului echilateral ABCABC cu latura l=10 cml = 10\text{ cm} este:

A△ABC=l234=10234=10034=253 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{10^2\sqrt{3}}{4} = \frac{100\sqrt{3}}{4} = 25\sqrt{3}\text{ cm}^2

Deci:

A△ACE=2532 cm2\mathcal{A}_{\triangle ACE} = \frac{25\sqrt{3}}{2}\text{ cm}^2
  1. Calculăm aria patrulaterului AECFAECF:
AAECF=2533+2532=253(13+12)=253⋅56=12536 cm2\mathcal{A}_{AECF} = \frac{25\sqrt{3}}{3} + \frac{25\sqrt{3}}{2} = 25\sqrt{3} \left( \frac{1}{3} + \frac{1}{2} \right) = 25\sqrt{3} \cdot \frac{5}{6} = \frac{125\sqrt{3}}{6}\text{ cm}^2

(3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD, de bază ABCDABCD, cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, OO punctul de intersecție al diagonalelor ACAC și BDBD și VO=63 cmVO = 6\sqrt{3}\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor laterale VBVB, respectiv VCVC.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arătați că volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu 2883 cm3288\sqrt{3}\text{ cm}^3.

(3p) b) Calculați distanța dintre planele (MON)(MON) și (VAD)(VAD).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Calculul volumului piramidei VABCDVABCD:

Baza piramidei este pătratul ABCDABCD cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Aria bazei este:

AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2

Înălțimea piramidei regulate este VO=63 cmVO = 6\sqrt{3}\text{ cm}.

Calculăm volumul piramidei:

VVABCD=AABCD⋅VO3=144⋅633=144⋅23=2883 cm3\mathcal{V}_{VABCD} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD} \cdot VO}{3} = \frac{144 \cdot 6\sqrt{3}}{3} = 144 \cdot 2\sqrt{3} = 288\sqrt{3}\text{ cm}^3

(2 puncte)


b) Calculul distanței dintre planele (MON)(MON) și (VAD)(VAD):

  1. Demonstrăm că planele (MON)(MON) și (VAD)(VAD) sunt paralele:
  • În triunghiul VBCVBC, MM este mijlocul muchiei VBVB, iar NN este mijlocul muchiei VCVC. Rezultă că MNMN este linie mijlocie în △VBC\triangle VBC:
MN∥BCMN \parallel BC

Cum ABCDABCD este pătrat, laturile opuse sunt paralele: BC∥ADBC \parallel AD. Prin urmare:

MN∥ADMN \parallel AD

Deoarece AD⊂(VAD)AD \subset (VAD) și MN⊄(VAD)MN \not\subset (VAD), obținem:

MN∥(VAD)MN \parallel (VAD)
  • În triunghiul VBDVBD, OO este mijlocul diagonalei BDBD, iar MM este mijlocul muchiei VBVB. Rezultă că OMOM este linie mijlocie în △VBD\triangle VBD:
OM∥VDOM \parallel VD

Deoarece VD⊂(VAD)VD \subset (VAD) și OM⊄(VAD)OM \not\subset (VAD), obținem:

OM∥(VAD)OM \parallel (VAD)
  • Dreptele MNMN și OMOM sunt două drepte concurente în punctul MM, ambele incluse în planul (MON)(MON) (MN,OM⊂(MON)MN, OM \subset (MON), MN∩OM={M}MN \cap OM = \{M\}). Deoarece ambele sunt paralele cu planul (VAD)(VAD), conform criteriului de paralelism a două plane:
(MON)∥(VAD)(MON) \parallel (VAD)
  1. Calculăm distanța dintre cele două plane: Distanța dintre două plane paralele este egală cu distanța de la orice punct al unuia dintre plane la celălalt plan:
d((MON),(VAD))=d(O,(VAD))d((MON), (VAD)) = d(O, (VAD))

Fie PP mijlocul laturii ADAD.

  • Deoarece OO este centrul pătratului ABCDABCD și PP este mijlocul lui ADAD, avem OP⊥ADOP \perp AD și OP=AB2=122=6 cmOP = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}.
  • Înălțimea VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD) și AD⊂(ABCD)  ⟹  VO⊥ADAD \subset (ABCD) \implies VO \perp AD.
  • Cum AD⊥OPAD \perp OP și AD⊥VOAD \perp VO, cu OP,VO⊂(VOP)OP, VO \subset (VOP) concurente în OO, rezultă:
AD⊥(VOP)AD \perp (VOP)

Deoarece AD⊂(VAD)AD \subset (VAD), rezultă că planul (VAD)(VAD) este perpendicular pe planul (VOP)(VOP):

(VAD)⊥(VOP)(VAD) \perp (VOP)

Linia de intersecție a celor două plane este (VAD)∩(VOP)=VP(VAD) \cap (VOP) = VP.

În planul (VOP)(VOP), construim perpendiculara din OO pe dreapta VPVP: OQ⊥VPOQ \perp VP, cu Q∈VPQ \in VP.

Deoarece (VOP)⊥(VAD)(VOP) \perp (VAD), linia comună este VPVP, iar OQ⊥VPOQ \perp VP, rezultă conform teoremei planelor perpendiculare că:

OQ⊥(VAD)  ⟹  d(O,(VAD))=OQOQ \perp (VAD) \implies d(O, (VAD)) = OQ
  1. Calculăm lungimea înălțimii OQOQ în △VOP\triangle VOP dreptunghic în OO: În triunghiul dreptunghic △VOP\triangle VOP (∠VOP=90∘\angle VOP = 90^\circ), catetele sunt VO=63 cmVO = 6\sqrt{3}\text{ cm} și OP=6 cmOP = 6\text{ cm}.

Calculăm apotema piramidei VPVP cu teorema lui Pitagora:

VP=VO2+OP2=(63)2+62=108+36=144=12 cmVP = \sqrt{VO^2 + OP^2} = \sqrt{(6\sqrt{3})^2 + 6^2} = \sqrt{108 + 36} = \sqrt{144} = 12\text{ cm}

Lungimea înălțimii OQOQ corespunzătoare ipotenuzei este:

OQ=VO⋅OPVP=63⋅612=36312=33 cmOQ = \frac{VO \cdot OP}{VP} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6}{12} = \frac{36\sqrt{3}}{12} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Așadar, distanța dintre planele (MON)(MON) și (VAD)(VAD) este:

d((MON),(VAD))=33 cmd((MON), (VAD)) = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(3 puncte)