Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi operația de înmulțire:
4⋅0,5=2
Efectuăm apoi operația de scădere:
2−2=0
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. Suma numerelor întregi pare din intervalul (−4,6] este egală cu:
a) −2
b) 4
c) 6
d) 10
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Mulțimea numerelor întregi care aparțin intervalului semi-deschis (−4,6] este:
(−4,6]∩Z={−3,−2,−1,0,1,2,3,4,5,6}
Selectăm numerele întregi pare (numerele divizibile cu 2):
{−2,0,2,4,6}
Calculăm suma acestora:
S=(−2)+0+2+4+6=[(−2)+2]+0+4+6=0+10=10
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. Dacă 4x=166, atunci valoarea numărului n=2x−1 este egală cu:
a) 1
b) 2
c) 25
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din proporția dată, aflăm termenul necunoscut x folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
16⋅x=4⋅6⟺16x=24⟺x=1624=23
Înlocuim valoarea lui x în expresia numărului n:
n=2x−1=2⋅23−1=3−1=2
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
4. Cel mai mare număr par de forma 2ab divizibil cu 3 este:
a) 294
b) 296
c) 297
d) 298
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Analizăm condițiile impuse numărului 2ab:
Numărul este par ⟹ ultima cifră b aparține mulțimii {0,2,4,6,8}.
Numărul este divizibil cu 3⟹ suma cifrelor sale, 2+a+b, este divizibilă cu 3.
Se cere cel mai mare astfel de număr, deci alegem cifra sutelor fixă (2), iar pentru zeci alegem cifra maximă a=9.
Pentru a=9, suma cifrelor devine:
2+9+b=11+b
Căutăm cea mai mare cifră pară b∈{8,6,4,2,0} astfel încât 11+b să fie divizibil cu 3:
Pentru b=8: 11+8=19 (nu se divide cu 3).
Pentru b=6: 11+6=17 (nu se divide cu 3).
Pentru b=4: 11+4=15 (divizibil cu 3, 15=3⋅5).
Așadar, cel mai mare număr par divizibil cu 3 de forma 2ab este 294.
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. Alina, Barbu, Corina și Dan au calculat media aritmetică a numerelor a=2+53, b=7−33 și c=103−9. Rezultatele obținute de cei patru copii sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Alina
Barbu
Corina
Dan
63
43
3
6+33
Dintre cei patru copii, cel care a obținut rezultatul corect este:
a) Alina
b) Barbu
c) Corina
d) Dan
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi suma celor trei numere a, b și c:
a+b+c=(2+53)+(7−33)+(103−9)
Grupăm termenii raționali și termenii cu radical:
a+b+c=(2+7−9)+(5−3+10)3=0+123=123
Calculăm media aritmetică a celor trei numere:
ma=3a+b+c=3123=43
Comparând cu rezultatele din tabel, Barbu a obținut valoarea 43.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. Matei trebuie să parcurgă un traseu cu lungimea de 180 km. El afirmă: „Dacă merg cu viteza de 60 km/ora˘ ajung la destinație în mai puțin de trei ore”. Afirmația lui Matei este:
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim formula timpului de deplasare la mișcarea uniformă:
t=vd
unde distanța este d=180 km, iar viteza este v=60 km/h.
t=60180=3 ore
Timpul necesar este exact de 3 ore. Deoarece 3 ore nu este strict mai puțin de 3 ore (3<3 este falsă), afirmația lui Matei este falsă.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C și D, în această ordine, astfel încât punctul C este mijlocul segmentului AD, iar BCAB=31. Dacă lungimea segmentului CD este egală cu 12 cm, atunci lungimea segmentului AB este egală cu:
a) 3 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 24 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece punctul C este mijlocul segmentului AD, lungimile segmentelor AC și CD sunt egale:
AC=CD=12 cm
Punctul B se află pe segmentul AC, deci:
AB+BC=AC=12 cm
Din proporția dată, avem BC=3⋅AB. Înlocuim în relația anterioară:
AB+3⋅AB=12⟺4⋅AB=12⟺AB=412=3 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele a și b tăiate de secanta MN. Dacă ∠MBA=3x−10∘ și ∠BEF=x+30∘, atunci valoarea lui x este egală cu:
a) 5
b) 10
c) 20
d) 40
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele a și b sunt paralele (a∥b), iar secanta MN le intersectează în punctele B, respectiv E.
Unghiurile ∠MBA și ∠BEF se află de aceeași parte a secantei MN și pe aceeași poziție față de dreptele paralele a și b, fiind unghiuri corespondente.
Deoarece dreptele sunt paralele, unghiurile corespondente sunt congruente:
∠MBA=∠BEF
Egalăm măsurile celor două unghiuri:
3x−10∘=x+30∘
Rezolvăm ecuația:
3x−x=30∘+10∘⟺2x=40∘⟺x=20∘
Verificare: la x=20, cele două unghiuri au măsura 3⋅20∘−10∘=50∘, respectiv 20∘+30∘=50∘.
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC. Punctele M și N sunt mijloacele laturilor BC, respectiv AC, iar punctul G este punctul de intersecție dintre segmentele AM și BN. Dacă AG=6 cm, atunci lungimea segmentului AM este egală cu:
a) 2 cm
b) 3 cm
c) 9 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ABC:
M este mijlocul laturii BC⟹AM este mediană.
N este mijlocul laturii AC⟹BN este mediană.
Punctul G, fiind intersecția a două mediane ale triunghiului ABC, este centrul de greutate al triunghiului.
Conform proprietății centrului de greutate, acesta este situat pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:
AG=32AM
Înlocuim valoarea cunoscută AG=6 cm:
32AM=6⟺AM=6⋅23=9 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC echilateral având lungimea laturii egală cu 12 cm. Punctele M și N sunt mijloacele laturilor BC, respectiv AC. Perimetrul triunghiului AMN este egal cu:
a) (12+33) cm
b) (12+62) cm
c) (12+63) cm
d) 183 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm pe rând lungimile celor trei laturi ale triunghiului AMN:
M este mijlocul laturii BC în triunghiul echilateral ABC, deci mediana AM este și înălțime a triunghiului:
AM=2l3=2123=63 cm
N este mijlocul laturii AC, deci:
AN=2AC=212=6 cm
Segmentul MN unește mijloacele laturilor BC și AC, fiind linie mijlocie în triunghiul ABC:
MN=2AB=212=6 cm
Calculăm perimetrul triunghiului AMN:
PAMN=AM+MN+AN=63+6+6=12+63 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O având ca diametru segmentul AB. Punctele C și D aparțin cercului astfel încât măsura arcului CD⌢ este egală cu 80∘, iar coarda CD este paralelă cu diametrul AB. Măsura unghiului ∠CAB este egală cu:
a) 25∘
b) 40∘
c) 50∘
d) 65∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentul AB este diametru, deci arcul AB⌢ este un semicerc cu măsura de 180∘:
AB⌢=180∘
Deoarece coarda CD este paralelă cu diametrul AB (CD∥AB), arcele determinate între două coarde paralele sunt congruente:
AC⌢=BD⌢
Arcul AB⌢ este compus din arcele AC⌢, CD⌢ și DB⌢:
AC⌢+CD⌢+DB⌢=180∘⟺2⋅AC⌢+80∘=180∘2⋅AC⌢=100∘⟹AC⌢=50∘
Măsura arcului BC⌢ este:
BC⌢=180∘−AC⌢=180∘−50∘=130∘
Unghiul ∠CAB este unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC⌢. Măsura sa este jumătate din măsura arcului subîntins:
∠CAB=2BC⌢=2130∘=65∘
(Alternativ: Triunghiul ACB este dreptunghic în C deoarece este înscris într-un semicerc, ∠ACB=90∘. Unghiul ∠ABC=2AC⌢=250∘=25∘. În △ACB, ∠CAB=90∘−∠ABC=90∘−25∘=65∘.)
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma patrulateră dreaptă ABCDEFGH, având la bază pătratul ABCD cu latura de 3 cm, iar înălțimea prismei este egală cu 4 cm. Aria secțiunii diagonale a acestei prisme este egală cu:
a) 12 cm2
b) 14 cm2
c) 122 cm2
d) 123 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Baza prismei este pătratul ABCD cu latura l=3 cm. Diagonala bazei este:
AC=l2=32 cm
Înălțimea prismei drepte este muchia laterală AE=4 cm.
Secțiunea diagonală a prismei este patrulaterul ACGE, delimitat de diagonalele opuse ale bazelor (AC și EG) și de două muchii laterale opuse (AE și CG).
Deoarece AE⊥(ABCD), avem AE⊥AC. Cum AC=EG=32 cm și AE=CG=4 cm, secțiunea diagonală este un dreptunghi.
Calculăm aria secțiunii diagonale ACGE:
AACGE=AC⋅AE=32⋅4=122 cm2
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Suma a două numere naturale a și b este egală cu 214. Împărțindu-l pe a la b obținem câtul 6 și restul 4.
(2p) a) Este posibil ca numărul a să fie par? Justificați răspunsul dat.
(3p) b) Aflați cele două numere.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea parității numărului a:
Conform teoremei împărțirii cu rest, relația dintre numere este:
a=6b+4,cu b>4și b∈N
Observăm că expresia numărului a se poate rescrie dând factor comun pe 2:
a=2(3b+2)
Deoarece 3b+2 este un număr natural pentru orice b∈N, numărul a este divizibil cu 2, deci a este obligatoriu număr par.
Verificăm dacă sistemul admite o soluție în mulțimea numerelor naturale:
Înlocuim a=6b+4 în relația sumei a+b=214:
(6b+4)+b=214⟺7b+4=214⟺7b=210⟺b=30
Pentru b=30, obținem:
a=6⋅30+4=184
Numărul 184 este par (are ultima cifră 4).
Prin urmare, este posibil ca numărul a să fie par (de fapt, el este par în mod cert).
(2 puncte)
b) Aflarea celor două numere a și b:
Din teorema împărțirii cu rest, avem:
a=6b+4,unde 4<b
Înlocuim în ecuația sumei celor două numere:
a+b=214⟺(6b+4)+b=214
Reducem termenii asemenea:
7b+4=2147b=214−4⟺7b=210⟺b=7210=30
Deoarece b=30>4, condiția de existență a restului este îndeplinită.
Calculăm numărul a:
a=6⋅30+4=180+4=184
Verificăm suma: 184+30=214.
Așadar, cele două numere sunt a=184 și b=30.
(3 puncte)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x+2x−x2−41+x−22)⋅(1−x2+32x+3)+x+24
unde x∈R∖{−2,2}.
(2p) a) Arătați că E(x)=x+2x+4, pentru orice x∈R∖{−2,2}.
(3p) b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația (x+2)2⋅x+2x+4=3.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea formei restrânse a expresiei E(x):
Calculăm mai întâi prima paranteză rotundă. Descompunem numitorul x2−4=(x−2)(x+2):
Deoarece x∈R∖{−2,2}, factorul x+2=0, deci putem simplifica o putere a lui x+2:
(x+2)(x+4)=3
Desfacem parantezele:
x2+4x+2x+8=3⟺x2+6x+8−3=0x2+6x+5=0
Descompunem trinomul în factori:
x2+5x+x+5=0⟺x(x+5)+(x+5)=0⟺(x+1)(x+5)=0
Soluțiile posibile sunt:
x1=−1șix2=−5
Verificăm dacă soluțiile aparțin domeniului de definiție R∖{−2,2}:
−1=−2 și −1=2, deci −1∈R∖{−2,2}.
−5=−2 și −5=2, deci −5∈R∖{−2,2}.
Mulțimea soluțiilor ecuației este:
S={−5,−1}
(3 puncte)
3. Se consideră funcțiile f,g:R→R, f(x)=2x−5 și g(x)=−x+2.
(2p) a) Arătați că f(5)=g(−3).
(3p) b) Fie M punctul de intersecție dintre reprezentările grafice ale celor două funcții. Determinați coordonatele punctului M.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea egalității f(5)=g(−3):
Calculăm valoarea funcției f pentru x=5:
f(5)=2⋅5−5=10−5=5
Calculăm valoarea funcției g pentru x=−3:
g(−3)=−(−3)+2=3+2=5
Deoarece ambele valori sunt egale cu 5, avem:
f(5)=g(−3)=5
(2 puncte)
b) Determinarea coordonatelor punctului de intersecție M:
Fie M(xM,yM) punctul de intersecție a graficelor celor două funcții, M∈Gf∩Gg.
Abscisa punctului M satisface ecuația:
f(xM)=g(xM)
Înlocuim legile celor două funcții:
2xM−5=−xM+2
Separăm termenii cu xM în membrul stâng:
2xM+xM=2+5⟺3xM=7⟺xM=37
Calculăm ordonata yM folosind funcția g:
yM=g(37)=−37+2=−37+36=−31
(Verificare cu funcția f: yM=f(37)=2⋅37−5=314−315=−31.)
Coordonatele punctului de intersecție sunt:
M(37,−31)
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD care are perimetrul egal cu 120 cm și AB=36 cm. Punctul M este mijlocul laturii DC, iar punctele E și F reprezintă intersecția dintre dreptele AC și MB, respectiv dintre BD și AM.
(2p) a) Arătați că lungimea laturii BC este egală cu 24 cm.
(3p) b) Calculați lungimea segmentului EF.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii laturii BC:
Perimetrul paralelogramului ABCD este dat de formula:
PABCD=2(AB+BC)
Înlocuim valorile cunoscute:
2(36+BC)=120⟺36+BC=60⟺BC=60−36=24 cm
(2 puncte)
b) Calculul lungimii segmentului EF:
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ABCD (AC∩BD={O}).
Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc, așadar O este mijlocul segmentului AC și mijlocul segmentului BD.
În triunghiul ADC:
DO este mediană (O fiind mijlocul lui AC).
AM este mediană (M fiind mijlocul laturii DC).
Punctul F este intersecția dreptelor AM și DO (F=AM∩BD).
Prin urmare, F este centrul de greutate al triunghiului ADC.
Conform proprietății centrului de greutate:
OF=31DO
În triunghiul BCD:
CO este mediană (O fiind mijlocul lui BD).
BM este mediană (M fiind mijlocul laturii CD).
Punctul E este intersecția dreptelor BM și CO (E=MB∩AC).
Prin urmare, E este centrul de greutate al triunghiului BCD.
Conform aceleiași proprietăți:
OE=31CO
Privim acum în triunghiul OCD:
Avem rapoartele egale:
OCOE=ODOF=31
Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul OCD, rezultă că:
EF∥CD
Conform teoremei fundamentale a asemănării, △OEF∼△OCD, cu raportul de asemănare 31:
CDEF=OCOE=31⟹EF=31⋅CD
Deoarece ABCD este paralelogram, laturile opuse sunt congruente, deci CD=AB=36 cm.
Calculăm lungimea segmentului EF:
EF=31⋅36=12 cm
(3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD, cu AB∥CD, ∠BAD=90∘, CD=5 cm, iar triunghiul ABC este echilateral. Se consideră punctul E mijlocul laturii BC, iar punctul F aparține laturii AD astfel încât CF este bisectoarea unghiului ∠DCA.
(2p) a) Arătați că lungimea segmentului AC este egală cu 10 cm.
(3p) b) Calculați aria patrulaterului AECF.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii segmentului AC:
Deoarece AB∥CD și ∠BAD=90∘, unghiul ∠ADC este și el drept:
∠ADC=180∘−∠BAD=180∘−90∘=90∘
Triunghiul ABC este echilateral, deci toate unghiurile sale au măsura de 60∘:
∠BAC=60∘
Calculăm măsura unghiului ∠CAD:
∠CAD=∠BAD−∠BAC=90∘−60∘=30∘
În triunghiul dreptunghic ADC (∠ADC=90∘), unghiul ∠CAD=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă unghiului de 30∘ (CD) este egală cu jumătate din ipotenuză (AC):
CD=2AC⟺AC=2⋅CD
Cum CD=5 cm, obținem:
AC=2⋅5=10 cm
(2 puncte)
b) Calculul ariei patrulaterului AECF:
Calculăm mai întâi dimensiunile necesare:
Deoarece △ABC este echilateral cu AC=10 cm, laturile sale sunt AB=BC=AC=10 cm.
În △ADC dreptunghic în D, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea trapezului AD:
AD=AC2−CD2=102−52=100−25=75=53 cm
În △ADC, măsura unghiului ∠DCA este:
∠DCA=90∘−∠CAD=90∘−30∘=60∘
Segmentul CF este bisectoarea unghiului ∠DCA, deci:
∠DCF=∠FCA=260∘=30∘
În triunghiul dreptunghic CDF (∠CDF=90∘), aplicăm funcția trigonometrică tangentă pentru unghiul de 30∘:
tan(∠DCF)=CDDF⟺tan30∘=5DF⟺33=5DF⟹DF=353 cm
Aflăm lungimea segmentului AF:
AF=AD−DF=53−353=3153−53=3103 cm
Patrulaterul AECF se descompune de-a lungul diagonalei AC în două triunghiuri: △ACF și △ACE:
AAECF=A△ACF+A△ACE
Calculăm aria triunghiului △ACF:
Baza este AF=3103 cm, iar înălțimea corespunzătoare din C este CD=5 cm (deoarece CD⊥AD):
A△ACF=2AF⋅CD=23103⋅5=6503=3253 cm2
Calculăm aria triunghiului △ACE:
Punctul E este mijlocul laturii BC a triunghiului echilateral ABC. Mediana AE împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale:
A△ACE=21A△ABC
Aria triunghiului echilateral ABC cu latura l=10 cm este:
6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCD, de bază ABCD, cu AB=12 cm, O punctul de intersecție al diagonalelor AC și BD și VO=63 cm. Punctele M și N sunt mijloacele muchiilor laterale VB, respectiv VC.
(2p) a) Arătați că volumul piramidei VABCD este egal cu 2883 cm3.
(3p) b) Calculați distanța dintre planele (MON) și (VAD).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul volumului piramidei VABCD:
Baza piramidei este pătratul ABCD cu latura AB=12 cm. Aria bazei este:
AABCD=AB2=122=144 cm2
Înălțimea piramidei regulate este VO=63 cm.
Calculăm volumul piramidei:
VVABCD=3AABCD⋅VO=3144⋅63=144⋅23=2883 cm3
(2 puncte)
b) Calculul distanței dintre planele (MON) și (VAD):
Demonstrăm că planele (MON) și (VAD) sunt paralele:
În triunghiul VBC, M este mijlocul muchiei VB, iar N este mijlocul muchiei VC. Rezultă că MN este linie mijlocie în △VBC:
MN∥BC
Cum ABCD este pătrat, laturile opuse sunt paralele: BC∥AD. Prin urmare:
MN∥AD
Deoarece AD⊂(VAD) și MN⊂(VAD), obținem:
MN∥(VAD)
În triunghiul VBD, O este mijlocul diagonalei BD, iar M este mijlocul muchiei VB. Rezultă că OM este linie mijlocie în △VBD:
OM∥VD
Deoarece VD⊂(VAD) și OM⊂(VAD), obținem:
OM∥(VAD)
Dreptele MN și OM sunt două drepte concurente în punctul M, ambele incluse în planul (MON) (MN,OM⊂(MON), MN∩OM={M}). Deoarece ambele sunt paralele cu planul (VAD), conform criteriului de paralelism a două plane:
(MON)∥(VAD)
Calculăm distanța dintre cele două plane:
Distanța dintre două plane paralele este egală cu distanța de la orice punct al unuia dintre plane la celălalt plan:
d((MON),(VAD))=d(O,(VAD))
Fie P mijlocul laturii AD.
Deoarece O este centrul pătratului ABCD și P este mijlocul lui AD, avem OP⊥AD și OP=2AB=212=6 cm.
Înălțimea VO⊥(ABCD) și AD⊂(ABCD)⟹VO⊥AD.
Cum AD⊥OP și AD⊥VO, cu OP,VO⊂(VOP) concurente în O, rezultă:
AD⊥(VOP)
Deoarece AD⊂(VAD), rezultă că planul (VAD) este perpendicular pe planul (VOP):
(VAD)⊥(VOP)
Linia de intersecție a celor două plane este (VAD)∩(VOP)=VP.
În planul (VOP), construim perpendiculara din O pe dreapta VP: OQ⊥VP, cu Q∈VP.
Deoarece (VOP)⊥(VAD), linia comună este VP, iar OQ⊥VP, rezultă conform teoremei planelor perpendiculare că:
OQ⊥(VAD)⟹d(O,(VAD))=OQ
Calculăm lungimea înălțimii OQ în △VOP dreptunghic în O:
În triunghiul dreptunghic △VOP (∠VOP=90∘), catetele sunt VO=63 cm și OP=6 cm.
Calculăm apotema piramidei VP cu teorema lui Pitagora:
VP=VO2+OP2=(63)2+62=108+36=144=12 cm
Lungimea înălțimii OQ corespunzătoare ipotenuzei este:
OQ=VPVO⋅OP=1263⋅6=12363=33 cm
Așadar, distanța dintre planele (MON) și (VAD) este: