1. Rezultatul calculului 24:6−4:2 este egal cu: (5p)
a) 6
b) 2
c) 0
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform ordinii efectuării operațiilor, operațiile de ordinul al doilea (împărțirile) se efectuează înaintea celor de ordinul întâi (scăderea):
24:6=44:2=2
Efectuăm scăderea:
4−2=2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. Valoarea numărului real x din proporția 6x+1=32 este egală cu: (5p)
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
3(x+1)=6⋅23(x+1)=12
Împărțim prin 3:
x+1=4⟹x=3
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. Numărul pătratelor perfecte din mulțimea {0,1,2,…,30} este egal cu: (5p)
a) 5
b) 6
c) 30
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm pătratele perfecte nenegative mai mici sau egale cu 30:
02=0≤3012=1≤3022=4≤3032=9≤3042=16≤3052=25≤30
Următorul pătrat perfect este 62=36>30.
Pătratele perfecte din mulțime sunt 0,1,4,9,16 și 25, în total 6 numere.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Suma numerelor naturale n, pentru care numărul real 2n aparține intervalului [15;33], este egală cu: (5p)
a) 9
b) 15
c) 53
d) 20
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Condiția 2n∈[15;33] se traduce prin dubla inegalitate:
15≤2n≤33
Deoarece toți termenii sunt strict pozitivi, ridicăm la pătrat:
15≤(2n)2≤(33)215≤4n≤27
Împărțim prin 4:
415≤n≤427
Sub formă zecimală:
3,75≤n≤6,75
Cum n∈N, valorile posibile sunt n∈{4,5,6}.
Calculăm suma acestor numere:
S=4+5+6=15
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. Suma a trei numere naturale este 54, cel mijlociu este egal cu jumătate din suma celorlalte două, iar cel mai mic este cu 28 mai mic decât suma celorlalte două numere. După ce au calculat cele trei numere, Andrei, Bogdan, Cătălin și Doru au oferit răspunsurile de mai jos:
Elev
Răspuns
Andrei
24, 18, 12
Bogdan
22, 18, 14
Cătălin
23, 18, 13
Doru
25, 18, 11
Dintre cei patru elevi, cel care a aflat corect cele trei numere este: (5p)
a) Andrei
b) Bogdan
c) Cătălin
d) Doru
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie cele trei numere x,y,z∈N ordonate descrescător: x≥y≥z, cu suma:
x+y+z=54
Numărul mijlociu y este egal cu jumătatea sumei celorlalte două:
y=2x+z⟺x+z=2y
Înlocuim x+z=2y în relația sumei:
2y+y=54⟹3y=54⟹y=18
Rezultă x+z=36.
Numărul cel mai mic este z. Conform ipotezei, z este cu 28 mai mic decât suma celorlalte două (x+y):
z=(x+y)−28⟺z=x+18−28⟺z=x−10⟺x−z=10
Avem un sistem de două ecuații cu două necunoscute:
{x+z=36x−z=10
Adunăm cele două ecuații:
2x=46⟹x=23
Scădem ecuațiile:
2z=26⟹z=13
Cele trei numere sunt 23,18,13. Dintre cei patru elevi, Cătălin a oferit răspunsul corect.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. Afirmația: „Numărul divizorilor naturali ai numărului 24 este 8.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem descompunerea numărului 24 în factori primi:
24=23⋅31
Numărul divizorilor naturali ai unui număr N=p1a1⋅p2a2 se calculează cu formula (a1+1)(a2+1):
(3+1)(1+1)=4⋅2=8
Divizorii naturali ai lui 24 sunt explicitly: D24={1,2,3,4,6,8,12,24}, adică exact 8 divizori.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C,D și E astfel încât B este mijlocul lui AC, C este mijlocul lui BD și D este mijlocul lui CE.
Simetricul punctului D față de punctul C este: (5p)
a) A
b) B
c) C
d) E
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Simetricul unui punct D față de punctul C este acel punct X coliniar cu C și D, astfel încât C să fie mijlocul segmentului XD.
Din ipoteză, punctul C este mijlocul segmentului BD, ceea ce înseamnă că B,C,D sunt coliniare în această ordine și BC=CD.
Prin urmare, punctul B este simetricul punctului D față de punctul C.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. În figura alăturată, punctele A,B,C reprezintă trei pensiuni, iar punctul M de pe segmentul BC, situat la distanța de 4 km față de fiecare dintre cele trei pensiuni, este poziția lui Matei, un excursionist ce dorește să ajungă de la pensiunea B la pensiunea A, pe drumul cel mai scurt. Dacă AC=43 km, atunci lungimea drumului pe care trebuie să-l parcurgă Matei este egală cu: (5p)
a) 4 km
b) 43 km
c) 8 km
d) 23 km
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din enunț, distanța de la M la fiecare dintre cele trei pensiuni este de 4 km:
MA=MB=MC=4 km
Cum M∈BC și MB=MC=4 km, punctul M este mijlocul segmentului BC, deci:
BC=MB+MC=4+4=8 km
În triunghiul ABC, segmentul AM este mediana corespunzătoare laturii BC. Deoarece AM=2BC=4 km, conform reciprocei teoremei medianei rezultă că triunghiul ABC este dreptunghic în A (BAC=90∘).
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC pentru a afla cateta AB:
AB2=BC2−AC2=82−(43)2=64−48=16AB=16=4 km
Drumul cel mai scurt de la pensiunea B la pensiunea A este segmentul de dreaptă AB, care are lungimea de 4 km.
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
3. În figura alăturată, dreptele a și b sunt paralele. Valoarea lui x este egală cu: (5p)
a) 20
b) 25
c) 2,5
d) 12,5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele paralele a și b sunt tăiate de o secantă. Unghiurile marcate pe figură au măsurile de 70∘ și (4x+10)∘.
Fiind unghiuri interne de aceeași parte a secantei (sau echivalent, unul intern și celălalt suplementar cu corespondentul său), suma măsurilor lor este egală cu 180∘:
70∘+(4x+10)∘=180∘4x+80=180⟹4x=100⟹x=25
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Fie pătratul ABCD și punctele M și N situate pe laturile DC, respectiv BC, astfel încât triunghiul AMN este echilateral. Dacă măsura unghiului CNM este egală cu (3x+18)∘, atunci numărul x este egal cu: (5p)
a) 9
b) 30
c) 45
d) 15
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Comparăm triunghiurile dreptunghice △ADM (dreptunghic în D) și △ABN (dreptunghic în B):
AD=AB (laturi ale pătratului ABCD);
AM=AN (laturi ale triunghiului echilateral AMN).
Conform cazului de congruență Ipotenuză-Catetă (I.C.), avem △ADM≡△ABN.
Din congruența triunghiurilor deducem că DM=BN. Cum DC=BC, obținem:
MC=DC−DM=BC−BN=NC
În triunghiul dreptunghic MCN (C=90∘), având catetele egale MC=NC, triunghiul este dreptunghic isoscel. Unghiurile ascuțite au fiecare măsura de 45∘:
CNM=45∘
Egalăm cu expresia dată în enunț:
3x+18=45⟹3x=27⟹x=9
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentată schematic suprafața unei grădini în care sunt plantate flori pe zona hașurată și gazon în rest. Dacă laturile grădinii au lungimile AD=30 m și DC=15 m, iar punctele M,N,P și Q sunt, respectiv, mijloacele laturilor dreptunghiului ABCD, atunci aria suprafeței gazonului este egală cu: (5p)
a) 450 m2
b) 200 m2
c) 225 m2
d) 250 m2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aria întregului dreptunghi ABCD este:
AABCD=AD⋅DC=30 m⋅15 m=450 m2
Punctele M,N,P,Q fiind mijloacele laturilor dreptunghiului, patrulaterul MNPQ format de florile plantate este un romb ale cărui diagonale sunt egale cu laturile dreptunghiului: MP=DC=15 m și NQ=AD=30 m.
Aria zonei hașurate cu flori este:
AMNPQ=2MP⋅NQ=215⋅30=225 m2
Aria suprafeței ocupate de gazon reprezintă diferența dintre aria totală și aria zonei cu flori:
Agazon=AABCD−AMNPQ=450−225=225 m2
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. Pentru a împacheta o consolă PS5 Pro de forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 40 cm, 30 cm și 20 cm, se utilizează o cutie, tot de forma unui paralelipiped dreptunghic, astfel încât distanța dintre pereții consolei și pereții cutiei să fie, peste tot, de 5 cm (spațiul dintre consolă și cutie se umple cu material ce poate prelua șocurile mecanice). Suprafața de carton necesară pentru confecționarea cutiei în care se ambalează consola este egală cu: (5p)
a) 52 dm2
b) 94 dm2
c) 71,5 dm2
d) 24 dm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie dimensiunile consolei L0=40 cm, l0=30 cm, h0=20 cm.
Deoarece distanța de la fiecare perete al consolei la peretele corespunzător al cutiei este de 5 cm, fiecare dimensiune a cutiei exterioare va fi mărită cu 2⋅5=10 cm:
Lungimea cutiei: L=40+10=50 cm=5 dm;
Lățimea cutiei: l=30+10=40 cm=4 dm;
Înălțimea cutiei: h=20+10=30 cm=3 dm.
Suprafața de carton necesară confecționării cutiei reprezintă aria totală a paralelipipedului dreptunghic exterior:
Atotala˘=2(L⋅l+L⋅h+l⋅h)
Înlocuim valorile în decimetri:
Atotala˘=2(5⋅4+5⋅3+4⋅3)=2(20+15+12)=2⋅47=94 dm2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Maria cumpără câte un cadou pentru fiecare dintre cele trei prietene ale sale. Pentru primul cadou ea cheltuiește o treime din întreaga sumă disponibilă și încă 30 lei, pentru al doilea cadou cheltuiește 30% din rest, iar ultimul cadou costă 70 de lei. La final, Maria constată că a cheltuit toți banii.
(2p) a) Este posibil ca suma cheltuită de Maria pentru primul cadou să fie egală cu 55 de lei? Justifică răspunsul dat. (3p) b) Află suma pe care a avut-o Maria la început pentru cadouri.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că pentru primul cadou Maria a cheltuit 55 lei.
Dacă primul cadou a costat 55 lei, atunci conform relației 31s+30=55, suma inițială ar fi:
31s=55−30=25⟹s=25⋅3=75 lei
(1 punct)
Însă doar suma cheltuită pe primul cadou (55 lei) și pe cel de-al treilea cadou (70 lei) ar fi:
55+70=125 lei
Cum 125 lei>75 lei, această sumă depășește întreaga sumă inițială presupusă, chiar fără a socoti banii cheltuiți pe al doilea cadou. Prin urmare, nu este posibil ca primul cadou să fi costat 55 lei. (1 punct)
b) Fie s suma totală inițială de bani pe care o avea Maria.
Pentru primul cadou, Maria cheltuiește:
C1=31s+30
Restul de bani după cumpărarea primului cadou este:
R1=s−C1=s−(31s+30)=32s−30
(1 punct)
Pentru al doilea cadou, Maria cheltuiește 30% din rest:
C2=10030R1=103R1
Restul rămas după al doilea cadou reprezintă 70% din R1:
R2=R1−103R1=107R1
Deoarece la final Maria a cheltuit toți banii, acest al doilea rest reprezintă exact costul celui de-al treilea cadou (70 lei):
107R1=70⟹R1=70⋅710=100 lei
(1 punct)
Egalăm cele două expresii ale lui R1:
32s−30=100⟹32s=130⟹s=2130⋅3=195 lei
Maria a avut inițial suma de 195 lei. (1 punct)
2. Se consideră numerele reale:
a=50+72+318−98−232
și
b=0,(3)⋅128−(25+1821−24299):0,5
(2p) a) Arată că a=52. (3p) b) Calculează media geometrică a numerelor a și b.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen al numărului a:
Împărțirea la 0,5=21 este echivalentă cu înmulțirea cu 2:
23:0,5=23⋅2=26=32
Obținem valoarea numărului b:
b=82−32=52
(1 punct)
Calculăm media geometrică mg=a⋅b:
mg=52⋅52=(52)2=52
(1 punct)
3. Se consideră mulțimile:
A={x∈R−2≤5x+3<1}
și
B={x∈R∣x−2≤2≤x+3}
(2p) a) Scrie ca interval mulțimea A. (3p) b) Află numărul de numere întregi care se află în mulțimea A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Rezolvăm dubla inegalitate care definește mulțimea A:
−2≤5x+3<1
Înmulțim toți termenii cu 5>0:
−10≤x+3<5
Scădem 3 din fiecare membru:
−13≤x<2
(1 punct)
Scrisă sub formă de interval, mulțimea A este:
A=[−13,2)
(1 punct)
b) Determinăm elementele mulțimii B rezolvând sistemul de inecuații x−2≤2≤x+3:
x−2≤2⟹x≤4;
2≤x+3⟹x≥−1.
Reunind cele două condiții, avem −1≤x≤4, prin urmare:
B=[−1,4]
(1 punct)
Efectuăm intersecția celor două intervale:
A∩B=[−13,2)∩[−1,4]=[−1,2)
(1 punct)
Numerele întregi aparținând intervalului [−1,2) sunt valorile x∈Z cu −1≤x<2:
(A∩B)∩Z={−1,0,1}
Mulțimea conține exact 3 numere întregi. (1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic cu A=90∘, punctul M este mijlocul laturii BC, iar BD este bisectoarea unghiului ABC, cu D∈AC, astfel încât dreptele BD și AM sunt perpendiculare.
(2p) a) Arată că triunghiul AMB este echilateral. (3p) b) Dacă AB=3 cm, demonstrează că perimetrul triunghiului CDB este mai mic decât 13 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul ABM, semidreapta BD este bisectoarea unghiului ABM și este perpendiculară pe latura opusă AM (BD⊥AM).
Într-un triunghi în care bisectoarea unui unghi este și înălțime, triunghiul este isoscel, deci:
△BAM este isoscel cu AB=BM
(1 punct)
Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic ABC (A=90∘), AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC. Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
AM=2BC=BM
Deoarece AB=BM și AM=BM, rezultă AB=BM=AM, deci triunghiul AMB are toate cele trei laturi egale.
Așadar, triunghiul AMB este echilateral. (1 punct)
b) Deoarece triunghiul AMB este echilateral, avem ABM=60∘, adică ABC=60∘.
Cum BD este bisectoarea unghiului ABC, deducem:
ABD=DBC=260∘=30∘
În triunghiul dreptunghic ABC (A=90∘):
ACB=90∘−ABC=90∘−60∘=30∘
În triunghiul CDB, avem DCB=30∘ și DBC=30∘, de unde DCB=DBC. Rezultă că triunghiul CDB este isoscel de bază BC, deci:
CD=DB
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic DAB (A=90∘), având ABD=30∘:
cos30∘=BDAB⟹23=BD3⟹BD=36=23 cm
Deci CD=BD=23 cm.
În triunghiul dreptunghic ABC, cateta AB se opune unghiului de 30∘ (ACB=30∘), prin urmare:
BC=2⋅AB=2⋅3=6 cm
(1 punct)
Calculăm perimetrul triunghiului CDB:
P△CDB=CD+DB+BC=23+23+6=43+6 cm
Verificăm dacă P△CDB<13 cm:
43+6<13⟺43<7
Ridicăm la pătrat ambii termeni pozitivi:
(43)2<72⟺48<49
Inegalitatea 48<49 este evident adevărată, deci P△CDB<13 cm. (1 punct)
5. În figura alăturată, ABCD este un pătrat cu latura de lungime egală cu 3 cm, iar triunghiurile echilaterale CFB, respectiv CDE, sunt construite în interiorul, respectiv în exteriorul pătratului. Punctele F,C și P sunt coliniare în această ordine, iar CP=1 cm.
(2p) a) Arată că măsura unghiului FEC este egală cu 45∘. (3p) b) Demonstrează că patrulaterul BFEP este trapez.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În pătratul ABCD, unghiul DCB are măsura de 90∘. Deoarece triunghiul CFB este echilateral, FCB=60∘, de unde:
FCD=DCB−FCB=90∘−60∘=30∘
Triunghiul CDE este echilateral, deci DCE=60∘. Calculăm măsura unghiului FCE:
FCE=FCD+DCE=30∘+60∘=90∘
Rezultă că triunghiul FCE este dreptunghic în C. (1 punct)
Laturile triunghiurilor echilaterale sunt egale cu latura pătratului:
FC=BC=CD=CE=3 cm
Prin urmare, triunghiul dreptunghic FCE are catetele egale (FC=CE), deci este dreptunghic isoscel de bază EF. Unghiurile ascuțite au măsura de 45∘:
FEC=45∘
(1 punct)
b) În triunghiul dreptunghic isoscel FCE, unghiul EFC are măsura de 45∘.
Calculăm măsura unghiului EFB:
EFB=EFC+CFB=45∘+60∘=105∘
(1 punct)
Punctele F,C,P fiind coliniare în această ordine, avem FCP=180∘. Cum FCE=90∘, rezultă:
ECP=180∘−90∘=90∘
Deci triunghiul ECP este dreptunghic în C. Catetele sale au lungimile EC=3 cm și CP=1 cm.
Calculăm lungimea ipotenuzei EP prin teorema lui Pitagora:
Deoarece unghiurile FEP și EFB sunt interne de aceeași parte a secantei EF și sunt suplementare (suma lor este 180∘), rezultă că dreptele FB și EP sunt paralele:
FB∥EP
Cum FB=3 cm și EP=2 cm, laturile paralele au lungimi diferite (FB=EP).
Așadar, patrulaterul BFEP este un trapez de baze FB și EP. (1 punct)
6. Darius împachetează un cadou într-o cutie de forma unei piramide patrulatere regulate SABCD, cu SA=103 cm și AB=20 cm. Notăm cu M mijlocul muchiei BC.
(2p) a) Arată că aria uneia dintre fețele laterale ale cutiei este egală cu 1002 cm2. (3p) b) Află sinusul unghiului determinat de dreptele SM și AC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul isoscel SBC (SB=SC=103 cm), punctul M este mijlocul bazei BC=20 cm, deci BM=MC=10 cm.
Segmentul SM este mediană și înălțime în △SBC (SM⊥BC), reprezentând apotema piramidei.
În triunghiul dreptunghic SMB (M=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
SM=SB2−BM2=(103)2−102=300−100=200=102 cm
(1 punct)
Aria feței laterale SBC este:
A△SBC=2BC⋅SM=220⋅102=1002 cm2
(1 punct)
b) Fie N mijlocul muchiei AB. În triunghiul ABC, punctele M și N sunt mijloacele laturilor BC, respectiv AB, prin urmare segmentul MN este linie mijlocie.
Conform proprietăților liniei mijlocii:
MN∥ACșiMN=2AC
În baza pătrată ABCD cu latura AB=20 cm, diagonala este AC=AB2=202 cm. Lungimea liniei mijlocii este:
MN=2202=102 cm
Deoarece fețele laterale ale unei piramide regulate sunt triunghiuri isoscele congruente, apotemele fețelor SBC și SAB sunt egale:
SN=SM=102 cm
(1 punct)
Deoarece MN∥AC, unghiul determinat de dreptele SM și AC este egal cu unghiul determinat de dreptele concurente SM și MN:
∢(SM,AC)=∢(SM,MN)=SMN
(1 punct)
Privim triunghiul SMN. Laturile sale au lungimile:
SM=102 cm,SN=102 cm,MN=102 cm
Toate cele trei laturi fiind egale (SM=SN=MN), triunghiul SMN este echilateral.