BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Iași

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Iași

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 24:6−4:224 : 6 - 4 : 2 este egal cu: (5p)

a) 66
b) 22
c) 00
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii efectuării operațiilor, operațiile de ordinul al doilea (împărțirile) se efectuează înaintea celor de ordinul întâi (scăderea):

24:6=424 : 6 = 4 4:2=24 : 2 = 2

Efectuăm scăderea:

4−2=24 - 2 = 2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. Valoarea numărului real xx din proporția x+16=23\frac{x + 1}{6} = \frac{2}{3} este egală cu: (5p)

a) 11
b) 22
c) 33
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:

3(x+1)=6⋅23(x + 1) = 6 \cdot 2 3(x+1)=123(x + 1) = 12

Împărțim prin 33:

x+1=4  ⟹  x=3x + 1 = 4 \implies x = 3

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. Numărul pătratelor perfecte din mulțimea {0,1,2,…,30}\{0, 1, 2, \dots, 30\} este egal cu: (5p)

a) 55
b) 66
c) 3030
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm pătratele perfecte nenegative mai mici sau egale cu 3030:

02=0≤300^2 = 0 \le 30 12=1≤301^2 = 1 \le 30 22=4≤302^2 = 4 \le 30 32=9≤303^2 = 9 \le 30 42=16≤304^2 = 16 \le 30 52=25≤305^2 = 25 \le 30

Următorul pătrat perfect este 62=36>306^2 = 36 > 30.

Pătratele perfecte din mulțime sunt 0,1,4,9,160, 1, 4, 9, 16 și 2525, în total 66 numere.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Suma numerelor naturale nn, pentru care numărul real 2n2\sqrt{n} aparține intervalului [15;33][\sqrt{15}; 3\sqrt{3}], este egală cu: (5p)

a) 99
b) 1515
c) 5353
d) 2020

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Condiția 2n∈[15;33]2\sqrt{n} \in [\sqrt{15}; 3\sqrt{3}] se traduce prin dubla inegalitate:

15≤2n≤33\sqrt{15} \le 2\sqrt{n} \le 3\sqrt{3}

Deoarece toți termenii sunt strict pozitivi, ridicăm la pătrat:

15≤(2n)2≤(33)215 \le (2\sqrt{n})^2 \le (3\sqrt{3})^2 15≤4n≤2715 \le 4n \le 27

Împărțim prin 44:

154≤n≤274\frac{15}{4} \le n \le \frac{27}{4}

Sub formă zecimală:

3,75≤n≤6,753,75 \le n \le 6,75

Cum n∈Nn \in \mathbb{N}, valorile posibile sunt n∈{4,5,6}n \in \{4, 5, 6\}.

Calculăm suma acestor numere:

S=4+5+6=15S = 4 + 5 + 6 = 15

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. Suma a trei numere naturale este 5454, cel mijlociu este egal cu jumătate din suma celorlalte două, iar cel mai mic este cu 2828 mai mic decât suma celorlalte două numere. După ce au calculat cele trei numere, Andrei, Bogdan, Cătălin și Doru au oferit răspunsurile de mai jos:

ElevRăspuns
Andrei2424, 1818, 1212
Bogdan2222, 1818, 1414
Cătălin2323, 1818, 1313
Doru2525, 1818, 1111

Dintre cei patru elevi, cel care a aflat corect cele trei numere este: (5p)

a) Andrei
b) Bogdan
c) Cătălin
d) Doru

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie cele trei numere x,y,z∈Nx, y, z \in \mathbb{N} ordonate descrescător: x≥y≥zx \ge y \ge z, cu suma:

x+y+z=54x + y + z = 54

Numărul mijlociu yy este egal cu jumătatea sumei celorlalte două:

y=x+z2  ⟺  x+z=2yy = \frac{x + z}{2} \iff x + z = 2y

Înlocuim x+z=2yx + z = 2y în relația sumei:

2y+y=54  ⟹  3y=54  ⟹  y=182y + y = 54 \implies 3y = 54 \implies y = 18

Rezultă x+z=36x + z = 36.

Numărul cel mai mic este zz. Conform ipotezei, zz este cu 2828 mai mic decât suma celorlalte două (x+yx + y):

z=(x+y)−28  ⟺  z=x+18−28  ⟺  z=x−10  ⟺  x−z=10z = (x + y) - 28 \iff z = x + 18 - 28 \iff z = x - 10 \iff x - z = 10

Avem un sistem de două ecuații cu două necunoscute:

{x+z=36x−z=10\begin{cases} x + z = 36 \\ x - z = 10 \end{cases}

Adunăm cele două ecuații:

2x=46  ⟹  x=232x = 46 \implies x = 23

Scădem ecuațiile:

2z=26  ⟹  z=132z = 26 \implies z = 13

Cele trei numere sunt 23,18,1323, 18, 13. Dintre cei patru elevi, Cătălin a oferit răspunsul corect.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. Afirmația: „Numărul divizorilor naturali ai numărului 2424 este 88.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem descompunerea numărului 2424 în factori primi:

24=23⋅3124 = 2^3 \cdot 3^1

Numărul divizorilor naturali ai unui număr N=p1a1⋅p2a2N = p_1^{a_1} \cdot p_2^{a_2} se calculează cu formula (a1+1)(a2+1)(a_1 + 1)(a_2 + 1):

(3+1)(1+1)=4⋅2=8(3 + 1)(1 + 1) = 4 \cdot 2 = 8

Divizorii naturali ai lui 2424 sunt explicitly: D24={1,2,3,4,6,8,12,24}D_{24} = \{1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 24\}, adică exact 88 divizori.

Prin urmare, afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C,DA, B, C, D și EE astfel încât BB este mijlocul lui ACAC, CC este mijlocul lui BDBD și DD este mijlocul lui CECE.

Punctele coliniare A, B, C, D și E

Simetricul punctului DD față de punctul CC este: (5p)

a) AA
b) BB
c) CC
d) EE

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Simetricul unui punct DD față de punctul CC este acel punct XX coliniar cu CC și DD, astfel încât CC să fie mijlocul segmentului XDXD.

Din ipoteză, punctul CC este mijlocul segmentului BDBD, ceea ce înseamnă că B,C,DB, C, D sunt coliniare în această ordine și BC=CDBC = CD.

Prin urmare, punctul BB este simetricul punctului DD față de punctul CC.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C reprezintă trei pensiuni, iar punctul MM de pe segmentul BCBC, situat la distanța de 4 km4\text{ km} față de fiecare dintre cele trei pensiuni, este poziția lui Matei, un excursionist ce dorește să ajungă de la pensiunea BB la pensiunea AA, pe drumul cel mai scurt. Dacă AC=43 kmAC = 4\sqrt{3}\text{ km}, atunci lungimea drumului pe care trebuie să-l parcurgă Matei este egală cu: (5p)

Punctele A, B, C și poziția M a excursionistului

a) 4 km4\text{ km}
b) 43 km4\sqrt{3}\text{ km}
c) 8 km8\text{ km}
d) 23 km2\sqrt{3}\text{ km}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din enunț, distanța de la MM la fiecare dintre cele trei pensiuni este de 4 km4\text{ km}:

MA=MB=MC=4 kmMA = MB = MC = 4\text{ km}

Cum M∈BCM \in BC și MB=MC=4 kmMB = MC = 4\text{ km}, punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, deci:

BC=MB+MC=4+4=8 kmBC = MB + MC = 4 + 4 = 8\text{ km}

În triunghiul ABCABC, segmentul AMAM este mediana corespunzătoare laturii BCBC. Deoarece AM=BC2=4 kmAM = \frac{BC}{2} = 4\text{ km}, conform reciprocei teoremei medianei rezultă că triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA (BAC^=90∘\widehat{BAC} = 90^\circ).

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC pentru a afla cateta ABAB:

AB2=BC2−AC2=82−(43)2=64−48=16AB^2 = BC^2 - AC^2 = 8^2 - (4\sqrt{3})^2 = 64 - 48 = 16 AB=16=4 kmAB = \sqrt{16} = 4\text{ km}

Drumul cel mai scurt de la pensiunea BB la pensiunea AA este segmentul de dreaptă ABAB, care are lungimea de 4 km4\text{ km}.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. În figura alăturată, dreptele aa și bb sunt paralele. Valoarea lui xx este egală cu: (5p)

Dreptele paralele a și b intersectate de secantă

a) 2020
b) 2525
c) 2,52,5
d) 12,512,5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele paralele aa și bb sunt tăiate de o secantă. Unghiurile marcate pe figură au măsurile de 70∘70^\circ și (4x+10)∘(4x + 10)^\circ.

Fiind unghiuri interne de aceeași parte a secantei (sau echivalent, unul intern și celălalt suplementar cu corespondentul său), suma măsurilor lor este egală cu 180∘180^\circ:

70∘+(4x+10)∘=180∘70^\circ + (4x + 10)^\circ = 180^\circ 4x+80=180  ⟹  4x=100  ⟹  x=254x + 80 = 180 \implies 4x = 100 \implies x = 25

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Fie pătratul ABCDABCD și punctele MM și NN situate pe laturile DCDC, respectiv BCBC, astfel încât triunghiul AMNAMN este echilateral. Dacă măsura unghiului CNM^\widehat{CNM} este egală cu (3x+18)∘(3x + 18)^\circ, atunci numărul xx este egal cu: (5p)

Pătratul ABCD cu triunghiul echilateral AMN

a) 99
b) 3030
c) 4545
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Comparăm triunghiurile dreptunghice △ADM\triangle ADM (dreptunghic în DD) și △ABN\triangle ABN (dreptunghic în BB):

  • AD=ABAD = AB (laturi ale pătratului ABCDABCD);
  • AM=ANAM = AN (laturi ale triunghiului echilateral AMNAMN).

Conform cazului de congruență Ipotenuză-Catetă (I.C.), avem △ADM≡△ABN\triangle ADM \equiv \triangle ABN.

Din congruența triunghiurilor deducem că DM=BNDM = BN. Cum DC=BCDC = BC, obținem:

MC=DC−DM=BC−BN=NCMC = DC - DM = BC - BN = NC

În triunghiul dreptunghic MCNMCN (C^=90∘\widehat{C} = 90^\circ), având catetele egale MC=NCMC = NC, triunghiul este dreptunghic isoscel. Unghiurile ascuțite au fiecare măsura de 45∘45^\circ:

CNM^=45∘\widehat{CNM} = 45^\circ

Egalăm cu expresia dată în enunț:

3x+18=45  ⟹  3x=27  ⟹  x=93x + 18 = 45 \implies 3x = 27 \implies x = 9

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentată schematic suprafața unei grădini în care sunt plantate flori pe zona hașurată și gazon în rest. Dacă laturile grădinii au lungimile AD=30 mAD = 30\text{ m} și DC=15 mDC = 15\text{ m}, iar punctele M,N,PM, N, P și QQ sunt, respectiv, mijloacele laturilor dreptunghiului ABCDABCD, atunci aria suprafeței gazonului este egală cu: (5p)

Grădina dreptunghiulară cu zona de flori și gazon

a) 450 m2450\text{ m}^2
b) 200 m2200\text{ m}^2
c) 225 m2225\text{ m}^2
d) 250 m2250\text{ m}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aria întregului dreptunghi ABCDABCD este:

AABCD=AD⋅DC=30 m⋅15 m=450 m2\mathcal{A}_{ABCD} = AD \cdot DC = 30\text{ m} \cdot 15\text{ m} = 450\text{ m}^2

Punctele M,N,P,QM, N, P, Q fiind mijloacele laturilor dreptunghiului, patrulaterul MNPQMNPQ format de florile plantate este un romb ale cărui diagonale sunt egale cu laturile dreptunghiului: MP=DC=15 mMP = DC = 15\text{ m} și NQ=AD=30 mNQ = AD = 30\text{ m}.

Aria zonei hașurate cu flori este:

AMNPQ=MP⋅NQ2=15⋅302=225 m2\mathcal{A}_{MNPQ} = \frac{MP \cdot NQ}{2} = \frac{15 \cdot 30}{2} = 225\text{ m}^2

Aria suprafeței ocupate de gazon reprezintă diferența dintre aria totală și aria zonei cu flori:

Agazon=AABCD−AMNPQ=450−225=225 m2\mathcal{A}_{\text{gazon}} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{MNPQ} = 450 - 225 = 225\text{ m}^2

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. Pentru a împacheta o consolă PS5 Pro de forma unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 40 cm40\text{ cm}, 30 cm30\text{ cm} și 20 cm20\text{ cm}, se utilizează o cutie, tot de forma unui paralelipiped dreptunghic, astfel încât distanța dintre pereții consolei și pereții cutiei să fie, peste tot, de 5 cm5\text{ cm} (spațiul dintre consolă și cutie se umple cu material ce poate prelua șocurile mecanice). Suprafața de carton necesară pentru confecționarea cutiei în care se ambalează consola este egală cu: (5p)

a) 52 dm252\text{ dm}^2
b) 94 dm294\text{ dm}^2
c) 71,5 dm271,5\text{ dm}^2
d) 24 dm224\text{ dm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie dimensiunile consolei L0=40 cmL_0 = 40\text{ cm}, l0=30 cml_0 = 30\text{ cm}, h0=20 cmh_0 = 20\text{ cm}.

Deoarece distanța de la fiecare perete al consolei la peretele corespunzător al cutiei este de 5 cm5\text{ cm}, fiecare dimensiune a cutiei exterioare va fi mărită cu 2⋅5=10 cm2 \cdot 5 = 10\text{ cm}:

  • Lungimea cutiei: L=40+10=50 cm=5 dmL = 40 + 10 = 50\text{ cm} = 5\text{ dm};
  • Lățimea cutiei: l=30+10=40 cm=4 dml = 30 + 10 = 40\text{ cm} = 4\text{ dm};
  • Înălțimea cutiei: h=20+10=30 cm=3 dmh = 20 + 10 = 30\text{ cm} = 3\text{ dm}.

Suprafața de carton necesară confecționării cutiei reprezintă aria totală a paralelipipedului dreptunghic exterior:

Atotala˘=2(L⋅l+L⋅h+l⋅h)\mathcal{A}_{\text{totală}} = 2(L \cdot l + L \cdot h + l \cdot h)

Înlocuim valorile în decimetri:

Atotala˘=2(5⋅4+5⋅3+4⋅3)=2(20+15+12)=2⋅47=94 dm2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 2(5 \cdot 4 + 5 \cdot 3 + 4 \cdot 3) = 2(20 + 15 + 12) = 2 \cdot 47 = 94\text{ dm}^2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Maria cumpără câte un cadou pentru fiecare dintre cele trei prietene ale sale. Pentru primul cadou ea cheltuiește o treime din întreaga sumă disponibilă și încă 30 lei30\text{ lei}, pentru al doilea cadou cheltuiește 30%30\% din rest, iar ultimul cadou costă 70 de lei70\text{ de lei}. La final, Maria constată că a cheltuit toți banii.

(2p) a) Este posibil ca suma cheltuită de Maria pentru primul cadou să fie egală cu 55 de lei55\text{ de lei}? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află suma pe care a avut-o Maria la început pentru cadouri.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că pentru primul cadou Maria a cheltuit 55 lei55\text{ lei}.

Dacă primul cadou a costat 55 lei55\text{ lei}, atunci conform relației 13s+30=55\frac{1}{3}s + 30 = 55, suma inițială ar fi:

13s=55−30=25  ⟹  s=25⋅3=75 lei\frac{1}{3}s = 55 - 30 = 25 \implies s = 25 \cdot 3 = 75\text{ lei}

(1 punct)

Însă doar suma cheltuită pe primul cadou (55 lei55\text{ lei}) și pe cel de-al treilea cadou (70 lei70\text{ lei}) ar fi:

55+70=125 lei55 + 70 = 125\text{ lei}

Cum 125 lei>75 lei125\text{ lei} > 75\text{ lei}, această sumă depășește întreaga sumă inițială presupusă, chiar fără a socoti banii cheltuiți pe al doilea cadou. Prin urmare, nu este posibil ca primul cadou să fi costat 55 lei55\text{ lei}. (1 punct)


b) Fie ss suma totală inițială de bani pe care o avea Maria.

Pentru primul cadou, Maria cheltuiește:

C1=13s+30C_1 = \frac{1}{3}s + 30

Restul de bani după cumpărarea primului cadou este:

R1=s−C1=s−(13s+30)=23s−30R_1 = s - C_1 = s - \left(\frac{1}{3}s + 30\right) = \frac{2}{3}s - 30

(1 punct)

Pentru al doilea cadou, Maria cheltuiește 30%30\% din rest:

C2=30100R1=310R1C_2 = \frac{30}{100} R_1 = \frac{3}{10} R_1

Restul rămas după al doilea cadou reprezintă 70%70\% din R1R_1:

R2=R1−310R1=710R1R_2 = R_1 - \frac{3}{10} R_1 = \frac{7}{10} R_1

Deoarece la final Maria a cheltuit toți banii, acest al doilea rest reprezintă exact costul celui de-al treilea cadou (70 lei70\text{ lei}):

710R1=70  ⟹  R1=70⋅107=100 lei\frac{7}{10} R_1 = 70 \implies R_1 = 70 \cdot \frac{10}{7} = 100\text{ lei}

(1 punct)

Egalăm cele două expresii ale lui R1R_1:

23s−30=100  ⟹  23s=130  ⟹  s=130⋅32=195 lei\frac{2}{3}s - 30 = 100 \implies \frac{2}{3}s = 130 \implies s = \frac{130 \cdot 3}{2} = 195\text{ lei}

Maria a avut inițial suma de 195 lei195\text{ lei}. (1 punct)


2. Se consideră numerele reale:

a=50+72+318−98−232a = \sqrt{50} + \sqrt{72} + 3\sqrt{18} - \sqrt{98} - 2\sqrt{32}

și

b=0,(3)⋅128−(52+2118−99242):0,5b = 0,(3) \cdot 12\sqrt{8} - \left(\frac{5}{\sqrt{2}} + \frac{21}{\sqrt{18}} - \frac{99}{\sqrt{242}}\right) : 0,5

(2p) a) Arată că a=52a = 5\sqrt{2}.
(3p) b) Calculează media geometrică a numerelor aa și bb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare termen al numărului aa:

  • 50=25⋅2=52\sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}
  • 72=36⋅2=62\sqrt{72} = \sqrt{36 \cdot 2} = 6\sqrt{2}
  • 318=39⋅2=3⋅32=923\sqrt{18} = 3\sqrt{9 \cdot 2} = 3 \cdot 3\sqrt{2} = 9\sqrt{2}
  • 98=49⋅2=72\sqrt{98} = \sqrt{49 \cdot 2} = 7\sqrt{2}
  • 232=216⋅2=2⋅42=822\sqrt{32} = 2\sqrt{16 \cdot 2} = 2 \cdot 4\sqrt{2} = 8\sqrt{2}

(1 punct)

Efectuăm adunările și scăderile:

a=52+62+92−72−82=(5+6+9−7−8)2=52a = 5\sqrt{2} + 6\sqrt{2} + 9\sqrt{2} - 7\sqrt{2} - 8\sqrt{2} = (5 + 6 + 9 - 7 - 8)\sqrt{2} = 5\sqrt{2}

(1 punct)


b) Calculăm numărul bb.

Transformăm fracția periodică simplă: 0,(3)=39=130,(3) = \frac{3}{9} = \frac{1}{3}.

Primul termen al numărului bb este:

0,(3)⋅128=13⋅12⋅22=4⋅22=820,(3) \cdot 12\sqrt{8} = \frac{1}{3} \cdot 12 \cdot 2\sqrt{2} = 4 \cdot 2\sqrt{2} = 8\sqrt{2}

(1 punct)

Simplificăm fracțiile din paranteză:

  • 52\frac{5}{\sqrt{2}}
  • 2118=2132=72\frac{21}{\sqrt{18}} = \frac{21}{3\sqrt{2}} = \frac{7}{\sqrt{2}}
  • 99242=99121⋅2=99112=92\frac{99}{\sqrt{242}} = \frac{99}{\sqrt{121 \cdot 2}} = \frac{99}{11\sqrt{2}} = \frac{9}{\sqrt{2}}

Efectuăm calculele din paranteză:

52+72−92=5+7−92=32=322\frac{5}{\sqrt{2}} + \frac{7}{\sqrt{2}} - \frac{9}{\sqrt{2}} = \frac{5 + 7 - 9}{\sqrt{2}} = \frac{3}{\sqrt{2}} = \frac{3\sqrt{2}}{2}

Împărțirea la 0,5=120,5 = \frac{1}{2} este echivalentă cu înmulțirea cu 22:

32:0,5=32⋅2=62=32\frac{3}{\sqrt{2}} : 0,5 = \frac{3}{\sqrt{2}} \cdot 2 = \frac{6}{\sqrt{2}} = 3\sqrt{2}

Obținem valoarea numărului bb:

b=82−32=52b = 8\sqrt{2} - 3\sqrt{2} = 5\sqrt{2}

(1 punct)

Calculăm media geometrică mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}:

mg=52⋅52=(52)2=52m_g = \sqrt{5\sqrt{2} \cdot 5\sqrt{2}} = \sqrt{(5\sqrt{2})^2} = 5\sqrt{2}

(1 punct)


3. Se consideră mulțimile:

A={x∈R  |  −2≤x+35<1}A = \left\{ x \in \mathbb{R} \;\middle|\; -2 \le \frac{x + 3}{5} < 1 \right\}

și

B={x∈R∣x−2≤2≤x+3}B = \{ x \in \mathbb{R} \mid x - 2 \le 2 \le x + 3 \}

(2p) a) Scrie ca interval mulțimea AA.
(3p) b) Află numărul de numere întregi care se află în mulțimea A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Rezolvăm dubla inegalitate care definește mulțimea AA:

−2≤x+35<1-2 \le \frac{x + 3}{5} < 1

Înmulțim toți termenii cu 5>05 > 0:

−10≤x+3<5-10 \le x + 3 < 5

Scădem 33 din fiecare membru:

−13≤x<2-13 \le x < 2

(1 punct)

Scrisă sub formă de interval, mulțimea AA este:

A=[−13,2)A = [-13, 2)

(1 punct)


b) Determinăm elementele mulțimii BB rezolvând sistemul de inecuații x−2≤2≤x+3x - 2 \le 2 \le x + 3:

  1. x−2≤2  ⟹  x≤4x - 2 \le 2 \implies x \le 4;
  2. 2≤x+3  ⟹  x≥−12 \le x + 3 \implies x \ge -1.

Reunind cele două condiții, avem −1≤x≤4-1 \le x \le 4, prin urmare:

B=[−1,4]B = [-1, 4]

(1 punct)

Efectuăm intersecția celor două intervale:

A∩B=[−13,2)∩[−1,4]=[−1,2)A \cap B = [-13, 2) \cap [-1, 4] = [-1, 2)

(1 punct)

Numerele întregi aparținând intervalului [−1,2)[-1, 2) sunt valorile x∈Zx \in \mathbb{Z} cu −1≤x<2-1 \le x < 2:

(A∩B)∩Z={−1,0,1}(A \cap B) \cap \mathbb{Z} = \{-1, 0, 1\}

Mulțimea conține exact 33 numere întregi. (1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic cu A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ, punctul MM este mijlocul laturii BCBC, iar BDBD este bisectoarea unghiului ABC^\widehat{ABC}, cu D∈ACD \in AC, astfel încât dreptele BDBD și AMAM sunt perpendiculare.

Triunghiul dreptunghic ABC cu mediana AM și bisectoarea BD perpendiculare

(2p) a) Arată că triunghiul AMBAMB este echilateral.
(3p) b) Dacă AB=3 cmAB = 3\text{ cm}, demonstrează că perimetrul triunghiului CDBCDB este mai mic decât 13 cm13\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 4

a) În triunghiul ABMABM, semidreapta BDBD este bisectoarea unghiului ABM^\widehat{ABM} și este perpendiculară pe latura opusă AMAM (BD⊥AMBD \perp AM).

Într-un triunghi în care bisectoarea unui unghi este și înălțime, triunghiul este isoscel, deci:

△BAM este isoscel cu AB=BM\triangle BAM \text{ este isoscel cu } AB = BM

(1 punct)

Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic ABCABC (A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ), AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC. Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:

AM=BC2=BMAM = \frac{BC}{2} = BM

Deoarece AB=BMAB = BM și AM=BMAM = BM, rezultă AB=BM=AMAB = BM = AM, deci triunghiul AMBAMB are toate cele trei laturi egale.

Așadar, triunghiul AMBAMB este echilateral. (1 punct)


b) Deoarece triunghiul AMBAMB este echilateral, avem ABM^=60∘\widehat{ABM} = 60^\circ, adică ABC^=60∘\widehat{ABC} = 60^\circ.

Cum BDBD este bisectoarea unghiului ABC^\widehat{ABC}, deducem:

ABD^=DBC^=60∘2=30∘\widehat{ABD} = \widehat{DBC} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic ABCABC (A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ):

ACB^=90∘−ABC^=90∘−60∘=30∘\widehat{ACB} = 90^\circ - \widehat{ABC} = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

În triunghiul CDBCDB, avem DCB^=30∘\widehat{DCB} = 30^\circ și DBC^=30∘\widehat{DBC} = 30^\circ, de unde DCB^=DBC^\widehat{DCB} = \widehat{DBC}. Rezultă că triunghiul CDBCDB este isoscel de bază BCBC, deci:

CD=DBCD = DB

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic DABDAB (A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ), având ABD^=30∘\widehat{ABD} = 30^\circ:

cos⁡30∘=ABBD  ⟹  32=3BD  ⟹  BD=63=23 cm\cos 30^\circ = \frac{AB}{BD} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{3}{BD} \implies BD = \frac{6}{\sqrt{3}} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Deci CD=BD=23 cmCD = BD = 2\sqrt{3}\text{ cm}.

În triunghiul dreptunghic ABCABC, cateta ABAB se opune unghiului de 30∘30^\circ (ACB^=30∘\widehat{ACB} = 30^\circ), prin urmare:

BC=2⋅AB=2⋅3=6 cmBC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 3 = 6\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm perimetrul triunghiului CDBCDB:

P△CDB=CD+DB+BC=23+23+6=43+6 cm\mathcal{P}_{\triangle CDB} = CD + DB + BC = 2\sqrt{3} + 2\sqrt{3} + 6 = 4\sqrt{3} + 6\text{ cm}

Verificăm dacă P△CDB<13 cm\mathcal{P}_{\triangle CDB} < 13\text{ cm}:

43+6<13  ⟺  43<74\sqrt{3} + 6 < 13 \iff 4\sqrt{3} < 7

Ridicăm la pătrat ambii termeni pozitivi:

(43)2<72  ⟺  48<49(4\sqrt{3})^2 < 7^2 \iff 48 < 49

Inegalitatea 48<4948 < 49 este evident adevărată, deci P△CDB<13 cm\mathcal{P}_{\triangle CDB} < 13\text{ cm}. (1 punct)


5. În figura alăturată, ABCDABCD este un pătrat cu latura de lungime egală cu 3 cm\sqrt{3}\text{ cm}, iar triunghiurile echilaterale CFBCFB, respectiv CDECDE, sunt construite în interiorul, respectiv în exteriorul pătratului. Punctele F,CF, C și PP sunt coliniare în această ordine, iar CP=1 cmCP = 1\text{ cm}.

Pătratul ABCD cu triunghiurile echilaterale CFB și CDE

(2p) a) Arată că măsura unghiului FEC^\widehat{FEC} este egală cu 45∘45^\circ.
(3p) b) Demonstrează că patrulaterul BFEPBFEP este trapez.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 5

a) În pătratul ABCDABCD, unghiul DCB^\widehat{DCB} are măsura de 90∘90^\circ. Deoarece triunghiul CFBCFB este echilateral, FCB^=60∘\widehat{FCB} = 60^\circ, de unde:

FCD^=DCB^−FCB^=90∘−60∘=30∘\widehat{FCD} = \widehat{DCB} - \widehat{FCB} = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Triunghiul CDECDE este echilateral, deci DCE^=60∘\widehat{DCE} = 60^\circ. Calculăm măsura unghiului FCE^\widehat{FCE}:

FCE^=FCD^+DCE^=30∘+60∘=90∘\widehat{FCE} = \widehat{FCD} + \widehat{DCE} = 30^\circ + 60^\circ = 90^\circ

Rezultă că triunghiul FCEFCE este dreptunghic în CC. (1 punct)

Laturile triunghiurilor echilaterale sunt egale cu latura pătratului:

FC=BC=CD=CE=3 cmFC = BC = CD = CE = \sqrt{3}\text{ cm}

Prin urmare, triunghiul dreptunghic FCEFCE are catetele egale (FC=CEFC = CE), deci este dreptunghic isoscel de bază EFEF. Unghiurile ascuțite au măsura de 45∘45^\circ:

FEC^=45∘\widehat{FEC} = 45^\circ

(1 punct)


b) În triunghiul dreptunghic isoscel FCEFCE, unghiul EFC^\widehat{EFC} are măsura de 45∘45^\circ.

Calculăm măsura unghiului EFB^\widehat{EFB}:

EFB^=EFC^+CFB^=45∘+60∘=105∘\widehat{EFB} = \widehat{EFC} + \widehat{CFB} = 45^\circ + 60^\circ = 105^\circ

(1 punct)

Punctele F,C,PF, C, P fiind coliniare în această ordine, avem FCP^=180∘\widehat{FCP} = 180^\circ. Cum FCE^=90∘\widehat{FCE} = 90^\circ, rezultă:

ECP^=180∘−90∘=90∘\widehat{ECP} = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

Deci triunghiul ECPECP este dreptunghic în CC. Catetele sale au lungimile EC=3 cmEC = \sqrt{3}\text{ cm} și CP=1 cmCP = 1\text{ cm}.

Calculăm lungimea ipotenuzei EPEP prin teorema lui Pitagora:

EP=EC2+CP2=(3)2+12=3+1=4=2 cmEP = \sqrt{EC^2 + CP^2} = \sqrt{(\sqrt{3})^2 + 1^2} = \sqrt{3 + 1} = \sqrt{4} = 2\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ECPECP, avem:

sin⁡(CEP^)=CPEP=12  ⟹  CEP^=30∘\sin(\widehat{CEP}) = \frac{CP}{EP} = \frac{1}{2} \implies \widehat{CEP} = 30^\circ

(1 punct)

Calculăm măsura unghiului FEP^\widehat{FEP}:

FEP^=FEC^+CEP^=45∘+30∘=75∘\widehat{FEP} = \widehat{FEC} + \widehat{CEP} = 45^\circ + 30^\circ = 75^\circ

Verificăm suma unghiurilor interne alăturate laturii EFEF:

FEP^+EFB^=75∘+105∘=180∘\widehat{FEP} + \widehat{EFB} = 75^\circ + 105^\circ = 180^\circ

Deoarece unghiurile FEP^\widehat{FEP} și EFB^\widehat{EFB} sunt interne de aceeași parte a secantei EFEF și sunt suplementare (suma lor este 180∘180^\circ), rezultă că dreptele FBFB și EPEP sunt paralele:

FB∥EPFB \parallel EP

Cum FB=3 cmFB = \sqrt{3}\text{ cm} și EP=2 cmEP = 2\text{ cm}, laturile paralele au lungimi diferite (FB≠EPFB \neq EP).

Așadar, patrulaterul BFEPBFEP este un trapez de baze FBFB și EPEP. (1 punct)


6. Darius împachetează un cadou într-o cutie de forma unei piramide patrulatere regulate SABCDSABCD, cu SA=103 cmSA = 10\sqrt{3}\text{ cm} și AB=20 cmAB = 20\text{ cm}. Notăm cu MM mijlocul muchiei BCBC.

Piramida patrulateră regulată SABCD cu apotema SM

(2p) a) Arată că aria uneia dintre fețele laterale ale cutiei este egală cu 1002 cm2100\sqrt{2}\text{ cm}^2.
(3p) b) Află sinusul unghiului determinat de dreptele SMSM și ACAC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 6

a) În triunghiul isoscel SBCSBC (SB=SC=103 cmSB = SC = 10\sqrt{3}\text{ cm}), punctul MM este mijlocul bazei BC=20 cmBC = 20\text{ cm}, deci BM=MC=10 cmBM = MC = 10\text{ cm}.

Segmentul SMSM este mediană și înălțime în △SBC\triangle SBC (SM⊥BCSM \perp BC), reprezentând apotema piramidei.

În triunghiul dreptunghic SMBSMB (M^=90∘\widehat{M} = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

SM=SB2−BM2=(103)2−102=300−100=200=102 cmSM = \sqrt{SB^2 - BM^2} = \sqrt{(10\sqrt{3})^2 - 10^2} = \sqrt{300 - 100} = \sqrt{200} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Aria feței laterale SBCSBC este:

A△SBC=BC⋅SM2=20⋅1022=1002 cm2\mathcal{A}_{\triangle SBC} = \frac{BC \cdot SM}{2} = \frac{20 \cdot 10\sqrt{2}}{2} = 100\sqrt{2}\text{ cm}^2

(1 punct)


b) Fie NN mijlocul muchiei ABAB. În triunghiul ABCABC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv ABAB, prin urmare segmentul MNMN este linie mijlocie.

Conform proprietăților liniei mijlocii:

MN∥ACșiMN=AC2MN \parallel AC \quad \text{și} \quad MN = \frac{AC}{2}

În baza pătrată ABCDABCD cu latura AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, diagonala este AC=AB2=202 cmAC = AB\sqrt{2} = 20\sqrt{2}\text{ cm}. Lungimea liniei mijlocii este:

MN=2022=102 cmMN = \frac{20\sqrt{2}}{2} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece fețele laterale ale unei piramide regulate sunt triunghiuri isoscele congruente, apotemele fețelor SBCSBC și SABSAB sunt egale:

SN=SM=102 cmSN = SM = 10\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Deoarece MN∥ACMN \parallel AC, unghiul determinat de dreptele SMSM și ACAC este egal cu unghiul determinat de dreptele concurente SMSM și MNMN:

∢(SM,AC)=∢(SM,MN)=SMN^\sphericalangle(SM, AC) = \sphericalangle(SM, MN) = \widehat{SMN}

(1 punct)

Privim triunghiul SMNSMN. Laturile sale au lungimile:

SM=102 cm,SN=102 cm,MN=102 cmSM = 10\sqrt{2}\text{ cm}, \quad SN = 10\sqrt{2}\text{ cm}, \quad MN = 10\sqrt{2}\text{ cm}

Toate cele trei laturi fiind egale (SM=SN=MNSM = SN = MN), triunghiul SMNSMN este echilateral.

Rezultă că măsura unghiului SMN^\widehat{SMN} este de 60∘60^\circ:

SMN^=60∘\widehat{SMN} = 60^\circ

Calculăm sinusul unghiului cerut:

sin⁡(∢(SM,AC))=sin⁡60∘=32\sin(\sphericalangle(SM, AC)) = \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

(1 punct)