BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Hunedoara

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Hunedoara

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului −2+(7−2⋅3)2025-2 + (7 - 2 \cdot 3)^{2025} este: (5p)

a) −3-3
b) −1-1
c) 22
d) 33

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor:

  1. În paranteză, efectuăm mai întâi înmulțirea:
2⋅3=62 \cdot 3 = 6
  1. Efectuăm scăderea din paranteză:
7−6=17 - 6 = 1
  1. Ridicăm rezultatul la puterea 20252025:
12025=11^{2025} = 1
  1. Efectuăm adunarea finală:
−2+1=−1-2 + 1 = -1

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Mihai a desenat un model format din triunghiuri albe și negre (ca în imaginea alăturată) și îi cere prietenului său, Dan, să afle ce procent din numărul total de triunghiuri albe sau negre, reprezintă numărul triunghiurilor albe. Știind că Dan a calculat corect, răspunsul său a fost: (5p)

Subiectul I Exercițiul 2

a) 37,5%37,5\%
b) 50%50\%
c) 60%60\%
d) 62,5%62,5\%

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numărăm triunghiurile din desenul modelului:

  • Numărul triunghiurilor albe este 33.
  • Numărul triunghiurilor negre este 55.
  • Numărul total de triunghiuri este:
3+5=8 triunghiuri3 + 5 = 8 \text{ triunghiuri}

Aflăm ce procent p%p\% din numărul total de triunghiuri îl reprezintă numărul celor albe:

p100⋅8=3  ⟺  p=3⋅1008=3008=37,5%\frac{p}{100} \cdot 8 = 3 \iff p = \frac{3 \cdot 100}{8} = \frac{300}{8} = 37,5\%

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


3. Numărul a=215a = 2\sqrt{15} aparține intervalului: (5p)

a) [5;6][5; 6]
b) [6;7][6; 7]
c) [7;8][7; 8]
d) [8;9][8; 9]

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem factorul 22 sub radical:

a=215=22⋅15=4⋅15=60a = 2\sqrt{15} = \sqrt{2^2 \cdot 15} = \sqrt{4 \cdot 15} = \sqrt{60}

Comparăm numărul 6060 cu pătratele perfecte consecutive:

49<60<64  ⟺  72<60<8249 < 60 < 64 \iff 7^2 < 60 < 8^2

Extrăgând rădăcina pătrată, obținem:

49<60<64  ⟺  7<215<8\sqrt{49} < \sqrt{60} < \sqrt{64} \iff 7 < 2\sqrt{15} < 8

Prin urmare, a∈[7;8]a \in [7; 8].

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Dacă x,y∈Rx, y \in \mathbb{R} și x−y=1x - y = 1, atunci valoarea expresiei (x−y)(x+y)−2y(x - y)(x + y) - 2y este egală cu: (5p)

a) −2-2
b) −1-1
c) 1−2y1 - 2y
d) 11

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Înlocuim direct relația dată din ipoteză, x−y=1x - y = 1, în primul factor al expresiei:

(x−y)(x+y)−2y=1⋅(x+y)−2y(x - y)(x + y) - 2y = 1 \cdot (x + y) - 2y

Reducem termenii asemenea:

x+y−2y=x−yx + y - 2y = x - y

Dar din ipoteză știm că x−y=1x - y = 1, prin urmare valoarea expresiei este:

11

(Alternativ, desfacem parantezele: (x−y)(x+y)−2y=x2−y2−2y(x - y)(x + y) - 2y = x^2 - y^2 - 2y. Din x=y+1x = y + 1, avem x2−y2−2y=(y+1)2−y2−2y=y2+2y+1−y2−2y=1x^2 - y^2 - 2y = (y + 1)^2 - y^2 - 2y = y^2 + 2y + 1 - y^2 - 2y = 1.)

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. Patru elevi, Ana, Costi, Ina și Vlad ordonează crescător numerele a=14a = \frac{1}{4}, b=0,4b = 0,4, c=0,2(3)c = 0,2(3) și d=13d = \frac{1}{3}. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AnaCostiInaVlad
b<d<a<cb < d < a < cc<a<d<bc < a < d < bc<a<b<dc < a < b < da<d<b<ca < d < b < c

Dintre cei patru elevi, cel care a răspuns corect este:

a) Ana
b) Costi
c) Ina
d) Vlad

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem numerele sub formă de fracții zecimale pentru a le compara ușor:

  1. a=14=0,25a = \frac{1}{4} = 0,25
  2. b=0,4=0,40b = 0,4 = 0,40
  3. c=0,2(3)=23−290=2190=0,2333…c = 0,2(3) = \frac{23 - 2}{90} = \frac{21}{90} = 0,2333\dots
  4. d=13=0,3333…d = \frac{1}{3} = 0,3333\dots

Comparând valorile zecimale:

0,2333⋯<0,25<0,3333⋯<0,400,2333\dots < 0,25 < 0,3333\dots < 0,40

Obținem ordinea strict crescătoare:

c<a<d<bc < a < d < b

Această ordine a fost dată de Costi.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Profesorul propune clasei următoarea problemă: dacă 4 veverițe vor termina rezerva de alune în 10 zile, aflați în câte zile vor termina aceeași cantitate de alune 8 veverițe. Maria rezolvă problema și afirmă că numărul de zile cerut este 20. Afirmația Mariei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numărul de veverițe și numărul de zile necesare consumării aceleiași cantități de hrană sunt mărimi invers proporționale (un număr mai mare de veverițe va termina aceeași cantitate într-un număr mai mic de zile).

Produsul dintre numărul de veverițe și numărul de zile este constant:

4⋅10=8⋅z4 \cdot 10 = 8 \cdot z 40=8z  ⟹  z=408=5 zile40 = 8z \implies z = \frac{40}{8} = 5 \text{ zile}

Cele 8 veverițe vor termina alunele în 55 zile, nu în 2020 de zile.

Prin urmare, afirmația Mariei este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Pe o dreaptă se consideră în ordine punctele A,B,CA, B, C și DD, astfel încât AD=15 cmAD = 15\text{ cm}, BC=3 cmBC = 3\text{ cm}, AB=CDAB = CD, iar punctul EE este mijlocul segmentului CDCD. Calculând lungimea segmentului AEAE se obține: (5p)

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 9 cm9\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, avem:

AD=AB+BC+CDAD = AB + BC + CD

Știind că AB=CDAB = CD și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}:

15=2⋅CD+3  ⟹  2⋅CD=12  ⟹  CD=6 cm15 = 2 \cdot CD + 3 \implies 2 \cdot CD = 12 \implies CD = 6\text{ cm}

Deci AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și CD=6 cmCD = 6\text{ cm}.

Punctul EE fiind mijlocul segmentului CDCD:

ED=CE=CD2=62=3 cmED = CE = \frac{CD}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Lungimea segmentului AEAE este:

AE=AD−ED=15−3=12 cmAE = AD - ED = 15 - 3 = 12\text{ cm}

(Sau AE=AB+BC+CE=6+3+3=12 cmAE = AB + BC + CE = 6 + 3 + 3 = 12\text{ cm}.)

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele aa și bb. Punctele AA și BB aparțin dreptei aa, iar punctele CC și DD aparțin dreptei bb. Dreapta BEBE este perpendiculară pe dreapta ADAD, E∈ADE \in AD, iar măsura unghiului ∢CDE\sphericalangle CDE este egală cu 71∘71^\circ. Măsura unghiului ∢ABE\sphericalangle ABE este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 2

a) 18∘18^\circ
b) 19∘19^\circ
c) 20∘20^\circ
d) 21∘21^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele aa și bb sunt paralele (a∥ba \parallel b), iar dreapta ADAD este secantă.

Unghiurile ∢BAD\sphericalangle BAD și ∢CDE\sphericalangle CDE sunt unghiuri alterne interne formate de dreptele paralele aa și bb cu secanta ADAD, deci sunt congruente:

∢BAD=∢CDE=71∘\sphericalangle BAD = \sphericalangle CDE = 71^\circ

Deoarece E∈ADE \in AD, înseamnă că ∢BAE=∢BAD=71∘\sphericalangle BAE = \sphericalangle BAD = 71^\circ.

În triunghiul △ABE\triangle ABE, dreapta BEBE este perpendiculară pe ADAD (BE⊥ADBE \perp AD), prin urmare triunghiul △ABE\triangle ABE este dreptunghic în EE (∢AEB=90∘\sphericalangle AEB = 90^\circ).

Suma măsurilor unghiurilor ascuțite ale unui triunghi dreptunghic este 90∘90^\circ:

∢ABE=90∘−∢BAE=90∘−71∘=19∘\sphericalangle ABE = 90^\circ - \sphericalangle BAE = 90^\circ - 71^\circ = 19^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=AC=8 cmAB = AC = 8\text{ cm} și măsura unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC egală cu 15∘15^\circ. Distanța de la punctul CC la dreapta ABAB este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 3

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
d) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul △ABC\triangle ABC este isoscel cu AB=AC=8 cmAB = AC = 8\text{ cm}, deci unghiurile de la bază sunt congruente:

∢ACB=∢ABC=15∘\sphericalangle ACB = \sphericalangle ABC = 15^\circ

Măsura unghiului din vârf este:

∢BAC=180∘−(∢ABC+∢ACB)=180∘−30∘=150∘\sphericalangle BAC = 180^\circ - (\sphericalangle ABC + \sphericalangle ACB) = 180^\circ - 30^\circ = 150^\circ

Unghiul ∢BAC\sphericalangle BAC fiind obtuz (150∘>90∘150^\circ > 90^\circ), perpendiculara din CC pe dreapta ABAB cade în exteriorul segmentului [AB][AB], pe prelungirea laturii [AB][AB] dincolo de AA.

Fie CP⊥ABCP \perp AB, cu P∈ABP \in AB, lungimea segmentului CPCP fiind distanța de la punctul CC la dreapta ABAB.

În triunghiul dreptunghic △APC\triangle APC (∢APC=90∘\sphericalangle APC = 90^\circ), unghiul ∢PAC\sphericalangle PAC este suplementul unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC:

∢PAC=180∘−150∘=30∘\sphericalangle PAC = 180^\circ - 150^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta CPCP opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din lungimea ipotenuzei ACAC:

CP=AC2=82=4 cmCP = \frac{AC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD. Bisectoarea unghiului ∢DAB\sphericalangle DAB intersectează dreptele DCDC și BCBC în punctele PP, respectiv QQ. Dacă AD=4 cmAD = 4\text{ cm} și QC=2 cmQC = 2\text{ cm}, atunci aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 4

a) 8 cm28\text{ cm}^2
b) 16 cm216\text{ cm}^2
c) 20 cm220\text{ cm}^2
d) 24 cm224\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În dreptunghiul ABCDABCD, măsura unghiului ∢DAB\sphericalangle DAB este 90∘90^\circ.

Semidreapta AQAQ fiind bisectoarea unghiului drept ∢DAB\sphericalangle DAB, avem:

∢DAQ=∢BAQ=45∘\sphericalangle DAQ = \sphericalangle BAQ = 45^\circ

În triunghiul dreptunghic △ABQ\triangle ABQ (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ):

∢AQB=90∘−∢BAQ=90∘−45∘=45∘\sphericalangle AQB = 90^\circ - \sphericalangle BAQ = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Rezultă că triunghiul △ABQ\triangle ABQ este dreptunghic isoscel, cu:

AB=BQAB = BQ

Latura BCBC a dreptunghiului este congruentă cu latura opusă ADAD:

BC=AD=4 cmBC = AD = 4\text{ cm}

Punctul CC aparține segmentului BQBQ, deci:

BQ=BC+QC=4+2=6 cmBQ = BC + QC = 4 + 2 = 6\text{ cm}

Prin urmare, lungimea dreptunghiului este:

AB=BQ=6 cmAB = BQ = 6\text{ cm}

Calculăm aria dreptunghiului ABCDABCD:

AABCD=AB⋅AD=6⋅4=24 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD = 6 \cdot 4 = 24\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. În figura alăturată punctele A,B,C,D,E,F,GA, B, C, D, E, F, G și HH împart cercul în opt arce egale. Măsura unghiului ∢ACF\sphericalangle ACF este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 5

a) 135∘135^\circ
b) 67,5∘67,5^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 62,5∘62,5^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Cercul complet are măsura de 360∘360^\circ. Fiind împărțit în 88 arce egale, fiecare arc are măsura:

360∘8=45∘\frac{360^\circ}{8} = 45^\circ

Unghiul ∢ACF\sphericalangle ACF este un unghi înscris în cerc, având vârful în punctul CC și laturile CACA și CFCF.

Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului de cerc cuprins între laturile sale (care nu conține vârful unghiului):

∢ACF=AHGF⌢2\sphericalangle ACF = \frac{\overparen{AHGF}}{2}

Arcul AHGF⌢\overparen{AHGF} este format din 3 arce elementare egale (AH⌢\overparen{AH}, HG⌢\overparen{HG} și GF⌢\overparen{GF}):

AHGF⌢=3⋅45∘=135∘\overparen{AHGF} = 3 \cdot 45^\circ = 135^\circ

Calculăm măsura unghiului înscris:

∢ACF=135∘2=67,5∘\sphericalangle ACF = \frac{135^\circ}{2} = 67,5^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD în care VA⊥VCVA \perp VC. Dacă EE este mijlocul muchiei VDVD, iar OO centrul bazei, atunci măsura unghiului dintre dreptele OEOE și ADAD este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 6

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas
  1. În piramida regulată VABCDVABCD, baza ABCDABCD este pătrat, iar diagonalele se intersectează în centrul OO, deci OO este mijlocul segmentului BDBD. În triunghiul △VBD\triangle VBD, punctul OO este mijlocul laturii BDBD, iar EE este mijlocul muchiei VDVD. Așadar, OEOE este linie mijlocie:
OE∥VBOE \parallel VB

Unghiul dintre dreptele OEOE și ADAD este congruent cu unghiul format de VBVB cu o paralelă la ADAD. Cum AD∥BCAD \parallel BC, avem:

∢(OE,AD)=∢(VB,BC)=∢VBC\sphericalangle(OE, AD) = \sphericalangle(VB, BC) = \sphericalangle VBC
  1. Determinăm lungimea muchiilor piramidei: Fie AB=aAB = a lungimea laturii pătratului de bază. Diagonala bazei este:
AC=a2AC = a\sqrt{2}

Triunghiul △VAC\triangle VAC este dreptunghic în VV (VA⊥VCVA \perp VC) și isoscel (VA=VCVA = VC fiind muchii laterale ale unei piramide regulate). Conform teoremei lui Pitagora în △VAC\triangle VAC:

VA2+VC2=AC2  ⟺  2VA2=(a2)2=2a2  ⟹  VA=aVA^2 + VC^2 = AC^2 \iff 2VA^2 = (a\sqrt{2})^2 = 2a^2 \implies VA = a
  1. Deoarece toate muchiile laterale sunt congruente (VA=VB=VC=VD=aVA = VB = VC = VD = a) și sunt egale cu latura bazei (AB=BC=CD=DA=aAB = BC = CD = DA = a), rezultă că fața laterală △VBC\triangle VBC este un triunghi echilateral cu toate laturile de lungime aa.

Unghiurile triunghiului echilateral au măsura de 60∘60^\circ, prin urmare:

∢VBC=60∘\sphericalangle VBC = 60^\circ

Măsura unghiului dintre dreptele OEOE și ADAD este egală cu 60∘60^\circ.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. În două depozite există 2600 tone de marfă, respectiv 1200 tone de marfă. Din primul depozit se livrează zilnic 90 tone de marfă, iar din al doilea depozit se livrează zilnic 20 tone marfă.

(2p) a) Verifică dacă este posibil ca după 20 de zile, cantitățile rămase în cele două depozite să fie egale. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află după câte zile cantitatea de marfă din al doilea depozit va fi jumătate din cantitatea rămasă în primul depozit.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculăm cantitatea de marfă rămasă în fiecare depozit după 2020 de zile:

În primul depozit:

  • Cantitatea livrată în 20 de zile: 20⋅90=1800 tone20 \cdot 90 = 1800 \text{ tone}.
  • Cantitatea rămasă:
2600−1800=800 tone2600 - 1800 = 800 \text{ tone}

În al doilea depozit:

  • Cantitatea livrată în 20 de zile: 20⋅20=400 tone20 \cdot 20 = 400 \text{ tone}.
  • Cantitatea rămasă:
1200−400=800 tone1200 - 400 = 800 \text{ tone}

Deoarece 800 tone=800 tone800 \text{ tone} = 800 \text{ tone}, cantitățile rămase în cele două depozite sunt egale.

Prin urmare, este posibil ca după 20 de zile cantitățile rămase să fie egale.

(2 puncte)


b) Fie xx numărul de zile căutat, unde x≥0x \ge 0.

După xx zile, cantitățile rămase în depozite sunt:

  • În primul depozit: 2600−90x2600 - 90x tone.
  • În al doilea depozit: 1200−20x1200 - 20x tone.

Conform cerinței, cantitatea din al doilea depozit este jumătate din cantitatea din primul depozit:

1200−20x=2600−90x21200 - 20x = \frac{2600 - 90x}{2}

Înmulțim ambii membri cu 22:

2(1200−20x)=2600−90x2(1200 - 20x) = 2600 - 90x 2400−40x=2600−90x2400 - 40x = 2600 - 90x

Separăm termenii cu xx în stânga și termenii liberi în dreapta:

90x−40x=2600−240090x - 40x = 2600 - 2400 50x=200  ⟹  x=20050=450x = 200 \implies x = \frac{200}{50} = 4

Așadar, după 44 zile, cantitatea de marfă din al doilea depozit va fi jumătate din cantitatea rămasă în primul depozit.

(3 puncte)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(3x+1)2+(4x−2)(3x+1)+(2x−1)2E(x) = (3x + 1)^2 + (4x - 2)(3x + 1) + (2x - 1)^2

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=25x2E(x) = 25x^2, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determinați toate numerele întregi aa pentru care E(a)+E(−3)=E(5)E(a) + E(-3) = E(5).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm termenii expresiei:

  1. Folosim formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
(3x+1)2=9x2+6x+1(3x + 1)^2 = 9x^2 + 6x + 1
  1. Înmulțim parantezele:
(4x−2)(3x+1)=12x2+4x−6x−2=12x2−2x−2(4x - 2)(3x + 1) = 12x^2 + 4x - 6x - 2 = 12x^2 - 2x - 2
  1. Folosim formula pătratului unui binom (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:
(2x−1)2=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = 4x^2 - 4x + 1

Însumăm expresiile obținute:

E(x)=(9x2+6x+1)+(12x2−2x−2)+(4x2−4x+1)E(x) = (9x^2 + 6x + 1) + (12x^2 - 2x - 2) + (4x^2 - 4x + 1)

Grupăm termenii asemenea:

E(x)=(9+12+4)x2+(6−2−4)x+(1−2+1)E(x) = (9 + 12 + 4)x^2 + (6 - 2 - 4)x + (1 - 2 + 1) E(x)=25x2+0x+0=25x2E(x) = 25x^2 + 0x + 0 = 25x^2

pentru orice număr real xx.

(2 puncte)


b) Folosim forma simplificată E(x)=25x2E(x) = 25x^2. Calculăm termenii ecuației:

E(a)=25a2E(a) = 25a^2 E(−3)=25⋅(−3)2=25⋅9=225E(-3) = 25 \cdot (-3)^2 = 25 \cdot 9 = 225 E(5)=25⋅52=25⋅25=625E(5) = 25 \cdot 5^2 = 25 \cdot 25 = 625

Înlocuim valorile în egalitatea dată, E(a)+E(−3)=E(5)E(a) + E(-3) = E(5):

25a2+225=62525a^2 + 225 = 625 25a2=625−22525a^2 = 625 - 225 25a2=40025a^2 = 400

Împărțim ambii membri prin 2525:

a2=40025=16a^2 = \frac{400}{25} = 16

Rezolvăm ecuația în mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z}:

a=4saua=−4a = 4 \quad \text{sau} \quad a = -4

Deoarece −4,4∈Z-4, 4 \in \mathbb{Z}, numerele întregi căutate sunt:

a∈{−4,4}a \in \{-4, 4\}

(3 puncte)


3. Fie numărul x=(6−3312−575+32)⋅3x = \left(\frac{6 - 3\sqrt{3}}{\sqrt{12}} - \frac{5}{\sqrt{75}} + \frac{3}{2}\right) \cdot \sqrt{3}.

(2p) a) Arată că x=2x = 2.
(3p) b) Determinați cel mai mic număr natural nn, de două cifre, pentru care media geometrică a numerelor xx și nn este tot număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Scoatem factorii de sub radicali:

12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3} 75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3}

Prelucrăm fracțiile din paranteză:

6−3312=6−3323=623−3323=33−32=3−32\frac{6 - 3\sqrt{3}}{\sqrt{12}} = \frac{6 - 3\sqrt{3}}{2\sqrt{3}} = \frac{6}{2\sqrt{3}} - \frac{3\sqrt{3}}{2\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}} - \frac{3}{2} = \sqrt{3} - \frac{3}{2} 575=553=13\frac{5}{\sqrt{75}} = \frac{5}{5\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}}

Înlocuim în paranteză:

6−3312−575+32=(3−32)−13+32=3−13\frac{6 - 3\sqrt{3}}{\sqrt{12}} - \frac{5}{\sqrt{75}} + \frac{3}{2} = \left(\sqrt{3} - \frac{3}{2}\right) - \frac{1}{\sqrt{3}} + \frac{3}{2} = \sqrt{3} - \frac{1}{\sqrt{3}}

Aducem la numitor comun 3\sqrt{3}:

3−13=3−13=23\sqrt{3} - \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{3 - 1}{\sqrt{3}} = \frac{2}{\sqrt{3}}

Calculăm numărul xx:

x=23⋅3=2x = \frac{2}{\sqrt{3}} \cdot \sqrt{3} = 2

(2 puncte)


b) Media geometrică a numerelor x=2x = 2 și nn este dată de formula:

mg=x⋅n=2nm_g = \sqrt{x \cdot n} = \sqrt{2n}

Pentru ca mgm_g să fie un număr natural (mg∈Nm_g \in \mathbb{N}), produsul 2n2n trebuie să fie un pătrat perfect.

Deoarece 22 este factor prim de putere impară, numărul natural nn trebuie să fie de forma:

n=2⋅k2,unde k∈N∗n = 2 \cdot k^2, \quad \text{unde } k \in \mathbb{N}^*

Căutăm cel mai mic număr natural nn de două cifre, deci 10≤n≤9910 \le n \le 99:

10≤2k2  ⟹  5≤k2  ⟹  k≥310 \le 2k^2 \implies 5 \le k^2 \implies k \ge 3

Pentru valoarea minimă a lui kk, adică k=3k = 3:

n=2⋅32=2⋅9=18n = 2 \cdot 3^2 = 2 \cdot 9 = 18

Numărul 1818 este număr natural de două cifre, iar media geometrică este:

mg=2⋅18=36=6∈Nm_g = \sqrt{2 \cdot 18} = \sqrt{36} = 6 \in \mathbb{N}

Prin urmare, cel mai mic număr natural de două cifre este 1818.

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu centrul OO, AC=6 cmAC = 6\text{ cm}, AD⊥DBAD \perp DB, DM⊥ACDM \perp AC, M∈ACM \in AC și OM=1 cmOM = 1\text{ cm}.

Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că AM=2 cmAM = 2\text{ cm}.
(3p) b) Dacă {N}=DM∩AB\{N\} = DM \cap AB, calculează lungimea segmentului ANAN.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) În paralelogramul ABCDABCD, diagonalele se înjumătățesc în centrul OO:

AO=OC=AC2=62=3 cmAO = OC = \frac{AC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Punctul MM aparține segmentului AOAO, iar OM=1 cmOM = 1\text{ cm}. Lungimea segmentului AMAM este:

AM=AO−OM=3−1=2 cmAM = AO - OM = 3 - 1 = 2\text{ cm}

(2 puncte)


b) În triunghiul △ADB\triangle ADB:

  • Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc în OO, deci OO este mijlocul laturii BDBD, ceea ce înseamnă că AOAO este mediană în △ADB\triangle ADB.
  • Pe mediana AOAO avem AO=3 cmAO = 3\text{ cm} și AM=2 cmAM = 2\text{ cm}, deci:
AMAO=23  ⟺  AM=23AO\frac{AM}{AO} = \frac{2}{3} \iff AM = \frac{2}{3}AO

Rezultă că punctul MM este centrul de greutate al triunghiului △ADB\triangle ADB.

Deoarece dreapta DMDM trece prin vârful DD și centrul de greutate MM, segmentul DNDN (unde N∈ABN \in AB) este mediană în △ADB\triangle ADB. Din proprietatea centrului de greutate:

MN=DM2MN = \frac{DM}{2}

Aflăm lungimea segmentului DMDM: În triunghiul △ADO\triangle ADO, avem AD⊥DBAD \perp DB, deci △ADO\triangle ADO este dreptunghic în DD (∢ADO=90∘\sphericalangle ADO = 90^\circ). Segmentul DMDM este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei AOAO (DM⊥ACDM \perp AC). Aplicăm teorema înălțimii în triunghiul dreptunghic △ADO\triangle ADO:

DM2=AM⋅MO=2⋅1=2  ⟹  DM=2 cmDM^2 = AM \cdot MO = 2 \cdot 1 = 2 \implies DM = \sqrt{2}\text{ cm}

Prin urmare:

MN=22 cmMN = \frac{\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Triunghiul △AMN\triangle AMN este dreptunghic în MM (∢AMN=90∘\sphericalangle AMN = 90^\circ din DM⊥ACDM \perp AC). Aplicăm teorema lui Pitagora în △AMN\triangle AMN:

AN2=AM2+MN2=22+(22)2=4+24=4+12=92AN^2 = AM^2 + MN^2 = 2^2 + \left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2 = 4 + \frac{2}{4} = 4 + \frac{1}{2} = \frac{9}{2}

Extragem rădăcina pătrată și raționalizăm:

AN=92=32=322 cmAN = \sqrt{\frac{9}{2}} = \frac{3}{\sqrt{2}} = \frac{3\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

(3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD cu AB∥DCAB \parallel DC, ∢A=∢D=90∘\sphericalangle A = \sphericalangle D = 90^\circ și AB=2⋅AD=8 cmAB = 2 \cdot AD = 8\text{ cm}. Prin punctul OO, de intersecție a diagonalelor, se construiește paralela la baze care intersectează ADAD în EE și BCBC în FF.

Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că perimetrul triunghiului ABDABD este egal cu 4(3+5) cm4(3 + \sqrt{5})\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrați că EFEF este bisectoarea unghiului ∢BEC\sphericalangle BEC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Din AB=2⋅AD=8 cmAB = 2 \cdot AD = 8\text{ cm} obținem:

AD=82=4 cmAD = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Triunghiul △ABD\triangle ABD este dreptunghic în AA (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula ipotenuza BDBD:

BD=AB2+AD2=82+42=64+16=80=45 cmBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{8^2 + 4^2} = \sqrt{64 + 16} = \sqrt{80} = 4\sqrt{5}\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului △ABD\triangle ABD:

P△ABD=AB+AD+BD=8+4+45=12+45=4(3+5) cm\mathcal{P}_{\triangle ABD} = AB + AD + BD = 8 + 4 + 4\sqrt{5} = 12 + 4\sqrt{5} = 4(3 + \sqrt{5})\text{ cm}

(2 puncte)


b) Deoarece EF∥AB∥CDEF \parallel AB \parallel CD:

  1. În triunghiul △DAB\triangle DAB, aplicăm teorema lui Thales pentru segmentul EO∥ABEO \parallel AB:
DEEA=ODOB\frac{DE}{EA} = \frac{OD}{OB}
  1. Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării în triunghiurile determinate de intersecția diagonalelor avem △COD∼△AOB\triangle COD \sim \triangle AOB:
ODOB=DCAB\frac{OD}{OB} = \frac{DC}{AB}
  1. Egalând cele două rapoarte, obținem:
DEEA=DCAB  ⟺  DEDC=EAAB\frac{DE}{EA} = \frac{DC}{AB} \iff \frac{DE}{DC} = \frac{EA}{AB}
  1. Comparăm triunghiurile dreptunghice △EDC\triangle EDC și △EAB\triangle EAB:
  • ∢EDC=∢EAB=90∘\sphericalangle EDC = \sphericalangle EAB = 90^\circ;
  • Rapoartele catetelor sunt egale: DEEA=DCAB\frac{DE}{EA} = \frac{DC}{AB}.

Conform cazului de asemănare Catetă-Catetă (L.U.L.):

△EDC∼△EAB\triangle EDC \sim \triangle EAB
  1. Din asemănare rezultă egalitatea unghiurilor omoloage:
∢DEC=∢AEB\sphericalangle DEC = \sphericalangle AEB
  1. Deoarece EF∥ABEF \parallel AB și AB⊥ADAB \perp AD, rezultă EF⊥ADEF \perp AD, adică:
∢DEF=90∘și∢AEF=90∘\sphericalangle DEF = 90^\circ \quad \text{și} \quad \sphericalangle AEF = 90^\circ

Unghiurile ∢CEF\sphericalangle CEF și ∢BEF\sphericalangle BEF sunt complementele unghiurilor congruente ∢DEC\sphericalangle DEC și respectiv ∢AEB\sphericalangle AEB:

∢CEF=90∘−∢DEC\sphericalangle CEF = 90^\circ - \sphericalangle DEC ∢BEF=90∘−∢AEB\sphericalangle BEF = 90^\circ - \sphericalangle AEB

Deoarece ∢DEC=∢AEB\sphericalangle DEC = \sphericalangle AEB, rezultă:

∢CEF=∢BEF\sphericalangle CEF = \sphericalangle BEF

Semidreapta [EF[EF împarte unghiul ∢BEC\sphericalangle BEC în două unghiuri congruente, așadar EFEF este bisectoarea unghiului ∢BEC\sphericalangle BEC.

(3 puncte)


6. Fie ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' o prismă patrulateră regulată cu proprietatea AA′=2ABAA' = 2AB. Fie OO centrul bazei ABCDABCD și MM mijlocul muchiei DD′DD'.

Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Demonstrați că MO∥(D′BC)MO \parallel (D'BC).
(3p) b) Demonstrați că triunghiul MACMAC este echilateral.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) În prisma patrulateră regulată ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', baza ABCDABCD este pătrat, iar OO este punctul de intersecție a diagonalelor ACAC și BDBD, deci OO este mijlocul segmentului BDBD.

În triunghiul △BDD′\triangle BDD':

  • Punctul OO este mijlocul laturii BDBD;
  • Punctul MM este mijlocul laturii DD′DD'.

Rezultă că segmentul MOMO este linie mijlocie în triunghiul △BDD′\triangle BDD', prin urmare:

MO∥BD′MO \parallel BD'

Deoarece dreapta BD′BD' este inclusă în planul (D′BC)(D'BC), iar dreapta MOMO nu este inclusă în acest plan:

{MO∥BD′BD′⊂(D′BC)MO⊄(D′BC)  ⟹  MO∥(D′BC)\begin{cases} MO \parallel BD' \\ BD' \subset (D'BC) \\ MO \not\subset (D'BC) \end{cases} \implies MO \parallel (D'BC)

(2 puncte)


b) Fie AB=aAB = a lungimea laturii bazei prismei. Baza ABCDABCD este pătrat de latură aa, deci diagonala bazei are lungimea:

AC=a2AC = a\sqrt{2}

Muchia laterală a prismei are lungimea:

DD′=AA′=2AB=2aDD' = AA' = 2AB = 2a

Punctul MM fiind mijlocul muchiei DD′DD', lungimea segmentului DMDM este:

DM=DD′2=2a2=aDM = \frac{DD'}{2} = \frac{2a}{2} = a

Deoarece prisma este dreaptă, muchia laterală DD′DD' este perpendiculară pe planul bazei (ABCD)(ABCD):

DD′⊥(ABCD)  ⟹  DD′⊥DAșiDD′⊥DCDD' \perp (ABCD) \implies DD' \perp DA \quad \text{și} \quad DD' \perp DC
  1. În triunghiul dreptunghic △MDA\triangle MDA (∢MDA=90∘\sphericalangle MDA = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
MA=MD2+DA2=a2+a2=2a2=a2MA = \sqrt{MD^2 + DA^2} = \sqrt{a^2 + a^2} = \sqrt{2a^2} = a\sqrt{2}
  1. În triunghiul dreptunghic △MDC\triangle MDC (∢MDC=90∘\sphericalangle MDC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
MC=MD2+DC2=a2+a2=2a2=a2MC = \sqrt{MD^2 + DC^2} = \sqrt{a^2 + a^2} = \sqrt{2a^2} = a\sqrt{2}
  1. Lungimea laturii ACAC este diagonala pătratului de bază:
AC=a2AC = a\sqrt{2}

Comparând lungimile celor trei laturi ale triunghiului △MAC\triangle MAC:

MA=MC=AC=a2MA = MC = AC = a\sqrt{2}

Toate cele trei laturi au lungimi egale, prin urmare triunghiul MACMAC este echilateral.

(3 puncte)