2. Mihai a desenat un model format din triunghiuri albe și negre (ca în imaginea alăturată) și îi cere prietenului său, Dan, să afle ce procent din numărul total de triunghiuri albe sau negre, reprezintă numărul triunghiurilor albe. Știind că Dan a calculat corect, răspunsul său a fost: (5p)
a) 37,5%
b) 50%
c) 60%
d) 62,5%
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numărăm triunghiurile din desenul modelului:
Numărul triunghiurilor albe este 3.
Numărul triunghiurilor negre este 5.
Numărul total de triunghiuri este:
3+5=8 triunghiuri
Aflăm ce procent p% din numărul total de triunghiuri îl reprezintă numărul celor albe:
100p⋅8=3⟺p=83⋅100=8300=37,5%
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
3. Numărul a=215 aparține intervalului: (5p)
a) [5;6]
b) [6;7]
c) [7;8]
d) [8;9]
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Introducem factorul 2 sub radical:
a=215=22⋅15=4⋅15=60
Comparăm numărul 60 cu pătratele perfecte consecutive:
49<60<64⟺72<60<82
Extrăgând rădăcina pătrată, obținem:
49<60<64⟺7<215<8
Prin urmare, a∈[7;8].
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Dacă x,y∈R și x−y=1, atunci valoarea expresiei (x−y)(x+y)−2y este egală cu: (5p)
a) −2
b) −1
c) 1−2y
d) 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Înlocuim direct relația dată din ipoteză, x−y=1, în primul factor al expresiei:
(x−y)(x+y)−2y=1⋅(x+y)−2y
Reducem termenii asemenea:
x+y−2y=x−y
Dar din ipoteză știm că x−y=1, prin urmare valoarea expresiei este:
1
(Alternativ, desfacem parantezele: (x−y)(x+y)−2y=x2−y2−2y. Din x=y+1, avem x2−y2−2y=(y+1)2−y2−2y=y2+2y+1−y2−2y=1.)
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
5. Patru elevi, Ana, Costi, Ina și Vlad ordonează crescător numerele a=41, b=0,4, c=0,2(3) și d=31. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ana
Costi
Ina
Vlad
b<d<a<c
c<a<d<b
c<a<b<d
a<d<b<c
Dintre cei patru elevi, cel care a răspuns corect este:
a) Ana
b) Costi
c) Ina
d) Vlad
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem numerele sub formă de fracții zecimale pentru a le compara ușor:
a=41=0,25
b=0,4=0,40
c=0,2(3)=9023−2=9021=0,2333…
d=31=0,3333…
Comparând valorile zecimale:
0,2333⋯<0,25<0,3333⋯<0,40
Obținem ordinea strict crescătoare:
c<a<d<b
Această ordine a fost dată de Costi.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. Profesorul propune clasei următoarea problemă: dacă 4 veverițe vor termina rezerva de alune în 10 zile, aflați în câte zile vor termina aceeași cantitate de alune 8 veverițe. Maria rezolvă problema și afirmă că numărul de zile cerut este 20. Afirmația Mariei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numărul de veverițe și numărul de zile necesare consumării aceleiași cantități de hrană sunt mărimi invers proporționale (un număr mai mare de veverițe va termina aceeași cantitate într-un număr mai mic de zile).
Produsul dintre numărul de veverițe și numărul de zile este constant:
4⋅10=8⋅z40=8z⟹z=840=5 zile
Cele 8 veverițe vor termina alunele în 5 zile, nu în 20 de zile.
1. Pe o dreaptă se consideră în ordine punctele A,B,C și D, astfel încât AD=15 cm, BC=3 cm, AB=CD, iar punctul E este mijlocul segmentului CD. Calculând lungimea segmentului AE se obține: (5p)
a) 6 cm
b) 12 cm
c) 10 cm
d) 9 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D, avem:
AD=AB+BC+CD
Știind că AB=CD și BC=3 cm:
15=2⋅CD+3⟹2⋅CD=12⟹CD=6 cm
Deci AB=6 cm și CD=6 cm.
Punctul E fiind mijlocul segmentului CD:
ED=CE=2CD=26=3 cm
Lungimea segmentului AE este:
AE=AD−ED=15−3=12 cm
(Sau AE=AB+BC+CE=6+3+3=12 cm.)
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele a și b. Punctele A și B aparțin dreptei a, iar punctele C și D aparțin dreptei b. Dreapta BE este perpendiculară pe dreapta AD, E∈AD, iar măsura unghiului ∢CDE este egală cu 71∘. Măsura unghiului ∢ABE este egală cu: (5p)
a) 18∘
b) 19∘
c) 20∘
d) 21∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele a și b sunt paralele (a∥b), iar dreapta AD este secantă.
Unghiurile ∢BAD și ∢CDE sunt unghiuri alterne interne formate de dreptele paralele a și b cu secanta AD, deci sunt congruente:
∢BAD=∢CDE=71∘
Deoarece E∈AD, înseamnă că ∢BAE=∢BAD=71∘.
În triunghiul △ABE, dreapta BE este perpendiculară pe AD (BE⊥AD), prin urmare triunghiul △ABE este dreptunghic în E (∢AEB=90∘).
Suma măsurilor unghiurilor ascuțite ale unui triunghi dreptunghic este 90∘:
∢ABE=90∘−∢BAE=90∘−71∘=19∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=AC=8 cm și măsura unghiului ∢ABC egală cu 15∘. Distanța de la punctul C la dreapta AB este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 43 cm
d) 83 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul △ABC este isoscel cu AB=AC=8 cm, deci unghiurile de la bază sunt congruente:
∢ACB=∢ABC=15∘
Măsura unghiului din vârf este:
∢BAC=180∘−(∢ABC+∢ACB)=180∘−30∘=150∘
Unghiul ∢BAC fiind obtuz (150∘>90∘), perpendiculara din C pe dreapta AB cade în exteriorul segmentului [AB], pe prelungirea laturii [AB] dincolo de A.
Fie CP⊥AB, cu P∈AB, lungimea segmentului CP fiind distanța de la punctul C la dreapta AB.
În triunghiul dreptunghic △APC (∢APC=90∘), unghiul ∢PAC este suplementul unghiului ∢BAC:
∢PAC=180∘−150∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta CP opusă unghiului de 30∘ este jumătate din lungimea ipotenuzei AC:
CP=2AC=28=4 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD. Bisectoarea unghiului ∢DAB intersectează dreptele DC și BC în punctele P, respectiv Q. Dacă AD=4 cm și QC=2 cm, atunci aria dreptunghiului ABCD este egală cu: (5p)
a) 8 cm2
b) 16 cm2
c) 20 cm2
d) 24 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În dreptunghiul ABCD, măsura unghiului ∢DAB este 90∘.
Semidreapta AQ fiind bisectoarea unghiului drept ∢DAB, avem:
∢DAQ=∢BAQ=45∘
În triunghiul dreptunghic △ABQ (∢B=90∘):
∢AQB=90∘−∢BAQ=90∘−45∘=45∘
Rezultă că triunghiul △ABQ este dreptunghic isoscel, cu:
AB=BQ
Latura BC a dreptunghiului este congruentă cu latura opusă AD:
BC=AD=4 cm
Punctul C aparține segmentului BQ, deci:
BQ=BC+QC=4+2=6 cm
Prin urmare, lungimea dreptunghiului este:
AB=BQ=6 cm
Calculăm aria dreptunghiului ABCD:
AABCD=AB⋅AD=6⋅4=24 cm2
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
5. În figura alăturată punctele A,B,C,D,E,F,G și H împart cercul în opt arce egale. Măsura unghiului ∢ACF este egală cu: (5p)
a) 135∘
b) 67,5∘
c) 120∘
d) 62,5∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Cercul complet are măsura de 360∘. Fiind împărțit în 8 arce egale, fiecare arc are măsura:
8360∘=45∘
Unghiul ∢ACF este un unghi înscris în cerc, având vârful în punctul C și laturile CA și CF.
Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătatea măsurii arcului de cerc cuprins între laturile sale (care nu conține vârful unghiului):
∢ACF=2AHGF⌢
Arcul AHGF⌢ este format din 3 arce elementare egale (AH⌢, HG⌢ și GF⌢):
AHGF⌢=3⋅45∘=135∘
Calculăm măsura unghiului înscris:
∢ACF=2135∘=67,5∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCD în care VA⊥VC. Dacă E este mijlocul muchiei VD, iar O centrul bazei, atunci măsura unghiului dintre dreptele OE și AD este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În piramida regulată VABCD, baza ABCD este pătrat, iar diagonalele se intersectează în centrul O, deci O este mijlocul segmentului BD.
În triunghiul △VBD, punctul O este mijlocul laturii BD, iar E este mijlocul muchiei VD. Așadar, OE este linie mijlocie:
OE∥VB
Unghiul dintre dreptele OE și AD este congruent cu unghiul format de VB cu o paralelă la AD. Cum AD∥BC, avem:
∢(OE,AD)=∢(VB,BC)=∢VBC
Determinăm lungimea muchiilor piramidei:
Fie AB=a lungimea laturii pătratului de bază. Diagonala bazei este:
AC=a2
Triunghiul △VAC este dreptunghic în V (VA⊥VC) și isoscel (VA=VC fiind muchii laterale ale unei piramide regulate).
Conform teoremei lui Pitagora în △VAC:
VA2+VC2=AC2⟺2VA2=(a2)2=2a2⟹VA=a
Deoarece toate muchiile laterale sunt congruente (VA=VB=VC=VD=a) și sunt egale cu latura bazei (AB=BC=CD=DA=a), rezultă că fața laterală △VBC este un triunghi echilateral cu toate laturile de lungime a.
Unghiurile triunghiului echilateral au măsura de 60∘, prin urmare:
∢VBC=60∘
Măsura unghiului dintre dreptele OE și AD este egală cu 60∘.
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. În două depozite există 2600 tone de marfă, respectiv 1200 tone de marfă. Din primul depozit se livrează zilnic 90 tone de marfă, iar din al doilea depozit se livrează zilnic 20 tone marfă.
(2p) a) Verifică dacă este posibil ca după 20 de zile, cantitățile rămase în cele două depozite să fie egale. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află după câte zile cantitatea de marfă din al doilea depozit va fi jumătate din cantitatea rămasă în primul depozit.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculăm cantitatea de marfă rămasă în fiecare depozit după 20 de zile:
În primul depozit:
Cantitatea livrată în 20 de zile: 20⋅90=1800 tone.
Cantitatea rămasă:
2600−1800=800 tone
În al doilea depozit:
Cantitatea livrată în 20 de zile: 20⋅20=400 tone.
Cantitatea rămasă:
1200−400=800 tone
Deoarece 800 tone=800 tone, cantitățile rămase în cele două depozite sunt egale.
Prin urmare, este posibil ca după 20 de zile cantitățile rămase să fie egale.
(2 puncte)
b) Fie x numărul de zile căutat, unde x≥0.
După x zile, cantitățile rămase în depozite sunt:
În primul depozit: 2600−90x tone.
În al doilea depozit: 1200−20x tone.
Conform cerinței, cantitatea din al doilea depozit este jumătate din cantitatea din primul depozit:
1200−20x=22600−90x
Înmulțim ambii membri cu 2:
2(1200−20x)=2600−90x2400−40x=2600−90x
Separăm termenii cu x în stânga și termenii liberi în dreapta:
90x−40x=2600−240050x=200⟹x=50200=4
Așadar, după 4 zile, cantitatea de marfă din al doilea depozit va fi jumătate din cantitatea rămasă în primul depozit.
(3 puncte)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(3x+1)2+(4x−2)(3x+1)+(2x−1)2
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=25x2, pentru orice număr real x.
(3p) b) Determinați toate numerele întregi a pentru care E(a)+E(−3)=E(5).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dezvoltăm termenii expresiei:
Folosim formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2:
(3x+1)2=9x2+6x+1
Înmulțim parantezele:
(4x−2)(3x+1)=12x2+4x−6x−2=12x2−2x−2
Folosim formula pătratului unui binom (a−b)2=a2−2ab+b2:
Înlocuim valorile în egalitatea dată, E(a)+E(−3)=E(5):
25a2+225=62525a2=625−22525a2=400
Împărțim ambii membri prin 25:
a2=25400=16
Rezolvăm ecuația în mulțimea numerelor întregi Z:
a=4saua=−4
Deoarece −4,4∈Z, numerele întregi căutate sunt:
a∈{−4,4}
(3 puncte)
3. Fie numărul x=(126−33−755+23)⋅3.
(2p) a) Arată că x=2.
(3p) b) Determinați cel mai mic număr natural n, de două cifre, pentru care media geometrică a numerelor x și n este tot număr natural.
b) Media geometrică a numerelor x=2 și n este dată de formula:
mg=x⋅n=2n
Pentru ca mg să fie un număr natural (mg∈N), produsul 2n trebuie să fie un pătrat perfect.
Deoarece 2 este factor prim de putere impară, numărul natural n trebuie să fie de forma:
n=2⋅k2,unde k∈N∗
Căutăm cel mai mic număr natural n de două cifre, deci 10≤n≤99:
10≤2k2⟹5≤k2⟹k≥3
Pentru valoarea minimă a lui k, adică k=3:
n=2⋅32=2⋅9=18
Numărul 18 este număr natural de două cifre, iar media geometrică este:
mg=2⋅18=36=6∈N
Prin urmare, cel mai mic număr natural de două cifre este 18.
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD cu centrul O, AC=6 cm, AD⊥DB, DM⊥AC, M∈AC și OM=1 cm.
(2p) a) Arată că AM=2 cm.
(3p) b) Dacă {N}=DM∩AB, calculează lungimea segmentului AN.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În paralelogramul ABCD, diagonalele se înjumătățesc în centrul O:
AO=OC=2AC=26=3 cm
Punctul M aparține segmentului AO, iar OM=1 cm. Lungimea segmentului AM este:
AM=AO−OM=3−1=2 cm
(2 puncte)
b) În triunghiul △ADB:
Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc în O, deci O este mijlocul laturii BD, ceea ce înseamnă că AO este mediană în △ADB.
Pe mediana AO avem AO=3 cm și AM=2 cm, deci:
AOAM=32⟺AM=32AO
Rezultă că punctul M este centrul de greutate al triunghiului △ADB.
Deoarece dreapta DM trece prin vârful D și centrul de greutate M, segmentul DN (unde N∈AB) este mediană în △ADB. Din proprietatea centrului de greutate:
MN=2DM
Aflăm lungimea segmentului DM:
În triunghiul △ADO, avem AD⊥DB, deci △ADO este dreptunghic în D (∢ADO=90∘).
Segmentul DM este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei AO (DM⊥AC).
Aplicăm teorema înălțimii în triunghiul dreptunghic △ADO:
DM2=AM⋅MO=2⋅1=2⟹DM=2 cm
Prin urmare:
MN=22 cm
Triunghiul △AMN este dreptunghic în M (∢AMN=90∘ din DM⊥AC).
Aplicăm teorema lui Pitagora în △AMN:
AN2=AM2+MN2=22+(22)2=4+42=4+21=29
Extragem rădăcina pătrată și raționalizăm:
AN=29=23=232 cm
(3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD cu AB∥DC, ∢A=∢D=90∘ și AB=2⋅AD=8 cm. Prin punctul O, de intersecție a diagonalelor, se construiește paralela la baze care intersectează AD în E și BC în F.
(2p) a) Arătați că perimetrul triunghiului ABD este egal cu 4(3+5) cm.
(3p) b) Demonstrați că EF este bisectoarea unghiului ∢BEC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Din AB=2⋅AD=8 cm obținem:
AD=28=4 cm
Triunghiul △ABD este dreptunghic în A (∢A=90∘).
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula ipotenuza BD:
BD=AB2+AD2=82+42=64+16=80=45 cm
Calculăm perimetrul triunghiului △ABD:
P△ABD=AB+AD+BD=8+4+45=12+45=4(3+5) cm
(2 puncte)
b) Deoarece EF∥AB∥CD:
În triunghiul △DAB, aplicăm teorema lui Thales pentru segmentul EO∥AB:
EADE=OBOD
Deoarece AB∥CD, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării în triunghiurile determinate de intersecția diagonalelor avem △COD∼△AOB:
OBOD=ABDC
Egalând cele două rapoarte, obținem:
EADE=ABDC⟺DCDE=ABEA
Comparăm triunghiurile dreptunghice △EDC și △EAB:
∢EDC=∢EAB=90∘;
Rapoartele catetelor sunt egale: EADE=ABDC.
Conform cazului de asemănare Catetă-Catetă (L.U.L.):
△EDC∼△EAB
Din asemănare rezultă egalitatea unghiurilor omoloage:
∢DEC=∢AEB
Deoarece EF∥AB și AB⊥AD, rezultă EF⊥AD, adică:
∢DEF=90∘și∢AEF=90∘
Unghiurile ∢CEF și ∢BEF sunt complementele unghiurilor congruente ∢DEC și respectiv ∢AEB:
∢CEF=90∘−∢DEC∢BEF=90∘−∢AEB
Deoarece ∢DEC=∢AEB, rezultă:
∢CEF=∢BEF
Semidreapta [EF împarte unghiul ∢BEC în două unghiuri congruente, așadar EF este bisectoarea unghiului ∢BEC.
(3 puncte)
6. Fie ABCDA′B′C′D′ o prismă patrulateră regulată cu proprietatea AA′=2AB. Fie O centrul bazei ABCD și M mijlocul muchiei DD′.
(2p) a) Demonstrați că MO∥(D′BC).
(3p) b) Demonstrați că triunghiul MAC este echilateral.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În prisma patrulateră regulată ABCDA′B′C′D′, baza ABCD este pătrat, iar O este punctul de intersecție a diagonalelor AC și BD, deci O este mijlocul segmentului BD.
În triunghiul △BDD′:
Punctul O este mijlocul laturii BD;
Punctul M este mijlocul laturii DD′.
Rezultă că segmentul MO este linie mijlocie în triunghiul △BDD′, prin urmare:
MO∥BD′
Deoarece dreapta BD′ este inclusă în planul (D′BC), iar dreapta MO nu este inclusă în acest plan:
⎩⎨⎧MO∥BD′BD′⊂(D′BC)MO⊂(D′BC)⟹MO∥(D′BC)
(2 puncte)
b) Fie AB=a lungimea laturii bazei prismei.
Baza ABCD este pătrat de latură a, deci diagonala bazei are lungimea:
AC=a2
Muchia laterală a prismei are lungimea:
DD′=AA′=2AB=2a
Punctul M fiind mijlocul muchiei DD′, lungimea segmentului DM este:
DM=2DD′=22a=a
Deoarece prisma este dreaptă, muchia laterală DD′ este perpendiculară pe planul bazei (ABCD):
DD′⊥(ABCD)⟹DD′⊥DAșiDD′⊥DC
În triunghiul dreptunghic △MDA (∢MDA=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
MA=MD2+DA2=a2+a2=2a2=a2
În triunghiul dreptunghic △MDC (∢MDC=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
MC=MD2+DC2=a2+a2=2a2=a2
Lungimea laturii AC este diagonala pătratului de bază:
AC=a2
Comparând lungimile celor trei laturi ale triunghiului △MAC:
MA=MC=AC=a2
Toate cele trei laturi au lungimi egale, prin urmare triunghiul MAC este echilateral.