1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C și D, în această ordine, astfel încât AB=2 cm, BD=2AB și BC=4BD. Lungimea segmentului AC este egală cu:
a) 2 cm
b) 3 cm
c) 4 cm
d) 5 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Cunoscând AB=2 cm, determinăm lungimea segmentului BD:
BD=2⋅AB=2⋅2=4 cm
Aflăm lungimea segmentului BC:
BC=4BD=44=1 cm
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,D, punctul B este situat între A și C:
AC=AB+BC=2+1=3 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, unghiul AOB este alungit. Punctele M și N sunt situate de aceeași parte a dreptei AB astfel încât măsura unghiului AON=130∘ și măsura unghiului MOB=121∘. Măsura unghiului MON este egală cu:
a) 60∘
b) 66∘
c) 69∘
d) 71∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul AOB fiind alungit, are măsura de 180∘.
Unghiurile ∢AON și ∢NOB sunt suplementare, așadar:
∢NOB=180∘−∢AON=180∘−130∘=50∘
Semidreapta ON este situată în interiorul unghiului ∢MOB, deci măsura unghiului ∢MON este:
∢MON=∢MOB−∢NOB=121∘−50∘=71∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC. Măsura unghiului BAC este egală cu 120∘ și AC=4 cm. Aria triunghiului ABC este egală cu:
a) 4 cm2
b) 42 cm2
c) 43 cm2
d) 8 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul ABC fiind isoscel cu unghiul obtuz ∢BAC=120∘, laturile congruente sunt AB și AC:
AB=AC=4 cm
Aria triunghiului se calculează folosind formula cu sinus a ariei:
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC de arie 83 cm2. Perimetrul triunghiului ABC este egal cu:
a) 123 cm
b) 122 cm
c) 43 cm
d) 42 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l lungimea laturii triunghiului echilateral ABC. Formula ariei unui triunghi echilateral este:
AΔABC=4l23
Egalăm cu valoarea dată în enunț:
4l23=83⟺l2=32⟹l=32=42 cm
Perimetrul triunghiului echilateral este suma celor trei laturi egale:
PΔABC=3l=3⋅42=122 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O și rază r pe care se află punctele A și B. Punctul M este situat pe arcul mare AB și măsura unghiului AMB este egală cu 30∘. Măsura unghiului AOB este egală cu:
a) 60∘
b) 45∘
c) 30∘
d) 15∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul ∢AMB este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AB. Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura arcului cuprins între laturile sale:
∢AMB=2AB⟹AB=2⋅∢AMB=2⋅30∘=60∘
Unghiul ∢AOB este un unghi la centru care subîntinde același arc mic AB, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:
∢AOB=AB=60∘
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat un cub cu suma lungimilor muchiilor egală cu 48 cm. Diagonala cubului are lungimea egală cu:
a) 42 cm
b) 43 cm
c) 62 cm
d) 63 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un cub are 12 muchii de lungimi egale. Notăm cu l lungimea unei muchii.
Suma lungimilor tuturor muchiilor este:
12l=48 cm⟹l=1248=4 cm
Diagonala cubului cu muchia l se calculează cu formula:
d=l3
Înlocuim l=4 cm:
d=43 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Dacă elevii unei clase se așază câte doi în bancă, atunci un elev stă singur în bancă, iar o bancă rămâne liberă. Dacă elevii se așază câte trei în bancă, atunci rămân cinci bănci libere.
(2p) a) Verifică dacă în clasă pot fi 15 elevi. Justifică răspunsul!
(3p) b) Determină numărul elevilor din clasă.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea ipotezei cu 15 elevi:
Dacă în clasă ar fi e=15 elevi și se așază câte doi în bancă, un elev stă singur, deci restul de 15−1=14 elevi stau câte doi în bancă:
14:2=7 ba˘nci ocupate complet
Banca în care stă elevul singur este o bancă suplimentară, iar o bancă este complet liberă. Numărul total de bănci ar fi:
b=7+1+1=9 ba˘nci
(1 punct)
Verificăm a doua distribuire: dacă cei 15 elevi se așază câte trei în bancă și rămân 5 bănci libere:
9−5=4 ba˘nci ocupate
Numărul de elevi din aceste 4 bănci ar fi:
4⋅3=12 elevi=15 elevi
Deoarece obținem o contradicție (12=15), în clasă nu pot fi 15 elevi.
(1 punct)
b) Determinarea numărului de elevi din clasă:
Fie b numărul total de bănci și e numărul de elevi din clasă.
Din prima condiție (câte 2 elevi în bancă, un elev singur și o bancă liberă):
Numărul băncilor cu 2 elevi este b−2. Numărul total de elevi este:
e=2(b−2)+1
(1 punct)
Din a doua condiție (câte 3 elevi în bancă și 5 bănci libere):
Băncile ocupate sunt în număr de b−5, fiecare având 3 elevi:
e=3(b−5)
Egalăm cele două expresii ale numărului de elevi e:
În triunghiul dreptunghic CEB, calculăm ipotenuza BC:
sin60∘=BCCE⟺23=BC6⟹BC=312=43 cm
În triunghiul dreptunghic ADC (∢D=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru diagonala AC:
AC2=AD2+CD2=62+(43)2=36+48=84⟹AC=84=221 cm
(1 punct)
Calculăm aria triunghiului ABC raportată la baza AB și înălțimea CE:
AΔABC=2AB⋅CE=263⋅6=183 cm2
(1 punct)
Construim înălțimea AF⊥BC, cu F∈BC. Exprimăm aria triunghiului ABC cu baza BC:
AΔABC=2BC⋅AF⟺183=243⋅AF=23⋅AF⟹AF=9 cm
În triunghiul dreptunghic AFC (∢AFC=90∘), calculăm sinusul unghiului ∢ACB:
sin(∢ACB)=ACAF=2219=2⋅21921=14321
(1 punct)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=12 cm. AC∩BD={O}, iar punctul M este mijlocul segmentului AO.
(2p) a) Arată că aria pătratului ABCD este egală cu 144 cm2.
(3p) b) Știind că punctul G este centrul de greutate al triunghiului AOD și E este punctul de intersecție al dreptelor DM și AB, calculează perimetrul patrulaterului AGOE.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei pătratului ABCD:
Aria unui pătrat cu latura de lungime l este l2:
AABCD=AB2=122=144 cm2
(2 puncte)
b) Calculul perimetrului patrulaterului AGOE:
Diagonalele pătratului ABCD au lungimea AC=BD=122 cm și se înjumătățesc în O:
AO=OC=BO=OD=62 cm
Punctul M fiind mijlocul segmentului AO, avem:
AM=MO=2AO=32 cm⟹MC=MO+OC=32+62=92 cm
Deoarece AB∥CD, dreptele AE și CD sunt paralele. Aplicând teorema fundamentală a asemănării în raport cu punctul M pe dreptele concurente AC și DE, obținem ΔAEM∼ΔCDM:
CDAE=MCAM=9232=31⟹AE=3CD=312=4 cm
(1 punct)
Fie P mijlocul laturii AD, deci AP=PD=6 cm.
În triunghiul dreptunghic isoscel AOD (OA=OD, ∢AOD=90∘), mediana OP este și înălțime, deci OP⊥AD.
Cum AB⊥AD, rezultă că OP∥AB, adică OP∥AE.
Lungimea medianei OP din vârful unghiului drept este jumătate din ipotenuza AD:
OP=2AD=6 cm
Punctul G este centrul de greutate al triunghiului AOD, deci este situat pe mediana OP la două treimi de vârf:
OG=32⋅OP=32⋅6=4 cm
Deoarece G∈OP și OP∥AE, avem OG∥AE. În plus, OG=AE=4 cm.
Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci AGOE este paralelogram.
(1 punct)
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, prin urmare:
AG=OE
În triunghiul dreptunghic ADE (∢DAE=90∘), cu AD=12 cm și AE=4 cm, aplicăm teorema lui Pitagora:
DE=AD2+AE2=122+42=144+16=160=410 cm
Deoarece M este mijlocul lui AO, DM este mediană în ΔAOD, deci centrul de greutate G se află pe DM, adică pe segmentul DE. Mai mult, G este mijlocul ipotenuzei DE, iar AG este mediana corespunzătoare ipotenuzei în ΔADE:
AG=2DE=2410=210 cm
Rezultă OE=AG=210 cm.
Calculăm perimetrul paralelogramului AGOE:
PAGOE=2(AE+AG)=2(4+210)=8+410 cm
(1 punct)
6. În figura alăturată, VABCD este o piramidă patrulateră regulată cu AB=12 cm și măsura unghiului format de muchia laterală cu planul (ABC) este egală cu 60∘, VM⊥BC, M∈BC, punctele N și P sunt mijloacele muchiilor VA și VC, iar {O}=AC∩BD.
(2p) a) Arată că NP=62 cm.
(3p) b) Determină cotangenta unghiului dintre planele (VOM) și (VAB).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii segmentului NP:
Baza piramidei patrulatere regulate este pătratul ABCD cu latura AB=12 cm. Lungimea diagonalei pătratului este:
AC=AB2=122 cm
În triunghiul VAC, punctele N și P sunt mijloacele laturilor VA, respectiv VC.
Segmentul NP unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci este linie mijlocie în ΔVAC:
NP=2AC=2122=62 cm
(2 puncte)
b) Determinarea cotangentei unghiului dintre planele (VOM) și (VAB):
Piramida fiind regulată, înălțimea cade în centrul bazei O, deci VO⊥(ABC).
Muchia laterală VA se proiectează pe planul bazei după segmentul OA, deci unghiul dintre muchia laterală și planul bazei este ∢VAO=60∘.
În pătratul ABCD, OA=2AC=62 cm.
În triunghiul dreptunghic VOA (∢VOA=90∘):
tg(∢VAO)=OAVO⟺tg60∘=62VO⟺3=62VO⟹VO=66 cm
(1 punct)
Punctul M fiind piciorul perpendicularei din V pe BC în triunghiul isoscel VBC, M este mijlocul segmentului BC.
Segmentul OM unește centrul pătratului cu mijlocul laturii BC, deci OM∥AB și:
OM=2AB=212=6 cm
Deoarece OM⊂(VOM) și AB⊂(VAB), iar OM∥AB, intersecția planelor (VOM) și (VAB) este o dreaptă d care trece prin punctul comun V și este paralelă cu ambele drepte:
d=(VOM)∩(VAB),d∥AB∥OM
(1 punct)
Fie K mijlocul laturii AB. În triunghiul isoscel VAB, apotema VK⊥AB. Cum d∥AB, rezultă că:
VK⊥d,VK⊂(VAB)
Deoarece VO⊥(ABC) și AB⊂(ABC), avem VO⊥AB. Cum d∥AB, rezultă că:
VO⊥d,VO⊂(VOM)
Dreptele VK și VO sunt perpendiculare pe dreapta de intersecție d în același punct V, deci unghiul dintre planele (VOM) și (VAB) este unghiul ∢OVK.
În triunghiul VOK, VO⊥(ABC) și OK⊂(ABC), deci VO⊥OK (∢VOK=90∘).
Segmentul OK unește centrul pătratului cu mijlocul laturii AB, deci OK=2BC=6 cm.