BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Gorj

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Gorj

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului −12+12:12-12 + 12 : 12 este egal cu:

a) 1111
b) 00
c) −11-11
d) −12-12

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea, apoi adunarea:

12:12=112 : 12 = 1

Efectuăm adunarea:

−12+1=−11-12 + 1 = -11

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Numărul care reprezintă 30%30\% din 300300 este egal cu:

a) 33
b) 3030
c) 9090
d) 900900

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm procentul din numărul dat:

30100⋅300=30⋅3=90\frac{30}{100} \cdot 300 = 30 \cdot 3 = 90

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Cel mai mare număr întreg din intervalul [−5;5)[-5; 5) este:

a) 66
b) 55
c) 44
d) −5-5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intervalul dat este mărginit la dreapta de 55 cu paranteză rotundă, ceea ce înseamnă că x<5x < 5.

Mulțimea numerelor întregi care aparțin intervalului [−5;5)[-5; 5) este:

{−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}\{-5, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Cel mai mare dintre aceste numere este 44.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Dintre numerele 26\sqrt{26}, 333\sqrt{3}, 55 și 262\sqrt{6} mai mare este numărul:

a) 26\sqrt{26}
b) 333\sqrt{3}
c) 55
d) 262\sqrt{6}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem factorii sub radical pentru fiecare număr:

26\sqrt{26} 33=32⋅3=9⋅3=273\sqrt{3} = \sqrt{3^2 \cdot 3} = \sqrt{9 \cdot 3} = \sqrt{27} 5=52=255 = \sqrt{5^2} = \sqrt{25} 26=22⋅6=4⋅6=242\sqrt{6} = \sqrt{2^2 \cdot 6} = \sqrt{4 \cdot 6} = \sqrt{24}

Comparăm numerele de sub radical:

24<25<26<27  ⟹  26<5<26<3324 < 25 < 26 < 27 \implies 2\sqrt{6} < 5 < \sqrt{26} < 3\sqrt{3}

Cel mai mare număr este 333\sqrt{3}.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Se consideră numărul real a=(3−2)(3+2)a = (\sqrt{3} - 2)(\sqrt{3} + 2). Patru elevi au calculat a2025a^{2025} și au scris rezultatele în tabelul următor:

MariaAndreeaDariusIlinca
-101232\sqrt{3}

Dintre cei patru elevi, cel care a scris rezultatul corect este:

a) Maria
b) Andreea
c) Darius
d) Ilinca

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aplicăm formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2(x - y)(x + y) = x^2 - y^2 pentru a calcula numărul aa:

a=(3−2)(3+2)=(3)2−22=3−4=−1a = (\sqrt{3} - 2)(\sqrt{3} + 2) = (\sqrt{3})^2 - 2^2 = 3 - 4 = -1

Ridicăm la puterea 20252025:

a2025=(−1)2025a^{2025} = (-1)^{2025}

Deoarece exponentul 20252025 este un număr impar, avem:

(−1)2025=−1(-1)^{2025} = -1

Elevul care a obținut rezultatul −1-1 este Maria.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. Două surori au împreună 11 ani. Afirmația: „Peste cinci ani cele două surori vor avea împreună 16 ani.” este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx și yy vârstele actuale ale celor două surori. Din enunț știm că:

x+y=11x + y = 11

Peste 55 ani, vârsta primei surori va fi x+5x + 5, iar a celei de-a doua surori va fi y+5y + 5. Suma vârstelor lor peste cinci ani va fi:

(x+5)+(y+5)=(x+y)+10=11+10=21 ani(x + 5) + (y + 5) = (x + y) + 10 = 11 + 10 = 21\text{ ani}

Deoarece 21≠1621 \neq 16, afirmația din enunț este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, astfel încât AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, BD=2ABBD = 2AB și BC=BD4BC = \frac{BD}{4}. Lungimea segmentului ACAC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 5 cm5\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Cunoscând AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, determinăm lungimea segmentului BDBD:

BD=2⋅AB=2⋅2=4 cmBD = 2 \cdot AB = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}

Aflăm lungimea segmentului BCBC:

BC=BD4=44=1 cmBC = \frac{BD}{4} = \frac{4}{4} = 1\text{ cm}

Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, punctul BB este situat între AA și CC:

AC=AB+BC=2+1=3 cmAC = AB + BC = 2 + 1 = 3\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, unghiul AOBAOB este alungit. Punctele MM și NN sunt situate de aceeași parte a dreptei ABAB astfel încât măsura unghiului AON=130∘AON = 130^\circ și măsura unghiului MOB=121∘MOB = 121^\circ. Măsura unghiului MONMON este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 60∘60^\circ
b) 66∘66^\circ
c) 69∘69^\circ
d) 71∘71^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul AOBAOB fiind alungit, are măsura de 180∘180^\circ.

Unghiurile ∢AON\sphericalangle AON și ∢NOB\sphericalangle NOB sunt suplementare, așadar:

∢NOB=180∘−∢AON=180∘−130∘=50∘\sphericalangle NOB = 180^\circ - \sphericalangle AON = 180^\circ - 130^\circ = 50^\circ

Semidreapta ONON este situată în interiorul unghiului ∢MOB\sphericalangle MOB, deci măsura unghiului ∢MON\sphericalangle MON este:

∢MON=∢MOB−∢NOB=121∘−50∘=71∘\sphericalangle MON = \sphericalangle MOB - \sphericalangle NOB = 121^\circ - 50^\circ = 71^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC. Măsura unghiului BACBAC este egală cu 120∘120^\circ și AC=4 cmAC = 4\text{ cm}. Aria triunghiului ABCABC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 4 cm24\text{ cm}^2
b) 42 cm24\sqrt{2}\text{ cm}^2
c) 43 cm24\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 8 cm28\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul ABCABC fiind isoscel cu unghiul obtuz ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC = 120^\circ, laturile congruente sunt ABAB și ACAC:

AB=AC=4 cmAB = AC = 4\text{ cm}

Aria triunghiului se calculează folosind formula cu sinus a ariei:

AΔABC=AB⋅AC⋅sin⁡(∢BAC)2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin(\sphericalangle BAC)}{2}

Înlocuim valorile cunoscute:

AΔABC=4⋅4⋅sin⁡120∘2=8⋅sin⁡(180∘−60∘)=8⋅sin⁡60∘=8⋅32=43 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{4 \cdot 4 \cdot \sin 120^\circ}{2} = 8 \cdot \sin(180^\circ - 60^\circ) = 8 \cdot \sin 60^\circ = 8 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC de arie 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2. Perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 123 cm12\sqrt{3}\text{ cm}
b) 122 cm12\sqrt{2}\text{ cm}
c) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
d) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll lungimea laturii triunghiului echilateral ABCABC. Formula ariei unui triunghi echilateral este:

AΔABC=l234\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

Egalăm cu valoarea dată în enunț:

l234=83  ⟺  l2=32  ⟹  l=32=42 cm\frac{l^2\sqrt{3}}{4} = 8\sqrt{3} \iff l^2 = 32 \implies l = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

Perimetrul triunghiului echilateral este suma celor trei laturi egale:

PΔABC=3l=3⋅42=122 cm\mathcal{P}_{\Delta ABC} = 3l = 3 \cdot 4\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru OO și rază rr pe care se află punctele AA și BB. Punctul MM este situat pe arcul mare ABAB și măsura unghiului AMBAMB este egală cu 30∘30^\circ. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 60∘60^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 30∘30^\circ
d) 15∘15^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul ∢AMB\sphericalangle AMB este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic ABAB. Măsura unui unghi înscris în cerc este egală cu jumătate din măsura arcului cuprins între laturile sale:

∢AMB=AB^2  ⟹  AB^=2⋅∢AMB=2⋅30∘=60∘\sphericalangle AMB = \frac{\widehat{AB}}{2} \implies \widehat{AB} = 2 \cdot \sphericalangle AMB = 2 \cdot 30^\circ = 60^\circ

Unghiul ∢AOB\sphericalangle AOB este un unghi la centru care subîntinde același arc mic ABAB, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:

∢AOB=AB^=60∘\sphericalangle AOB = \widehat{AB} = 60^\circ

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub cu suma lungimilor muchiilor egală cu 48 cm48\text{ cm}. Diagonala cubului are lungimea egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}
b) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
c) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}
d) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un cub are 1212 muchii de lungimi egale. Notăm cu ll lungimea unei muchii.

Suma lungimilor tuturor muchiilor este:

12l=48 cm  ⟹  l=4812=4 cm12l = 48\text{ cm} \implies l = \frac{48}{12} = 4\text{ cm}

Diagonala cubului cu muchia ll se calculează cu formula:

d=l3d = l\sqrt{3}

Înlocuim l=4 cml = 4\text{ cm}:

d=43 cmd = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Dacă elevii unei clase se așază câte doi în bancă, atunci un elev stă singur în bancă, iar o bancă rămâne liberă. Dacă elevii se așază câte trei în bancă, atunci rămân cinci bănci libere.

(2p) a) Verifică dacă în clasă pot fi 1515 elevi. Justifică răspunsul!

(3p) b) Determină numărul elevilor din clasă.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea ipotezei cu 1515 elevi:

Dacă în clasă ar fi e=15e = 15 elevi și se așază câte doi în bancă, un elev stă singur, deci restul de 15−1=1415 - 1 = 14 elevi stau câte doi în bancă:

14:2=7 ba˘nci ocupate complet14 : 2 = 7\text{ bănci ocupate complet}

Banca în care stă elevul singur este o bancă suplimentară, iar o bancă este complet liberă. Numărul total de bănci ar fi:

b=7+1+1=9 ba˘ncib = 7 + 1 + 1 = 9\text{ bănci}

(1 punct)

Verificăm a doua distribuire: dacă cei 1515 elevi se așază câte trei în bancă și rămân 55 bănci libere:

9−5=4 ba˘nci ocupate9 - 5 = 4\text{ bănci ocupate}

Numărul de elevi din aceste 44 bănci ar fi:

4⋅3=12 elevi≠15 elevi4 \cdot 3 = 12\text{ elevi} \neq 15\text{ elevi}

Deoarece obținem o contradicție (12≠1512 \neq 15), în clasă nu pot fi 1515 elevi.

(1 punct)


b) Determinarea numărului de elevi din clasă:

Fie bb numărul total de bănci și ee numărul de elevi din clasă.

Din prima condiție (câte 22 elevi în bancă, un elev singur și o bancă liberă): Numărul băncilor cu 22 elevi este b−2b - 2. Numărul total de elevi este:

e=2(b−2)+1e = 2(b - 2) + 1

(1 punct)

Din a doua condiție (câte 33 elevi în bancă și 55 bănci libere): Băncile ocupate sunt în număr de b−5b - 5, fiecare având 33 elevi:

e=3(b−5)e = 3(b - 5)

Egalăm cele două expresii ale numărului de elevi ee:

2(b−2)+1=3(b−5)2(b - 2) + 1 = 3(b - 5) 2b−4+1=3b−15  ⟺  2b−3=3b−15  ⟹  b=12 ba˘nci2b - 4 + 1 = 3b - 15 \iff 2b - 3 = 3b - 15 \implies b = 12\text{ bănci}

(1 punct)

Calculăm numărul de elevi înlocuind b=12b = 12:

e=3(12−5)=3⋅7=21 elevie = 3(12 - 5) = 3 \cdot 7 = 21\text{ elevi}

Verificare: 2⋅(12−2)+1=2⋅10+1=212 \cdot (12 - 2) + 1 = 2 \cdot 10 + 1 = 21 elevi.

În clasă sunt 2121 de elevi.

(1 punct)


2. Se consideră expresia E(x)=(3x−3+xx+3):x2+9x2−x−6E(x) = \left( \frac{3}{x-3} + \frac{x}{x+3} \right) : \frac{x^2+9}{x^2-x-6}, unde x∈R∖{−3,−2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}.

(2p) a) Arată că E(x)=x+2x+3E(x) = \frac{x+2}{x+3}, pentru orice număr real x∈R∖{−3,−2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}.

(3p) b) Determină numerele întregi aa pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei la forma simplificată:

Efectuăm adunarea din paranteză aducând la numitorul comun (x−3)(x+3)(x - 3)(x + 3):

3x−3+xx+3=3(x+3)+x(x−3)(x−3)(x+3)=3x+9+x2−3x(x−3)(x+3)=x2+9(x−3)(x+3)\frac{3}{x-3} + \frac{x}{x+3} = \frac{3(x+3) + x(x-3)}{(x-3)(x+3)} = \frac{3x + 9 + x^2 - 3x}{(x-3)(x+3)} = \frac{x^2 + 9}{(x-3)(x+3)}

(1 punct)

Descompunem numitorul fracției împărțitorului:

x2−x−6=x2−3x+2x−6=x(x−3)+2(x−3)=(x−3)(x+2)x^2 - x - 6 = x^2 - 3x + 2x - 6 = x(x - 3) + 2(x - 3) = (x - 3)(x + 2)

Transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției:

E(x)=x2+9(x−3)(x+3)⋅x2−x−6x2+9=x2+9(x−3)(x+3)⋅(x−3)(x+2)x2+9E(x) = \frac{x^2+9}{(x-3)(x+3)} \cdot \frac{x^2-x-6}{x^2+9} = \frac{x^2+9}{(x-3)(x+3)} \cdot \frac{(x-3)(x+2)}{x^2+9}

Simplificăm factorul x2+9≠0x^2 + 9 \neq 0 și factorul x−3≠0x - 3 \neq 0:

E(x)=x+2x+3E(x) = \frac{x+2}{x+3}

pentru orice x∈R∖{−3,−2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}.

(1 punct)


b) Determinarea numerelor întregi aa:

Rescriem expresia E(a)E(a) separând partea întreagă:

E(a)=a+2a+3=a+3−1a+3=1−1a+3E(a) = \frac{a+2}{a+3} = \frac{a+3-1}{a+3} = 1 - \frac{1}{a+3}

(1 punct)

Condiția ca E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z} este echivalentă cu:

1a+3∈Z  ⟹  (a+3)∣1\frac{1}{a+3} \in \mathbb{Z} \implies (a+3) \mid 1

Divizorii întregi ai lui 11 sunt {−1,1}\{-1, 1\}, deci avem cazurile:

  1. a+3=1  ⟹  a=−2a + 3 = 1 \implies a = -2
  2. a+3=−1  ⟹  a=−4a + 3 = -1 \implies a = -4

(1 punct)

Analizăm cele două cazuri:

  • a=−2a = -2: nu aparține domeniului de definiție, deoarece x∈R∖{−3,−2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}, așadar a=−2a = -2 nu convine.
  • a=−4a = -4: aparține domeniului de definiție (−4∉{−3,−2,3}-4 \notin \{-3, -2, 3\}), așadar este soluție validă.

Verificare: E(−4)=−4+2−4+3=−2−1=2∈ZE(-4) = \frac{-4+2}{-4+3} = \frac{-2}{-1} = 2 \in \mathbb{Z}.

Singurul număr întreg este a=−4a = -4.

(1 punct)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2, 0) și B(0,−6)B(0, -6).

(2p) a) Arată că AB=210AB = 2\sqrt{10}.

(3p) b) Se consideră punctul M(m,0)M(m, 0). Află valorile numărului mm pentru care aria triunghiului ABMABM este egală cu 12 u.m.212\text{ u.m.}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul lungimii segmentului ABAB:

Coordonatele punctelor sunt A(2,0)A(2, 0) și B(0,−6)B(0, -6). Aplicăm formula distanței dintre două puncte:

AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}

Înlocuim valorile:

AB=(0−2)2+(−6−0)2=(−2)2+(−6)2=4+36=40=210AB = \sqrt{(0 - 2)^2 + (-6 - 0)^2} = \sqrt{(-2)^2 + (-6)^2} = \sqrt{4 + 36} = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}

(2 puncte)


b) Determinarea valorilor parametrului mm:

Punctele A(2,0)A(2, 0) și M(m,0)M(m, 0) sunt situate pe axa absciselor (OxOx). Lungimea bazei AMAM este:

AM=∣xM−xA∣=∣m−2∣AM = |x_M - x_A| = |m - 2|

(1 punct)

Punctul B(0,−6)B(0, -6) se află pe axa ordonatelor (OyOy). Înălțimea corespunzătoare bazei AMAM este distanța de la punctul BB la axa OxOx:

h=∣yB∣=∣−6∣=6h = |y_B| = |-6| = 6

(1 punct)

Aria triunghiului ABMABM este:

AΔABM=AM⋅h2=∣m−2∣⋅62=3∣m−2∣\mathcal{A}_{\Delta ABM} = \frac{AM \cdot h}{2} = \frac{|m - 2| \cdot 6}{2} = 3|m - 2|

Egalăm aria cu 1212:

3∣m−2∣=12  ⟺  ∣m−2∣=43|m - 2| = 12 \iff |m - 2| = 4

Avem două ecuații:

  1. m−2=4  ⟹  m=6m - 2 = 4 \implies m = 6
  2. m−2=−4  ⟹  m=−2m - 2 = -4 \implies m = -2

Valorile căutate ale numărului mm sunt m∈{−2,6}m \in \{-2, 6\}.

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, AB∥CDAB \parallel CD, ∢A=∢D=90∘\sphericalangle A = \sphericalangle D = 90^\circ și AB>CDAB > CD. Se știe că CD=43 cmCD = 4\sqrt{3}\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și ∢ABC=60∘\sphericalangle ABC = 60^\circ.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 303 cm230\sqrt{3}\text{ cm}^2.

(3p) b) Calculează sinusul unghiului ACBACB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Calculul ariei trapezului ABCDABCD:

Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB. Deoarece AD⊥ABAD \perp AB și CD∥ABCD \parallel AB, patrulaterul AECDAECD are toate unghiurile drepte, deci este dreptunghi:

AE=CD=43 cmșiCE=AD=6 cmAE = CD = 4\sqrt{3}\text{ cm} \quad \text{și} \quad CE = AD = 6\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic CEBCEB (∢CEB=90∘\sphericalangle CEB = 90^\circ), cunoaștem ∢B=60∘\sphericalangle B = 60^\circ:

tg⁡(∢B)=CEEB  ⟺  3=6EB  ⟹  EB=63=23 cm\operatorname{tg}(\sphericalangle B) = \frac{CE}{EB} \iff \sqrt{3} = \frac{6}{EB} \implies EB = \frac{6}{\sqrt{3}} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Lungimea bazei mari ABAB este:

AB=AE+EB=43+23=63 cmAB = AE + EB = 4\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm aria trapezului ABCDABCD:

AABCD=(AB+CD)⋅AD2=(63+43)⋅62=103⋅62=303 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} = \frac{(6\sqrt{3} + 4\sqrt{3}) \cdot 6}{2} = \frac{10\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 30\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)


b) Calculul sinusului unghiului ACBACB:

În triunghiul dreptunghic CEBCEB, calculăm ipotenuza BCBC:

sin⁡60∘=CEBC  ⟺  32=6BC  ⟹  BC=123=43 cm\sin 60^\circ = \frac{CE}{BC} \iff \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{6}{BC} \implies BC = \frac{12}{\sqrt{3}} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ADCADC (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru diagonala ACAC:

AC2=AD2+CD2=62+(43)2=36+48=84  ⟹  AC=84=221 cmAC^2 = AD^2 + CD^2 = 6^2 + (4\sqrt{3})^2 = 36 + 48 = 84 \implies AC = \sqrt{84} = 2\sqrt{21}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm aria triunghiului ABCABC raportată la baza ABAB și înălțimea CECE:

AΔABC=AB⋅CE2=63⋅62=183 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot CE}{2} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)

Construim înălțimea AF⊥BCAF \perp BC, cu F∈BCF \in BC. Exprimăm aria triunghiului ABCABC cu baza BCBC:

AΔABC=BC⋅AF2  ⟺  183=43⋅AF2=23⋅AF  ⟹  AF=9 cm\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{BC \cdot AF}{2} \iff 18\sqrt{3} = \frac{4\sqrt{3} \cdot AF}{2} = 2\sqrt{3} \cdot AF \implies AF = 9\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic AFCAFC (∢AFC=90∘\sphericalangle AFC = 90^\circ), calculăm sinusul unghiului ∢ACB\sphericalangle ACB:

sin⁡(∢ACB)=AFAC=9221=9212⋅21=32114\sin(\sphericalangle ACB) = \frac{AF}{AC} = \frac{9}{2\sqrt{21}} = \frac{9\sqrt{21}}{2 \cdot 21} = \frac{3\sqrt{21}}{14}

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}, iar punctul MM este mijlocul segmentului AOAO.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că aria pătratului ABCDABCD este egală cu 144 cm2144\text{ cm}^2.

(3p) b) Știind că punctul GG este centrul de greutate al triunghiului AODAOD și EE este punctul de intersecție al dreptelor DMDM și ABAB, calculează perimetrul patrulaterului AGOEAGOE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Calculul ariei pătratului ABCDABCD:

Aria unui pătrat cu latura de lungime ll este l2l^2:

AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2

(2 puncte)


b) Calculul perimetrului patrulaterului AGOEAGOE:

Diagonalele pătratului ABCDABCD au lungimea AC=BD=122 cmAC = BD = 12\sqrt{2}\text{ cm} și se înjumătățesc în OO:

AO=OC=BO=OD=62 cmAO = OC = BO = OD = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Punctul MM fiind mijlocul segmentului AOAO, avem:

AM=MO=AO2=32 cm  ⟹  MC=MO+OC=32+62=92 cmAM = MO = \frac{AO}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm} \implies MC = MO + OC = 3\sqrt{2} + 6\sqrt{2} = 9\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, dreptele AEAE și CDCD sunt paralele. Aplicând teorema fundamentală a asemănării în raport cu punctul MM pe dreptele concurente ACAC și DEDE, obținem ΔAEM∼ΔCDM\Delta AEM \sim \Delta CDM:

AECD=AMMC=3292=13  ⟹  AE=CD3=123=4 cm\frac{AE}{CD} = \frac{AM}{MC} = \frac{3\sqrt{2}}{9\sqrt{2}} = \frac{1}{3} \implies AE = \frac{CD}{3} = \frac{12}{3} = 4\text{ cm}

(1 punct)

Fie PP mijlocul laturii ADAD, deci AP=PD=6 cmAP = PD = 6\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic isoscel AODAOD (OA=ODOA = OD, ∢AOD=90∘\sphericalangle AOD = 90^\circ), mediana OPOP este și înălțime, deci OP⊥ADOP \perp AD. Cum AB⊥ADAB \perp AD, rezultă că OP∥ABOP \parallel AB, adică OP∥AEOP \parallel AE. Lungimea medianei OPOP din vârful unghiului drept este jumătate din ipotenuza ADAD:

OP=AD2=6 cmOP = \frac{AD}{2} = 6\text{ cm}

Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului AODAOD, deci este situat pe mediana OPOP la două treimi de vârf:

OG=23⋅OP=23⋅6=4 cmOG = \frac{2}{3} \cdot OP = \frac{2}{3} \cdot 6 = 4\text{ cm}

Deoarece G∈OPG \in OP și OP∥AEOP \parallel AE, avem OG∥AEOG \parallel AE. În plus, OG=AE=4 cmOG = AE = 4\text{ cm}. Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci AGOEAGOE este paralelogram.

(1 punct)

Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, prin urmare:

AG=OEAG = OE

În triunghiul dreptunghic ADEADE (∢DAE=90∘\sphericalangle DAE = 90^\circ), cu AD=12 cmAD = 12\text{ cm} și AE=4 cmAE = 4\text{ cm}, aplicăm teorema lui Pitagora:

DE=AD2+AE2=122+42=144+16=160=410 cmDE = \sqrt{AD^2 + AE^2} = \sqrt{12^2 + 4^2} = \sqrt{144 + 16} = \sqrt{160} = 4\sqrt{10}\text{ cm}

Deoarece MM este mijlocul lui AOAO, DMDM este mediană în ΔAOD\Delta AOD, deci centrul de greutate GG se află pe DMDM, adică pe segmentul DEDE. Mai mult, GG este mijlocul ipotenuzei DEDE, iar AGAG este mediana corespunzătoare ipotenuzei în ΔADE\Delta ADE:

AG=DE2=4102=210 cmAG = \frac{DE}{2} = \frac{4\sqrt{10}}{2} = 2\sqrt{10}\text{ cm}

Rezultă OE=AG=210 cmOE = AG = 2\sqrt{10}\text{ cm}.

Calculăm perimetrul paralelogramului AGOEAGOE:

PAGOE=2(AE+AG)=2(4+210)=8+410 cm\mathcal{P}_{AGOE} = 2(AE + AG) = 2(4 + 2\sqrt{10}) = 8 + 4\sqrt{10}\text{ cm}

(1 punct)


6. În figura alăturată, VABCDVABCD este o piramidă patrulateră regulată cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și măsura unghiului format de muchia laterală cu planul (ABC)(ABC) este egală cu 60∘60^\circ, VM⊥BCVM \perp BC, M∈BCM \in BC, punctele NN și PP sunt mijloacele muchiilor VAVA și VCVC, iar {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că NP=62 cmNP = 6\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Determină cotangenta unghiului dintre planele (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Calculul lungimii segmentului NPNP:

Baza piramidei patrulatere regulate este pătratul ABCDABCD cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Lungimea diagonalei pătratului este:

AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul VACVAC, punctele NN și PP sunt mijloacele laturilor VAVA, respectiv VCVC. Segmentul NPNP unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci este linie mijlocie în ΔVAC\Delta VAC:

NP=AC2=1222=62 cmNP = \frac{AC}{2} = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(2 puncte)


b) Determinarea cotangentei unghiului dintre planele (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB):

Piramida fiind regulată, înălțimea cade în centrul bazei OO, deci VO⊥(ABC)VO \perp (ABC). Muchia laterală VAVA se proiectează pe planul bazei după segmentul OAOA, deci unghiul dintre muchia laterală și planul bazei este ∢VAO=60∘\sphericalangle VAO = 60^\circ. În pătratul ABCDABCD, OA=AC2=62 cmOA = \frac{AC}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic VOAVOA (∢VOA=90∘\sphericalangle VOA = 90^\circ):

tg⁡(∢VAO)=VOOA  ⟺  tg⁡60∘=VO62  ⟺  3=VO62  ⟹  VO=66 cm\operatorname{tg}(\sphericalangle VAO) = \frac{VO}{OA} \iff \operatorname{tg} 60^\circ = \frac{VO}{6\sqrt{2}} \iff \sqrt{3} = \frac{VO}{6\sqrt{2}} \implies VO = 6\sqrt{6}\text{ cm}

(1 punct)

Punctul MM fiind piciorul perpendicularei din VV pe BCBC în triunghiul isoscel VBCVBC, MM este mijlocul segmentului BCBC. Segmentul OMOM unește centrul pătratului cu mijlocul laturii BCBC, deci OM∥ABOM \parallel AB și:

OM=AB2=122=6 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Deoarece OM⊂(VOM)OM \subset (VOM) și AB⊂(VAB)AB \subset (VAB), iar OM∥ABOM \parallel AB, intersecția planelor (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB) este o dreaptă dd care trece prin punctul comun VV și este paralelă cu ambele drepte:

d=(VOM)∩(VAB),d∥AB∥OMd = (VOM) \cap (VAB), \quad d \parallel AB \parallel OM

(1 punct)

Fie KK mijlocul laturii ABAB. În triunghiul isoscel VABVAB, apotema VK⊥ABVK \perp AB. Cum d∥ABd \parallel AB, rezultă că:

VK⊥d,VK⊂(VAB)VK \perp d, \quad VK \subset (VAB)

Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și AB⊂(ABC)AB \subset (ABC), avem VO⊥ABVO \perp AB. Cum d∥ABd \parallel AB, rezultă că:

VO⊥d,VO⊂(VOM)VO \perp d, \quad VO \subset (VOM)

Dreptele VKVK și VOVO sunt perpendiculare pe dreapta de intersecție dd în același punct VV, deci unghiul dintre planele (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB) este unghiul ∢OVK\sphericalangle OVK.

În triunghiul VOKVOK, VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și OK⊂(ABC)OK \subset (ABC), deci VO⊥OKVO \perp OK (∢VOK=90∘\sphericalangle VOK = 90^\circ). Segmentul OKOK unește centrul pătratului cu mijlocul laturii ABAB, deci OK=BC2=6 cmOK = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}.

Calculăm cotangenta unghiului ∢OVK\sphericalangle OVK:

ctg⁡(∢OVK)=VOOK=666=6\operatorname{ctg}(\sphericalangle OVK) = \frac{VO}{OK} = \frac{6\sqrt{6}}{6} = \sqrt{6}

(1 punct)