1. Cel mai mare număr întreg mai mic decât 18 este: (5p)
a) 17
b) 18
c) 4
d) 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Încadrăm numărul 18 între două pătrate perfecte consecutive:
16<18<25⟺16<18<25⟺4<18<5
Deoarece 18∈(4,5), numerele întregi mai mici decât 18 sunt:
{…,1,2,3,4}
Cel mai mare dintre acestea este numărul 4.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. O carte costă 100 de lei. După o reducere de 10% urmată de o mărire cu 10%, prețul cărții va fi: (5p)
a) 99 lei
b) 100 lei
c) 99,9 lei
d) 10 lei
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm prețul după fiecare modificare succesivă:
Reducerea inițială de 10%:
p1=100−10010⋅100=100−10=90 lei
Mărirea ulterioară cu 10% aplicată noului preț de 90 lei:
p2=90+10010⋅90=90+9=99 lei
Prețul final al cărții este de 99 lei.
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
3. Numărul numerelor naturale care împărțite la 8 dau câtul 6 este: (5p)
a) 1
b) 8
c) 6
d) 9
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform teoremei împărțirii cu rest, dacă un număr natural n împărțit la 8 dă câtul 6 și restul r, avem:
n=8⋅6+r=48+r,unde 0≤r<8și r∈N
Restul r poate lua orice valoare întreagă din mulțimea:
r∈{0,1,2,3,4,5,6,7}
Această mulțime conține exact 8 valori posibile, determinând 8 numere naturale distincte (48,49,50,51,52,53,54,55).
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine crescătoare este: (5p)
a) −32;02025;12025;(−2)2
b) −32;02025;(−2)2;12025
c) 02025;(−2)2;−32;12025
d) 12025;02025;(−2)2;−32
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm valoarea fiecărui termen:
−32=−(3⋅3)=−902025=012025=1(−2)2=(−2)⋅(−2)=4
Comparăm valorile obținute în ordine strict crescătoare:
−9<0<1<4⟺−32<02025<12025<(−2)2
Setul ordonat crescător este cel de la opțiunea a).
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
5. Patru elevi calculează media aritmetică a numerelor x=(1631−34)⋅23 și y=(254+558):1251 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:
Aurel
David
Cosmin
Dragoș
24
18
6
12
Dintre cei patru copii, cel care a calculat corect este: (5p)
a) Aurel
b) David
c) Cosmin
d) Dragoș
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi valoarea numărului x:
Introducem întregii în fracție:
1631=316⋅3+1=349
Extragem rădăcina pătrată:
1631=349=37
Efectuăm scăderea din paranteză:
37−34=33=3
Înmulțim cu factorul 23:
x=3⋅23=2⋅3=6
Calculăm valoarea numărului y:
Simplificăm prima fracție și aducem la același numitor în paranteză:
254=52=552⋅5=55105510+558=5518
Scriem 125=25⋅5=55. Împărțirea la 1251 revine la înmulțirea cu 55:
y=5518:551=5518⋅55=18
Calculăm media aritmetică a numerelor x și y:
ma=2x+y=26+18=224=12
Conform tabelului, Dragoș a obținut rezultatul 12.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. Alexandra are 15 lei, iar Andreea are cu 3 lei mai mult decât Alexandra. Andrei are 31 din suma pe care o au cele două fete împreună. Afirmația: „Andrei are 6 lei.” este: (5p)
a) Adevărată
b) Falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm sumele de bani deținute de fiecare copil:
Alexandra: 15 lei
Andreea are cu 3 lei mai mult:
15+3=18 lei
Suma deținută de cele două fete împreună:
15+18=33 lei
Suma pe care o are Andrei:
31⋅33=11 lei
Deoarece Andrei are 11 lei, iar afirmația susține că „Andrei are 6 lei”, afirmația este falsă (11=6).
1. În figura alăturată, punctele A,B,C și D, în această ordine, sunt coliniare. Dacă punctul C este simetricul punctului A față de punctul B, iar punctul D este simetricul punctului A față de punctul C și AD=16 cm, atunci lungimea segmentului BD este: (5p)
a) 4 cm
b) 6 cm
c) 8 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim proprietățile simetriei față de un punct:
Punctul D este simetricul lui A față de C, ceea ce înseamnă că C este mijlocul segmentului [AD]:
AC=CD=2AD=216=8 cm
Punctul C este simetricul lui A față de B, ceea ce înseamnă că B este mijlocul segmentului [AC]:
AB=BC=2AC=28=4 cm
Punctele B,C,D sunt coliniare în această ordine, prin urmare:
BD=BC+CD=4 cm+8 cm=12 cm
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
2. În figura alăturată [OX este bisectoarea AOC. Dacă AOC=30∘ și BOC=64∘, atunci BOX are măsura egală cu: (5p)
a) 94∘
b) 34∘
c) 15∘
d) 49∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece semidreapta [OX este bisectoarea unghiului AOC, măsura fiecăruia dintre unghiurile formate este jumătate din măsura lui AOC:
m(COX)=m(XOA)=2m(AOC)=230∘=15∘
Conform figurii, semidreapta [OX se află în interiorul unghiului BOC. Așadar:
m(BOX)=m(BOC)−m(COX)=64∘−15∘=49∘
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=AC și BC=16 cm. Punctul M este mijlocul segmentului [BC] și AM=6 cm. Perimetrul triunghiului ABC este egal cu: (5p)
a) 36 cm
b) 40 cm
c) 20 cm
d) 32 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul ABC este isoscel de bază [BC] (AB=AC).
Deoarece punctul M este mijlocul bazei [BC], segmentul [AM] este mediană, deci și înălțime în triunghiul isoscel:
AM⊥BC⟹m(AMB)=90∘
Calculăm jumătatea bazei:
BM=MC=2BC=216=8 cm
În triunghiul dreptunghic △AMB (AMB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza AB:
AB2=AM2+BM2=62+82=36+64=100⟹AB=100=10 cm
Cum AC=AB=10 cm, perimetrul triunghiului ABC este:
P△ABC=AB+AC+BC=10+10+16=36 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
4. Fie trapezul dreptunghic ABCD, cu AB∥CD, AB>CD, A=90∘. Se știe că CAB=60∘, AC⊥BC și CD=3 cm. Atunci lungimea segmentului AB este egală cu: (5p)
a) 12 cm
b) 10 cm
c) 8 cm
d) 14 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece ABCD este trapez dreptunghic cu bazele AB∥CD și A=90∘, avem și D=90∘.
În triunghiul dreptunghic △ADC (D=90∘):
m(CAD)=90∘−m(CAB)=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta CD opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza AC:
CD=2AC⟹AC=2⋅CD=2⋅3=6 cm
În triunghiul △ABC, din ipoteză avem AC⊥BC, deci △ABC este dreptunghic în C (m(ACB)=90∘).
Aflăm măsura unghiului B:
m(B)=90∘−m(CAB)=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘ în △ABC, cateta AC care se opune unghiului B este egală cu jumătatea ipotenuzei AB:
AC=2AB⟹AB=2⋅AC=2⋅6=12 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și CBD=45∘, înscris în cerc. Suma măsurilor arcelor BC⌢ și BD⌢ este: (5p)
a) 90∘
b) 180∘
c) 270∘
d) 315∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul CBD este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic CD⌢.
Măsura unui unghi înscris în cerc este jumătate din măsura arcului cuprins între laturile sale:
m(CBD)=2m(CD⌢)⟹m(CD⌢)=2⋅45∘=90∘
Măsura întregului cerc este de 360∘. Punctele B,C,D împart cercul în trei arce a căror sumă acoperă întregul cerc:
m(BC⌢)+m(BD⌢)+m(CD⌢)=360∘
Înlocuim m(CD⌢)=90∘:
m(BC⌢)+m(BD⌢)=360∘−90∘=270∘
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. Piramida triunghiulară regulată VABC are înălțimea VO=4 cm și raza cercului circumscris bazei de 43 cm. Lungimea muchiei laterale este egală cu: (5p)
a) 33 cm
b) 8 cm
c) 4 cm
d) 123 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-o piramidă triunghiulară regulată VABC, înălțimea cade în centrul cercului circumscris bazei, O:
VO⊥(ABC)⟹VO⊥OA
Segmentul OA reprezintă raza cercului circumscris triunghiului echilateral ABC, deci OA=R=43 cm.
În triunghiul dreptunghic △VOA (VOA=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla muchia laterală VA:
VA2=VO2+OA2=42+(43)2=16+16⋅3=16+48=64VA=64=8 cm
Muchia laterală a piramidei are lungimea de 8 cm.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Un turist parcurge un traseu în trei zile. În prima zi, străbate 30% din traseu, iar în a doua zi 74 din rest. În ultima zi parcurge 3 km pe jos și restul de 6 km cu un mijloc de transport.
(2p) a) Calculați în procente, cât a parcurs turistul în a doua zi, din lungimea traseului. (3p) b) Determinați lungimea traseului.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie x lungimea totală a traseului (în km).
a) În prima zi, turistul străbate 30% din traseu:
d1=30%⋅x=103x
Restul de parcurs după prima zi este:
R1=x−d1=x−103x=107x(70% din traseu)
În a doua zi, parcurge 74 din acest rest:
d2=74⋅R1=74⋅(107x)=104x=10040x=40%⋅x
Așadar, în a doua zi turistul a parcurs 40% din lungimea întregului traseu.
(2 puncte)
b) În primele două zile împreună, turistul a parcurs:
30%+40%=70% din traseu
Prin urmare, în a treia zi (ultima zi) a parcurs restul procentual:
100%−70%=30% din traseu
Conform datelor problemei, distanța efectivă parcursă în a treia zi este:
d3=3 km+6 km=9 km
Egalăm cele două expresii ale distanței parcurse în ziua a treia:
10030⋅x=9⟺103x=9⟺x=39⋅10=30 km
Lungimea totală a traseului este de 30 km.
(3 puncte)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(2x+3)2−(x+3)2−3(x−1)(x+1)
unde x este un număr real.
(2p) a) Arătați că E(x)=6x+3, pentru orice x număr real; (3p) b) Calculați E(1)+E(2)+⋯+E(50).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dezvoltăm formulele de calcul prescurtat pentru fiecare termen:
Pătratul binomului (2x+3)2:
(2x+3)2=(2x)2+2⋅2x⋅3+32=4x2+12x+9
Pătratul binomului (x+3)2:
(x+3)2=x2+2⋅x⋅3+32=x2+6x+9
Produsul (x−1)(x+1)=x2−1, deci:
3(x−1)(x+1)=3(x2−1)=3x2−3
Înlocuim expresiile dezvoltate în E(x):
E(x)=(4x2+12x+9)−(x2+6x+9)−(3x2−3)
Eliminăm parantezele, având grijă la schimbarea semnelor:
E(x)=4x2+12x+9−x2−6x−9−3x2+3
Reducem termenii asemenea:
Termenii în x2: 4x2−x2−3x2=0
Termenii în x: 12x−6x=6x
Termenii liberi: 9−9+3=3
Obținem:
E(x)=6x+3
pentru orice număr real x.
(2 puncte)
b) Folosim forma simplificată E(k)=6k+3 pentru fiecare k∈{1,2,…,50}:
Suma căutată este:
S=E(1)+E(2)+⋯+E(50)=k=1∑50(6k+3)
Despărțim suma în două componente:
S=6⋅(1+2+⋯+50)+3⋅50
Aplicăm formula sumei lui Gauss 1+2+⋯+n=2n(n+1) pentru n=50:
1+2+⋯+50=250⋅51=25⋅51=1275
Calculăm valoarea totală a sumei:
S=6⋅1275+150=7650+150=7800
(3 puncte)
3. Se consideră numerele:
a=3⋅(22−33)−2⋅(23−32)+24
și
b=82+4⋅(5−22)−22⋅(10−2)
(2p) a) Arătați că a=1; (3p) b) Calculați media geometrică a numerelor a și b.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor:
Scoatem factorii de sub radical pentru 20=4⋅5=25:
220=2⋅25=45
Rezultă:
b=45−45+4=4
Calculăm media geometrică a numerelor a=1 și b=4:
mg=a⋅b=1⋅4=4=2
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD cu perimetrul de 40 cm și AC=16 cm. Fie punctul M mijlocul laturii AB și T punctul de intersecție a dreptelor DM și AC.
(2p) a) Arătați că BD=12 cm; (3p) b) Determinați aria △ATM.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Perimetrul rombului ABCD este egal cu de patru ori lungimea laturii:
PABCD=4⋅AB=40 cm⟹AB=440=10 cm
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor: AC∩BD={O}.
Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc reciproc:
AC⊥BDșiAO=OC=2AC=216=8 cm
În triunghiul dreptunghic △AOB (AOB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
OB2=AB2−AO2=102−82=100−64=36⟹OB=36=6 cm
Cum O este mijlocul diagonalei [BD]:
BD=2⋅OB=2⋅6=12 cm
(2 puncte)
b) Analizăm poziția punctului T în triunghiul △ABD:
Segmentul [AO] este mediană corespunzătoare laturii [BD], deoarece O este mijlocul lui [BD].
Segmentul [DM] este mediană corespunzătoare laturii [AB], deoarece M este mijlocul lui [AB].
Punctul T=DM∩AO reprezintă intersecția a două mediane ale triunghiului △ABD, deci T este centrul de greutate al triunghiului △ABD.
Conform proprietății centrului de greutate, T se află la 32 de vârf și 31 de bază:
AT=32AO=32⋅8=316 cm
Fie P piciorul perpendicularei coborâte din M pe dreapta AC (MP⊥AC, cu P∈AC).
În triunghiul dreptunghic △ABO (AOB=90∘):
BO⊥AC și MP⊥AC⟹MP∥BO.
Cum M este mijlocul laturii [AB], segmentul [MP] este linie mijlocie în triunghiul △ABO:
MP=2BO=26=3 cm
Segmentul [MP] reprezintă înălțimea corespunzătoare bazei [AT] în triunghiul △ATM. Așadar:
A△ATM=2AT⋅MP=2316⋅3=216=8 cm2
(3 puncte)
5. Se dă un semicerc de centru O și diametrul AB și se construiește pătratul OEFG cu vârful în O, punctele E și G pe semicerc, conform figurii alăturate. Dacă OE formează cu diametrul un unghi de 30∘, iar raza cercului este 1 cm, să se afle:
(2p) a) Măsura arcului AG⌢; (3p) b) Aria △FAB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Segmentul [AB] este diametrul cercului, prin urmare unghiul AOB este un unghi alungit:
m(AOB)=180∘
Conform ipotezei:
Segmentul [OE formează cu raza [OB] un unghi de 30∘, deci m(EOB)=30∘.
Patrulaterul OEFG este un pătrat cu un vârf în O, deci unghiul format de laturile [OE] și [OG] este unghi drept:
m(EOG)=90∘
Unghiurile EOB, EOG și GOA sunt adiacente și formează unghiul alungit AOB. Rezultă:
m(AOG)=180∘−m(EOG)−m(EOB)=180∘−90∘−30∘=60∘
Deoarece AOG este un unghi la centru, măsura arcului subîntins este egală cu măsura unghiului la centru:
m(AG⌢)=m(AOG)=60∘
(2 puncte)
b) Raportăm figura la un sistem cartezian cu originea în centrul cercului O(0,0), axa absciselor de-a lungul diametrului AB (cu sensul pozitiv spre B și sensul negativ spre A) și axa ordonatelor perpendiculară pe AB:
Raza semicercului este R=1 cm, deci punctele de pe diametru au coordonatele:
A(−1,0),B(1,0),AB=2R=2 cm
Punctele E și G sunt vârfuri ale pătratului situate pe semicerc, deci OE=OG=R=1 cm.
Determinăm coordonatele vârfurilor E și G:
Semidreapta [OE face un unghi de 30∘ cu semiaxa pozitivă [OB:
xE=Rcos30∘=23,yE=Rsin30∘=21
Semidreapta [OG face un unghi de 120∘ cu semiaxa pozitivă [OB (60∘ cu semiaxa negativă [OA):
xG=Rcos120∘=−21,yG=Rsin120∘=23
În pătratul OEFG, vectorul de poziție al vârfului F este dat de regula paralelogramului:
OF=OE+OG
Prin urmare, coordonatele punctului F sunt sumele coordonatelor corespunzătoare ale punctelor E și G:
xF=xE+xG=23−1yF=yE+yG=21+3=23+1 cm
În triunghiul △FAB, baza este diametrul [AB] de pe axa absciselor, având lungimea AB=2 cm.
Înălțimea coborâtă din F pe dreapta AB este chiar distanța de la F la axa absciselor, adică ordonata yF:
h=yF=23+1 cm
Aria triunghiului △FAB este:
A△FAB=2AB⋅h=22⋅23+1=23+1 cm2
(3 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCDA′B′C′D′, cu baza pătratul ABCD, cu AB=82 cm, AA′=83 cm, AC∩BD={O}, BC′∩B′C={M}.
(2p) a) Demonstrați că OM∥(AB′D′); (3p) b) Aflați sinusul unghiului format de dreptele OM și D′C.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În baza ABCD, punctul O este intersecția diagonalelor pătratului (AC∩BD={O}), deci O este mijlocul diagonalei [AC].
În fața laterală BCC′B′, care este un dreptunghi, punctul M este intersecția diagonalelor (BC′∩B′C={M}), deci M este mijlocul segmentului [B′C].
Considerăm triunghiul △ACB′:
Punctul O este mijlocul laturii [AC].
Punctul M este mijlocul laturii [B′C].
Rezultă că segmentul [OM] este linie mijlocie în triunghiul △ACB′, de unde:
OM∥AB′
Deoarece AB′⊂(AB′D′) și OM⊂(AB′D′), conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan rezultă:
OM∥(AB′D′)
(2 puncte)
b) Deoarece OM∥AB′, unghiul format de dreptele OM și D′C este egal cu unghiul format de dreptele AB′ și D′C:
∠(OM,D′C)=∠(AB′,D′C)
Stabilim poziția relativă a dreptelor AB′ și D′C:
În prisma dreaptă, muchiile A′D′ și BC sunt paralele și congruente (A′D′∥BC și A′D′=BC).
Rezultă că patrulaterul A′BCD′ este paralelogram, deci laturile sale opuse sunt paralele:
A′B∥D′C
Prin urmare, unghiul format de dreptele AB′ și D′C este congruent cu unghiul format de dreptele AB′ și A′B:
∠(OM,D′C)=∠(AB′,A′B)
Dreptele AB′ și A′B sunt diagonalele feței dreptunghiulare ABB′A′.
Calculăm lungimea diagonalei d=AB′=A′B în dreptunghiul ABB′A′:
d=AB2+AA′2=(82)2+(83)2=128+192=320=85 cm
Aria dreptunghiului ABB′A′ se poate exprima în două moduri:
Ca produs al dimensiunilor:
AABB′A′=AB⋅AA′=82⋅83=646 cm2
În funcție de diagonale și de unghiul α=∠(AB′,A′B) dintre ele: