BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Giurgiu

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Giurgiu

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Cel mai mare număr întreg mai mic decât 18\sqrt{18} este: (5p)

a) 1717
b) 1818
c) 44
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Încadrăm numărul 18\sqrt{18} între două pătrate perfecte consecutive:

16<18<25  ⟺  16<18<25  ⟺  4<18<516 < 18 < 25 \iff \sqrt{16} < \sqrt{18} < \sqrt{25} \iff 4 < \sqrt{18} < 5

Deoarece 18∈(4,5)\sqrt{18} \in (4, 5), numerele întregi mai mici decât 18\sqrt{18} sunt:

{…,1,2,3,4}\{\dots, 1, 2, 3, 4\}

Cel mai mare dintre acestea este numărul 44.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. O carte costă 100100 de lei. După o reducere de 10%10\% urmată de o mărire cu 10%10\%, prețul cărții va fi: (5p)

a) 99 lei99\text{ lei}
b) 100 lei100\text{ lei}
c) 99,9 lei99{,}9\text{ lei}
d) 10 lei10\text{ lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm prețul după fiecare modificare succesivă:

  1. Reducerea inițială de 10%10\%:
p1=100−10100⋅100=100−10=90 leip_1 = 100 - \frac{10}{100} \cdot 100 = 100 - 10 = 90\text{ lei}
  1. Mărirea ulterioară cu 10%10\% aplicată noului preț de 90 lei90\text{ lei}:
p2=90+10100⋅90=90+9=99 leip_2 = 90 + \frac{10}{100} \cdot 90 = 90 + 9 = 99\text{ lei}

Prețul final al cărții este de 99 lei99\text{ lei}.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. Numărul numerelor naturale care împărțite la 88 dau câtul 66 este: (5p)

a) 11
b) 88
c) 66
d) 99

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform teoremei împărțirii cu rest, dacă un număr natural nn împărțit la 88 dă câtul 66 și restul rr, avem:

n=8⋅6+r=48+r,unde 0≤r<8 și r∈Nn = 8 \cdot 6 + r = 48 + r, \quad \text{unde } 0 \le r < 8 \text{ și } r \in \mathbb{N}

Restul rr poate lua orice valoare întreagă din mulțimea:

r∈{0,1,2,3,4,5,6,7}r \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7\}

Această mulțime conține exact 88 valori posibile, determinând 88 numere naturale distincte (48,49,50,51,52,53,54,5548, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55).

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine crescătoare este: (5p)

a) −32; 02025; 12025; (−2)2-3^2;\ 0^{2025};\ 1^{2025};\ (-2)^2
b) −32; 02025; (−2)2; 12025-3^2;\ 0^{2025};\ (-2)^2;\ 1^{2025}
c) 02025; (−2)2; −32; 120250^{2025};\ (-2)^2;\ -3^2;\ 1^{2025}
d) 12025; 02025; (−2)2; −321^{2025};\ 0^{2025};\ (-2)^2;\ -3^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm valoarea fiecărui termen:

−32=−(3⋅3)=−9-3^2 = -(3 \cdot 3) = -9 02025=00^{2025} = 0 12025=11^{2025} = 1 (−2)2=(−2)⋅(−2)=4(-2)^2 = (-2) \cdot (-2) = 4

Comparăm valorile obținute în ordine strict crescătoare:

−9<0<1<4  ⟺  −32<02025<12025<(−2)2-9 < 0 < 1 < 4 \iff -3^2 < 0^{2025} < 1^{2025} < (-2)^2

Setul ordonat crescător este cel de la opțiunea a).

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. Patru elevi calculează media aritmetică a numerelor x=(1613−43)⋅23x = \left(\sqrt{16\frac{1}{3}} - \frac{4}{\sqrt{3}}\right) \cdot 2\sqrt{3} și y=(425+855):1125y = \left(\frac{4}{2\sqrt{5}} + \frac{8}{5\sqrt{5}}\right) : \frac{1}{\sqrt{125}} și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:

AurelDavidCosminDragoș
24241818661212

Dintre cei patru copii, cel care a calculat corect este: (5p)

a) Aurel
b) David
c) Cosmin
d) Dragoș

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului xx:

Introducem întregii în fracție:

1613=16⋅3+13=49316\frac{1}{3} = \frac{16 \cdot 3 + 1}{3} = \frac{49}{3}

Extragem rădăcina pătrată:

1613=493=73\sqrt{16\frac{1}{3}} = \sqrt{\frac{49}{3}} = \frac{7}{\sqrt{3}}

Efectuăm scăderea din paranteză:

73−43=33=3\frac{7}{\sqrt{3}} - \frac{4}{\sqrt{3}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3}

Înmulțim cu factorul 232\sqrt{3}:

x=3⋅23=2⋅3=6x = \sqrt{3} \cdot 2\sqrt{3} = 2 \cdot 3 = 6

Calculăm valoarea numărului yy:

Simplificăm prima fracție și aducem la același numitor în paranteză:

425=25=2⋅555=1055\frac{4}{2\sqrt{5}} = \frac{2}{\sqrt{5}} = \frac{2 \cdot 5}{5\sqrt{5}} = \frac{10}{5\sqrt{5}} 1055+855=1855\frac{10}{5\sqrt{5}} + \frac{8}{5\sqrt{5}} = \frac{18}{5\sqrt{5}}

Scriem 125=25⋅5=55\sqrt{125} = \sqrt{25 \cdot 5} = 5\sqrt{5}. Împărțirea la 1125\frac{1}{\sqrt{125}} revine la înmulțirea cu 555\sqrt{5}:

y=1855:155=1855⋅55=18y = \frac{18}{5\sqrt{5}} : \frac{1}{5\sqrt{5}} = \frac{18}{5\sqrt{5}} \cdot 5\sqrt{5} = 18

Calculăm media aritmetică a numerelor xx și yy:

ma=x+y2=6+182=242=12m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{6 + 18}{2} = \frac{24}{2} = 12

Conform tabelului, Dragoș a obținut rezultatul 1212.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. Alexandra are 15 lei15\text{ lei}, iar Andreea are cu 3 lei3\text{ lei} mai mult decât Alexandra. Andrei are 13\frac{1}{3} din suma pe care o au cele două fete împreună. Afirmația: „Andrei are 6 lei6\text{ lei}.” este: (5p)

a) Adevărată
b) Falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm sumele de bani deținute de fiecare copil:

  • Alexandra: 15 lei15\text{ lei}
  • Andreea are cu 3 lei3\text{ lei} mai mult:
15+3=18 lei15 + 3 = 18\text{ lei}
  • Suma deținută de cele două fete împreună:
15+18=33 lei15 + 18 = 33\text{ lei}
  • Suma pe care o are Andrei:
13⋅33=11 lei\frac{1}{3} \cdot 33 = 11\text{ lei}

Deoarece Andrei are 11 lei11\text{ lei}, iar afirmația susține că „Andrei are 6 lei6\text{ lei}”, afirmația este falsă (11≠611 \neq 6).

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, sunt coliniare. Dacă punctul CC este simetricul punctului AA față de punctul BB, iar punctul DD este simetricul punctului AA față de punctul CC și AD=16 cmAD = 16\text{ cm}, atunci lungimea segmentului BDBD este: (5p)

Punctele coliniare A, B, C și D

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim proprietățile simetriei față de un punct:

  1. Punctul DD este simetricul lui AA față de CC, ceea ce înseamnă că CC este mijlocul segmentului [AD][AD]:
AC=CD=AD2=162=8 cmAC = CD = \frac{AD}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}
  1. Punctul CC este simetricul lui AA față de BB, ceea ce înseamnă că BB este mijlocul segmentului [AC][AC]:
AB=BC=AC2=82=4 cmAB = BC = \frac{AC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  1. Punctele B,C,DB, C, D sunt coliniare în această ordine, prin urmare:
BD=BC+CD=4 cm+8 cm=12 cmBD = BC + CD = 4\text{ cm} + 8\text{ cm} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


2. În figura alăturată [OX[OX este bisectoarea AOC^\widehat{AOC}. Dacă AOC^=30∘\widehat{AOC} = 30^\circ și BOC^=64∘\widehat{BOC} = 64^\circ, atunci BOX^\widehat{BOX} are măsura egală cu: (5p)

Unghiurile AOC, BOC și bisectoarea OX

a) 94∘94^\circ
b) 34∘34^\circ
c) 15∘15^\circ
d) 49∘49^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece semidreapta [OX[OX este bisectoarea unghiului AOC^\widehat{AOC}, măsura fiecăruia dintre unghiurile formate este jumătate din măsura lui AOC^\widehat{AOC}:

m(COX^)=m(XOA^)=m(AOC^)2=30∘2=15∘m(\widehat{COX}) = m(\widehat{XOA}) = \frac{m(\widehat{AOC})}{2} = \frac{30^\circ}{2} = 15^\circ

Conform figurii, semidreapta [OX[OX se află în interiorul unghiului BOC^\widehat{BOC}. Așadar:

m(BOX^)=m(BOC^)−m(COX^)=64∘−15∘=49∘m(\widehat{BOX}) = m(\widehat{BOC}) - m(\widehat{COX}) = 64^\circ - 15^\circ = 49^\circ

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=ACAB = AC și BC=16 cmBC = 16\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului [BC][BC] și AM=6 cmAM = 6\text{ cm}. Perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC cu mediana AM

a) 36 cm36\text{ cm}
b) 40 cm40\text{ cm}
c) 20 cm20\text{ cm}
d) 32 cm32\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul ABCABC este isoscel de bază [BC][BC] (AB=ACAB = AC).

Deoarece punctul MM este mijlocul bazei [BC][BC], segmentul [AM][AM] este mediană, deci și înălțime în triunghiul isoscel:

AM⊥BC  ⟹  m(AMB^)=90∘AM \perp BC \implies m(\widehat{AMB}) = 90^\circ

Calculăm jumătatea bazei:

BM=MC=BC2=162=8 cmBM = MC = \frac{BC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △AMB\triangle AMB (AMB^=90∘\widehat{AMB} = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza ABAB:

AB2=AM2+BM2=62+82=36+64=100  ⟹  AB=100=10 cmAB^2 = AM^2 + BM^2 = 6^2 + 8^2 = 36 + 64 = 100 \implies AB = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

Cum AC=AB=10 cmAC = AB = 10\text{ cm}, perimetrul triunghiului ABCABC este:

P△ABC=AB+AC+BC=10+10+16=36 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 10 + 10 + 16 = 36\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


4. Fie trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, AB>CDAB > CD, A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ. Se știe că CAB^=60∘\widehat{CAB} = 60^\circ, AC⊥BCAC \perp BC și CD=3 cmCD = 3\text{ cm}. Atunci lungimea segmentului ABAB este egală cu: (5p)

Trapezul dreptunghic ABCD

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 10 cm10\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 14 cm14\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece ABCDABCD este trapez dreptunghic cu bazele AB∥CDAB \parallel CD și A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ, avem și D^=90∘\widehat{D} = 90^\circ.

  1. În triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC (D^=90∘\widehat{D} = 90^\circ):
m(CAD^)=90∘−m(CAB^)=90∘−60∘=30∘m(\widehat{CAD}) = 90^\circ - m(\widehat{CAB}) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta CDCD opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza ACAC:

CD=AC2  ⟹  AC=2⋅CD=2⋅3=6 cmCD = \frac{AC}{2} \implies AC = 2 \cdot CD = 2 \cdot 3 = 6\text{ cm}
  1. În triunghiul △ABC\triangle ABC, din ipoteză avem AC⊥BCAC \perp BC, deci △ABC\triangle ABC este dreptunghic în CC (m(ACB^)=90∘m(\widehat{ACB}) = 90^\circ).

Aflăm măsura unghiului B^\widehat{B}:

m(B^)=90∘−m(CAB^)=90∘−60∘=30∘m(\widehat{B}) = 90^\circ - m(\widehat{CAB}) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ în △ABC\triangle ABC, cateta ACAC care se opune unghiului B^\widehat{B} este egală cu jumătatea ipotenuzei ABAB:

AC=AB2  ⟹  AB=2⋅AC=2⋅6=12 cmAC = \frac{AB}{2} \implies AB = 2 \cdot AC = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și CBD^=45∘\widehat{CBD} = 45^\circ, înscris în cerc. Suma măsurilor arcelor BC⌢\overparen{BC} și BD⌢\overparen{BD} este: (5p)

Cercul de centru O cu unghiul CBD

a) 90∘90^\circ
b) 180∘180^\circ
c) 270∘270^\circ
d) 315∘315^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul CBD^\widehat{CBD} este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic CD⌢\overparen{CD}.

Măsura unui unghi înscris în cerc este jumătate din măsura arcului cuprins între laturile sale:

m(CBD^)=m(CD⌢)2  ⟹  m(CD⌢)=2⋅45∘=90∘m(\widehat{CBD}) = \frac{m(\overparen{CD})}{2} \implies m(\overparen{CD}) = 2 \cdot 45^\circ = 90^\circ

Măsura întregului cerc este de 360∘360^\circ. Punctele B,C,DB, C, D împart cercul în trei arce a căror sumă acoperă întregul cerc:

m(BC⌢)+m(BD⌢)+m(CD⌢)=360∘m(\overparen{BC}) + m(\overparen{BD}) + m(\overparen{CD}) = 360^\circ

Înlocuim m(CD⌢)=90∘m(\overparen{CD}) = 90^\circ:

m(BC⌢)+m(BD⌢)=360∘−90∘=270∘m(\overparen{BC}) + m(\overparen{BD}) = 360^\circ - 90^\circ = 270^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. Piramida triunghiulară regulată VABCVABC are înălțimea VO=4 cmVO = 4\text{ cm} și raza cercului circumscris bazei de 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}. Lungimea muchiei laterale este egală cu: (5p)

Piramida triunghiulară regulată VABC

a) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 123 cm12\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-o piramidă triunghiulară regulată VABCVABC, înălțimea cade în centrul cercului circumscris bazei, OO:

VO⊥(ABC)  ⟹  VO⊥OAVO \perp (ABC) \implies VO \perp OA

Segmentul OAOA reprezintă raza cercului circumscris triunghiului echilateral ABCABC, deci OA=R=43 cmOA = R = 4\sqrt{3}\text{ cm}.

În triunghiul dreptunghic △VOA\triangle VOA (VOA^=90∘\widehat{VOA} = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla muchia laterală VAVA:

VA2=VO2+OA2=42+(43)2=16+16⋅3=16+48=64VA^2 = VO^2 + OA^2 = 4^2 + (4\sqrt{3})^2 = 16 + 16 \cdot 3 = 16 + 48 = 64 VA=64=8 cmVA = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

Muchia laterală a piramidei are lungimea de 8 cm8\text{ cm}.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Un turist parcurge un traseu în trei zile. În prima zi, străbate 30%30\% din traseu, iar în a doua zi 47\frac{4}{7} din rest. În ultima zi parcurge 3 km3\text{ km} pe jos și restul de 6 km6\text{ km} cu un mijloc de transport.

(2p) a) Calculați în procente, cât a parcurs turistul în a doua zi, din lungimea traseului.
(3p) b) Determinați lungimea traseului.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx lungimea totală a traseului (în km\text{km}).

a) În prima zi, turistul străbate 30%30\% din traseu:

d1=30%⋅x=310xd_1 = 30\% \cdot x = \frac{3}{10}x

Restul de parcurs după prima zi este:

R1=x−d1=x−310x=710x(70% din traseu)R_1 = x - d_1 = x - \frac{3}{10}x = \frac{7}{10}x \quad (70\% \text{ din traseu})

În a doua zi, parcurge 47\frac{4}{7} din acest rest:

d2=47⋅R1=47⋅(710x)=410x=40100x=40%⋅xd_2 = \frac{4}{7} \cdot R_1 = \frac{4}{7} \cdot \left(\frac{7}{10}x\right) = \frac{4}{10}x = \frac{40}{100}x = 40\% \cdot x

Așadar, în a doua zi turistul a parcurs 40%40\% din lungimea întregului traseu.

(2 puncte)


b) În primele două zile împreună, turistul a parcurs:

30%+40%=70% din traseu30\% + 40\% = 70\% \text{ din traseu}

Prin urmare, în a treia zi (ultima zi) a parcurs restul procentual:

100%−70%=30% din traseu100\% - 70\% = 30\% \text{ din traseu}

Conform datelor problemei, distanța efectivă parcursă în a treia zi este:

d3=3 km+6 km=9 kmd_3 = 3\text{ km} + 6\text{ km} = 9\text{ km}

Egalăm cele două expresii ale distanței parcurse în ziua a treia:

30100⋅x=9  ⟺  310x=9  ⟺  x=9⋅103=30 km\frac{30}{100} \cdot x = 9 \iff \frac{3}{10}x = 9 \iff x = \frac{9 \cdot 10}{3} = 30\text{ km}

Lungimea totală a traseului este de 30 km30\text{ km}.

(3 puncte)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x+3)2−(x+3)2−3(x−1)(x+1)E(x) = (2x+3)^2 - (x+3)^2 - 3(x-1)(x+1)

unde xx este un număr real.

(2p) a) Arătați că E(x)=6x+3E(x) = 6x+3, pentru orice xx număr real;
(3p) b) Calculați E(1)+E(2)+⋯+E(50)E(1) + E(2) + \dots + E(50).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm formulele de calcul prescurtat pentru fiecare termen:

  1. Pătratul binomului (2x+3)2(2x+3)^2:
(2x+3)2=(2x)2+2⋅2x⋅3+32=4x2+12x+9(2x+3)^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot 3 + 3^2 = 4x^2 + 12x + 9
  1. Pătratul binomului (x+3)2(x+3)^2:
(x+3)2=x2+2⋅x⋅3+32=x2+6x+9(x+3)^2 = x^2 + 2 \cdot x \cdot 3 + 3^2 = x^2 + 6x + 9
  1. Produsul (x−1)(x+1)=x2−1(x-1)(x+1) = x^2 - 1, deci:
3(x−1)(x+1)=3(x2−1)=3x2−33(x-1)(x+1) = 3(x^2 - 1) = 3x^2 - 3

Înlocuim expresiile dezvoltate în E(x)E(x):

E(x)=(4x2+12x+9)−(x2+6x+9)−(3x2−3)E(x) = (4x^2 + 12x + 9) - (x^2 + 6x + 9) - (3x^2 - 3)

Eliminăm parantezele, având grijă la schimbarea semnelor:

E(x)=4x2+12x+9−x2−6x−9−3x2+3E(x) = 4x^2 + 12x + 9 - x^2 - 6x - 9 - 3x^2 + 3

Reducem termenii asemenea:

  • Termenii în x2x^2: 4x2−x2−3x2=04x^2 - x^2 - 3x^2 = 0
  • Termenii în xx: 12x−6x=6x12x - 6x = 6x
  • Termenii liberi: 9−9+3=39 - 9 + 3 = 3

Obținem:

E(x)=6x+3E(x) = 6x + 3

pentru orice număr real xx.

(2 puncte)


b) Folosim forma simplificată E(k)=6k+3E(k) = 6k + 3 pentru fiecare k∈{1,2,…,50}k \in \{1, 2, \dots, 50\}:

Suma căutată este:

S=E(1)+E(2)+⋯+E(50)=∑k=150(6k+3)S = E(1) + E(2) + \dots + E(50) = \sum_{k=1}^{50} (6k + 3)

Despărțim suma în două componente:

S=6⋅(1+2+⋯+50)+3⋅50S = 6 \cdot (1 + 2 + \dots + 50) + 3 \cdot 50

Aplicăm formula sumei lui Gauss 1+2+⋯+n=n(n+1)21 + 2 + \dots + n = \frac{n(n+1)}{2} pentru n=50n = 50:

1+2+⋯+50=50⋅512=25⋅51=12751 + 2 + \dots + 50 = \frac{50 \cdot 51}{2} = 25 \cdot 51 = 1275

Calculăm valoarea totală a sumei:

S=6⋅1275+150=7650+150=7800S = 6 \cdot 1275 + 150 = 7650 + 150 = 7800

(3 puncte)


3. Se consideră numerele:

a=3⋅(22−33)−2⋅(23−32)+24a = \sqrt{3} \cdot (2\sqrt{2} - 3\sqrt{3}) - \sqrt{2} \cdot (2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) + 2\sqrt{4}

și

b=82+4⋅(5−22)−22⋅(10−2)b = 8\sqrt{2} + 4 \cdot (\sqrt{5} - 2\sqrt{2}) - 2\sqrt{2} \cdot (\sqrt{10} - \sqrt{2})

(2p) a) Arătați că a=1a = 1;
(3p) b) Calculați media geometrică a numerelor aa și bb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Desfacem parantezele prin distribuirea factorilor:

3⋅(22−33)=26−3⋅(3)2=26−3⋅3=26−9\sqrt{3} \cdot (2\sqrt{2} - 3\sqrt{3}) = 2\sqrt{6} - 3 \cdot (\sqrt{3})^2 = 2\sqrt{6} - 3 \cdot 3 = 2\sqrt{6} - 9 −2⋅(23−32)=−26+3⋅(2)2=−26+3⋅2=−26+6-\sqrt{2} \cdot (2\sqrt{3} - 3\sqrt{2}) = -2\sqrt{6} + 3 \cdot (\sqrt{2})^2 = -2\sqrt{6} + 3 \cdot 2 = -2\sqrt{6} + 6 24=2⋅2=42\sqrt{4} = 2 \cdot 2 = 4

Adunăm cele trei părți pentru a calcula aa:

a=(26−9)+(−26+6)+4a = (2\sqrt{6} - 9) + (-2\sqrt{6} + 6) + 4 a=26−26−9+6+4=−9+10=1a = 2\sqrt{6} - 2\sqrt{6} - 9 + 6 + 4 = -9 + 10 = 1

Așadar, a=1a = 1.

(2 puncte)


b) Aducem numărul bb la o formă mai simplă:

Desfacem parantezele:

b=82+45−82−220+2⋅(2)2b = 8\sqrt{2} + 4\sqrt{5} - 8\sqrt{2} - 2\sqrt{20} + 2 \cdot (\sqrt{2})^2

Reducem termenii opuși 82−82=08\sqrt{2} - 8\sqrt{2} = 0:

b=45−220+2⋅2b = 4\sqrt{5} - 2\sqrt{20} + 2 \cdot 2

Scoatem factorii de sub radical pentru 20=4⋅5=25\sqrt{20} = \sqrt{4 \cdot 5} = 2\sqrt{5}:

220=2⋅25=452\sqrt{20} = 2 \cdot 2\sqrt{5} = 4\sqrt{5}

Rezultă:

b=45−45+4=4b = 4\sqrt{5} - 4\sqrt{5} + 4 = 4

Calculăm media geometrică a numerelor a=1a = 1 și b=4b = 4:

mg=a⋅b=1⋅4=4=2m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{1 \cdot 4} = \sqrt{4} = 2

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD cu perimetrul de 40 cm40\text{ cm} și AC=16 cmAC = 16\text{ cm}. Fie punctul MM mijlocul laturii ABAB și TT punctul de intersecție a dreptelor DMDM și ACAC.

Rombul ABCD cu diagonalele și mediana DM

(2p) a) Arătați că BD=12 cmBD = 12\text{ cm};
(3p) b) Determinați aria △ATM\triangle ATM.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 4

a) Perimetrul rombului ABCDABCD este egal cu de patru ori lungimea laturii:

PABCD=4⋅AB=40 cm  ⟹  AB=404=10 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot AB = 40\text{ cm} \implies AB = \frac{40}{4} = 10\text{ cm}

Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor: AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}.

Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc reciproc:

AC⊥BDșiAO=OC=AC2=162=8 cmAC \perp BD \quad \text{și} \quad AO = OC = \frac{AC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △AOB\triangle AOB (AOB^=90∘\widehat{AOB} = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

OB2=AB2−AO2=102−82=100−64=36  ⟹  OB=36=6 cmOB^2 = AB^2 - AO^2 = 10^2 - 8^2 = 100 - 64 = 36 \implies OB = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

Cum OO este mijlocul diagonalei [BD][BD]:

BD=2⋅OB=2⋅6=12 cmBD = 2 \cdot OB = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}

(2 puncte)


b) Analizăm poziția punctului TT în triunghiul △ABD\triangle ABD:

  • Segmentul [AO][AO] este mediană corespunzătoare laturii [BD][BD], deoarece OO este mijlocul lui [BD][BD].
  • Segmentul [DM][DM] este mediană corespunzătoare laturii [AB][AB], deoarece MM este mijlocul lui [AB][AB].
  • Punctul T=DM∩AOT = DM \cap AO reprezintă intersecția a două mediane ale triunghiului △ABD\triangle ABD, deci TT este centrul de greutate al triunghiului △ABD\triangle ABD.

Conform proprietății centrului de greutate, TT se află la 23\frac{2}{3} de vârf și 13\frac{1}{3} de bază:

AT=23AO=23⋅8=163 cmAT = \frac{2}{3} AO = \frac{2}{3} \cdot 8 = \frac{16}{3}\text{ cm}

Fie PP piciorul perpendicularei coborâte din MM pe dreapta ACAC (MP⊥ACMP \perp AC, cu P∈ACP \in AC).

În triunghiul dreptunghic △ABO\triangle ABO (AOB^=90∘\widehat{AOB} = 90^\circ):

  • BO⊥ACBO \perp AC și MP⊥AC  ⟹  MP∥BOMP \perp AC \implies MP \parallel BO.
  • Cum MM este mijlocul laturii [AB][AB], segmentul [MP][MP] este linie mijlocie în triunghiul △ABO\triangle ABO:
MP=BO2=62=3 cmMP = \frac{BO}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Segmentul [MP][MP] reprezintă înălțimea corespunzătoare bazei [AT][AT] în triunghiul △ATM\triangle ATM. Așadar:

A△ATM=AT⋅MP2=163⋅32=162=8 cm2\mathcal{A}_{\triangle ATM} = \frac{AT \cdot MP}{2} = \frac{\frac{16}{3} \cdot 3}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}^2

(3 puncte)


5. Se dă un semicerc de centru OO și diametrul ABAB și se construiește pătratul OEFGOEFG cu vârful în OO, punctele EE și GG pe semicerc, conform figurii alăturate. Dacă OEOE formează cu diametrul un unghi de 30∘30^\circ, iar raza cercului este 1 cm1\text{ cm}, să se afle:

Semicercul de diametru AB cu pătratul OEFG

(2p) a) Măsura arcului AG⌢\overparen{AG};
(3p) b) Aria △FAB\triangle FAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 5

a) Segmentul [AB][AB] este diametrul cercului, prin urmare unghiul AOB^\widehat{AOB} este un unghi alungit:

m(AOB^)=180∘m(\widehat{AOB}) = 180^\circ

Conform ipotezei:

  • Segmentul [OE[OE formează cu raza [OB][OB] un unghi de 30∘30^\circ, deci m(EOB^)=30∘m(\widehat{EOB}) = 30^\circ.
  • Patrulaterul OEFGOEFG este un pătrat cu un vârf în OO, deci unghiul format de laturile [OE][OE] și [OG][OG] este unghi drept:
m(EOG^)=90∘m(\widehat{EOG}) = 90^\circ

Unghiurile EOB^\widehat{EOB}, EOG^\widehat{EOG} și GOA^\widehat{GOA} sunt adiacente și formează unghiul alungit AOB^\widehat{AOB}. Rezultă:

m(AOG^)=180∘−m(EOG^)−m(EOB^)=180∘−90∘−30∘=60∘m(\widehat{AOG}) = 180^\circ - m(\widehat{EOG}) - m(\widehat{EOB}) = 180^\circ - 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Deoarece AOG^\widehat{AOG} este un unghi la centru, măsura arcului subîntins este egală cu măsura unghiului la centru:

m(AG⌢)=m(AOG^)=60∘m(\overparen{AG}) = m(\widehat{AOG}) = 60^\circ

(2 puncte)


b) Raportăm figura la un sistem cartezian cu originea în centrul cercului O(0,0)O(0, 0), axa absciselor de-a lungul diametrului ABAB (cu sensul pozitiv spre BB și sensul negativ spre AA) și axa ordonatelor perpendiculară pe ABAB:

Raza semicercului este R=1 cmR = 1\text{ cm}, deci punctele de pe diametru au coordonatele:

A(−1,0),B(1,0),AB=2R=2 cmA(-1, 0), \quad B(1, 0), \quad AB = 2R = 2\text{ cm}

Punctele EE și GG sunt vârfuri ale pătratului situate pe semicerc, deci OE=OG=R=1 cmOE = OG = R = 1\text{ cm}.

Determinăm coordonatele vârfurilor EE și GG:

  • Semidreapta [OE[OE face un unghi de 30∘30^\circ cu semiaxa pozitivă [OB[OB:
xE=Rcos⁡30∘=32,yE=Rsin⁡30∘=12x_E = R \cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, \quad y_E = R \sin 30^\circ = \frac{1}{2}
  • Semidreapta [OG[OG face un unghi de 120∘120^\circ cu semiaxa pozitivă [OB[OB (60∘60^\circ cu semiaxa negativă [OA[OA):
xG=Rcos⁡120∘=−12,yG=Rsin⁡120∘=32x_G = R \cos 120^\circ = -\frac{1}{2}, \quad y_G = R \sin 120^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}

În pătratul OEFGOEFG, vectorul de poziție al vârfului FF este dat de regula paralelogramului:

OF→=OE→+OG→\overrightarrow{OF} = \overrightarrow{OE} + \overrightarrow{OG}

Prin urmare, coordonatele punctului FF sunt sumele coordonatelor corespunzătoare ale punctelor EE și GG:

xF=xE+xG=3−12x_F = x_E + x_G = \frac{\sqrt{3} - 1}{2} yF=yE+yG=1+32=3+12 cmy_F = y_E + y_G = \frac{1 + \sqrt{3}}{2} = \frac{\sqrt{3} + 1}{2}\text{ cm}

În triunghiul △FAB\triangle FAB, baza este diametrul [AB][AB] de pe axa absciselor, având lungimea AB=2 cmAB = 2\text{ cm}.

Înălțimea coborâtă din FF pe dreapta ABAB este chiar distanța de la FF la axa absciselor, adică ordonata yFy_F:

h=yF=3+12 cmh = y_F = \frac{\sqrt{3} + 1}{2}\text{ cm}

Aria triunghiului △FAB\triangle FAB este:

A△FAB=AB⋅h2=2⋅3+122=3+12 cm2\mathcal{A}_{\triangle FAB} = \frac{AB \cdot h}{2} = \frac{2 \cdot \frac{\sqrt{3} + 1}{2}}{2} = \frac{\sqrt{3} + 1}{2}\text{ cm}^2

(3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o prismă dreaptă ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu baza pătratul ABCDABCD, cu AB=82 cmAB = 8\sqrt{2}\text{ cm}, AA′=83 cmAA' = 8\sqrt{3}\text{ cm}, AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}, BC′∩B′C={M}BC' \cap B'C = \{M\}.

Prisma dreaptă ABCDA'B'C'D' cu baza pătrat

(2p) a) Demonstrați că OM∥(AB′D′)OM \parallel (AB'D');
(3p) b) Aflați sinusul unghiului format de dreptele OMOM și D′CD'C.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 6

a) În baza ABCDABCD, punctul OO este intersecția diagonalelor pătratului (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}), deci OO este mijlocul diagonalei [AC][AC].

În fața laterală BCC′B′BCC'B', care este un dreptunghi, punctul MM este intersecția diagonalelor (BC′∩B′C={M}BC' \cap B'C = \{M\}), deci MM este mijlocul segmentului [B′C][B'C].

Considerăm triunghiul △ACB′\triangle ACB':

  • Punctul OO este mijlocul laturii [AC][AC].
  • Punctul MM este mijlocul laturii [B′C][B'C].

Rezultă că segmentul [OM][OM] este linie mijlocie în triunghiul △ACB′\triangle ACB', de unde:

OM∥AB′OM \parallel AB'

Deoarece AB′⊂(AB′D′)AB' \subset (AB'D') și OM⊄(AB′D′)OM \not\subset (AB'D'), conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan rezultă:

OM∥(AB′D′)OM \parallel (AB'D')

(2 puncte)


b) Deoarece OM∥AB′OM \parallel AB', unghiul format de dreptele OMOM și D′CD'C este egal cu unghiul format de dreptele AB′AB' și D′CD'C:

∠(OM,D′C)=∠(AB′,D′C)\angle(OM, D'C) = \angle(AB', D'C)

Stabilim poziția relativă a dreptelor AB′AB' și D′CD'C:

  • În prisma dreaptă, muchiile A′D′A'D' și BCBC sunt paralele și congruente (A′D′∥BCA'D' \parallel BC și A′D′=BCA'D' = BC).
  • Rezultă că patrulaterul A′BCD′A'BCD' este paralelogram, deci laturile sale opuse sunt paralele:
A′B∥D′CA'B \parallel D'C

Prin urmare, unghiul format de dreptele AB′AB' și D′CD'C este congruent cu unghiul format de dreptele AB′AB' și A′BA'B:

∠(OM,D′C)=∠(AB′,A′B)\angle(OM, D'C) = \angle(AB', A'B)

Dreptele AB′AB' și A′BA'B sunt diagonalele feței dreptunghiulare ABB′A′ABB'A'.

Calculăm lungimea diagonalei d=AB′=A′Bd = AB' = A'B în dreptunghiul ABB′A′ABB'A':

d=AB2+AA′2=(82)2+(83)2=128+192=320=85 cmd = \sqrt{AB^2 + AA'^2} = \sqrt{(8\sqrt{2})^2 + (8\sqrt{3})^2} = \sqrt{128 + 192} = \sqrt{320} = 8\sqrt{5}\text{ cm}

Aria dreptunghiului ABB′A′ABB'A' se poate exprima în două moduri:

  1. Ca produs al dimensiunilor:
AABB′A′=AB⋅AA′=82⋅83=646 cm2\mathcal{A}_{ABB'A'} = AB \cdot AA' = 8\sqrt{2} \cdot 8\sqrt{3} = 64\sqrt{6}\text{ cm}^2
  1. În funcție de diagonale și de unghiul α=∠(AB′,A′B)\alpha = \angle(AB', A'B) dintre ele:
AABB′A′=12d2sin⁡α=12⋅(85)2sin⁡α=12⋅320sin⁡α=160sin⁡α\mathcal{A}_{ABB'A'} = \frac{1}{2} d^2 \sin \alpha = \frac{1}{2} \cdot (8\sqrt{5})^2 \sin \alpha = \frac{1}{2} \cdot 320 \sin \alpha = 160 \sin \alpha

Egalăm cele două expresii ale ariei:

160sin⁡α=646  ⟹  sin⁡α=646160=265160 \sin \alpha = 64\sqrt{6} \implies \sin \alpha = \frac{64\sqrt{6}}{160} = \frac{2\sqrt{6}}{5}

Așadar:

sin⁡(∠(OM,D′C))=265\sin(\angle(OM, D'C)) = \frac{2\sqrt{6}}{5}

(3 puncte)