BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Covasna

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Covasna

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului (3−52)2:34\left(3 - \frac{5}{2}\right)^2 : \frac{3}{4} este: (5p)

a) 13\frac{1}{3}
b) 23\frac{2}{3}
c) 33
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi scăderea din paranteză, aducând la numitor comun:

3−52=6−52=123 - \frac{5}{2} = \frac{6 - 5}{2} = \frac{1}{2}

Ridicăm la pătrat rezultatul obținut:

(12)2=14\left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{1}{4}

Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției:

14:34=14⋅43=13\frac{1}{4} : \frac{3}{4} = \frac{1}{4} \cdot \frac{4}{3} = \frac{1}{3}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. Valoarea numărului real xx din proporția x−26=712\frac{x-2}{6} = \frac{7}{12} este: (5p)

a) 33
b) 5,55,5
c) 88
d) 99

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

12⋅(x−2)=6⋅712 \cdot (x - 2) = 6 \cdot 7 12(x−2)=4212(x - 2) = 42

Împărțim prin 1212:

x−2=4212=72=3,5x - 2 = \frac{42}{12} = \frac{7}{2} = 3,5

Aflăm valoarea lui xx:

x=3,5+2=5,5x = 3,5 + 2 = 5,5

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. Produsul numerelor întregi din intervalul (−1,4)(-1, 4) este egal cu: (5p)

a) −2,4-2,4
b) 00
c) 66
d) 2424

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Identificăm numerele întregi strict cuprinse între −1-1 și 44:

(−1,4)∩Z={0,1,2,3}(-1, 4) \cap \mathbb{Z} = \{0, 1, 2, 3\}

Deoarece printre factori se află numărul 00, produsul numerelor întregi este:

0⋅1⋅2⋅3=00 \cdot 1 \cdot 2 \cdot 3 = 0

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Dacă 5a+15b+2c=485a + 15b + 2c = 48 și c=4c = 4, atunci a+3ba + 3b este egală cu: (5p)

a) 4040
b) 3636
c) 88
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Înlocuim valoarea c=4c = 4 în egalitate:

5a+15b+2⋅4=485a + 15b + 2 \cdot 4 = 48 5a+15b+8=485a + 15b + 8 = 48

Scădem 88 din ambii membri:

5a+15b=405a + 15b = 40

Dăm factor comun pe 55:

5(a+3b)=405(a + 3b) = 40

Împărțim la 55:

a+3b=405=8a + 3b = \frac{40}{5} = 8

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Patru elevi au calculat media aritmetică a numerelor x=33−4x = 3\sqrt{3} - 4 și y=53+4y = 5\sqrt{3} + 4, apoi valorile obținute le-au trecut în tabelul de mai jos: (5p)

IngridIonElenaEmil
464\sqrt{6}43−44\sqrt{3}-4232\sqrt{3}434\sqrt{3}

Elevul care a calculat corect media aritmetică este:

a) Ingrid
b) Ion
c) Elena
d) Emil

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm media aritmetică a numerelor xx și yy:

ma=x+y2=(33−4)+(53+4)2m_a = \frac{x + y}{2} = \frac{(3\sqrt{3} - 4) + (5\sqrt{3} + 4)}{2}

Termenii raționali se reduc (−4+4=0-4 + 4 = 0):

ma=33+532=832=43m_a = \frac{3\sqrt{3} + 5\sqrt{3}}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}

Conform tabelului, Emil a obținut valoarea 434\sqrt{3}.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. Un creion și un stilou costă 7 lei. Stiloul este cu 3 lei mai scump decât creionul. Maria afirmă că prețul unui creion este de 2 lei. Afirmația Mariei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie cc prețul creionului și ss prețul stiloului (în lei). Din enunț avem sistemul:

{c+s=7s=c+3\begin{cases} c + s = 7 \\ s = c + 3 \end{cases}

Înlocuim ss în prima ecuație:

c+(c+3)=7c + (c + 3) = 7 2c+3=7  ⟹  2c=4  ⟹  c=2 lei2c + 3 = 7 \implies 2c = 4 \implies c = 2\text{ lei}

Prețul unui creion este de 2 lei2\text{ lei}, iar prețul stiloului este 2+3=5 lei2 + 3 = 5\text{ lei}.

Maria afirmă că prețul unui creion este de 2 lei, deci afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată lungimea segmentului ABAB este de 6 cm6\text{ cm} și lungimea segmentului BFBF este de 4 cm4\text{ cm}. Dacă punctele EE și FF sunt mijloacele segmentelor ABAB și BCBC, atunci lungimea segmentului ECEC este: (5p)

Segmentul cu punctele coliniare A, E, B, F, C

a) 14 cm14\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 11 cm11\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele se succed coliniar în ordinea A−E−B−F−CA - E - B - F - C.

Deoarece EE este mijlocul segmentului ABAB:

EB=AB2=62=3 cmEB = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Deoarece FF este mijlocul segmentului BCBC și BF=4 cmBF = 4\text{ cm}:

BC=2⋅BF=2⋅4=8 cmBC = 2 \cdot BF = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

Segmentul ECEC este compus din segmentele adiacente EBEB și BCBC:

EC=EB+BC=3 cm+8 cm=11 cmEC = EB + BC = 3\text{ cm} + 8\text{ cm} = 11\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. În figura alăturată AOB^\widehat{AOB}, BOC^\widehat{BOC}, COD^\widehat{COD} și DOA^\widehat{DOA} sunt unghiuri în jurul unui punct. Valoarea lui xx este: (5p)

Unghiuri în jurul punctului O: AOB, BOC, COD, DOA

a) 30∘30^\circ
b) 40∘40^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 50∘50^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este egală cu 360∘360^\circ:

AOB^+BOC^+COD^+DOA^=360∘\widehat{AOB} + \widehat{BOC} + \widehat{COD} + \widehat{DOA} = 360^\circ

Înlocuim expresiile date pe figură:

(2x+45∘)+(x+30∘)+x+(3x+5∘)=360∘(2x + 45^\circ) + (x + 30^\circ) + x + (3x + 5^\circ) = 360^\circ

Reducem termenii asemenea:

(2x+x+x+3x)+(45∘+30∘+5∘)=360∘(2x + x + x + 3x) + (45^\circ + 30^\circ + 5^\circ) = 360^\circ 7x+80∘=360∘7x + 80^\circ = 360^\circ 7x=360∘−80∘=280∘7x = 360^\circ - 80^\circ = 280^\circ x=280∘7=40∘x = \frac{280^\circ}{7} = 40^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. Se dă triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, în care C^=30∘\widehat{C} = 30^\circ. Bisectoarea unghiului BB intersectează latura ACAC în DD (figura de mai jos). Dacă lungimea segmentului DCDC este de 8 cm8\text{ cm}, atunci distanța punctului AA la dreapta BCBC este: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu unghiul C de 30 de grade și bisectoarea BD

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC cu A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ și C^=30∘\widehat{C} = 30^\circ, măsura unghiului B^\widehat{B} este:

B^=90∘−30∘=60∘\widehat{B} = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Deoarece BDBD este bisectoarea unghiului B^\widehat{B}:

ABD^=DBC^=60∘2=30∘\widehat{ABD} = \widehat{DBC} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

În triunghiul BCDBCD, avem DBC^=30∘\widehat{DBC} = 30^\circ și C^=30∘\widehat{C} = 30^\circ, deci triunghiul BCDBCD este isoscel cu:

BD=DC=8 cmBD = DC = 8\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ABDABD (A^=90∘\widehat{A} = 90^\circ), cateta ADAD se opune unghiului de 30∘30^\circ (ABD^=30∘\widehat{ABD} = 30^\circ). Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:

AD=BD2=82=4 cmAD = \frac{BD}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Lungimea catetei ACAC este:

AC=AD+DC=4+8=12 cmAC = AD + DC = 4 + 8 = 12\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ABCABC:

sin⁡(B^)=sin⁡(60∘)=ACBC  ⟹  32=12BC  ⟹  BC=243=83 cm\sin(\widehat{B}) = \sin(60^\circ) = \frac{AC}{BC} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{12}{BC} \implies BC = \frac{24}{\sqrt{3}} = 8\sqrt{3}\text{ cm} cos⁡(B^)=cos⁡(60∘)=ABBC  ⟹  12=AB83  ⟹  AB=43 cm\cos(\widehat{B}) = \cos(60^\circ) = \frac{AB}{BC} \implies \frac{1}{2} = \frac{AB}{8\sqrt{3}} \implies AB = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Distanța de la AA la dreapta BCBC este înălțimea hAh_A din vârful unghiului drept pe ipotenuză:

hA=AB⋅ACBC=43⋅1283=48383=6 cmh_A = \frac{AB \cdot AC}{BC} = \frac{4\sqrt{3} \cdot 12}{8\sqrt{3}} = \frac{48\sqrt{3}}{8\sqrt{3}} = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În figura alăturată paralelogramul ABCDABCD are lungimea diagonalei ACAC de 12 cm12\text{ cm}. Punctul EE este mijlocul laturii ABAB, iar segmentele DEDE și ACAC se intersectează în punctul FF. Lungimea segmentului AFAF este: (5p)

Paralelogramul ABCD cu intersecția F dintre DE și AC

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Metoda 1 (Centrul de greutate):
Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ABCDABCD. Diagonalele se înjumătățesc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC și al segmentului BDBD.
În triunghiul ABDABD:

  • AOAO este mediană corespunzătoare laturii BDBD, cu AO=AC2=122=6 cmAO = \frac{AC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm};
  • DEDE este mediană corespunzătoare laturii ABAB (deoarece EE este mijlocul laturii ABAB).

Punctul FF, fiind intersecția medianelor AOAO și DEDE, este centrul de greutate al triunghiului ABDABD.
Proprietatea centrului de greutate arată că acesta se află la două treimi de vârf:

AF=23⋅AO=23⋅6 cm=4 cmAF = \frac{2}{3} \cdot AO = \frac{2}{3} \cdot 6\text{ cm} = 4\text{ cm}

Metoda 2 (Triunghiuri asemenea):
Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, avem AE∥CDAE \parallel CD.
Rezultă că triunghiurile AFEAFE și CFDCFD sunt asemenea (△AFE∼△CFD\triangle AFE \sim \triangle CFD):

AFFC=AECD\frac{AF}{FC} = \frac{AE}{CD}

Cum EE este mijlocul lui ABAB și AB=CDAB = CD, obținem AE=CD2AE = \frac{CD}{2}, deci:

AFFC=12  ⟹  FC=2⋅AF\frac{AF}{FC} = \frac{1}{2} \implies FC = 2 \cdot AF

Deoarece AF+FC=AC=12 cmAF + FC = AC = 12\text{ cm}:

AF+2AF=12  ⟹  3AF=12  ⟹  AF=4 cmAF + 2AF = 12 \implies 3AF = 12 \implies AF = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. În cercul cu centrul în punctul OO și de rază RR din figura alăturată, lungimea coardei ABAB este de 8 cm8\text{ cm}, iar arcul mic ABAB are 90∘90^\circ. Distanța punctului OO la coarda ABAB este: (5p)

Cercul cu centrul în O și coarda AB corespunzătoare unui arc de 90 de grade

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 22 cm2\sqrt{2}\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Măsura arcului mic ABAB este de 90∘90^\circ, prin urmare unghiul la centru corespunzător are:

AOB^=90∘\widehat{AOB} = 90^\circ

Triunghiul AOBAOB are OA=OB=ROA = OB = R, deci este un triunghi dreptunghic isoscel în OO.

Distanța de la punctul OO la coarda ABAB este lungimea înălțimii OM⊥ABOM \perp AB (M∈ABM \in AB).

Într-un triunghi dreptunghic isoscel, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este și mediană, fiind egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:

OM=AB2=82=4 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. Prisma ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' din figura alăturată este o prismă patrulateră regulată, în care AB=5 cmAB = 5\text{ cm} și CC′=11 cmCC' = 11\text{ cm}. Lungimea diagonalei prismei este: (5p)

Prisma patrulateră regulată ABCDA'B'C'D'

a) 319 cm3\sqrt{19}\text{ cm}
b) 317 cm3\sqrt{17}\text{ cm}
c) 217 cm2\sqrt{17}\text{ cm}
d) 273 cm2\sqrt{73}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Prisma patrulateră regulată este o prismă dreaptă cu baza pătrat. Dimensiunile sunt:

  • latura bazei: a=AB=5 cma = AB = 5\text{ cm};
  • muchia laterală (înălțimea): h=CC′=11 cmh = CC' = 11\text{ cm}.

Diagonala prismei d=AC′d = AC' se calculează cu formula:

d=a2+a2+h2=2a2+h2d = \sqrt{a^2 + a^2 + h^2} = \sqrt{2a^2 + h^2}

Înlocuim valorile numerice:

d=2⋅52+112=2⋅25+121=50+121=171 cmd = \sqrt{2 \cdot 5^2 + 11^2} = \sqrt{2 \cdot 25 + 121} = \sqrt{50 + 121} = \sqrt{171}\text{ cm}

Descompunem numărul 171171 în factori primi (171=9⋅19171 = 9 \cdot 19):

d=9⋅19=319 cmd = \sqrt{9 \cdot 19} = 3\sqrt{19}\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Un excursionist a parcurs distanța dintre două localități în trei zile, astfel: în prima zi a parcurs 512\frac{5}{12} din întregul traseu, a doua zi a parcurs 37\frac{3}{7} din restul drumului, iar în a treia zi a parcurs cu 25 km25\text{ km} mai puțin decât distanța parcursă în prima zi.

(2p) a) Cât la sută din distanța totală reprezintă distanța parcursă în a doua zi?
(3p) b) Determină distanța parcursă de excursionist în cele trei zile!

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Notăm cu xx lungimea totală a traseului (în km).

a) În prima zi, excursionistul a parcurs:

d1=512xd_1 = \frac{5}{12} x

Distanța rămasă după prima zi este:

R1=x−512x=712xR_1 = x - \frac{5}{12} x = \frac{7}{12} x

(1 punct)

În a doua zi a parcurs 37\frac{3}{7} din restul drumului:

d2=37⋅R1=37⋅712x=312x=14xd_2 = \frac{3}{7} \cdot R_1 = \frac{3}{7} \cdot \frac{7}{12} x = \frac{3}{12} x = \frac{1}{4} x

Exprimăm fracția 14\frac{1}{4} ca procent din lungimea totală xx:

d2x=14=25100=25%\frac{d_2}{x} = \frac{1}{4} = \frac{25}{100} = 25\%

Așadar, distanța parcursă în a doua zi reprezintă 25%25\% din distanța totală. (1 punct)


b) În a treia zi, excursionistul a parcurs cu 25 km25\text{ km} mai puțin decât în prima zi:

d3=d1−25=512x−25d_3 = d_1 - 25 = \frac{5}{12} x - 25

(1 punct)

Suma distanțelor parcurse în cele trei zile este egală cu traseul total xx:

d1+d2+d3=xd_1 + d_2 + d_3 = x 512x+312x+(512x−25)=x\frac{5}{12} x + \frac{3}{12} x + \left(\frac{5}{12} x - 25\right) = x

(1 punct)

Adunăm coeficienții lui xx:

5+3+512x−25=x  ⟹  1312x−x=25\frac{5 + 3 + 5}{12} x - 25 = x \implies \frac{13}{12} x - x = 25 112x=25  ⟹  x=25⋅12=300 km\frac{1}{12} x = 25 \implies x = 25 \cdot 12 = 300\text{ km}

Distanța totală parcursă de excursionist în cele trei zile este de 300 km300\text{ km}. (1 punct)


2. Se consideră mulțimile:

A={x∈R∣−4(x−2)+5≥−3}A = \{x \in \mathbb{R} \mid -4(x - 2) + 5 \ge -3\}

și

B={x∈R  |  −1≤3x+54<5}B = \left\{x \in \mathbb{R} \;\middle|\; -1 \le \frac{3x+5}{4} < 5\right\}

(2p) a) Determină cardinalul mulțimii B∩Z∗B \cap \mathbb{Z}^*.
(3p) b) Calculează suma numerelor întregi din mulțimea A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Rezolvăm dubla inecuație pentru a determina mulțimea BB:

−1≤3x+54<5-1 \le \frac{3x+5}{4} < 5

Înmulțim toți termenii cu 44:

−4≤3x+5<20-4 \le 3x + 5 < 20

Scădem 55:

−9≤3x<15-9 \le 3x < 15

Împărțim prin 33:

−3≤x<5  ⟹  B=[−3,5)-3 \le x < 5 \implies B = [-3, 5)

(1 punct)

Mulțimea Z∗=Z∖{0}\mathbb{Z}^* = \mathbb{Z} \setminus \{0\} conține numerele întregi nenule. Intersecția este:

B∩Z∗=[−3,5)∩Z∗={−3,−2,−1,1,2,3,4}B \cap \mathbb{Z}^* = [-3, 5) \cap \mathbb{Z}^* = \{-3, -2, -1, 1, 2, 3, 4\}

Numărăm elementele mulțimii:

card(B∩Z∗)=7\text{card}(B \cap \mathbb{Z}^*) = 7

(1 punct)


b) Rezolvăm inecuația pentru a determina mulțimea AA:

−4(x−2)+5≥−3-4(x - 2) + 5 \ge -3 −4x+8+5≥−3-4x + 8 + 5 \ge -3 −4x+13≥−3  ⟹  −4x≥−16-4x + 13 \ge -3 \implies -4x \ge -16

Împărțim prin −4-4, schimbând sensul inegalității:

x≤4  ⟹  A=(−∞,4]x \le 4 \implies A = (-\infty, 4]

(1 punct)

Determinăm intersecția celor două mulțimi:

A∩B=(−∞,4]∩[−3,5)=[−3,4]A \cap B = (-\infty, 4] \cap [-3, 5) = [-3, 4]

(1 punct)

Elementele întregi din A∩BA \cap B sunt:

[−3,4]∩Z={−3,−2,−1,0,1,2,3,4}[-3, 4] \cap \mathbb{Z} = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Calculăm suma acestora:

S=(−3)+(−2)+(−1)+0+1+2+3+4=4S = (-3) + (-2) + (-1) + 0 + 1 + 2 + 3 + 4 = 4

Suma numerelor întregi din mulțimea A∩BA \cap B este 44. (1 punct)


3. Se consideră numerele reale:

a=(26−56)⋅23−0,75⋅32a = \left(2\sqrt{6} - \frac{5}{\sqrt{6}}\right) \cdot 2\sqrt{3} - 0,75 \cdot \sqrt{32}

și

b=(518+342−738):536b = \left(\frac{5}{\sqrt{18}} + \frac{3}{4\sqrt{2}} - \frac{7}{3\sqrt{8}}\right) : \frac{5}{36}

(2p) a) Să se arate că a=42a = 4\sqrt{2}.
(3p) b) Calculează media geometrică a numerelor aa și bb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Prelucrăm termenii numărului aa:

Aducem la numitor comun în paranteză:

26−56=2⋅6−56=762\sqrt{6} - \frac{5}{\sqrt{6}} = \frac{2 \cdot 6 - 5}{\sqrt{6}} = \frac{7}{\sqrt{6}}

Înmulțim cu 232\sqrt{3}:

76⋅23=1436=142=1422=72\frac{7}{\sqrt{6}} \cdot 2\sqrt{3} = \frac{14\sqrt{3}}{\sqrt{6}} = \frac{14}{\sqrt{2}} = \frac{14\sqrt{2}}{2} = 7\sqrt{2}

(1 punct)

Pentru al doilea termen, avem 0,75=340,75 = \frac{3}{4} și 32=42\sqrt{32} = 4\sqrt{2}:

0,75⋅32=34⋅42=320,75 \cdot \sqrt{32} = \frac{3}{4} \cdot 4\sqrt{2} = 3\sqrt{2}

Efectuăm scăderea:

a=72−32=42a = 7\sqrt{2} - 3\sqrt{2} = 4\sqrt{2}

(1 punct)


b) Simplificăm radicalii din paranteza numărului bb:

  • 18=32  ⟹  518=532\sqrt{18} = 3\sqrt{2} \implies \frac{5}{\sqrt{18}} = \frac{5}{3\sqrt{2}}
  • 342\frac{3}{4\sqrt{2}}
  • 8=22  ⟹  38=62  ⟹  738=762\sqrt{8} = 2\sqrt{2} \implies 3\sqrt{8} = 6\sqrt{2} \implies \frac{7}{3\sqrt{8}} = \frac{7}{6\sqrt{2}}

Numitorul comun este 12212\sqrt{2}. Amplificăm fracțiile corespunzător:

532+342−762=5⋅4+3⋅3−7⋅2122=20+9−14122=15122=542\frac{5}{3\sqrt{2}} + \frac{3}{4\sqrt{2}} - \frac{7}{6\sqrt{2}} = \frac{5 \cdot 4 + 3 \cdot 3 - 7 \cdot 2}{12\sqrt{2}} = \frac{20 + 9 - 14}{12\sqrt{2}} = \frac{15}{12\sqrt{2}} = \frac{5}{4\sqrt{2}}

Efectuăm împărțirea la 536\frac{5}{36}:

b=15122:536=15122⋅365=155⋅36122=3⋅32=92b = \frac{15}{12\sqrt{2}} : \frac{5}{36} = \frac{15}{12\sqrt{2}} \cdot \frac{36}{5} = \frac{15}{5} \cdot \frac{36}{12\sqrt{2}} = 3 \cdot \frac{3}{\sqrt{2}} = \frac{9}{\sqrt{2}}

(1 punct)

Calculăm media geometrică mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}:

mg=42⋅92m_g = \sqrt{4\sqrt{2} \cdot \frac{9}{\sqrt{2}}}

(1 punct)

Radicalul 2\sqrt{2} se simplifică:

mg=4⋅9=36=6m_g = \sqrt{4 \cdot 9} = \sqrt{36} = 6

(1 punct)


4. Fie triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC, AD⊥BCAD \perp BC, D∈BCD \in BC și DE⊥ACDE \perp AC, E∈ACE \in AC, respectiv BC=30 cmBC = 30\text{ cm} și DE=12 cmDE = 12\text{ cm}.

Triunghiul isoscel ABC cu AD perpendicular pe BC și DE perpendicular pe AC

(2p) a) Calculează lungimea laturii ACAC.
(3p) b) Află sinusul unghiului BAC^\widehat{BAC}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 4

a) În triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC, înălțimea AD⊥BCAD \perp BC este și mediană, deci punctul DD este mijlocul bazei BCBC:

DC=BC2=302=15 cmDC = \frac{BC}{2} = \frac{30}{2} = 15\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic DECDEC (DEC^=90∘\widehat{DEC} = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

EC2=DC2−DE2=152−122=225−144=81  ⟹  EC=9 cmEC^2 = DC^2 - DE^2 = 15^2 - 12^2 = 225 - 144 = 81 \implies EC = 9\text{ cm}

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic ADCADC (ADC^=90∘\widehat{ADC} = 90^\circ), DEDE este înălțimea dusă din vârful drept pe ipotenuza ACAC. Conform teoremei înălțimii:

DE2=AE⋅EC  ⟹  122=AE⋅9  ⟹  144=9⋅AE  ⟹  AE=16 cmDE^2 = AE \cdot EC \implies 12^2 = AE \cdot 9 \implies 144 = 9 \cdot AE \implies AE = 16\text{ cm}

Lungimea ipotenuzei ACAC este:

AC=AE+EC=16+9=25 cmAC = AE + EC = 16 + 9 = 25\text{ cm}

(1 punct)


b) În triunghiul dreptunghic ADCADC, calculăm lungimea catetei ADAD prin teorema lui Pitagora:

AD=AC2−DC2=252−152=625−225=400=20 cmAD = \sqrt{AC^2 - DC^2} = \sqrt{25^2 - 15^2} = \sqrt{625 - 225} = \sqrt{400} = 20\text{ cm}

Calculăm aria triunghiului ABCABC:

AABC=BC⋅AD2=30⋅202=300 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{BC \cdot AD}{2} = \frac{30 \cdot 20}{2} = 300\text{ cm}^2

(1 punct)

Pe de altă parte, exprimăm aria triunghiului ABCABC cu ajutorul formulei trigonometrice:

AABC=AB⋅AC⋅sin⁡(BAC^)2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin(\widehat{BAC})}{2}

(1 punct)

Deoarece AB=AC=25 cmAB = AC = 25\text{ cm}, obținem:

300=25⋅25⋅sin⁡(BAC^)2=625sin⁡(BAC^)2300 = \frac{25 \cdot 25 \cdot \sin(\widehat{BAC})}{2} = \frac{625 \sin(\widehat{BAC})}{2} 625sin⁡(BAC^)=600  ⟹  sin⁡(BAC^)=600625=2425625 \sin(\widehat{BAC}) = 600 \implies \sin(\widehat{BAC}) = \frac{600}{625} = \frac{24}{25}

(1 punct)


5. Fie rombul ABCDABCD din figura alăturată, cu aria 120 cm2120\text{ cm}^2 și diagonala AC=10 cmAC = 10\text{ cm}.

Rombul ABCD cu diagonalele AC și BD și punctul E

(2p) a) Calculează lungimea diagonalei BDBD.
(3p) b) Dacă AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\} și EE este simetricul lui OO față de ADAD, calculează aria patrulaterului AEDCAEDC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 5

a) Formula ariei unui romb în funcție de lungimile diagonalelor este:

AABCD=AC⋅BD2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{AC \cdot BD}{2}

(1 punct)

Înlocuim valorile cunoscute:

120=10⋅BD2  ⟹  5⋅BD=120  ⟹  BD=1205=24 cm120 = \frac{10 \cdot BD}{2} \implies 5 \cdot BD = 120 \implies BD = \frac{120}{5} = 24\text{ cm}

(1 punct)


b) Diagonala ACAC împarte rombul în două triunghiuri congruente △ABC≡△ADC\triangle ABC \equiv \triangle ADC. Aria triunghiului ADCADC este jumătate din aria rombului:

AADC=AABCD2=1202=60 cm2\mathcal{A}_{ADC} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{2} = \frac{120}{2} = 60\text{ cm}^2

(1 punct)

Punctul EE este simetricul punctului OO față de dreapta ADAD, prin urmare triunghiul AEDAED este simetricul triunghiului AODAOD față de axa ADAD. Simetria axială conservă distanțele și ariile:

△AED≡△AOD  ⟹  AAED=AAOD\triangle AED \equiv \triangle AOD \implies \mathcal{A}_{AED} = \mathcal{A}_{AOD}

Diagonalele rombului sunt perpendiculare și se înjumătățesc în OO:

  • OA=AC2=102=5 cmOA = \frac{AC}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm};
  • OD=BD2=242=12 cmOD = \frac{BD}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}.

Aria triunghiului dreptunghic AODAOD este:

AAOD=OA⋅OD2=5⋅122=30 cm2\mathcal{A}_{AOD} = \frac{OA \cdot OD}{2} = \frac{5 \cdot 12}{2} = 30\text{ cm}^2

Deci AAED=30 cm2\mathcal{A}_{AED} = 30\text{ cm}^2. (1 punct)

Patrulaterul AEDCAEDC este reuniunea triunghiurilor △ADC\triangle ADC și △AED\triangle AED ce au interioarele disjuncte:

AAEDC=AADC+AAED=60 cm2+30 cm2=90 cm2\mathcal{A}_{AEDC} = \mathcal{A}_{ADC} + \mathcal{A}_{AED} = 60\text{ cm}^2 + 30\text{ cm}^2 = 90\text{ cm}^2

(1 punct)


6. În figura alăturată se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH, cu AC=10 cmAC = 10\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, AE=9,6 cmAE = 9,6\text{ cm} și MM este mijlocul segmentului DHDH.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH cu secțiunea AMC și diagonala HB

(2p) a) Arată că suma muchiilor paralelipipedului este egală cu 94,4 cm94,4\text{ cm}.
(3p) b) Arată că dreapta HBHB este paralelă cu planul (AMC)(AMC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare geometrică Subiectul III Exercițiul 6

a) Baza paralelipipedului este dreptunghiul ABCDABCD. În triunghiul dreptunghic ADCADC (D^=90∘\widehat{D} = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

DC2=AC2−AD2=102−62=100−36=64  ⟹  DC=8 cmDC^2 = AC^2 - AD^2 = 10^2 - 6^2 = 100 - 36 = 64 \implies DC = 8\text{ cm}

(1 punct)

Paralelipipedul dreptunghic are 1212 muchii: 4 lungimi (AB=CD=EF=GH=8 cmAB = CD = EF = GH = 8\text{ cm}), 4 lățimi (AD=BC=EH=FG=6 cmAD = BC = EH = FG = 6\text{ cm}) și 4 înălțimi (AE=BF=CG=DH=9,6 cmAE = BF = CG = DH = 9,6\text{ cm}).

Suma tuturor muchiilor este:

S=4⋅DC+4⋅AD+4⋅AE=4(8+6+9,6)=4⋅23,6=94,4 cmS = 4 \cdot DC + 4 \cdot AD + 4 \cdot AE = 4(8 + 6 + 9,6) = 4 \cdot 23,6 = 94,4\text{ cm}

(1 punct)


b) Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD, punctul de intersecție al diagonalelor dreptunghiului bazei ABCDABCD.

Deoarece diagonalele dreptunghiului se înjumătățesc în OO, rezultă că OO este mijlocul segmentului BDBD și mijlocul segmentului ACAC.

Cum O∈ACO \in AC, iar AC⊂(AMC)AC \subset (AMC), avem O∈(AMC)O \in (AMC). Întrucât M∈(AMC)M \in (AMC) și O∈(AMC)O \in (AMC), rezultă că dreapta MOMO este inclusă în planul (AMC)(AMC) (MO⊂(AMC)MO \subset (AMC)). (1 punct)

Privim triunghiul HDBHDB:

  • Punctul MM este mijlocul segmentului DHDH (din ipoteză);
  • Punctul OO este mijlocul segmentului BDBD.

Rezultă că segmentul MOMO este linie mijlocie în triunghiul HDBHDB.
Conform proprietății liniei mijlocii:

HB∥MOHB \parallel MO

(1 punct)

Avem:

  • HB∥MOHB \parallel MO;
  • MO⊂(AMC)MO \subset (AMC);
  • HB⊄(AMC)HB \not\subset (AMC).

Conform criteriului de paralelism între o dreaptă și un plan, rezultă că dreapta HBHB este paralelă cu planul (AMC)(AMC):

HB∥(AMC)HB \parallel (AMC)

(1 punct)