Efectuăm mai întâi scăderea din paranteză, aducând la numitor comun:
3−25=26−5=21
Ridicăm la pătrat rezultatul obținut:
(21)2=41
Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției:
41:43=41⋅34=31
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
2. Valoarea numărului real x din proporția 6x−2=127 este: (5p)
a) 3
b) 5,5
c) 8
d) 9
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
12⋅(x−2)=6⋅712(x−2)=42
Împărțim prin 12:
x−2=1242=27=3,5
Aflăm valoarea lui x:
x=3,5+2=5,5
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
3. Produsul numerelor întregi din intervalul (−1,4) este egal cu: (5p)
a) −2,4
b) 0
c) 6
d) 24
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Identificăm numerele întregi strict cuprinse între −1 și 4:
(−1,4)∩Z={0,1,2,3}
Deoarece printre factori se află numărul 0, produsul numerelor întregi este:
0⋅1⋅2⋅3=0
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Dacă 5a+15b+2c=48 și c=4, atunci a+3b este egală cu: (5p)
a) 40
b) 36
c) 8
d) 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Înlocuim valoarea c=4 în egalitate:
5a+15b+2⋅4=485a+15b+8=48
Scădem 8 din ambii membri:
5a+15b=40
Dăm factor comun pe 5:
5(a+3b)=40
Împărțim la 5:
a+3b=540=8
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Patru elevi au calculat media aritmetică a numerelor x=33−4 și y=53+4, apoi valorile obținute le-au trecut în tabelul de mai jos: (5p)
Ingrid
Ion
Elena
Emil
46
43−4
23
43
Elevul care a calculat corect media aritmetică este:
a) Ingrid
b) Ion
c) Elena
d) Emil
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm media aritmetică a numerelor x și y:
ma=2x+y=2(33−4)+(53+4)
Termenii raționali se reduc (−4+4=0):
ma=233+53=283=43
Conform tabelului, Emil a obținut valoarea 43.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. Un creion și un stilou costă 7 lei. Stiloul este cu 3 lei mai scump decât creionul. Maria afirmă că prețul unui creion este de 2 lei. Afirmația Mariei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie c prețul creionului și s prețul stiloului (în lei). Din enunț avem sistemul:
{c+s=7s=c+3
Înlocuim s în prima ecuație:
c+(c+3)=72c+3=7⟹2c=4⟹c=2 lei
Prețul unui creion este de 2 lei, iar prețul stiloului este 2+3=5 lei.
Maria afirmă că prețul unui creion este de 2 lei, deci afirmația este adevărată.
1. În figura alăturată lungimea segmentului AB este de 6 cm și lungimea segmentului BF este de 4 cm. Dacă punctele E și F sunt mijloacele segmentelor AB și BC, atunci lungimea segmentului EC este: (5p)
a) 14 cm
b) 12 cm
c) 11 cm
d) 10 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele se succed coliniar în ordinea A−E−B−F−C.
Deoarece E este mijlocul segmentului AB:
EB=2AB=26=3 cm
Deoarece F este mijlocul segmentului BC și BF=4 cm:
BC=2⋅BF=2⋅4=8 cm
Segmentul EC este compus din segmentele adiacente EB și BC:
EC=EB+BC=3 cm+8 cm=11 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. În figura alăturată AOB, BOC, COD și DOA sunt unghiuri în jurul unui punct. Valoarea lui x este: (5p)
a) 30∘
b) 40∘
c) 45∘
d) 50∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este egală cu 360∘:
3. Se dă triunghiul ABC dreptunghic în A, în care C=30∘. Bisectoarea unghiului B intersectează latura AC în D (figura de mai jos). Dacă lungimea segmentului DC este de 8 cm, atunci distanța punctului A la dreapta BC este: (5p)
a) 4 cm
b) 43 cm
c) 6 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC cu A=90∘ și C=30∘, măsura unghiului B este:
B=90∘−30∘=60∘
Deoarece BD este bisectoarea unghiului B:
ABD=DBC=260∘=30∘
În triunghiul BCD, avem DBC=30∘ și C=30∘, deci triunghiul BCD este isoscel cu:
BD=DC=8 cm
În triunghiul dreptunghic ABD (A=90∘), cateta AD se opune unghiului de 30∘ (ABD=30∘). Conform teoremei unghiului de 30∘:
AD=2BD=28=4 cm
Lungimea catetei AC este:
AC=AD+DC=4+8=12 cm
În triunghiul dreptunghic ABC:
sin(B)=sin(60∘)=BCAC⟹23=BC12⟹BC=324=83 cmcos(B)=cos(60∘)=BCAB⟹21=83AB⟹AB=43 cm
Distanța de la A la dreapta BC este înălțimea hA din vârful unghiului drept pe ipotenuză:
hA=BCAB⋅AC=8343⋅12=83483=6 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. În figura alăturată paralelogramul ABCD are lungimea diagonalei AC de 12 cm. Punctul E este mijlocul laturii AB, iar segmentele DE și AC se intersectează în punctul F. Lungimea segmentului AF este: (5p)
a) 3 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Metoda 1 (Centrul de greutate):
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor paralelogramului ABCD. Diagonalele se înjumătățesc, deci O este mijlocul segmentului AC și al segmentului BD.
În triunghiul ABD:
AO este mediană corespunzătoare laturii BD, cu AO=2AC=212=6 cm;
DE este mediană corespunzătoare laturii AB (deoarece E este mijlocul laturii AB).
Punctul F, fiind intersecția medianelor AO și DE, este centrul de greutate al triunghiului ABD.
Proprietatea centrului de greutate arată că acesta se află la două treimi de vârf:
AF=32⋅AO=32⋅6 cm=4 cm
Metoda 2 (Triunghiuri asemenea):
Deoarece AB∥CD, avem AE∥CD.
Rezultă că triunghiurile AFE și CFD sunt asemenea (△AFE∼△CFD):
FCAF=CDAE
Cum E este mijlocul lui AB și AB=CD, obținem AE=2CD, deci:
FCAF=21⟹FC=2⋅AF
Deoarece AF+FC=AC=12 cm:
AF+2AF=12⟹3AF=12⟹AF=4 cm
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. În cercul cu centrul în punctul O și de rază R din figura alăturată, lungimea coardei AB este de 8 cm, iar arcul mic AB are 90∘. Distanța punctului O la coarda AB este: (5p)
a) 3 cm
b) 22 cm
c) 4 cm
d) 42 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Măsura arcului mic AB este de 90∘, prin urmare unghiul la centru corespunzător are:
AOB=90∘
Triunghiul AOB are OA=OB=R, deci este un triunghi dreptunghic isoscel în O.
Distanța de la punctul O la coarda AB este lungimea înălțimii OM⊥AB (M∈AB).
Într-un triunghi dreptunghic isoscel, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este și mediană, fiind egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
OM=2AB=28=4 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
6. Prisma ABCDA′B′C′D′ din figura alăturată este o prismă patrulateră regulată, în care AB=5 cm și CC′=11 cm. Lungimea diagonalei prismei este: (5p)
a) 319 cm
b) 317 cm
c) 217 cm
d) 273 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Prisma patrulateră regulată este o prismă dreaptă cu baza pătrat. Dimensiunile sunt:
latura bazei: a=AB=5 cm;
muchia laterală (înălțimea): h=CC′=11 cm.
Diagonala prismei d=AC′ se calculează cu formula:
d=a2+a2+h2=2a2+h2
Înlocuim valorile numerice:
d=2⋅52+112=2⋅25+121=50+121=171 cm
Descompunem numărul 171 în factori primi (171=9⋅19):
d=9⋅19=319 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Un excursionist a parcurs distanța dintre două localități în trei zile, astfel: în prima zi a parcurs 125 din întregul traseu, a doua zi a parcurs 73 din restul drumului, iar în a treia zi a parcurs cu 25 km mai puțin decât distanța parcursă în prima zi.
(2p) a) Cât la sută din distanța totală reprezintă distanța parcursă în a doua zi? (3p) b) Determină distanța parcursă de excursionist în cele trei zile!
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Notăm cu x lungimea totală a traseului (în km).
a) În prima zi, excursionistul a parcurs:
d1=125x
Distanța rămasă după prima zi este:
R1=x−125x=127x
(1 punct)
În a doua zi a parcurs 73 din restul drumului:
d2=73⋅R1=73⋅127x=123x=41x
Exprimăm fracția 41 ca procent din lungimea totală x:
xd2=41=10025=25%
Așadar, distanța parcursă în a doua zi reprezintă 25% din distanța totală. (1 punct)
b) În a treia zi, excursionistul a parcurs cu 25 km mai puțin decât în prima zi:
d3=d1−25=125x−25
(1 punct)
Suma distanțelor parcurse în cele trei zile este egală cu traseul total x:
d1+d2+d3=x125x+123x+(125x−25)=x
(1 punct)
Adunăm coeficienții lui x:
125+3+5x−25=x⟹1213x−x=25121x=25⟹x=25⋅12=300 km
Distanța totală parcursă de excursionist în cele trei zile este de 300 km. (1 punct)
2. Se consideră mulțimile:
A={x∈R∣−4(x−2)+5≥−3}
și
B={x∈R−1≤43x+5<5}
(2p) a) Determină cardinalul mulțimii B∩Z∗. (3p) b) Calculează suma numerelor întregi din mulțimea A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Rezolvăm dubla inecuație pentru a determina mulțimea B:
−1≤43x+5<5
Înmulțim toți termenii cu 4:
−4≤3x+5<20
Scădem 5:
−9≤3x<15
Împărțim prin 3:
−3≤x<5⟹B=[−3,5)
(1 punct)
Mulțimea Z∗=Z∖{0} conține numerele întregi nenule. Intersecția este:
B∩Z∗=[−3,5)∩Z∗={−3,−2,−1,1,2,3,4}
Numărăm elementele mulțimii:
card(B∩Z∗)=7
(1 punct)
b) Rezolvăm inecuația pentru a determina mulțimea A:
−4(x−2)+5≥−3−4x+8+5≥−3−4x+13≥−3⟹−4x≥−16
Împărțim prin −4, schimbând sensul inegalității:
x≤4⟹A=(−∞,4]
(1 punct)
Determinăm intersecția celor două mulțimi:
A∩B=(−∞,4]∩[−3,5)=[−3,4]
(1 punct)
Elementele întregi din A∩B sunt:
[−3,4]∩Z={−3,−2,−1,0,1,2,3,4}
Calculăm suma acestora:
S=(−3)+(−2)+(−1)+0+1+2+3+4=4
Suma numerelor întregi din mulțimea A∩B este 4. (1 punct)
3. Se consideră numerele reale:
a=(26−65)⋅23−0,75⋅32
și
b=(185+423−387):365
(2p) a) Să se arate că a=42. (3p) b) Calculează media geometrică a numerelor a și b.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Prelucrăm termenii numărului a:
Aducem la numitor comun în paranteză:
26−65=62⋅6−5=67
Înmulțim cu 23:
67⋅23=6143=214=2142=72
(1 punct)
Pentru al doilea termen, avem 0,75=43 și 32=42:
0,75⋅32=43⋅42=32
Efectuăm scăderea:
a=72−32=42
(1 punct)
b) Simplificăm radicalii din paranteza numărului b:
18=32⟹185=325
423
8=22⟹38=62⟹387=627
Numitorul comun este 122. Amplificăm fracțiile corespunzător:
5. Fie rombul ABCD din figura alăturată, cu aria 120 cm2 și diagonala AC=10 cm.
(2p) a) Calculează lungimea diagonalei BD. (3p) b) Dacă AC∩BD={O} și E este simetricul lui O față de AD, calculează aria patrulaterului AEDC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Formula ariei unui romb în funcție de lungimile diagonalelor este:
AABCD=2AC⋅BD
(1 punct)
Înlocuim valorile cunoscute:
120=210⋅BD⟹5⋅BD=120⟹BD=5120=24 cm
(1 punct)
b) Diagonala AC împarte rombul în două triunghiuri congruente △ABC≡△ADC. Aria triunghiului ADC este jumătate din aria rombului:
AADC=2AABCD=2120=60 cm2
(1 punct)
Punctul E este simetricul punctului O față de dreapta AD, prin urmare triunghiul AED este simetricul triunghiului AOD față de axa AD. Simetria axială conservă distanțele și ariile:
△AED≡△AOD⟹AAED=AAOD
Diagonalele rombului sunt perpendiculare și se înjumătățesc în O:
OA=2AC=210=5 cm;
OD=2BD=224=12 cm.
Aria triunghiului dreptunghic AOD este:
AAOD=2OA⋅OD=25⋅12=30 cm2
Deci AAED=30 cm2. (1 punct)
Patrulaterul AEDC este reuniunea triunghiurilor △ADC și △AED ce au interioarele disjuncte:
AAEDC=AADC+AAED=60 cm2+30 cm2=90 cm2
(1 punct)
6. În figura alăturată se consideră paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH, cu AC=10 cm, AD=6 cm, AE=9,6 cm și M este mijlocul segmentului DH.
(2p) a) Arată că suma muchiilor paralelipipedului este egală cu 94,4 cm. (3p) b) Arată că dreapta HB este paralelă cu planul (AMC).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Baza paralelipipedului este dreptunghiul ABCD. În triunghiul dreptunghic ADC (D=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
DC2=AC2−AD2=102−62=100−36=64⟹DC=8 cm
(1 punct)
Paralelipipedul dreptunghic are 12 muchii: 4 lungimi (AB=CD=EF=GH=8 cm), 4 lățimi (AD=BC=EH=FG=6 cm) și 4 înălțimi (AE=BF=CG=DH=9,6 cm).
Suma tuturor muchiilor este:
S=4⋅DC+4⋅AD+4⋅AE=4(8+6+9,6)=4⋅23,6=94,4 cm
(1 punct)
b) Fie {O}=AC∩BD, punctul de intersecție al diagonalelor dreptunghiului bazei ABCD.
Deoarece diagonalele dreptunghiului se înjumătățesc în O, rezultă că O este mijlocul segmentului BD și mijlocul segmentului AC.
Cum O∈AC, iar AC⊂(AMC), avem O∈(AMC). Întrucât M∈(AMC) și O∈(AMC), rezultă că dreapta MO este inclusă în planul (AMC) (MO⊂(AMC)). (1 punct)
Privim triunghiul HDB:
Punctul M este mijlocul segmentului DH (din ipoteză);
Punctul O este mijlocul segmentului BD.
Rezultă că segmentul MO este linie mijlocie în triunghiul HDB.
Conform proprietății liniei mijlocii:
HB∥MO
(1 punct)
Avem:
HB∥MO;
MO⊂(AMC);
HB⊂(AMC).
Conform criteriului de paralelism între o dreaptă și un plan, rezultă că dreapta HB este paralelă cu planul (AMC):