BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Constanța (V1)

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Constanța (Varianta 1)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 7−7:7+7:7⋅77 - 7 : 7 + 7 : 7 \cdot 7 este egal cu: (5p)

a) 77
b) 1414
c) −7-7
d) 1313

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirile și înmulțirile de la stânga la dreapta:

7:7=17 : 7 = 1 7:7⋅7=1⋅7=77 : 7 \cdot 7 = 1 \cdot 7 = 7

Expresia devine:

7−1+77 - 1 + 7

Efectuăm operațiile de adunare și scădere în ordinea în care sunt scrise:

7−1=67 - 1 = 6 6+7=136 + 7 = 13

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


2. Dacă 66 muncitori pot termina o lucrare în 88 ore, atunci 1212 muncitori pot termina aceeași lucrare în: (5p)

a) 16 ore16\text{ ore}
b) 4 ore4\text{ ore}
c) 8 ore8\text{ ore}
d) 12 ore12\text{ ore}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numărul de muncitori și timpul necesar finalizării lucrării sunt mărimi invers proporționale (un număr mai mare de muncitori va termina lucrarea într-un timp mai scurt).

Fie tt timpul necesar pentru cei 1212 muncitori. Produsul dintre numărul de muncitori și timp este constant:

6⋅8=12⋅t6 \cdot 8 = 12 \cdot t 48=12t  ⟹  t=4812=4 ore48 = 12t \implies t = \frac{48}{12} = 4\text{ ore}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. Jumătatea numărului 220242^{2024} este egală cu: (5p)

a) 210122^{1012}
b) 120241^{2024}
c) 220232^{2023}
d) 220222^{2022}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

A calcula jumătatea unui număr înseamnă a împărți acel număr la 22.

Folosim regula de împărțire a puterilor cu aceeași bază: aman=am−n\frac{a^m}{a^n} = a^{m-n}.

220242=2202421=22024−1=22023\frac{2^{2024}}{2} = \frac{2^{2024}}{2^1} = 2^{2024 - 1} = 2^{2023}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. Dacă A={x∈R∣−3<x≤5}A = \{x \in \mathbb{R} \mid -3 < x \le 5\} și B={x∈R∣x≤2}B = \{x \in \mathbb{R} \mid x \le 2\}, atunci A∩BA \cap B este egală cu: (5p)

a) [2;5][2; 5]
b) (−∞;5](-\infty; 5]
c) (−3;2](-3; 2]
d) (−3;+∞)(-3; +\infty)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem cele două mulțimi sub formă de intervale de numere reale:

A=(−3,5]A = (-3, 5] B=(−∞,2]B = (-\infty, 2]

Intersecția A∩BA \cap B reprezintă mulțimea elementelor comune ambelor intervale:

A∩B=(−3,5]∩(−∞,2]=(−3,2]A \cap B = (-3, 5] \cap (-\infty, 2] = (-3, 2]

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Patru elevi, Ioana, Mihai, Maria și Rareș calculează media aritmetică a numerelor a=50a = \sqrt{50} și b=∣52−45∣b = |5\sqrt{2} - 4\sqrt{5}|. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

IoanaMihaiMariaRareș
525\sqrt{2}454\sqrt{5}52−255\sqrt{2} - 2\sqrt{5}252\sqrt{5}

Dintre cei patru copii, cel care a calculat corect media aritmetică a celor două numere este:

a) Ioana
b) Mihai
c) Maria
d) Rareș

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorii de sub radical pentru numărul aa:

a=50=25⋅2=52a = \sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}

Pentru a calcula modulul numărului b=∣52−45∣b = |5\sqrt{2} - 4\sqrt{5}|, comparăm termenii introducând factorii sub radical:

52=25⋅2=505\sqrt{2} = \sqrt{25 \cdot 2} = \sqrt{50} 45=16⋅5=804\sqrt{5} = \sqrt{16 \cdot 5} = \sqrt{80}

Cum 50<8050 < 80, avem 52<455\sqrt{2} < 4\sqrt{5}, ceea ce înseamnă că 52−45<05\sqrt{2} - 4\sqrt{5} < 0. Prin urmare:

b=∣52−45∣=−(52−45)=45−52b = |5\sqrt{2} - 4\sqrt{5}| = -(5\sqrt{2} - 4\sqrt{5}) = 4\sqrt{5} - 5\sqrt{2}

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=52+(45−52)2=452=25m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{5\sqrt{2} + (4\sqrt{5} - 5\sqrt{2})}{2} = \frac{4\sqrt{5}}{2} = 2\sqrt{5}

Elevul care a dat răspunsul 252\sqrt{5} este Rareș.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. Daria afirmă că: „Numărul −3,(2)-3,(2) aparține intervalului (−72;−165)\left(-\frac{7}{2}; -\frac{16}{5}\right)”. Afirmația Dariei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Transformăm fracția zecimală periodică simplă −3,(2)-3,(2) în fracție ordinară:

−3,(2)=−32−39=−299-3,(2) = -\frac{32 - 3}{9} = -\frac{29}{9}

Scriem capetele intervalului sub formă zecimală pentru comparare directă:

−72=−3,5-\frac{7}{2} = -3,5 −165=−3,2-\frac{16}{5} = -3,2

Împărțim numărătorul la numitor pentru −299-\frac{29}{9}:

−299=−3,222...-\frac{29}{9} = -3,222...

Comparăm valorile pe axa numerelor reale:

−3,5<−3,222...<−3,2  ⟺  −72<−3,(2)<−165-3,5 < -3,222... < -3,2 \iff -\frac{7}{2} < -3,(2) < -\frac{16}{5}

Deoarece numărul −3,(2)-3,(2) este strict mai mare decât −3,5-3,5 și strict mai mic decât −3,2-3,2, el aparține intervalului deschis (−72;−165)\left(-\frac{7}{2}; -\frac{16}{5}\right).

Afirmația Dariei este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=2BCAB = 2BC, BC=3CDBC = 3CD și AC=18 cmAC = 18\text{ cm}. Lungimea segmentului BDBD este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele A,B,CA, B, C sunt coliniare în această ordine, deci:

AC=AB+BCAC = AB + BC

Înlocuim AB=2BCAB = 2BC:

AC=2BC+BC=3BCAC = 2BC + BC = 3BC

Știind că AC=18 cmAC = 18\text{ cm}, obținem:

3BC=18  ⟹  BC=183=6 cm3BC = 18 \implies BC = \frac{18}{3} = 6\text{ cm}

Din relația BC=3CDBC = 3CD, determinăm lungimea segmentului CDCD:

CD=BC3=63=2 cmCD = \frac{BC}{3} = \frac{6}{3} = 2\text{ cm}

Punctele B,C,DB, C, D sunt coliniare în această ordine, deci lungimea segmentului BDBD este suma lungimilor segmentelor [BC][BC] și [CD][CD]:

BD=BC+CD=6+2=8 cmBD = BC + CD = 6 + 2 = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


2. În figura alăturată, sunt reprezentate unghiurile adiacente ABCABC și CBDCBD. Dacă BEBE este bisectoarea unghiului ABCABC, BFBF este bisectoarea unghiului CBDCBD, măsura unghiului ABEABE este egală cu 30∘30^\circ, iar măsura unghiului EBFEBF este egală cu 80∘80^\circ, atunci măsura unghiului EBDEBD este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 160∘160^\circ
b) 130∘130^\circ
c) 100∘100^\circ
d) 60∘60^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece [BE[BE este bisectoarea unghiului ∠ABC\angle ABC:

m(∠EBC)=m(∠ABE)=30∘m(\angle EBC) = m(\angle ABE) = 30^\circ

Unghiurile ∠EBC\angle EBC și ∠CBF\angle CBF sunt adiacente și formează unghiul ∠EBF\angle EBF:

m(∠EBF)=m(∠EBC)+m(∠CBF)m(\angle EBF) = m(\angle EBC) + m(\angle CBF)

Înlocuim valorile cunoscute:

80∘=30∘+m(∠CBF)  ⟹  m(∠CBF)=80∘−30∘=50∘80^\circ = 30^\circ + m(\angle CBF) \implies m(\angle CBF) = 80^\circ - 30^\circ = 50^\circ

Deoarece [BF[BF este bisectoarea unghiului ∠CBD\angle CBD:

m(∠CBD)=2⋅m(∠CBF)=2⋅50∘=100∘m(\angle CBD) = 2 \cdot m(\angle CBF) = 2 \cdot 50^\circ = 100^\circ

Unghiul ∠EBD\angle EBD este suma unghiurilor adiacente ∠EBC\angle EBC și ∠CBD\angle CBD:

m(∠EBD)=m(∠EBC)+m(∠CBD)=30∘+100∘=130∘m(\angle EBD) = m(\angle EBC) + m(\angle CBD) = 30^\circ + 100^\circ = 130^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC isoscel de bază BCBC și CECE este înălțimea din CC. Dacă măsura unghiului ECBECB este de 20∘20^\circ, atunci măsura unghiului BACBAC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 70∘70^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 40∘40^\circ
d) 50∘50^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul [CE][CE] este înălțime în triunghiul ABCABC, deci CE⊥ABCE \perp AB, ceea ce implică m(∠CEB)=90∘m(\angle CEB) = 90^\circ.

În triunghiul dreptunghic CEBCEB, unghiurile ascuțite sunt complementare:

m(∠B)=90∘−m(∠ECB)=90∘−20∘=70∘m(\angle B) = 90^\circ - m(\angle ECB) = 90^\circ - 20^\circ = 70^\circ

Triunghiul ABCABC fiind isoscel de bază [BC][BC], unghiurile alăturate bazei sunt congruente:

m(∠ACB)=m(∠ABC)=70∘m(\angle ACB) = m(\angle ABC) = 70^\circ

Suma măsurilor unghiurilor oricărui triunghi este de 180∘180^\circ:

m(∠BAC)=180∘−(m(∠ABC)+m(∠ACB))=180∘−(70∘+70∘)=180∘−140∘=40∘m(\angle BAC) = 180^\circ - (m(\angle ABC) + m(\angle ACB)) = 180^\circ - (70^\circ + 70^\circ) = 180^\circ - 140^\circ = 40^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu lungimea laturii de 8 cm8\text{ cm} și punctul MM aparține segmentului CDCD astfel încât DM=2 cmDM = 2\text{ cm}. Distanța de la punctul AA la dreapta BMBM este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 6,4 cm6,4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 8,2 cm8,2\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Latura pătratului este AB=BC=CD=DA=8 cmAB = BC = CD = DA = 8\text{ cm}.

Deoarece M∈[CD]M \in [CD] și DM=2 cmDM = 2\text{ cm}, lungimea segmentului [MC][MC] este:

MC=CD−DM=8−2=6 cmMC = CD - DM = 8 - 2 = 6\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BCMBCM (m(∠C)=90∘m(\angle C) = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza BMBM:

BM=BC2+MC2=82+62=64+36=100=10 cmBM = \sqrt{BC^2 + MC^2} = \sqrt{8^2 + 6^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

Calculăm aria triunghiului ABMABM. Segmentul [AB][AB] este baza triunghiului (AB=8 cmAB = 8\text{ cm}), iar înălțimea coborâtă din MM pe dreapta ABAB este egală cu distanța dintre dreptele paralele CDCD și ABAB, adică latura BC=8 cmBC = 8\text{ cm}:

AABM=AB⋅BC2=8⋅82=32 cm2\mathcal{A}_{ABM} = \frac{AB \cdot BC}{2} = \frac{8 \cdot 8}{2} = 32\text{ cm}^2

Pe de altă parte, aria triunghiului ABMABM se poate exprima considerând baza BMBM și înălțimea corespunzătoare d(A,BM)d(A, BM):

AABM=BM⋅d(A,BM)2\mathcal{A}_{ABM} = \frac{BM \cdot d(A, BM)}{2}

Înlocuim valorile:

32=10⋅d(A,BM)2=5⋅d(A,BM)  ⟹  d(A,BM)=325=6,4 cm32 = \frac{10 \cdot d(A, BM)}{2} = 5 \cdot d(A, BM) \implies d(A, BM) = \frac{32}{5} = 6,4\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. În figura alăturată dreapta dd este tangentă cercului cu centrul OO în punctul MM. Dacă măsura ∠MNP=35∘\angle MNP = 35^\circ, unghiul ∠TMN\angle TMN are măsura: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 60∘60^\circ
b) 55∘55^\circ
c) 65∘65^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul [PN][PN] conține centrul OO al cercului, așadar [PN][PN] este un diametru al cercului.

Triunghiul PMNPMN este înscris într-un semicerc, deci este dreptunghic în MM (m(∠PMN)=90∘m(\angle PMN) = 90^\circ). În triunghiul dreptunghic PMNPMN:

m(∠MPN)=90∘−m(∠MNP)=90∘−35∘=55∘m(\angle MPN) = 90^\circ - m(\angle MNP) = 90^\circ - 35^\circ = 55^\circ

Conform teoremei unghiului format de o tangentă cu o coardă, măsura unghiului dintre tangenta dd (semidreapta MTMT) și coarda MNMN este egală cu măsura oricărui unghi înscris în cerc care subîntinde arcul MNMN:

m(∠TMN)=m(∠MPN)=55∘m(\angle TMN) = m(\angle MPN) = 55^\circ

Metodă alternativă: Raza dusă în punctul de tangență este perpendiculară pe tangentă, deci OM⊥dOM \perp d, adică m(∠TMO)=90∘m(\angle TMO) = 90^\circ. În triunghiul isoscel OMNOMN (OM=ON=ROM = ON = R), avem m(∠OMN)=m(∠ONM)=35∘m(\angle OMN) = m(\angle ONM) = 35^\circ. Prin urmare:

m(∠TMN)=m(∠TMO)−m(∠OMN)=90∘−35∘=55∘m(\angle TMN) = m(\angle TMO) - m(\angle OMN) = 90^\circ - 35^\circ = 55^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGHABCDEFGH. Dacă perimetrul triunghiului ACHACH este 242 cm24\sqrt{2}\text{ cm}, atunci suma tuturor muchiilor cubului ABCDEFGHABCDEFGH este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 322 cm32\sqrt{2}\text{ cm}
b) 96 cm96\text{ cm}
c) 962 cm96\sqrt{2}\text{ cm}
d) 48 cm48\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll lungimea muchiei cubului. Segmentele [AC][AC], [CH][CH] și [HA][HA] sunt diagonale ale fețelor congruente ABCDABCD, CDHGCDHG, respectiv ADHEADHE ale cubului:

AC=CH=HA=l2AC = CH = HA = l\sqrt{2}

Triunghiul ACHACH este deci un triunghi echilateral cu latura de lungime l2l\sqrt{2}. Perimetrul său este:

PACH=3⋅l2\mathcal{P}_{ACH} = 3 \cdot l\sqrt{2}

Conform ipotezei:

3l2=242  ⟹  3l=24  ⟹  l=8 cm3l\sqrt{2} = 24\sqrt{2} \implies 3l = 24 \implies l = 8\text{ cm}

Un cub are 1212 muchii de lungimi egale. Suma tuturor muchiilor cubului este:

S=12⋅l=12⋅8=96 cmS = 12 \cdot l = 12 \cdot 8 = 96\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Dacă împărțim numărul natural abc‾\overline{abc} la numărul bc‾\overline{bc} se obține câtul 2121 și restul 4040.

(2p) a) Este posibil ca numărul natural bc‾\overline{bc} să fie 4141? Justificați răspunsul dat.

(3p) b) Determină numărul natural abc‾\overline{abc} care îndeplinește condiția din enunț.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că bc‾=41\overline{bc} = 41.

Aplicăm Teorema împărțirii cu rest: Deıˆmpa˘rțit=Iˆmpa˘rțitor⋅Caˆt+Rest\text{Deîmpărțit} = \text{Împărțitor} \cdot \text{Cât} + \text{Rest}, unde R<IR < I (40<4140 < 41, condiție îndeplinită).

Calculăm valoarea numărului abc‾\overline{abc}:

abc‾=41⋅21+40=861+40=901\overline{abc} = 41 \cdot 21 + 40 = 861 + 40 = 901

Dacă abc‾=901\overline{abc} = 901, atunci ultimele două cifre ale numărului ar trebui să fie 4141 (deoarece numărul este a41‾\overline{a41}), dar ultimele două cifre ale numărului 901901 sunt 01≠4101 \neq 41.

Așadar, 901≠a41‾901 \neq \overline{a41}, ceea ce reprezintă o contradicție.

Deci nu este posibil ca numărul natural bc‾\overline{bc} să fie 4141. (2 puncte)

b) Scriem relația dată de Teorema împărțirii cu rest:

abc‾=bc‾⋅21+40\overline{abc} = \overline{bc} \cdot 21 + 40

cu condiția ca restul să fie strict mai mic decât împărțitorul:

bc‾>40\overline{bc} > 40

Descompunem numărul abc‾\overline{abc} în baza 1010:

abc‾=100a+bc‾\overline{abc} = 100a + \overline{bc}

Ecuația devine:

100a+bc‾=21⋅bc‾+40100a + \overline{bc} = 21 \cdot \overline{bc} + 40

Scădem bc‾\overline{bc} din ambii membri:

100a=20⋅bc‾+40100a = 20 \cdot \overline{bc} + 40

Împărțim ecuația prin 2020:

5a=bc‾+2  ⟺  bc‾=5a−25a = \overline{bc} + 2 \iff \overline{bc} = 5a - 2

Deoarece bc‾>40\overline{bc} > 40, impunem inegalitatea pentru aa:

5a−2>40  ⟹  5a>425a - 2 > 40 \implies 5a > 42

Cifra aa fiind prima cifră a unui număr de trei cifre, avem a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\}.

Singura cifră care satisface 5a>425a > 42 este:

a=9a = 9

(deoarece pentru a≤8a \le 8, avem 5a≤40<425a \le 40 < 42).

Calculăm valoarea numărului bc‾\overline{bc} pentru a=9a = 9:

bc‾=5⋅9−2=45−2=43\overline{bc} = 5 \cdot 9 - 2 = 45 - 2 = 43

Verificăm condițiile: 43>4043 > 40 este adevărat, iar b=4b = 4 și c=3c = 3 sunt cifre.

Numărul căutat este:

abc‾=943\overline{abc} = 943

(3 puncte)


2. Se consideră mulțimea A={x∈R  |  −1<2x−13≤1}A = \left\{x \in \mathbb{R} \;\middle|\; -1 < \frac{2x - 1}{3} \le 1\right\}.

(2p) a) Arată că mulțimea AA este egală cu intervalul (−1;2](-1; 2].

(3p) b) Arată că soluțiile ecuației ∣x+a∣=12\left|x + a\right| = \frac{1}{2} aparțin mulțimii AA, știind că:

a=1−22+2−36+3−412a = \frac{1 - \sqrt{2}}{\sqrt{2}} + \frac{\sqrt{2} - \sqrt{3}}{\sqrt{6}} + \frac{\sqrt{3} - \sqrt{4}}{\sqrt{12}}
Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Rezolvăm dubla inegalitate care definește mulțimea AA:

−1<2x−13≤1-1 < \frac{2x - 1}{3} \le 1

Înmulțim toți membrii cu 3>03 > 0:

−3<2x−1≤3-3 < 2x - 1 \le 3

Adunăm 11 în toți membrii:

−3+1<2x≤3+1-3 + 1 < 2x \le 3 + 1 −2<2x≤4-2 < 2x \le 4

Împărțim prin 2>02 > 0:

−1<x≤2-1 < x \le 2

Cum x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că x∈(−1;2]x \in (-1; 2], adică:

A=(−1;2]A = (-1; 2]

(2 puncte)

b) Descompunem fiecare fracție a numărului aa în diferență de două fracții:

1−22=12−22=12−1\frac{1 - \sqrt{2}}{\sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}} - \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{2}} = \frac{1}{\sqrt{2}} - 1 2−36=26−36=13−12\frac{\sqrt{2} - \sqrt{3}}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{6}} - \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{6}} = \frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{\sqrt{2}} 3−412=312−412=14−13=12−13\frac{\sqrt{3} - \sqrt{4}}{\sqrt{12}} = \frac{\sqrt{3}}{\sqrt{12}} - \frac{\sqrt{4}}{\sqrt{12}} = \frac{1}{\sqrt{4}} - \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{1}{2} - \frac{1}{\sqrt{3}}

Adunăm cele trei relații; termenii intermediari se reduc (sumă telescopică):

a=(12−1)+(13−12)+(12−13)a = \left(\frac{1}{\sqrt{2}} - 1\right) + \left(\frac{1}{\sqrt{3}} - \frac{1}{\sqrt{2}}\right) + \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{\sqrt{3}}\right) a=−1+12=−12a = -1 + \frac{1}{2} = -\frac{1}{2}

Înlocuim valoarea lui aa în ecuația dată:

∣x−12∣=12\left|x - \frac{1}{2}\right| = \frac{1}{2}

Conform definiției modulului, ecuația conduce la două cazuri:

x−12=12  ⟹  x1=12+12=1x - \frac{1}{2} = \frac{1}{2} \implies x_1 = \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = 1 x−12=−12  ⟹  x2=−12+12=0x - \frac{1}{2} = -\frac{1}{2} \implies x_2 = -\frac{1}{2} + \frac{1}{2} = 0

Verificăm dacă soluțiile aparțin intervalului A=(−1;2]A = (-1; 2]:

  • Pentru x1=1x_1 = 1: avem −1<1≤2-1 < 1 \le 2, deci 1∈A1 \in A.
  • Pentru x2=0x_2 = 0: avem −1<0≤2-1 < 0 \le 2, deci 0∈A0 \in A.

Prin urmare, toate soluțiile ecuației aparțin mulțimii AA. (3 puncte)


3. Se consideră expresia:

E(x)=(5x+2)2−(4x−3)2−(3x+4)(3x−4)−3(16x−3)E(x) = (5x + 2)^2 - (4x - 3)^2 - (3x + 4)(3x - 4) - 3(16x - 3)

(2p) a) Arată că E(x)=−4x+20E(x) = -4x + 20.

(3p) b) Determină valorile numărului întreg aa pentru care [E(a)]2≤12\sqrt{[E(a)]^2} \le 12.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aplicăm formulele de calcul prescurtat (u+v)2=u2+2uv+v2(u+v)^2 = u^2 + 2uv + v^2, (u−v)2=u2−2uv+v2(u-v)^2 = u^2 - 2uv + v^2 și (u+v)(u−v)=u2−v2(u+v)(u-v) = u^2 - v^2:

(5x+2)2=25x2+20x+4(5x + 2)^2 = 25x^2 + 20x + 4 (4x−3)2=16x2−24x+9(4x - 3)^2 = 16x^2 - 24x + 9 (3x+4)(3x−4)=9x2−16(3x + 4)(3x - 4) = 9x^2 - 16 3(16x−3)=48x−93(16x - 3) = 48x - 9

Substituim parantezele desfăcute în expresie, având grijă la semnele minus:

E(x)=25x2+20x+4−(16x2−24x+9)−(9x2−16)−(48x−9)E(x) = 25x^2 + 20x + 4 - (16x^2 - 24x + 9) - (9x^2 - 16) - (48x - 9) E(x)=25x2+20x+4−16x2+24x−9−9x2+16−48x+9E(x) = 25x^2 + 20x + 4 - 16x^2 + 24x - 9 - 9x^2 + 16 - 48x + 9

Grupăm termenii asemenea:

  • Termenii în x2x^2: (25−16−9)x2=0x2=0(25 - 16 - 9)x^2 = 0x^2 = 0
  • Termenii în xx: (20+24−48)x=(44−48)x=−4x(20 + 24 - 48)x = (44 - 48)x = -4x
  • Termenii liberi: 4−9+16+9=204 - 9 + 16 + 9 = 20

Obținem:

E(x)=−4x+20E(x) = -4x + 20

pentru orice număr real xx. (2 puncte)

b) Aplicăm proprietatea radicalului y2=∣y∣\sqrt{y^2} = |y|:

[E(a)]2=∣E(a)∣=∣−4a+20∣\sqrt{[E(a)]^2} = |E(a)| = |-4a + 20|

Inegalitatea devine:

∣−4a+20∣≤12|-4a + 20| \le 12

Conform proprietăților modulului, inegalitatea ∣u∣≤c|u| \le c (cu c>0c > 0) este echivalentă cu −c≤u≤c-c \le u \le c:

−12≤−4a+20≤12-12 \le -4a + 20 \le 12

Scădem 2020 din toți membrii:

−12−20≤−4a≤12−20-12 - 20 \le -4a \le 12 - 20 −32≤−4a≤−8-32 \le -4a \le -8

Împărțim prin −4<0-4 < 0 și inversăm sensul inegalităților:

−32−4≥a≥−8−4\frac{-32}{-4} \ge a \ge \frac{-8}{-4} 8≥a≥2  ⟺  2≤a≤88 \ge a \ge 2 \iff 2 \le a \le 8

Deoarece aa este număr întreg (a∈Za \in \mathbb{Z}), valorile posibile sunt:

a∈{2,3,4,5,6,7,8}a \in \{2, 3, 4, 5, 6, 7, 8\}

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD dreptunghic de baze ABAB și CDCD astfel încât triunghiul ABCABC este echilateral și DCDC este egal cu 5 cm5\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că ABAB este egal cu 10 cm10\text{ cm}.

(3p) b) Dacă BEBE este bisectoarea unghiului DBCDBC și intersectează ACAC în punctul II, arată că II este centrul cercului înscris în triunghiul DCBDCB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

a) Trapezul ABCDABCD este dreptunghic cu bazele ABAB și CDCD, deci AD⊥ABAD \perp AB și AD⊥CDAD \perp CD, de unde:

m(∠DAB)=90∘șim(∠ADC)=90∘m(\angle DAB) = 90^\circ \quad \text{și} \quad m(\angle ADC) = 90^\circ

Deoarece triunghiul ABCABC este echilateral, toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ și toate laturile sunt egale:

m(∠CAB)=60∘șiAB=BC=ACm(\angle CAB) = 60^\circ \quad \text{și} \quad AB = BC = AC

Unghiul ∠DAC\angle DAC este complementar cu ∠CAB\angle CAB în raport cu unghiul drept ∠DAB\angle DAB:

m(∠DAC)=m(∠DAB)−m(∠CAB)=90∘−60∘=30∘m(\angle DAC) = m(\angle DAB) - m(\angle CAB) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic ADCADC (m(∠ADC)=90∘m(\angle ADC) = 90^\circ), aplicăm Teorema unghiului de 30∘30^\circ: cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:

DC=AC2  ⟹  AC=2⋅DC=2⋅5=10 cmDC = \frac{AC}{2} \implies AC = 2 \cdot DC = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

Cum triunghiul ABCABC este echilateral, rezultă că:

AB=AC=10 cmAB = AC = 10\text{ cm}

(2 puncte)

b) Centrul cercului înscris într-un triunghi este punctul de intersecție a bisectoarelor unghiurilor sale interioare.

Din ipoteză, dreapta BEBE este bisectoarea unghiului ∠DBC\angle DBC în triunghiul DCBDCB. Pentru a arăta că punctul I=BE∩ACI = BE \cap AC este centrul cercului înscris în △DCB\triangle DCB, vom arăta că dreapta ACAC (adică semidreapta [CI[CI) este bisectoarea unghiului ∠DCB\angle DCB.

În triunghiul dreptunghic ADCADC (m(∠D)=90∘m(\angle D) = 90^\circ, m(∠DAC)=30∘m(\angle DAC) = 30^\circ):

m(∠DCA)=90∘−m(∠DAC)=90∘−30∘=60∘m(\angle DCA) = 90^\circ - m(\angle DAC) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

În triunghiul echilateral ABCABC, măsura unghiului ∠ACB\angle ACB este:

m(∠ACB)=60∘m(\angle ACB) = 60^\circ

Unghiul ∠DCB\angle DCB este suma unghiurilor adiacente ∠DCA\angle DCA și ∠ACB\angle ACB:

m(∠DCB)=m(∠DCA)+m(∠ACB)=60∘+60∘=120∘m(\angle DCB) = m(\angle DCA) + m(\angle ACB) = 60^\circ + 60^\circ = 120^\circ

Deoarece m(∠DCA)=m(∠ACB)=60∘=m(∠DCB)2m(\angle DCA) = m(\angle ACB) = 60^\circ = \frac{m(\angle DCB)}{2}, rezultă că semidreapta [CA[CA este bisectoarea unghiului ∠DCB\angle DCB.

În triunghiul DCBDCB:

  • [BE[BE este bisectoarea unghiului ∠DBC\angle DBC
  • [CA[CA este bisectoarea unghiului ∠DCB\angle DCB

Punctul II fiind intersecția acestor două bisectoare (I∈BE∩CAI \in BE \cap CA), rezultă că II este centrul cercului înscris în triunghiul DCBDCB. (3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu AB=3 cmAB = 3\text{ cm} și AC=2BD=43 cmAC = 2BD = 4\sqrt{3}\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că ADAD este egal cu 21 cm\sqrt{21}\text{ cm}.

(3p) b) Paralela dusă prin CC la DBDB intersectează ABAB în punctul EE. Arată că triunghiul COECOE este echilateral, știind că OO este punctul de intersecție al diagonalelor ACAC și BDBD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

a) În paralelogramul ABCDABCD, diagonalele se taie în segmente congruente la intersecția lor în punctul OO:

AO=OC=AC2=432=23 cmAO = OC = \frac{AC}{2} = \frac{4\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Din relația AC=2BDAC = 2BD, deducem lungimea diagonalei BDBD:

BD=AC2=23 cm  ⟹  BO=OD=BD2=232=3 cmBD = \frac{AC}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm} \implies BO = OD = \frac{BD}{2} = \frac{2\sqrt{3}}{2} = \sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul ABOABO, calculăm pătratele laturilor:

AB2+BO2=32+(3)2=9+3=12AB^2 + BO^2 = 3^2 + (\sqrt{3})^2 = 9 + 3 = 12 AO2=(23)2=4⋅3=12AO^2 = (2\sqrt{3})^2 = 4 \cdot 3 = 12

Deoarece AB2+BO2=AO2AB^2 + BO^2 = AO^2, conform reciprocei Teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ABOABO este dreptunghic în BB:

m(∠ABO)=90∘  ⟹  AB⊥BDm(\angle ABO) = 90^\circ \implies AB \perp BD

În triunghiul dreptunghic ABDABD (m(∠ABD)=90∘m(\angle ABD) = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora:

AD2=AB2+BD2=32+(23)2=9+12=21AD^2 = AB^2 + BD^2 = 3^2 + (2\sqrt{3})^2 = 9 + 12 = 21 AD=21 cmAD = \sqrt{21}\text{ cm}

(2 puncte)

b) Analizăm patrulaterul BECDBECD:

  • CE∥DBCE \parallel DB (din ipoteză)
  • CD∥BECD \parallel BE (deoarece ABCDABCD este paralelogram   ⟹  CD∥AB\implies CD \parallel AB, iar E∈ABE \in AB)

Rezultă că patrulaterul BECDBECD este un paralelogram.

Cum m(∠DBE)=90∘m(\angle DBE) = 90^\circ (deoarece AB⊥BDAB \perp BD), paralelogramul BECDBECD are un unghi drept, deci este dreptunghi.

Într-un dreptunghi, laturile opuse sunt congruente:

CE=BD=23 cmșiBE=CD=AB=3 cmCE = BD = 2\sqrt{3}\text{ cm} \quad \text{și} \quad BE = CD = AB = 3\text{ cm}

De asemenea, CE⊥BECE \perp BE, deci triunghiul CAECAE este dreptunghic în EE (m(∠CEA)=90∘m(\angle CEA) = 90^\circ).

În triunghiul dreptunghic CAECAE:

  • Cateta CE=23 cmCE = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  • Ipotenuza AC=43 cmAC = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Observăm că CE=AC2CE = \frac{AC}{2}. Conform reciprocei Teoremei unghiului de 30∘30^\circ, unghiul opus catetei CECE are măsura de 30∘30^\circ:

m(∠CAE)=30∘m(\angle CAE) = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic CAECAE, unghiurile ascuțite sunt complementare:

m(∠ACE)=90∘−m(∠CAE)=90∘−30∘=60∘m(\angle ACE) = 90^\circ - m(\angle CAE) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Deoarece punctul OO se află pe segmentul [AC][AC], unghiul ∠OCE\angle OCE coincide cu ∠ACE\angle ACE:

m(∠OCE)=60∘m(\angle OCE) = 60^\circ

În triunghiul COECOE:

OC=AC2=23 cmșiCE=23 cm  ⟹  OC=CEOC = \frac{AC}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm} \quad \text{și} \quad CE = 2\sqrt{3}\text{ cm} \implies OC = CE

Triunghiul COECOE este un triunghi isoscel (OC=CEOC = CE) care are un unghi cu măsura de 60∘60^\circ (m(∠OCE)=60∘m(\angle OCE) = 60^\circ).

Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ este echilateral. Așadar, triunghiul COECOE este echilateral. (3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și VA=122 cmVA = 12\sqrt{2}\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC și respectiv ABAB.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că unghiul format de dreptele MNMN și VAVA are măsura egală cu 60∘60^\circ.

(3p) b) Dacă EE și FF sunt centrele de greutate ale triunghiurilor VABVAB și VBCVBC, arată că dreapta EFEF este paralelă cu planul (VAC)(VAC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

a) În triunghiul ABCABC, punctul NN este mijlocul laturii [AB][AB], iar punctul MM este mijlocul laturii [BC][BC].

Segmentul [MN][MN] unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci este linie mijlocie în triunghiul ABCABC:

MN∥ACMN \parallel AC

Deoarece MN∥ACMN \parallel AC, măsura unghiului dintre dreptele MNMN și VAVA este egală cu măsura unghiului dintre dreptele ACAC și VAVA:

∠(MN,VA)=∠(AC,VA)=∠VAC\angle(MN, VA) = \angle(AC, VA) = \angle VAC

Baza ABCDABCD este pătrat cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Lungimea diagonalei pătratului este:

AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Piramida VABCDVABCD fiind regulată, toate muchiile laterale sunt egale:

VA=VB=VC=VD=122 cmVA = VB = VC = VD = 12\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul VACVAC, avem:

VA=VC=AC=122 cmVA = VC = AC = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Toate cele trei laturi sunt congruente, prin urmare triunghiul VACVAC este echilateral. Toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ:

m(∠VAC)=60∘m(\angle VAC) = 60^\circ

Rezultă că măsura unghiului format de dreptele MNMN și VAVA este egală cu 60∘60^\circ. (2 puncte)

b) În triunghiul VABVAB, NN este mijlocul laturii [AB][AB], deci [VN][VN] este mediană.

Punctul EE fiind centrul de greutate al triunghiului VABVAB, se află pe mediana [VN][VN] la două treimi de vârf:

VEVN=23\frac{VE}{VN} = \frac{2}{3}

În triunghiul VBCVBC, MM este mijlocul laturii [BC][BC], deci [VM][VM] este mediană.

Punctul FF fiind centrul de greutate al triunghiului VBCVBC, se află pe mediana [VM][VM] la două treimi de vârf:

VFVM=23\frac{VF}{VM} = \frac{2}{3}

În triunghiul VMNVMN, punctele E∈[VN]E \in [VN] și F∈[VM]F \in [VM] determină rapoarte egale pe laturi:

VEVN=VFVM=23\frac{VE}{VN} = \frac{VF}{VM} = \frac{2}{3}

Conform reciprocei Teoremei lui Thales în triunghiul VMNVMN, rezultă că:

EF∥MNEF \parallel MN

De la subpunctul a), știm că MN∥ACMN \parallel AC. Din tranzitivitatea relației de paralelism a dreptelor în spațiu:

EF∥MNșiMN∥AC  ⟹  EF∥ACEF \parallel MN \quad \text{și} \quad MN \parallel AC \implies EF \parallel AC

Dreapta ACAC este inclusă în planul (VAC)(VAC) (AC⊂(VAC)AC \subset (VAC)), iar dreapta EFEF nu este inclusă în planul (VAC)(VAC) (EF⊄(VAC)EF \not\subset (VAC)).

Conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan, rezultă că:

EF∥(VAC)EF \parallel (VAC)

(3 puncte)