1. Rezultatul calculului 7−7:7+7:7⋅7 este egal cu: (5p)
a) 7
b) 14
c) −7
d) 13
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirile și înmulțirile de la stânga la dreapta:
7:7=17:7⋅7=1⋅7=7
Expresia devine:
7−1+7
Efectuăm operațiile de adunare și scădere în ordinea în care sunt scrise:
7−1=66+7=13
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
2. Dacă 6 muncitori pot termina o lucrare în 8 ore, atunci 12 muncitori pot termina aceeași lucrare în: (5p)
a) 16 ore
b) 4 ore
c) 8 ore
d) 12 ore
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numărul de muncitori și timpul necesar finalizării lucrării sunt mărimi invers proporționale (un număr mai mare de muncitori va termina lucrarea într-un timp mai scurt).
Fie t timpul necesar pentru cei 12 muncitori. Produsul dintre numărul de muncitori și timp este constant:
6⋅8=12⋅t48=12t⟹t=1248=4 ore
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
3. Jumătatea numărului 22024 este egală cu: (5p)
a) 21012
b) 12024
c) 22023
d) 22022
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
A calcula jumătatea unui număr înseamnă a împărți acel număr la 2.
Folosim regula de împărțire a puterilor cu aceeași bază: anam=am−n.
222024=2122024=22024−1=22023
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. Dacă A={x∈R∣−3<x≤5} și B={x∈R∣x≤2}, atunci A∩B este egală cu: (5p)
a) [2;5]
b) (−∞;5]
c) (−3;2]
d) (−3;+∞)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem cele două mulțimi sub formă de intervale de numere reale:
A=(−3,5]B=(−∞,2]
Intersecția A∩B reprezintă mulțimea elementelor comune ambelor intervale:
A∩B=(−3,5]∩(−∞,2]=(−3,2]
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Patru elevi, Ioana, Mihai, Maria și Rareș calculează media aritmetică a numerelor a=50 și b=∣52−45∣. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ioana
Mihai
Maria
Rareș
52
45
52−25
25
Dintre cei patru copii, cel care a calculat corect media aritmetică a celor două numere este:
a) Ioana
b) Mihai
c) Maria
d) Rareș
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoatem factorii de sub radical pentru numărul a:
a=50=25⋅2=52
Pentru a calcula modulul numărului b=∣52−45∣, comparăm termenii introducând factorii sub radical:
52=25⋅2=5045=16⋅5=80
Cum 50<80, avem 52<45, ceea ce înseamnă că 52−45<0. Prin urmare:
1. În figura alăturată punctele A,B,C,D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=2BC, BC=3CD și AC=18 cm. Lungimea segmentului BD este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele A,B,C sunt coliniare în această ordine, deci:
AC=AB+BC
Înlocuim AB=2BC:
AC=2BC+BC=3BC
Știind că AC=18 cm, obținem:
3BC=18⟹BC=318=6 cm
Din relația BC=3CD, determinăm lungimea segmentului CD:
CD=3BC=36=2 cm
Punctele B,C,D sunt coliniare în această ordine, deci lungimea segmentului BD este suma lungimilor segmentelor [BC] și [CD]:
BD=BC+CD=6+2=8 cm
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
2. În figura alăturată, sunt reprezentate unghiurile adiacente ABC și CBD. Dacă BE este bisectoarea unghiului ABC, BF este bisectoarea unghiului CBD, măsura unghiului ABE este egală cu 30∘, iar măsura unghiului EBF este egală cu 80∘, atunci măsura unghiului EBD este egală cu: (5p)
a) 160∘
b) 130∘
c) 100∘
d) 60∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece [BE este bisectoarea unghiului ∠ABC:
m(∠EBC)=m(∠ABE)=30∘
Unghiurile ∠EBC și ∠CBF sunt adiacente și formează unghiul ∠EBF:
m(∠EBF)=m(∠EBC)+m(∠CBF)
Înlocuim valorile cunoscute:
80∘=30∘+m(∠CBF)⟹m(∠CBF)=80∘−30∘=50∘
Deoarece [BF este bisectoarea unghiului ∠CBD:
m(∠CBD)=2⋅m(∠CBF)=2⋅50∘=100∘
Unghiul ∠EBD este suma unghiurilor adiacente ∠EBC și ∠CBD:
m(∠EBD)=m(∠EBC)+m(∠CBD)=30∘+100∘=130∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC isoscel de bază BC și CE este înălțimea din C. Dacă măsura unghiului ECB este de 20∘, atunci măsura unghiului BAC este egală cu: (5p)
a) 70∘
b) 60∘
c) 40∘
d) 50∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentul [CE] este înălțime în triunghiul ABC, deci CE⊥AB, ceea ce implică m(∠CEB)=90∘.
În triunghiul dreptunghic CEB, unghiurile ascuțite sunt complementare:
m(∠B)=90∘−m(∠ECB)=90∘−20∘=70∘
Triunghiul ABC fiind isoscel de bază [BC], unghiurile alăturate bazei sunt congruente:
m(∠ACB)=m(∠ABC)=70∘
Suma măsurilor unghiurilor oricărui triunghi este de 180∘:
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu lungimea laturii de 8 cm și punctul M aparține segmentului CD astfel încât DM=2 cm. Distanța de la punctul A la dreapta BM este egală cu: (5p)
a) 6,4 cm
b) 8 cm
c) 8,2 cm
d) 10 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Latura pătratului este AB=BC=CD=DA=8 cm.
Deoarece M∈[CD] și DM=2 cm, lungimea segmentului [MC] este:
MC=CD−DM=8−2=6 cm
În triunghiul dreptunghic BCM (m(∠C)=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza BM:
BM=BC2+MC2=82+62=64+36=100=10 cm
Calculăm aria triunghiului ABM. Segmentul [AB] este baza triunghiului (AB=8 cm), iar înălțimea coborâtă din M pe dreapta AB este egală cu distanța dintre dreptele paralele CD și AB, adică latura BC=8 cm:
AABM=2AB⋅BC=28⋅8=32 cm2
Pe de altă parte, aria triunghiului ABM se poate exprima considerând baza BM și înălțimea corespunzătoare d(A,BM):
AABM=2BM⋅d(A,BM)
Înlocuim valorile:
32=210⋅d(A,BM)=5⋅d(A,BM)⟹d(A,BM)=532=6,4 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
5. În figura alăturată dreapta d este tangentă cercului cu centrul O în punctul M. Dacă măsura ∠MNP=35∘, unghiul ∠TMN are măsura: (5p)
a) 60∘
b) 55∘
c) 65∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentul [PN] conține centrul O al cercului, așadar [PN] este un diametru al cercului.
Triunghiul PMN este înscris într-un semicerc, deci este dreptunghic în M (m(∠PMN)=90∘). În triunghiul dreptunghic PMN:
m(∠MPN)=90∘−m(∠MNP)=90∘−35∘=55∘
Conform teoremei unghiului format de o tangentă cu o coardă, măsura unghiului dintre tangenta d (semidreapta MT) și coarda MN este egală cu măsura oricărui unghi înscris în cerc care subîntinde arcul MN:
m(∠TMN)=m(∠MPN)=55∘
Metodă alternativă: Raza dusă în punctul de tangență este perpendiculară pe tangentă, deci OM⊥d, adică m(∠TMO)=90∘. În triunghiul isoscel OMN (OM=ON=R), avem m(∠OMN)=m(∠ONM)=35∘. Prin urmare:
m(∠TMN)=m(∠TMO)−m(∠OMN)=90∘−35∘=55∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGH. Dacă perimetrul triunghiului ACH este 242 cm, atunci suma tuturor muchiilor cubului ABCDEFGH este egală cu: (5p)
a) 322 cm
b) 96 cm
c) 962 cm
d) 48 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l lungimea muchiei cubului. Segmentele [AC], [CH] și [HA] sunt diagonale ale fețelor congruente ABCD, CDHG, respectiv ADHE ale cubului:
AC=CH=HA=l2
Triunghiul ACH este deci un triunghi echilateral cu latura de lungime l2. Perimetrul său este:
PACH=3⋅l2
Conform ipotezei:
3l2=242⟹3l=24⟹l=8 cm
Un cub are 12 muchii de lungimi egale. Suma tuturor muchiilor cubului este:
S=12⋅l=12⋅8=96 cm
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Dacă împărțim numărul natural abc la numărul bc se obține câtul 21 și restul 40.
(2p) a) Este posibil ca numărul natural bc să fie 41? Justificați răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul natural abc care îndeplinește condiția din enunț.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că bc=41.
Aplicăm Teorema împărțirii cu rest: Deıˆmpa˘rțit=Iˆmpa˘rțitor⋅Caˆt+Rest, unde R<I (40<41, condiție îndeplinită).
Calculăm valoarea numărului abc:
abc=41⋅21+40=861+40=901
Dacă abc=901, atunci ultimele două cifre ale numărului ar trebui să fie 41 (deoarece numărul este a41), dar ultimele două cifre ale numărului 901 sunt 01=41.
Așadar, 901=a41, ceea ce reprezintă o contradicție.
Deci nu este posibil ca numărul natural bc să fie 41. (2 puncte)
b) Scriem relația dată de Teorema împărțirii cu rest:
abc=bc⋅21+40
cu condiția ca restul să fie strict mai mic decât împărțitorul:
bc>40
Descompunem numărul abc în baza 10:
abc=100a+bc
Ecuația devine:
100a+bc=21⋅bc+40
Scădem bc din ambii membri:
100a=20⋅bc+40
Împărțim ecuația prin 20:
5a=bc+2⟺bc=5a−2
Deoarece bc>40, impunem inegalitatea pentru a:
5a−2>40⟹5a>42
Cifra a fiind prima cifră a unui număr de trei cifre, avem a∈{1,2,…,9}.
Singura cifră care satisface 5a>42 este:
a=9
(deoarece pentru a≤8, avem 5a≤40<42).
Calculăm valoarea numărului bc pentru a=9:
bc=5⋅9−2=45−2=43
Verificăm condițiile: 43>40 este adevărat, iar b=4 și c=3 sunt cifre.
Numărul căutat este:
abc=943
(3 puncte)
2. Se consideră mulțimea A={x∈R−1<32x−1≤1}.
(2p) a) Arată că mulțimea A este egală cu intervalul (−1;2].
(3p) b) Arată că soluțiile ecuației ∣x+a∣=21 aparțin mulțimii A, știind că:
a=21−2+62−3+123−4Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Rezolvăm dubla inegalitate care definește mulțimea A:
−1<32x−1≤1
Înmulțim toți membrii cu 3>0:
−3<2x−1≤3
Adunăm 1 în toți membrii:
−3+1<2x≤3+1−2<2x≤4
Împărțim prin 2>0:
−1<x≤2
Cum x∈R, rezultă că x∈(−1;2], adică:
A=(−1;2]
(2 puncte)
b) Descompunem fiecare fracție a numărului a în diferență de două fracții:
Conform proprietăților modulului, inegalitatea ∣u∣≤c (cu c>0) este echivalentă cu −c≤u≤c:
−12≤−4a+20≤12
Scădem 20 din toți membrii:
−12−20≤−4a≤12−20−32≤−4a≤−8
Împărțim prin −4<0 și inversăm sensul inegalităților:
−4−32≥a≥−4−88≥a≥2⟺2≤a≤8
Deoarece a este număr întreg (a∈Z), valorile posibile sunt:
a∈{2,3,4,5,6,7,8}
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD dreptunghic de baze AB și CD astfel încât triunghiul ABC este echilateral și DC este egal cu 5 cm.
(2p) a) Arată că AB este egal cu 10 cm.
(3p) b) Dacă BE este bisectoarea unghiului DBC și intersectează AC în punctul I, arată că I este centrul cercului înscris în triunghiul DCB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Trapezul ABCD este dreptunghic cu bazele AB și CD, deci AD⊥AB și AD⊥CD, de unde:
m(∠DAB)=90∘șim(∠ADC)=90∘
Deoarece triunghiul ABC este echilateral, toate unghiurile sale au măsura de 60∘ și toate laturile sunt egale:
m(∠CAB)=60∘șiAB=BC=AC
Unghiul ∠DAC este complementar cu ∠CAB în raport cu unghiul drept ∠DAB:
m(∠DAC)=m(∠DAB)−m(∠CAB)=90∘−60∘=30∘
În triunghiul dreptunghic ADC (m(∠ADC)=90∘), aplicăm Teorema unghiului de 30∘: cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
DC=2AC⟹AC=2⋅DC=2⋅5=10 cm
Cum triunghiul ABC este echilateral, rezultă că:
AB=AC=10 cm
(2 puncte)
b) Centrul cercului înscris într-un triunghi este punctul de intersecție a bisectoarelor unghiurilor sale interioare.
Din ipoteză, dreapta BE este bisectoarea unghiului ∠DBC în triunghiul DCB. Pentru a arăta că punctul I=BE∩AC este centrul cercului înscris în △DCB, vom arăta că dreapta AC (adică semidreapta [CI) este bisectoarea unghiului ∠DCB.
În triunghiul dreptunghic ADC (m(∠D)=90∘, m(∠DAC)=30∘):
m(∠DCA)=90∘−m(∠DAC)=90∘−30∘=60∘
În triunghiul echilateral ABC, măsura unghiului ∠ACB este:
m(∠ACB)=60∘
Unghiul ∠DCB este suma unghiurilor adiacente ∠DCA și ∠ACB:
m(∠DCB)=m(∠DCA)+m(∠ACB)=60∘+60∘=120∘
Deoarece m(∠DCA)=m(∠ACB)=60∘=2m(∠DCB), rezultă că semidreapta [CA este bisectoarea unghiului ∠DCB.
În triunghiul DCB:
[BE este bisectoarea unghiului ∠DBC
[CA este bisectoarea unghiului ∠DCB
Punctul I fiind intersecția acestor două bisectoare (I∈BE∩CA), rezultă că I este centrul cercului înscris în triunghiul DCB. (3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD cu AB=3 cm și AC=2BD=43 cm.
(2p) a) Arată că AD este egal cu 21 cm.
(3p) b) Paralela dusă prin C la DB intersectează AB în punctul E. Arată că triunghiul COE este echilateral, știind că O este punctul de intersecție al diagonalelor AC și BD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În paralelogramul ABCD, diagonalele se taie în segmente congruente la intersecția lor în punctul O:
AO=OC=2AC=243=23 cm
Din relația AC=2BD, deducem lungimea diagonalei BD:
BD=2AC=23 cm⟹BO=OD=2BD=223=3 cm
În triunghiul ABO, calculăm pătratele laturilor:
AB2+BO2=32+(3)2=9+3=12AO2=(23)2=4⋅3=12
Deoarece AB2+BO2=AO2, conform reciprocei Teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ABO este dreptunghic în B:
m(∠ABO)=90∘⟹AB⊥BD
În triunghiul dreptunghic ABD (m(∠ABD)=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora:
AD2=AB2+BD2=32+(23)2=9+12=21AD=21 cm
(2 puncte)
b) Analizăm patrulaterul BECD:
CE∥DB (din ipoteză)
CD∥BE (deoarece ABCD este paralelogram ⟹CD∥AB, iar E∈AB)
Rezultă că patrulaterul BECD este un paralelogram.
Cum m(∠DBE)=90∘ (deoarece AB⊥BD), paralelogramul BECD are un unghi drept, deci este dreptunghi.
Într-un dreptunghi, laturile opuse sunt congruente:
CE=BD=23 cmșiBE=CD=AB=3 cm
De asemenea, CE⊥BE, deci triunghiul CAE este dreptunghic în E (m(∠CEA)=90∘).
În triunghiul dreptunghic CAE:
Cateta CE=23 cm
Ipotenuza AC=43 cm
Observăm că CE=2AC. Conform reciprocei Teoremei unghiului de 30∘, unghiul opus catetei CE are măsura de 30∘:
m(∠CAE)=30∘
În triunghiul dreptunghic CAE, unghiurile ascuțite sunt complementare:
m(∠ACE)=90∘−m(∠CAE)=90∘−30∘=60∘
Deoarece punctul O se află pe segmentul [AC], unghiul ∠OCE coincide cu ∠ACE:
m(∠OCE)=60∘
În triunghiul COE:
OC=2AC=23 cmșiCE=23 cm⟹OC=CE
Triunghiul COE este un triunghi isoscel (OC=CE) care are un unghi cu măsura de 60∘ (m(∠OCE)=60∘).
Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘ este echilateral. Așadar, triunghiul COE este echilateral. (3 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCD cu AB=12 cm și VA=122 cm. Punctele M și N sunt mijloacele laturilor BC și respectiv AB.
(2p) a) Arată că unghiul format de dreptele MN și VA are măsura egală cu 60∘.
(3p) b) Dacă E și F sunt centrele de greutate ale triunghiurilor VAB și VBC, arată că dreapta EF este paralelă cu planul (VAC).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul ABC, punctul N este mijlocul laturii [AB], iar punctul M este mijlocul laturii [BC].
Segmentul [MN] unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci este linie mijlocie în triunghiul ABC:
MN∥AC
Deoarece MN∥AC, măsura unghiului dintre dreptele MN și VA este egală cu măsura unghiului dintre dreptele AC și VA:
∠(MN,VA)=∠(AC,VA)=∠VAC
Baza ABCD este pătrat cu latura AB=12 cm. Lungimea diagonalei pătratului este:
AC=AB2=122 cm
Piramida VABCD fiind regulată, toate muchiile laterale sunt egale:
VA=VB=VC=VD=122 cm
În triunghiul VAC, avem:
VA=VC=AC=122 cm
Toate cele trei laturi sunt congruente, prin urmare triunghiul VAC este echilateral. Toate unghiurile sale au măsura de 60∘:
m(∠VAC)=60∘
Rezultă că măsura unghiului format de dreptele MN și VA este egală cu 60∘. (2 puncte)
b) În triunghiul VAB, N este mijlocul laturii [AB], deci [VN] este mediană.
Punctul E fiind centrul de greutate al triunghiului VAB, se află pe mediana [VN] la două treimi de vârf:
VNVE=32
În triunghiul VBC, M este mijlocul laturii [BC], deci [VM] este mediană.
Punctul F fiind centrul de greutate al triunghiului VBC, se află pe mediana [VM] la două treimi de vârf:
VMVF=32
În triunghiul VMN, punctele E∈[VN] și F∈[VM] determină rapoarte egale pe laturi:
VNVE=VMVF=32
Conform reciprocei Teoremei lui Thales în triunghiul VMN, rezultă că:
EF∥MN
De la subpunctul a), știm că MN∥AC. Din tranzitivitatea relației de paralelism a dreptelor în spațiu:
EF∥MNșiMN∥AC⟹EF∥AC
Dreapta AC este inclusă în planul (VAC) (AC⊂(VAC)), iar dreapta EF nu este inclusă în planul (VAC) (EF⊂(VAC)).
Conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan, rezultă că: