1. Rezultatul calculului 7−7⋅7+7 este egal cu: (5p)
a) 7
b) 0
c) −35
d) 35
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi înmulțirea:
7⋅7=49
Expresia devine:
7−49+7
Efectuăm scăderea și adunarea de la stânga la dreapta:
7−49=−42−42+7=−35
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. Se consideră mulțimile A={x∈N∣x este divizor al numa˘rului 4} și B={y∈N∣y este multiplu al numa˘rului 8;y<16}. Dintre afirmațiile de mai jos, adevărată este: (5p)
a) Mulțimea A este inclusă în mulțimea B
b) Mulțimea B este inclusă în mulțimea A
c) Mulțimile A și B au același cardinal
d) Mulțimile A și B sunt disjuncte
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm elementele mulțimii A prin scrierea divizorilor naturali ai lui 4:
D4={1,2,4}⟹A={1,2,4}
Determinăm elementele mulțimii B prin scrierea multiplilor naturali ai numărului 8 strict mai mici decât 16:
M8={0,8,16,24,…}⟹B={0,8}
Analizăm intersecția celor două mulțimi:
A∩B={1,2,4}∩{0,8}=∅
Deoarece nu au niciun element comun (A∩B=∅), mulțimile A și B sunt disjuncte.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. Suma soluțiilor ecuației ∣x−2∣+1=7 este: (5p)
a) 8
b) 4
c) −4
d) 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Izolăm modulul scăzând 1 din ambii membri:
∣x−2∣=7−1⟺∣x−2∣=6
Ecuația cu modul generează două ramuri posibile:
x−2=6⟹x1=6+2=8
x−2=−6⟹x2=−6+2=−4
Calculăm suma soluțiilor:
x1+x2=8+(−4)=4
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Produsul numerelor întregi din intervalul [−1;3] este egal cu: (5p)
a) 0
b) −6
c) 4
d) −3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Identificăm numerele întregi din intervalul închis [−1;3]:
[−1;3]∩Z={−1,0,1,2,3}
Deoarece numărul 0 aparține acestui interval, orice produs care conține factorul 0 este egal cu 0:
P=(−1)⋅0⋅1⋅2⋅3=0
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
5. Darius, Laura, Bianca și Ana au calculat raportul numerelor a=75−12 și b=275+12. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Darius
Laura
Bianca
Ana
43
153
4
41
Rezultatul corect a fost obținut de către:
a) Darius
b) Laura
c) Bianca
d) Ana
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoatem factorii de sub radicali pentru 75 și 12:
75=25⋅3=5312=4⋅3=23
Calculăm numerele a și b:
a=53−23=33b=2⋅53+23=103+23=123
Calculăm raportul numerelor a și b:
ba=12333=123=41
Comparând cu rezultatele din tabel, Ana a obținut fracția 41.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. Daria afirmă: „Ecuația x2+8x+20=0 nu are soluții reale”. Afirmația Dariei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm discriminantul Δ al ecuației de gradul al doilea x2+8x+20=0, unde a=1, b=8, c=20:
Δ=b2−4ac=82−4⋅1⋅20=64−80=−16
Deoarece Δ=−16<0, ecuația nu admite soluții reale.
(Alternativ, restrângem pătratul unei sume: x2+8x+20=(x+4)2+4≥4>0 pentru orice x∈R, deci expresia nu poate fi niciodată egală cu zero.)
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare distincte A, B, C și D, în această ordine, astfel încât lungimile segmentelor AB, BC și CD sunt exprimate în cm și sunt egale cu cele mai mici numere pare consecutive. Raportul lungimilor segmentelor AB și AD este egal cu: (5p)
a) 0
b) 21
c) 51
d) 61
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentelor le corespund lungimi strict pozitive, reprezentate de cele mai mici numere pare consecutive nenule:
AB=2 cm,BC=4 cm,CD=6 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A, B, C, D, lungimea segmentului AD este:
AD=AB+BC+CD=2+4+6=12 cm
Calculăm raportul lungimilor segmentelor AB și AD:
ADAB=122=61
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
2. În figura alăturată este reprezentat unghiul AOB și M este un punct situat în interiorul lui astfel încât distanțele de la M la laturile unghiului să fie egale cu 5 cm. Dacă măsura unghiului AOB este de 60∘, atunci lungimea segmentului OM este egală cu: (5p)
a) 10 cm
b) 103 cm
c) 5 cm
d) 53 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul M fiind egal depărtat de laturile unghiului ∢AOB, el aparține bisectoarei acestuia:
d(M,OA)=d(M,OB)=5 cm⟹[OM este bisectoarea unghiului ∢AOB
Măsura unghiului ∢AOM este:
∢AOM=2∢AOB=260∘=30∘
Fie P piciorul perpendicularei duse din M pe semidreapta OA (MP⊥OA, P∈OA). Triunghiul △OPM este dreptunghic în P, cu ∢POM=30∘ și cateta opusă MP=5 cm.
Conform teoremei unghiului de 30∘:
MP=2OM⟹OM=2⋅MP=2⋅5=10 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=28 cm, BC=35 cm și AC=21 cm. Punctul M este mijlocul laturii BC. Lungimea segmentului AM este egală cu: (5p)
a) 14 cm
b) 10,5 cm
c) 17,5 cm
d) 16,5 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Verificăm dacă triunghiul ABC este dreptunghic folosind reciproca teoremei lui Pitagora. Calculăm pătratele laturilor:
AB2=282=784AC2=212=441BC2=352=1225
Observăm că:
AB2+AC2=784+441=1225=BC2
(De remarcat că raportul laturilor este 21:28:35=3:4:5, deci este un triunghi egiptean amplificat cu 7.)
Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul △ABC este dreptunghic în A (∢BAC=90∘).
Segmentul AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC. Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
AM=2BC=235=17,5 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD cu măsura unghiului BAD egală cu 45∘, AD⊥DB și AB=22 cm. Lungimea diagonalei AC este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 5 cm
c) 25 cm
d) 2 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul △ADB, știm că AD⊥DB, deci ∢ADB=90∘.
Cum măsura unghiului ∢DAB=45∘, triunghiul △ADB este dreptunghic isoscel, având AD=DB.
Ipotenuza este AB=22 cm. Relația dintre catetă și ipotenuză într-un triunghi dreptunghic isoscel este:
AB=AD2⟹AD=222=2 cm
Așadar:
AD=DB=2 cm
Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc în punctul O (AC∩BD={O}):
DO=OB=2DB=22=1 cm
Triunghiul △ADO este dreptunghic în D (∢ADO=90∘), cu catetele AD=2 cm și DO=1 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în △ADO:
AO=AD2+DO2=22+12=4+1=5 cm
Punctul O fiind mijlocul diagonalei AC:
AC=2⋅AO=25 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, înscris în cercul de centru O și rază 10 cm. Dacă măsura unghiului B este egală cu 50∘ și măsura unghiului C este egală cu 70∘, atunci lungimea laturii BC este egală cu: (5p)
a) 10 cm
b) 5 cm
c) 53 cm
d) 103 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi măsura unghiului ∢BAC din triunghiul ABC:
∢A=180∘−(∢B+∢C)=180∘−(50∘+70∘)=180∘−120∘=60∘
Unghiul înscris în cerc ∢BAC subîntinde arcul mic BC⌢. Măsura arcului BC⌢ este dublul măsurii unghiului înscris:
m(BC⌢)=2⋅m(∢BAC)=2⋅60∘=120∘
Unghiul la centru corespunzător este ∢BOC:
m(∢BOC)=m(BC⌢)=120∘
Triunghiul △BOC este isoscel, cu OB=OC=R=10 cm.
Fie OM⊥BC înălțimea dusă din O pe coarda BC (M fiind mijlocul lui BC).
În triunghiul dreptunghic △OMB:
∢BOM=2∢BOC=2120∘=60∘BM=OB⋅sin(60∘)=10⋅23=53 cm
Lungimea corzii BC este:
BC=2⋅BM=2⋅53=103 cm
(Alternativ, conform teoremei sinusurilor: sinABC=2R⟹BC=2R⋅sin60∘=2⋅10⋅23=103 cm.)
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată o cutie plină cu suc, având forma unui paralelipiped dreptunghic ABCDEFGH cu AB=4 cm, BC=3 cm, AE=1,2 dm. Cantitatea de suc din cutie este egală cu: (5p)
a) 0,144 dl
b) 1,44 dl
c) 14,4 dl
d) 144 dl
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Transformăm toate dimensiunile în aceeași unitate de măsură (cm):
AE=1,2 dm=12 cm
Calculăm volumul paralelipipedului dreptunghic în cm3:
V=AB⋅BC⋅AE=4⋅3⋅12=144 cm3
Efectuăm transformările în unități de capacitate:
1 dm3=1 litru=1000 cm3⟹1 cm3=0,001 l144 cm3=0,144 l
Știind că 1 litru=10 decilitri (dl):
0,144 l=0,144⋅10 dl=1,44 dl
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Într-o cantină sunt mese cu patru și respectiv trei picioare. Se știe că mesele au în total 63 de picioare.
(2p) a) Este posibil ca numărul meselor cu trei picioare să fie 5? Justificați răspunsul dat. (3p) b) Știind că numărul de mese din cantină este 19, determinați câte mese cu 4 picioare sunt.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea ipotezei: 5 mese cu trei picioare:
Dacă ar fi 5 mese cu 3 picioare, numărul de picioare al acestora ar fi:
5⋅3=15 picioare
Picioarele rămase pentru mesele cu 4 picioare ar fi:
63−15=48 picioare
(1p)
Aflăm numărul de mese cu 4 picioare:
48:4=12 mese
Deoarece 12 este un număr natural (12∈N), această situație este posibilă.
Prin urmare, este posibil ca numărul meselor cu trei picioare să fie 5.
(1p)
b) Determinarea numărului de mese cu 4 picioare:
Notăm:
a= numărul meselor cu 3 picioare
b= numărul meselor cu 4 picioare
Scriem sistemul de ecuații conform enunțului:
{a+b=193a+4b=63
(1p)
Înmulțim prima ecuație cu 3:
3a+3b=57
(1p)
Scădem această ecuație din cea de-a doua:
(3a+4b)−(3a+3b)=63−57⟹b=6
(1p)
În cantină sunt 6 mese cu 4 picioare (și a=19−6=13 mese cu 3 picioare).
Folosind rezultatul de la subpunctul a) și proprietatea exponentului negativ (4−x21)−1=4−x2:
E(x)=x1⋅(−x2−44x)⋅(4−x2)
(1p)
Deoarece 4−x2=−(x2−4):
−x2−44x⋅(4−x2)=−x2−44x⋅[−(x2−4)]=4x
Înlocuim în expresie:
E(x)=x1⋅4x=4
(1p)
Calculăm acum [1+E(x)]2025:
[1+E(x)]2025=(1+4)2025=52025
Deoarece 52025=5⋅52024∈N, numărul obținut este un număr natural divizibil cu 5.
(1p)
3. Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=x3−3 și g:R→R, g(x)=3x3+3.
(2p) a) Arată că media aritmetică dintre f(0) și g(0) este egală cu zero. (3p) b) Determină măsura unghiului format de reprezentările grafice ale celor două funcții.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul mediei aritmetice:
Calculăm valorile funcțiilor în x=0:
f(0)=0⋅3−3=−3g(0)=30⋅3+3=3
(1p)
Calculăm media aritmetică ma:
ma=2f(0)+g(0)=2−3+3=20=0
(1p)
b) Măsura unghiului format de graficele celor două funcții:
Punctul de intersecție al graficelor:
Egalăm f(x)=g(x):
x3−3=3x3+3
Împărțim prin 3:
x−1=3x+1⟺x−3x=2⟺32x=2⟹x=3
Calculăm ordonata: y=f(3)=33−3=23.
Punctul comun este M(3;23).
(1p)
Intersecțiile cu axa Ox:
Pentru Gf∩Ox: f(x)=0⟹x3−3=0⟹x=1⟹A(1;0).
Pentru Gg∩Ox: g(x)=0⟹3x3+3=0⟹3x=−1⟹x=−3⟹B(−3;0).
(1p)
Determinarea măsurii unghiului ∢AMB:
Fie M′(3;0) proiecția lui M pe axa Ox. Triunghiul △M′AM este dreptunghic în M′, având AM′=3−1=2 și MM′=23:
AM=AM′2+MM′2=22+(23)2=4+12=16=4
În triunghiul dreptunghic △M′BM, avem BM′=3−(−3)=6 și MM′=23:
BM=BM′2+MM′2=62+(23)2=36+12=48=43
Lungimea segmentului AB de pe axa Ox este:
AB=1−(−3)=4
Verificăm natura triunghiului △MAB calculând pătratele laturilor:
Deoarece cos(∢AMB)=23, unghiul format de reprezentările grafice ale celor două funcții are măsura:
m(∢AMB)=30∘
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu ∢BAC=30∘ și BC=4 cm. Punctul S este simetricul punctului B în raport cu dreapta AC.
(2p) a) Arată că perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 8(3+1) cm. (3p) b) Demonstrează că dreapta DS este perpendiculară pe dreapta SB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul perimetrului dreptunghiului ABCD:
În triunghiul dreptunghic △ABC (∢B=90∘), măsura unghiului ∢BAC este de 30∘.
Conform teoremei unghiului de 30∘:
BC=2AC⟹AC=2⋅BC=2⋅4=8 cm
(1p)
Aplicăm teorema lui Pitagora în △ABC:
AB=AC2−BC2=82−42=64−16=48=43 cm
Calculăm perimetrul dreptunghiului ABCD:
PABCD=2(AB+BC)=2(43+4)=8(3+1) cm
(1p)
b) Demonstrarea perpendicularității DS⊥SB:
Proprietățile simetriei: S fiind simetricul punctului B în raport cu dreapta AC, dreapta AC este mediatoarea segmentului SB.
Dacă notăm AC∩SB={E}, avem AC⊥SB și BE=SE=2SB.
(1p)
Lungimea segmentului SO:
Fie O punctul de intersecție al diagonalelor dreptunghiului ABCD (AC∩BD={O}).
Deoarece O∈AC, iar AC este mediatoarea segmentului SB, punctul O este egal depărtat de capetele S și B:
OS=OB
(1p)
Unghiul drept în triunghiul △DSB:
Diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc în O:
OB=OD=2BD⟹OS=OB=OD=2BD
În triunghiul △DSB, segmentul SO este mediană corespunzătoare laturii BD, iar lungimea sa este egală cu jumătate din lungimea laturii BD (SO=2BD).
Conform reciprocei teoremei medianei în triunghiul △DSB:
∢DSB=90∘⟹DS⊥SB
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD cu AD=6 cm, DC=63 cm și măsura unghiului A este egală cu 30∘.
(2p) a) Arată că aria paralelogramului ABCD este egală cu 183 cm2. (3p) b) Punctul E este proiecția punctului D pe AB, iar F este proiecția punctului D pe CB. Arată că dreptele EF și DB sunt paralele.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei paralelogramului ABCD:
Fie DE⊥AB, cu E∈AB, înălțimea paralelogramului corespunzătoare bazei AB.
În triunghiul dreptunghic △DEA (∢DEA=90∘):
∢DAE=30∘⟹DE=2AD=26=3 cm
(1p)
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, deci AB=DC=63 cm.
Aria paralelogramului este:
AABCD=AB⋅DE=63⋅3=183 cm2
(1p)
b) Demonstrarea paralelismului EF∥DB:
Natura triunghiului △DAB:
În triunghiul dreptunghic △DEA, aplicăm teorema lui Pitagora sau funcția cosinus:
AE=AD⋅cos(30∘)=6⋅23=33 cm
Cum AB=63 cm, lungimea segmentului EB este:
EB=AB−AE=63−33=33 cm
Deoarece AE=EB, segmentul DE este atât înălțime, cât și mediană în triunghiul △DAB, deci △DAB este isoscel de bază AB, cu DA=DB=6 cm.
Rezultă că:
∢DBA=∢DAB=30∘
(1p)
Patrulaterul inscriptibil DEBF:
Punctul E este proiecția lui D pe AB (∢DEB=90∘).
Punctul F este proiecția lui D pe CB (∢DFB=90∘).
Patrulaterul DEBF are două unghiuri opuse drepte:
∢DEB+∢DFB=90∘+90∘=180∘
Prin urmare, patrulaterul DEBF este inscriptibil într-un cerc de diametru DB.
(1p)
Paralelismul dreptelor EF și DB:
În cercul circumscris patrulaterului inscriptibil DEBF, unghiurile ∢DEF și ∢DBF subîntind același arc DF⌢, deci sunt congruente:
∢DEF=∢DBF
Deoarece AD∥BC și DB este secantă, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢ADB=∢DBC
În triunghiul isoscel △DAB, avem ∢ADB=180∘−2⋅30∘=120∘.
Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic △DFB:
∢FDB=90∘−∢DBF=90∘−60∘=30∘
Deoarece unghiurile alterne interne ∢FDB și ∢EFD formate de dreptele DB și EF cu secanta DF sunt egale cu 30∘:
∢EFD=∢FDB=30∘⟹EF∥DB
(1p)
6. Fie VABCD o piramidă patrulateră regulată, cu AB=182 cm și AC∩BD={O}. Punctul O′∈VO astfel încât OO′=12 cm. Prin O′ se construiește un plan paralel cu baza piramidei, care intersectează muchiile VA, VB, VC, VD în punctele A′, B′, C′, respectiv D′, iar ∢A′AD=60∘.
(2p) a) Calculați O′M, unde M este mijlocul laturii BC. (3p) b) Calculați volumul piramidei VA′B′C′D′.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii segmentului O′M:
Punctul O este centrul bazei pătratice ABCD, iar M este mijlocul laturii BC.
Segmentul OM este apotema bazei:
OM=2AB=2182=92 cm
(1p)
Piramida VABCD fiind regulată, înălțimea piramidei este VO⊥(ABCD).
Cum OM⊂(ABCD), rezultă că VO⊥OM, deci triunghiul △O′OM este dreptunghic în O (∢O′OM=90∘).
Aplicăm teorema lui Pitagora în △O′OM:
O′M2=OO′2+OM2=122+(92)2=144+81⋅2=144+162=306O′M=306=9⋅34=334 cm
(1p)
b) Calculul volumului piramidei VA′B′C′D′:
Determinarea înălțimii piramidei VO:
Punctul A′ aparține muchiei laterale VA, deci unghiul ∢A′AD este unghiul ∢VAD.
Cum ∢VAD=60∘ și piramida este regulată (VA=VD), triunghiul △VAD este echilateral:
VA=AD=182 cm
Baza fiind un pătrat de latură AB=182 cm, diagonala AC este:
AC=AB2=182⋅2=18⋅2=36 cm⟹AO=2AC=18 cm
În triunghiul dreptunghic △VOA (∢VOA=90∘):
VO=VA2−AO2=(182)2−182=182⋅2−182=182=18 cm
(1p)
Asemănarea piramidelor și calculul laturii secțiunii:
Știind că VO=18 cm și OO′=12 cm, înălțimea piramidei mici este:
VO′=VO−OO′=18−12=6 cm
Planul (A′B′C′D′) fiind paralel cu baza (ABCD), piramidele VA′B′C′D′ și VABCD sunt asemenea, raportul de asemănare fiind: