BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Constanța

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Constanța

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 7−7⋅7+77 - 7 \cdot 7 + 7 este egal cu: (5p)

a) 77
b) 00
c) −35-35
d) 3535

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi înmulțirea:

7⋅7=497 \cdot 7 = 49

Expresia devine:

7−49+77 - 49 + 7

Efectuăm scăderea și adunarea de la stânga la dreapta:

7−49=−427 - 49 = -42 −42+7=−35-42 + 7 = -35

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. Se consideră mulțimile A={x∈N∣x este divizor al numa˘rului 4}A = \{x \in \mathbb{N} \mid x \text{ este divizor al numărului } 4\} și B={y∈N∣y este multiplu al numa˘rului 8; y<16}B = \{y \in \mathbb{N} \mid y \text{ este multiplu al numărului } 8;\, y < 16\}. Dintre afirmațiile de mai jos, adevărată este: (5p)

a) Mulțimea AA este inclusă în mulțimea BB
b) Mulțimea BB este inclusă în mulțimea AA
c) Mulțimile AA și BB au același cardinal
d) Mulțimile AA și BB sunt disjuncte

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm elementele mulțimii AA prin scrierea divizorilor naturali ai lui 44:

D4={1,2,4}  ⟹  A={1,2,4}D_4 = \{1, 2, 4\} \implies A = \{1, 2, 4\}

Determinăm elementele mulțimii BB prin scrierea multiplilor naturali ai numărului 88 strict mai mici decât 1616:

M8={0,8,16,24,… }  ⟹  B={0,8}M_8 = \{0, 8, 16, 24, \dots\} \implies B = \{0, 8\}

Analizăm intersecția celor două mulțimi:

A∩B={1,2,4}∩{0,8}=∅A \cap B = \{1, 2, 4\} \cap \{0, 8\} = \emptyset

Deoarece nu au niciun element comun (A∩B=∅A \cap B = \emptyset), mulțimile AA și BB sunt disjuncte.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. Suma soluțiilor ecuației ∣x−2∣+1=7|x - 2| + 1 = 7 este: (5p)

a) 88
b) 44
c) −4-4
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Izolăm modulul scăzând 11 din ambii membri:

∣x−2∣=7−1  ⟺  ∣x−2∣=6|x - 2| = 7 - 1 \iff |x - 2| = 6

Ecuația cu modul generează două ramuri posibile:

  1. x−2=6  ⟹  x1=6+2=8x - 2 = 6 \implies x_1 = 6 + 2 = 8
  2. x−2=−6  ⟹  x2=−6+2=−4x - 2 = -6 \implies x_2 = -6 + 2 = -4

Calculăm suma soluțiilor:

x1+x2=8+(−4)=4x_1 + x_2 = 8 + (-4) = 4

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Produsul numerelor întregi din intervalul [−1;3][-1; 3] este egal cu: (5p)

a) 00
b) −6-6
c) 44
d) −3-3

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Identificăm numerele întregi din intervalul închis [−1;3][-1; 3]:

[−1;3]∩Z={−1,0,1,2,3}[-1; 3] \cap \mathbb{Z} = \{-1, 0, 1, 2, 3\}

Deoarece numărul 00 aparține acestui interval, orice produs care conține factorul 00 este egal cu 00:

P=(−1)⋅0⋅1⋅2⋅3=0P = (-1) \cdot 0 \cdot 1 \cdot 2 \cdot 3 = 0

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


5. Darius, Laura, Bianca și Ana au calculat raportul numerelor a=75−12a = \sqrt{75} - \sqrt{12} și b=275+12b = 2\sqrt{75} + \sqrt{12}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

DariusLauraBiancaAna
434\sqrt{3}15315\sqrt{3}4414\frac{1}{4}

Rezultatul corect a fost obținut de către:

a) Darius
b) Laura
c) Bianca
d) Ana

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorii de sub radicali pentru 75\sqrt{75} și 12\sqrt{12}:

75=25⋅3=53\sqrt{75} = \sqrt{25 \cdot 3} = 5\sqrt{3} 12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3}

Calculăm numerele aa și bb:

a=53−23=33a = 5\sqrt{3} - 2\sqrt{3} = 3\sqrt{3} b=2⋅53+23=103+23=123b = 2 \cdot 5\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 10\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 12\sqrt{3}

Calculăm raportul numerelor aa și bb:

ab=33123=312=14\frac{a}{b} = \frac{3\sqrt{3}}{12\sqrt{3}} = \frac{3}{12} = \frac{1}{4}

Comparând cu rezultatele din tabel, Ana a obținut fracția 14\frac{1}{4}.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. Daria afirmă: „Ecuația x2+8x+20=0x^2 + 8x + 20 = 0 nu are soluții reale”. Afirmația Dariei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm discriminantul Δ\Delta al ecuației de gradul al doilea x2+8x+20=0x^2 + 8x + 20 = 0, unde a=1a = 1, b=8b = 8, c=20c = 20:

Δ=b2−4ac=82−4⋅1⋅20=64−80=−16\Delta = b^2 - 4ac = 8^2 - 4 \cdot 1 \cdot 20 = 64 - 80 = -16

Deoarece Δ=−16<0\Delta = -16 < 0, ecuația nu admite soluții reale.

(Alternativ, restrângem pătratul unei sume: x2+8x+20=(x+4)2+4≥4>0x^2 + 8x + 20 = (x + 4)^2 + 4 \ge 4 > 0 pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}, deci expresia nu poate fi niciodată egală cu zero.)

Prin urmare, afirmația Dariei este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare distincte AA, BB, CC și DD, în această ordine, astfel încât lungimile segmentelor ABAB, BCBC și CDCD sunt exprimate în cm\text{cm} și sunt egale cu cele mai mici numere pare consecutive. Raportul lungimilor segmentelor ABAB și ADAD este egal cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D

a) 00
b) 12\frac{1}{2}
c) 15\frac{1}{5}
d) 16\frac{1}{6}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentelor le corespund lungimi strict pozitive, reprezentate de cele mai mici numere pare consecutive nenule:

AB=2 cm,BC=4 cm,CD=6 cmAB = 2\text{ cm}, \quad BC = 4\text{ cm}, \quad CD = 6\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea AA, BB, CC, DD, lungimea segmentului ADAD este:

AD=AB+BC+CD=2+4+6=12 cmAD = AB + BC + CD = 2 + 4 + 6 = 12\text{ cm}

Calculăm raportul lungimilor segmentelor ABAB și ADAD:

ABAD=212=16\frac{AB}{AD} = \frac{2}{12} = \frac{1}{6}

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


2. În figura alăturată este reprezentat unghiul AOBAOB și MM este un punct situat în interiorul lui astfel încât distanțele de la MM la laturile unghiului să fie egale cu 5 cm5\text{ cm}. Dacă măsura unghiului AOBAOB este de 60∘60^\circ, atunci lungimea segmentului OMOM este egală cu: (5p)

Unghiul AOB și punctul M

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 103 cm10\sqrt{3}\text{ cm}
c) 5 cm5\text{ cm}
d) 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul MM fiind egal depărtat de laturile unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB, el aparține bisectoarei acestuia:

d(M,OA)=d(M,OB)=5 cm  ⟹  [OM este bisectoarea unghiului ∢AOBd(M, OA) = d(M, OB) = 5\text{ cm} \implies [OM \text{ este bisectoarea unghiului } \sphericalangle AOB

Măsura unghiului ∢AOM\sphericalangle AOM este:

∢AOM=∢AOB2=60∘2=30∘\sphericalangle AOM = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Fie PP piciorul perpendicularei duse din MM pe semidreapta OAOA (MP⊥OAMP \perp OA, P∈OAP \in OA). Triunghiul △OPM\triangle OPM este dreptunghic în PP, cu ∢POM=30∘\sphericalangle POM = 30^\circ și cateta opusă MP=5 cmMP = 5\text{ cm}.

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:

MP=OM2  ⟹  OM=2⋅MP=2⋅5=10 cmMP = \frac{OM}{2} \implies OM = 2 \cdot MP = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=28 cmAB = 28\text{ cm}, BC=35 cmBC = 35\text{ cm} și AC=21 cmAC = 21\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii BCBC. Lungimea segmentului AMAM este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC cu mediana AM

a) 14 cm14\text{ cm}
b) 10,5 cm10,5\text{ cm}
c) 17,5 cm17,5\text{ cm}
d) 16,5 cm16,5\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Verificăm dacă triunghiul ABCABC este dreptunghic folosind reciproca teoremei lui Pitagora. Calculăm pătratele laturilor:

AB2=282=784AB^2 = 28^2 = 784 AC2=212=441AC^2 = 21^2 = 441 BC2=352=1225BC^2 = 35^2 = 1225

Observăm că:

AB2+AC2=784+441=1225=BC2AB^2 + AC^2 = 784 + 441 = 1225 = BC^2

(De remarcat că raportul laturilor este 21:28:35=3:4:521 : 28 : 35 = 3 : 4 : 5, deci este un triunghi egiptean amplificat cu 77.)

Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în AA (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ).
Segmentul AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC. Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:

AM=BC2=352=17,5 cmAM = \frac{BC}{2} = \frac{35}{2} = 17,5\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu măsura unghiului BADBAD egală cu 45∘45^\circ, AD⊥DBAD \perp DB și AB=22 cmAB = 2\sqrt{2}\text{ cm}. Lungimea diagonalei ACAC este egală cu: (5p)

Paralelogramul ABCD

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 5 cm\sqrt{5}\text{ cm}
c) 25 cm2\sqrt{5}\text{ cm}
d) 2 cm\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul △ADB\triangle ADB, știm că AD⊥DBAD \perp DB, deci ∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ.
Cum măsura unghiului ∢DAB=45∘\sphericalangle DAB = 45^\circ, triunghiul △ADB\triangle ADB este dreptunghic isoscel, având AD=DBAD = DB.

Ipotenuza este AB=22 cmAB = 2\sqrt{2}\text{ cm}. Relația dintre catetă și ipotenuză într-un triunghi dreptunghic isoscel este:

AB=AD2  ⟹  AD=222=2 cmAB = AD\sqrt{2} \implies AD = \frac{2\sqrt{2}}{\sqrt{2}} = 2\text{ cm}

Așadar:

AD=DB=2 cmAD = DB = 2\text{ cm}

Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc în punctul OO (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}):

DO=OB=DB2=22=1 cmDO = OB = \frac{DB}{2} = \frac{2}{2} = 1\text{ cm}

Triunghiul △ADO\triangle ADO este dreptunghic în DD (∢ADO=90∘\sphericalangle ADO = 90^\circ), cu catetele AD=2 cmAD = 2\text{ cm} și DO=1 cmDO = 1\text{ cm}.
Aplicăm teorema lui Pitagora în △ADO\triangle ADO:

AO=AD2+DO2=22+12=4+1=5 cmAO = \sqrt{AD^2 + DO^2} = \sqrt{2^2 + 1^2} = \sqrt{4 + 1} = \sqrt{5}\text{ cm}

Punctul OO fiind mijlocul diagonalei ACAC:

AC=2⋅AO=25 cmAC = 2 \cdot AO = 2\sqrt{5}\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, înscris în cercul de centru OO și rază 10 cm10\text{ cm}. Dacă măsura unghiului BB este egală cu 50∘50^\circ și măsura unghiului CC este egală cu 70∘70^\circ, atunci lungimea laturii BCBC este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC înscris în cerc

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}
d) 103 cm10\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi măsura unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC din triunghiul ABCABC:

∢A=180∘−(∢B+∢C)=180∘−(50∘+70∘)=180∘−120∘=60∘\sphericalangle A = 180^\circ - (\sphericalangle B + \sphericalangle C) = 180^\circ - (50^\circ + 70^\circ) = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Unghiul înscris în cerc ∢BAC\sphericalangle BAC subîntinde arcul mic BC⌢\overparen{BC}. Măsura arcului BC⌢\overparen{BC} este dublul măsurii unghiului înscris:

m(BC⌢)=2⋅m(∢BAC)=2⋅60∘=120∘m(\overparen{BC}) = 2 \cdot m(\sphericalangle BAC) = 2 \cdot 60^\circ = 120^\circ

Unghiul la centru corespunzător este ∢BOC\sphericalangle BOC:

m(∢BOC)=m(BC⌢)=120∘m(\sphericalangle BOC) = m(\overparen{BC}) = 120^\circ

Triunghiul △BOC\triangle BOC este isoscel, cu OB=OC=R=10 cmOB = OC = R = 10\text{ cm}.
Fie OM⊥BCOM \perp BC înălțimea dusă din OO pe coarda BCBC (MM fiind mijlocul lui BCBC).
În triunghiul dreptunghic △OMB\triangle OMB:

∢BOM=∢BOC2=120∘2=60∘\sphericalangle BOM = \frac{\sphericalangle BOC}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ BM=OB⋅sin⁡(60∘)=10⋅32=53 cmBM = OB \cdot \sin(60^\circ) = 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

Lungimea corzii BCBC este:

BC=2⋅BM=2⋅53=103 cmBC = 2 \cdot BM = 2 \cdot 5\sqrt{3} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

(Alternativ, conform teoremei sinusurilor: BCsin⁡A=2R  ⟹  BC=2R⋅sin⁡60∘=2⋅10⋅32=103 cm\frac{BC}{\sin A} = 2R \implies BC = 2R \cdot \sin 60^\circ = 2 \cdot 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 10\sqrt{3}\text{ cm}.)

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o cutie plină cu suc, având forma unui paralelipiped dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, BC=3 cmBC = 3\text{ cm}, AE=1,2 dmAE = 1,2\text{ dm}. Cantitatea de suc din cutie este egală cu: (5p)

Cutia de suc ABCDEFGH

a) 0,144 dl0,144\text{ dl}
b) 1,44 dl1,44\text{ dl}
c) 14,4 dl14,4\text{ dl}
d) 144 dl144\text{ dl}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Transformăm toate dimensiunile în aceeași unitate de măsură (cm\text{cm}):

AE=1,2 dm=12 cmAE = 1,2\text{ dm} = 12\text{ cm}

Calculăm volumul paralelipipedului dreptunghic în cm3\text{cm}^3:

V=AB⋅BC⋅AE=4⋅3⋅12=144 cm3V = AB \cdot BC \cdot AE = 4 \cdot 3 \cdot 12 = 144\text{ cm}^3

Efectuăm transformările în unități de capacitate:

1 dm3=1 litru=1000 cm3  ⟹  1 cm3=0,001 l1\text{ dm}^3 = 1\text{ litru} = 1000\text{ cm}^3 \implies 1\text{ cm}^3 = 0,001\text{ l} 144 cm3=0,144 l144\text{ cm}^3 = 0,144\text{ l}

Știind că 1 litru=10 decilitri1\text{ litru} = 10\text{ decilitri} (dl\text{dl}):

0,144 l=0,144⋅10 dl=1,44 dl0,144\text{ l} = 0,144 \cdot 10\text{ dl} = 1,44\text{ dl}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Într-o cantină sunt mese cu patru și respectiv trei picioare. Se știe că mesele au în total 6363 de picioare.

(2p) a) Este posibil ca numărul meselor cu trei picioare să fie 55? Justificați răspunsul dat.
(3p) b) Știind că numărul de mese din cantină este 1919, determinați câte mese cu 44 picioare sunt.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea ipotezei: 55 mese cu trei picioare:

Dacă ar fi 55 mese cu 33 picioare, numărul de picioare al acestora ar fi:

5⋅3=15 picioare5 \cdot 3 = 15\text{ picioare}

Picioarele rămase pentru mesele cu 44 picioare ar fi:

63−15=48 picioare63 - 15 = 48\text{ picioare}

(1p)

Aflăm numărul de mese cu 44 picioare:

48:4=12 mese48 : 4 = 12\text{ mese}

Deoarece 1212 este un număr natural (12∈N12 \in \mathbb{N}), această situație este posibilă.

Prin urmare, este posibil ca numărul meselor cu trei picioare să fie 55.

(1p)


b) Determinarea numărului de mese cu 44 picioare:

Notăm:

  • a=a = numărul meselor cu 33 picioare
  • b=b = numărul meselor cu 44 picioare

Scriem sistemul de ecuații conform enunțului:

{a+b=193a+4b=63\begin{cases} a + b = 19 \\ 3a + 4b = 63 \end{cases}

(1p)

Înmulțim prima ecuație cu 33:

3a+3b=573a + 3b = 57

(1p)

Scădem această ecuație din cea de-a doua:

(3a+4b)−(3a+3b)=63−57  ⟹  b=6(3a + 4b) - (3a + 3b) = 63 - 57 \implies b = 6

(1p)

În cantină sunt 66 mese cu 44 picioare (și a=19−6=13a = 19 - 6 = 13 mese cu 33 picioare).


2. Se consideră expresia:

E(x)=1x⋅(x−2x+2+x+22−x+4xx2−4)⋅(14−x2)−1,unde x∈R∖{−2,0,2}E(x) = \frac{1}{x} \cdot \left( \frac{x - 2}{x + 2} + \frac{x + 2}{2 - x} + \frac{4x}{x^2 - 4} \right) \cdot \left( \frac{1}{4 - x^2} \right)^{-1}, \quad \text{unde } x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 0, 2\}

(2p) a) Arată că:

x−2x+2+x+22−x+4xx2−4=−4xx2−4,oricare ar fi x∈R∖{−2,2}\frac{x - 2}{x + 2} + \frac{x + 2}{2 - x} + \frac{4x}{x^2 - 4} = -\frac{4x}{x^2 - 4}, \quad \text{oricare ar fi } x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}

(3p) b) Arată că [1+E(x)]2025[1 + E(x)]^{2025} este un număr natural divizibil cu 55.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea parantezei la numitor comun:

Observăm că 2−x=−(x−2)2 - x = -(x - 2) și x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x - 2)(x + 2).
Schimbăm semnul celui de-al doilea termen:

x+22−x=−x+2x−2\frac{x + 2}{2 - x} = -\frac{x + 2}{x - 2}

Expresia din paranteză devine:

x−2x+2−x+2x−2+4x(x−2)(x+2)\frac{x - 2}{x + 2} - \frac{x + 2}{x - 2} + \frac{4x}{(x - 2)(x + 2)}

Aducem la numitorul comun (x−2)(x+2)(x - 2)(x + 2):

(x−2)2−(x+2)2+4x(x−2)(x+2)\frac{(x - 2)^2 - (x + 2)^2 + 4x}{(x - 2)(x + 2)}

(1p)

Dezvoltăm numărătorul:

(x−2)2=x2−4x+4(x - 2)^2 = x^2 - 4x + 4 (x+2)2=x2+4x+4(x + 2)^2 = x^2 + 4x + 4 (x2−4x+4)−(x2+4x+4)+4x=x2−4x+4−x2−4x−4+4x=−4x(x^2 - 4x + 4) - (x^2 + 4x + 4) + 4x = x^2 - 4x + 4 - x^2 - 4x - 4 + 4x = -4x

Așadar:

−4x(x−2)(x+2)=−4xx2−4\frac{-4x}{(x - 2)(x + 2)} = -\frac{4x}{x^2 - 4}

(1p)


b) Calculul expresiei E(x)E(x) și divizibilitatea:

Folosind rezultatul de la subpunctul a) și proprietatea exponentului negativ (14−x2)−1=4−x2\left(\frac{1}{4 - x^2}\right)^{-1} = 4 - x^2:

E(x)=1x⋅(−4xx2−4)⋅(4−x2)E(x) = \frac{1}{x} \cdot \left( -\frac{4x}{x^2 - 4} \right) \cdot (4 - x^2)

(1p)

Deoarece 4−x2=−(x2−4)4 - x^2 = -(x^2 - 4):

−4xx2−4⋅(4−x2)=−4xx2−4⋅[−(x2−4)]=4x-\frac{4x}{x^2 - 4} \cdot (4 - x^2) = -\frac{4x}{x^2 - 4} \cdot [-(x^2 - 4)] = 4x

Înlocuim în expresie:

E(x)=1x⋅4x=4E(x) = \frac{1}{x} \cdot 4x = 4

(1p)

Calculăm acum [1+E(x)]2025[1 + E(x)]^{2025}:

[1+E(x)]2025=(1+4)2025=52025[1 + E(x)]^{2025} = (1 + 4)^{2025} = 5^{2025}

Deoarece 52025=5⋅52024∈N5^{2025} = 5 \cdot 5^{2024} \in \mathbb{N}, numărul obținut este un număr natural divizibil cu 55.

(1p)


3. Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3−3f(x) = x\sqrt{3} - \sqrt{3} și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=x33+3g(x) = \frac{x\sqrt{3}}{3} + \sqrt{3}.

(2p) a) Arată că media aritmetică dintre f(0)f(0) și g(0)g(0) este egală cu zero.
(3p) b) Determină măsura unghiului format de reprezentările grafice ale celor două funcții.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul mediei aritmetice:

Calculăm valorile funcțiilor în x=0x = 0:

f(0)=0⋅3−3=−3f(0) = 0 \cdot \sqrt{3} - \sqrt{3} = -\sqrt{3} g(0)=0⋅33+3=3g(0) = \frac{0 \cdot \sqrt{3}}{3} + \sqrt{3} = \sqrt{3}

(1p)

Calculăm media aritmetică mam_a:

ma=f(0)+g(0)2=−3+32=02=0m_a = \frac{f(0) + g(0)}{2} = \frac{-\sqrt{3} + \sqrt{3}}{2} = \frac{0}{2} = 0

(1p)


b) Măsura unghiului format de graficele celor două funcții:

Graficele funcțiilor f și g

  1. Punctul de intersecție al graficelor:
    Egalăm f(x)=g(x)f(x) = g(x):

    x3−3=x33+3x\sqrt{3} - \sqrt{3} = \frac{x\sqrt{3}}{3} + \sqrt{3}

    Împărțim prin 3\sqrt{3}:

    x−1=x3+1  ⟺  x−x3=2  ⟺  2x3=2  ⟹  x=3x - 1 = \frac{x}{3} + 1 \iff x - \frac{x}{3} = 2 \iff \frac{2x}{3} = 2 \implies x = 3

    Calculăm ordonata: y=f(3)=33−3=23y = f(3) = 3\sqrt{3} - \sqrt{3} = 2\sqrt{3}.
    Punctul comun este M(3;23)M(3; 2\sqrt{3}).

(1p)

  1. Intersecțiile cu axa OxOx:
    • Pentru Gf∩OxG_f \cap Ox: f(x)=0  ⟹  x3−3=0  ⟹  x=1  ⟹  A(1;0)f(x) = 0 \implies x\sqrt{3} - \sqrt{3} = 0 \implies x = 1 \implies A(1; 0).
    • Pentru Gg∩OxG_g \cap Ox: g(x)=0  ⟹  x33+3=0  ⟹  x3=−1  ⟹  x=−3  ⟹  B(−3;0)g(x) = 0 \implies \frac{x\sqrt{3}}{3} + \sqrt{3} = 0 \implies \frac{x}{3} = -1 \implies x = -3 \implies B(-3; 0).

(1p)

  1. Determinarea măsurii unghiului ∢AMB\sphericalangle AMB:
    Fie M′(3;0)M'(3; 0) proiecția lui MM pe axa OxOx. Triunghiul △M′AM\triangle M'AM este dreptunghic în M′M', având AM′=3−1=2AM' = 3 - 1 = 2 și MM′=23MM' = 2\sqrt{3}:

    AM=AM′2+MM′2=22+(23)2=4+12=16=4AM = \sqrt{AM'^2 + MM'^2} = \sqrt{2^2 + (2\sqrt{3})^2} = \sqrt{4 + 12} = \sqrt{16} = 4

    În triunghiul dreptunghic △M′BM\triangle M'BM, avem BM′=3−(−3)=6BM' = 3 - (-3) = 6 și MM′=23MM' = 2\sqrt{3}:

    BM=BM′2+MM′2=62+(23)2=36+12=48=43BM = \sqrt{BM'^2 + MM'^2} = \sqrt{6^2 + (2\sqrt{3})^2} = \sqrt{36 + 12} = \sqrt{48} = 4\sqrt{3}

    Lungimea segmentului ABAB de pe axa OxOx este:

    AB=1−(−3)=4AB = 1 - (-3) = 4

    Verificăm natura triunghiului △MAB\triangle MAB calculând pătratele laturilor:

    AM2+AB2=42+42=16+16=32≠48=BM2AM^2 + AB^2 = 4^2 + 4^2 = 16 + 16 = 32 \neq 48 = BM^2

    Dar observăm că:

    AM2+BM2=42+(43)2=16+48=64=82≠16AM^2 + BM^2 = 4^2 + (4\sqrt{3})^2 = 16 + 48 = 64 = 8^2 \neq 16

    Aplicăm teorema cosinusului în △MAB\triangle MAB:

    AB2=AM2+BM2−2⋅AM⋅BM⋅cos⁡(∢AMB)AB^2 = AM^2 + BM^2 - 2 \cdot AM \cdot BM \cdot \cos(\sphericalangle AMB) 42=42+(43)2−2⋅4⋅43⋅cos⁡(∢AMB)4^2 = 4^2 + (4\sqrt{3})^2 - 2 \cdot 4 \cdot 4\sqrt{3} \cdot \cos(\sphericalangle AMB) 16=16+48−323⋅cos⁡(∢AMB)16 = 16 + 48 - 32\sqrt{3} \cdot \cos(\sphericalangle AMB) 323⋅cos⁡(∢AMB)=48  ⟹  cos⁡(∢AMB)=48323=323=3232\sqrt{3} \cdot \cos(\sphericalangle AMB) = 48 \implies \cos(\sphericalangle AMB) = \frac{48}{32\sqrt{3}} = \frac{3}{2\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{2}

    Deoarece cos⁡(∢AMB)=32\cos(\sphericalangle AMB) = \frac{\sqrt{3}}{2}, unghiul format de reprezentările grafice ale celor două funcții are măsura:

    m(∢AMB)=30∘m(\sphericalangle AMB) = 30^\circ

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu ∢BAC=30∘\sphericalangle BAC = 30^\circ și BC=4 cmBC = 4\text{ cm}. Punctul SS este simetricul punctului BB în raport cu dreapta ACAC.

Dreptunghiul ABCD și punctul S

(2p) a) Arată că perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 8(3+1) cm8(\sqrt{3} + 1)\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că dreapta DSDS este perpendiculară pe dreapta SBSB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul perimetrului dreptunghiului ABCDABCD:

În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ), măsura unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC este de 30∘30^\circ.
Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:

BC=AC2  ⟹  AC=2⋅BC=2⋅4=8 cmBC = \frac{AC}{2} \implies AC = 2 \cdot BC = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

(1p)

Aplicăm teorema lui Pitagora în △ABC\triangle ABC:

AB=AC2−BC2=82−42=64−16=48=43 cmAB = \sqrt{AC^2 - BC^2} = \sqrt{8^2 - 4^2} = \sqrt{64 - 16} = \sqrt{48} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Calculăm perimetrul dreptunghiului ABCDABCD:

PABCD=2(AB+BC)=2(43+4)=8(3+1) cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC) = 2(4\sqrt{3} + 4) = 8(\sqrt{3} + 1)\text{ cm}

(1p)


b) Demonstrarea perpendicularității DS⊥SBDS \perp SB:

Rezolvare Exercițiul 4

  1. Proprietățile simetriei:
    SS fiind simetricul punctului BB în raport cu dreapta ACAC, dreapta ACAC este mediatoarea segmentului SBSB.
    Dacă notăm AC∩SB={E}AC \cap SB = \{E\}, avem AC⊥SBAC \perp SB și BE=SE=SB2BE = SE = \frac{SB}{2}.

(1p)

  1. Lungimea segmentului SOSO:
    Fie OO punctul de intersecție al diagonalelor dreptunghiului ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).
    Deoarece O∈ACO \in AC, iar ACAC este mediatoarea segmentului SBSB, punctul OO este egal depărtat de capetele SS și BB:

    OS=OBOS = OB

(1p)

  1. Unghiul drept în triunghiul △DSB\triangle DSB:
    Diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc în OO:

    OB=OD=BD2  ⟹  OS=OB=OD=BD2OB = OD = \frac{BD}{2} \implies OS = OB = OD = \frac{BD}{2}

    În triunghiul △DSB\triangle DSB, segmentul SOSO este mediană corespunzătoare laturii BDBD, iar lungimea sa este egală cu jumătate din lungimea laturii BDBD (SO=BD2SO = \frac{BD}{2}).
    Conform reciprocei teoremei medianei în triunghiul △DSB\triangle DSB:

    ∢DSB=90∘  ⟹  DS⊥SB\sphericalangle DSB = 90^\circ \implies DS \perp SB

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCDABCD cu AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, DC=63 cmDC = 6\sqrt{3}\text{ cm} și măsura unghiului AA este egală cu 30∘30^\circ.

Paralelogramul ABCD

(2p) a) Arată că aria paralelogramului ABCDABCD este egală cu 183 cm218\sqrt{3}\text{ cm}^2.
(3p) b) Punctul EE este proiecția punctului DD pe ABAB, iar FF este proiecția punctului DD pe CBCB. Arată că dreptele EFEF și DBDB sunt paralele.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul ariei paralelogramului ABCDABCD:

Fie DE⊥ABDE \perp AB, cu E∈ABE \in AB, înălțimea paralelogramului corespunzătoare bazei ABAB.
În triunghiul dreptunghic △DEA\triangle DEA (∢DEA=90∘\sphericalangle DEA = 90^\circ):

∢DAE=30∘  ⟹  DE=AD2=62=3 cm\sphericalangle DAE = 30^\circ \implies DE = \frac{AD}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(1p)

Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, deci AB=DC=63 cmAB = DC = 6\sqrt{3}\text{ cm}.
Aria paralelogramului este:

AABCD=AB⋅DE=63⋅3=183 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot DE = 6\sqrt{3} \cdot 3 = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


b) Demonstrarea paralelismului EF∥DBEF \parallel DB:

Rezolvare Exercițiul 5

  1. Natura triunghiului △DAB\triangle DAB:
    În triunghiul dreptunghic △DEA\triangle DEA, aplicăm teorema lui Pitagora sau funcția cosinus:

    AE=AD⋅cos⁡(30∘)=6⋅32=33 cmAE = AD \cdot \cos(30^\circ) = 6 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

    Cum AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm}, lungimea segmentului EBEB este:

    EB=AB−AE=63−33=33 cmEB = AB - AE = 6\sqrt{3} - 3\sqrt{3} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

    Deoarece AE=EBAE = EB, segmentul DEDE este atât înălțime, cât și mediană în triunghiul △DAB\triangle DAB, deci △DAB\triangle DAB este isoscel de bază ABAB, cu DA=DB=6 cmDA = DB = 6\text{ cm}.
    Rezultă că:

    ∢DBA=∢DAB=30∘\sphericalangle DBA = \sphericalangle DAB = 30^\circ

(1p)

  1. Patrulaterul inscriptibil DEBFDEBF:
    Punctul EE este proiecția lui DD pe ABAB (∢DEB=90∘\sphericalangle DEB = 90^\circ).
    Punctul FF este proiecția lui DD pe CBCB (∢DFB=90∘\sphericalangle DFB = 90^\circ).
    Patrulaterul DEBFDEBF are două unghiuri opuse drepte:

    ∢DEB+∢DFB=90∘+90∘=180∘\sphericalangle DEB + \sphericalangle DFB = 90^\circ + 90^\circ = 180^\circ

    Prin urmare, patrulaterul DEBFDEBF este inscriptibil într-un cerc de diametru DBDB.

(1p)

  1. Paralelismul dreptelor EFEF și DBDB:
    În cercul circumscris patrulaterului inscriptibil DEBFDEBF, unghiurile ∢DEF\sphericalangle DEF și ∢DBF\sphericalangle DBF subîntind același arc DF⌢\overparen{DF}, deci sunt congruente:

    ∢DEF=∢DBF\sphericalangle DEF = \sphericalangle DBF

    Deoarece AD∥BCAD \parallel BC și DBDB este secantă, unghiurile alterne interne sunt congruente:

    ∢ADB=∢DBC\sphericalangle ADB = \sphericalangle DBC

    În triunghiul isoscel △DAB\triangle DAB, avem ∢ADB=180∘−2⋅30∘=120∘\sphericalangle ADB = 180^\circ - 2 \cdot 30^\circ = 120^\circ.
    Pe de altă parte, în triunghiul dreptunghic △DFB\triangle DFB:

    ∢FDB=90∘−∢DBF=90∘−60∘=30∘\sphericalangle FDB = 90^\circ - \sphericalangle DBF = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

    Deoarece unghiurile alterne interne ∢FDB\sphericalangle FDB și ∢EFD\sphericalangle EFD formate de dreptele DBDB și EFEF cu secanta DFDF sunt egale cu 30∘30^\circ:

    ∢EFD=∢FDB=30∘  ⟹  EF∥DB\sphericalangle EFD = \sphericalangle FDB = 30^\circ \implies EF \parallel DB

(1p)


6. Fie VABCDVABCD o piramidă patrulateră regulată, cu AB=182 cmAB = 18\sqrt{2}\text{ cm} și AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}. Punctul O′∈VOO' \in VO astfel încât OO′=12 cmOO' = 12\text{ cm}. Prin O′O' se construiește un plan paralel cu baza piramidei, care intersectează muchiile VAVA, VBVB, VCVC, VDVD în punctele A′A', B′B', C′C', respectiv D′D', iar ∢A′AD=60∘\sphericalangle A'AD = 60^\circ.

Piramida patrulateră regulată VABCD

(2p) a) Calculați O′MO'M, unde MM este mijlocul laturii BCBC.
(3p) b) Calculați volumul piramidei VA′B′C′D′VA'B'C'D'.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul lungimii segmentului O′MO'M:

Punctul OO este centrul bazei pătratice ABCDABCD, iar MM este mijlocul laturii BCBC.
Segmentul OMOM este apotema bazei:

OM=AB2=1822=92 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{18\sqrt{2}}{2} = 9\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

Piramida VABCDVABCD fiind regulată, înălțimea piramidei este VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD).
Cum OM⊂(ABCD)OM \subset (ABCD), rezultă că VO⊥OMVO \perp OM, deci triunghiul △O′OM\triangle O'OM este dreptunghic în OO (∢O′OM=90∘\sphericalangle O'OM = 90^\circ).

Aplicăm teorema lui Pitagora în △O′OM\triangle O'OM:

O′M2=OO′2+OM2=122+(92)2=144+81⋅2=144+162=306O'M^2 = OO'^2 + OM^2 = 12^2 + (9\sqrt{2})^2 = 144 + 81 \cdot 2 = 144 + 162 = 306 O′M=306=9⋅34=334 cmO'M = \sqrt{306} = \sqrt{9 \cdot 34} = 3\sqrt{34}\text{ cm}

(1p)


b) Calculul volumului piramidei VA′B′C′D′VA'B'C'D':

Rezolvare Exercițiul 6

  1. Determinarea înălțimii piramidei VOVO:
    Punctul A′A' aparține muchiei laterale VAVA, deci unghiul ∢A′AD\sphericalangle A'AD este unghiul ∢VAD\sphericalangle VAD.
    Cum ∢VAD=60∘\sphericalangle VAD = 60^\circ și piramida este regulată (VA=VDVA = VD), triunghiul △VAD\triangle VAD este echilateral:

    VA=AD=182 cmVA = AD = 18\sqrt{2}\text{ cm}

    Baza fiind un pătrat de latură AB=182 cmAB = 18\sqrt{2}\text{ cm}, diagonala ACAC este:

    AC=AB2=182⋅2=18⋅2=36 cm  ⟹  AO=AC2=18 cmAC = AB\sqrt{2} = 18\sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 18 \cdot 2 = 36\text{ cm} \implies AO = \frac{AC}{2} = 18\text{ cm}

    În triunghiul dreptunghic △VOA\triangle VOA (∢VOA=90∘\sphericalangle VOA = 90^\circ):

    VO=VA2−AO2=(182)2−182=182⋅2−182=182=18 cmVO = \sqrt{VA^2 - AO^2} = \sqrt{(18\sqrt{2})^2 - 18^2} = \sqrt{18^2 \cdot 2 - 18^2} = \sqrt{18^2} = 18\text{ cm}

(1p)

  1. Asemănarea piramidelor și calculul laturii secțiunii:
    Știind că VO=18 cmVO = 18\text{ cm} și OO′=12 cmOO' = 12\text{ cm}, înălțimea piramidei mici este:

    VO′=VO−OO′=18−12=6 cmVO' = VO - OO' = 18 - 12 = 6\text{ cm}

    Planul (A′B′C′D′)(A'B'C'D') fiind paralel cu baza (ABCD)(ABCD), piramidele VA′B′C′D′VA'B'C'D' și VABCDVABCD sunt asemenea, raportul de asemănare fiind:

    k=VO′VO=618=13k = \frac{VO'}{VO} = \frac{6}{18} = \frac{1}{3}

    Latura bazei mici A′B′A'B' este:

    A′B′=k⋅AB=13⋅182=62 cmA'B' = k \cdot AB = \frac{1}{3} \cdot 18\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  1. Calculul volumului piramidei VA′B′C′D′VA'B'C'D':
    Aria bazei pătratice A′B′C′D′A'B'C'D' este:

    AA′B′C′D′=(A′B′)2=(62)2=36⋅2=72 cm2\mathcal{A}_{A'B'C'D'} = (A'B')^2 = (6\sqrt{2})^2 = 36 \cdot 2 = 72\text{ cm}^2

    Volumul piramidei VA′B′C′D′VA'B'C'D' este:

    VVA′B′C′D′=AA′B′C′D′⋅VO′3=72⋅63=72⋅2=144 cm3\mathcal{V}_{VA'B'C'D'} = \frac{\mathcal{A}_{A'B'C'D'} \cdot VO'}{3} = \frac{72 \cdot 6}{3} = 72 \cdot 2 = 144\text{ cm}^3

(1p)