1. Valoarea lui x din figura alăturată, astfel încât dreptele a și b să fie paralele, este de: (5p)
a) 128∘
b) 40∘
c) 8∘
d) 58∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dreptele a și b sunt tăiate de o secantă.
Unghiurile marcate în figură, de măsuri 58∘ și 2x+42∘, se află ambele de aceeași parte a secantei (în stânga) și în exteriorul benzii delimitate de dreptele a și b. Ele sunt așadar unghiuri conjugate externe (sau externe de aceeași parte a secantei).
Pentru ca dreptele a și b să fie paralele, unghiurile conjugate externe trebuie să fie suplementare (suma măsurilor lor să fie 180∘):
58∘+(2x+42∘)=180∘
Efectuăm calculele:
2x+100∘=180∘2x=180∘−100∘=80∘x=280∘=40∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, paralelogramul ABCD reprezintă o suprafață de teren pe care se plantează lalele. Dacă AD=9 m, ∢ABC=120∘ și AD⊥DB, atunci perimetrul suprafeței ABCD este egal cu: (5p)
a) 54 m
b) 27 m
c) 36 m
d) 72 m
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În paralelogramul ABCD, unghiurile alăturate sunt suplementare:
∢DAB=180∘−∢ABC=180∘−120∘=60∘
Deoarece AD⊥DB, triunghiul △ADB este dreptunghic în D (∢ADB=90∘).
În triunghiul dreptunghic △ADB, măsura celuilalt unghi ascuțit este:
∢ABD=90∘−∢DAB=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta AD care se opune unghiului de 30∘ este jumătate din lungimea ipotenuzei AB:
AD=2AB⟹AB=2⋅AD=2⋅9=18 m
Laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente:
CD=AB=18 m,BC=AD=9 m
Perimetrul paralelogramului ABCD este:
PABCD=2(AB+AD)=2(18+9)=2⋅27=54 m
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
3. În figura alăturată, AB este coardă în cercul de centru O și rază OA=5 cm. Dacă AB=8 cm, atunci aria triunghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 20 cm2
b) 10 cm2
c) 12 cm2
d) 15 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul △AOB este isoscel, având două laturi egale cu raza cercului:
OA=OB=5 cm
Baza triunghiului este coarda AB=8 cm.
Construim apotema OM⊥AB, cu M∈AB. În triunghiul isoscel, înălțimea dusă din vârf pe bază este și mediană, deci M este mijlocul coardei AB:
AM=MB=2AB=28=4 cm
În triunghiul dreptunghic △OMA (∢OMA=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea OM:
OM=OA2−AM2=52−42=25−16=9=3 cm
Aria triunghiului △AOB este:
A△AOB=2AB⋅OM=28⋅3=12 cm2
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Figura alăturată reprezintă un dreptunghi ABCD, cu lungimea AB=12 m, iar lățimea AD=9 m. Atunci distanța de la punctul A la latura BD este egală cu: (5p)
a) 6,5 m
b) 7,5 m
c) 5,4 m
d) 7,2 m
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În dreptunghiul ABCD, triunghiul △DAB este dreptunghic în A (∢DAB=90∘).
Aflăm lungimea diagonalei BD cu teorema lui Pitagora:
BD=AB2+AD2=122+92=144+81=225=15 m
Distanța de la punctul A la latura BD este lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic △DAB:
d(A,BD)=BDAB⋅AD=1512⋅9=15108=7,2 m
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
5. În figura alăturată, ABCD este dreptunghi, iar M și N sunt mijloacele laturilor AB, respectiv AD. Dacă AB=18 cm și BD=30 cm, atunci aria patrulaterului BDNM este egală cu: (5p)
a) 108 cm2
b) 270 cm2
c) 162 cm2
d) 216 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic △DAB (∢DAB=90∘), cunoaștem cateta AB=18 cm și ipotenuza BD=30 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula lățimea AD:
AD=BD2−AB2=302−182=900−324=576=24 cm
Aria triunghiului dreptunghic △DAB este:
A△DAB=2AB⋅AD=218⋅24=216 cm2
Punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB și AD, deci:
AM=2AB=218=9 cm,AN=2AD=224=12 cm
Triunghiul △AMN este dreptunghic în A, cu aria:
A△AMN=2AM⋅AN=29⋅12=54 cm2
Aria patrulaterului BDNM se determină scăzând aria triunghiului △AMN din aria triunghiului △DAB:
ABDNM=A△DAB−A△AMN=216−54=162 cm2
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. În figura alăturată, DE∥BC, atunci x+y este egal cu: (5p)
a) 13
b) 14
c) 15
d) 16
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform figurii, în triunghiul △ABC avem D∈AB, E∈AC și DE∥BC.
Dimensiunile din figură sunt:
AD=x, DB=8⟹AB=x+8
AE=6, EC=y⟹AC=6+y
DE=9, BC=15
Conform Teoremei Fundamentale a Asemănării (T.F.A.), △ADE∼△ABC:
ABAD=ACAE=BCDE
Raportul de asemănare este:
BCDE=159=53
Aflăm valoarea lui x:
x+8x=53⟹5x=3(x+8)⟹5x=3x+24⟹2x=24⟹x=12
Aflăm valoarea lui y:
6+y6=53⟹3(6+y)=30⟹18+3y=30⟹3y=12⟹y=4
(Alternativ, prin Teorema lui Thales direct: DBAD=ECAE⟹812=y6⟹y=128⋅6=4.)
Calculăm suma cerută:
x+y=12+4=16
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Numărul natural n se împarte pe rând la 3,8,11 și se obțin resturile 2,7 și respectiv 10.
(2p) a) Verificați dacă n poate fi 527. Justificați.
(3p) b) Determinați cel mai mare număr natural n de trei cifre care îndeplinește condițiile din enunț.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificăm dacă împărțirile numărului 527 la 3,8 și 11 conduc la resturile cerute:
Împărțirea la 3:
527=3⋅175+2,cu 2<3
Restul împărțirii la 3 este 2.
Împărțirea la 8:
527=8⋅65+7,cu 7<8
Restul împărțirii la 8 este 7.
Împărțirea la 11:
527=11⋅47+10,cu 10<11
Restul împărțirii la 11 este 10.
Toate cele trei condiții sunt îndeplinite simultan, prin urmare numărul npoate fi 527.
(2 puncte)
b) Conform teoremei împărțirii cu rest, relațiile din enunț se scriu:
⎩⎨⎧n=3⋅c1+2n=8⋅c2+7n=11⋅c3+10
unde c1,c2,c3∈N.
Observăm că fiecare rest este cu 1 mai mic decât împărțitorul său (3−2=1, 8−7=1, 11−10=1). Adăugând 1 la ambii membri ai fiecărei egalități, obținem:
⎩⎨⎧n+1=3(c1+1)n+1=8(c2+1)n+1=11(c3+1)
Rezultă că numărul n+1 este un multiplu comun al numerelor 3,8 și 11.
Deoarece numerele 3,8 și 11 sunt prime între ele două câte două, cel mai mic multiplu comun al lor este produsul lor:
[3,8,11]=3⋅8⋅11=264
Așadar, n+1 este un multiplu nenul de 264:
n+1=264⋅k,k∈N∗⟹n=264k−1
Căutăm cel mai mare număr natural n de trei cifre (n≤999):
264k−1≤999⟹264k≤1000⟹k≤2641000≈3,78
Deoarece k este număr natural, valoarea maximă a lui k este k=3.
Pentru k=3, obținem:
n=264⋅3−1=792−1=791
Verificare:
791=3⋅263+2 (rest 2)
791=8⋅98+7 (rest 7)
791=11⋅71+10 (rest 10)
Așadar, cel mai mare număr natural de trei cifre este 791.
(3 puncte)
2. Se dau mulțimile A={x∈Zx+63x+8∈Z} și B = \{x \in \mathbb{Z} \;\middle|\; |x + 3| \le 4\}.
(2p) a) Aflați elementele mulțimii A.
(3p) b) Determinați cardinalul mulțimii A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Pentru ca fracția x+63x+8 să fie număr întreg, trebuie ca x+6∣3x+8.
Separăm partea întreagă a expresiei algebrice:
x+63x+8=x+63(x+6)−10=3−x+610
Pentru ca rezultatul să fie număr întreg, este necesar și suficient ca x+6 să fie un divizor întreg al lui 10:
x+6∈D10={−10,−5,−2,−1,1,2,5,10}
Scădem 6 din fiecare divizor pentru a determina valorile lui x:
x+6=−10⟹x=−16
x+6=−5⟹x=−11
x+6=−2⟹x=−8
x+6=−1⟹x=−7
x+6=1⟹x=−5
x+6=2⟹x=−4
x+6=5⟹x=−1
x+6=10⟹x=4
Prin urmare, mulțimea A este:
A={−16,−11,−8,−7,−5,−4,−1,4}
(2 puncte)
b) Pentru mulțimea B, rezolvăm inecuația cu modul în mulțimea numerelor întregi:
∣x+3∣≤4⟺−4≤x+3≤4
Scădem 3 din toți termenii:
−7≤x≤1
Cum x∈Z, elementele mulțimii B sunt:
B={−7,−6,−5,−4,−3,−2,−1,0,1}
Determinăm intersecția A∩B, selectând din A doar elementele cuprinse între −7 și 1:
−16∈/[−7,1]
−11∈/[−7,1]
−8∈/[−7,1]
−7∈[−7,1]
−5∈[−7,1]
−4∈[−7,1]
−1∈[−7,1]
4∈/[−7,1]
Rezultă:
A∩B={−7,−5,−4,−1}
Cardinalul mulțimii A∩B (numărul de elemente) este:
card(A∩B)=4
(3 puncte)
3. Se consideră proporția 5x+6y7x+3y=54.
(2p) a) Arătați că 5x=3y.
(3p) b) Calculați raportul 7x+9y5x+8y.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Egalăm produsul extremilor cu produsul mezilor în proporția dată:
5(7x+3y)=4(5x+6y)
Desfacem parantezele:
35x+15y=20x+24y
Trecem termenii cu x în membrul stâng și termenii cu y în membrul drept:
35x−20x=24y−15y15x=9y
Împărțim ambii membri prin 3:
5x=3y
ceea ce trebuia demonstrat.
(2 puncte)
b) Din relația 5x=3y, putem exprima termenii prin intermediul unui factor proporțional k=0:
3x=5y=k⟹x=3k,y=5k
Înlocuim x=3k și y=5k în raportul cerut:
7x+9y5x+8y=7(3k)+9(5k)5(3k)+8(5k)
Efectuăm calculele la numărător și numitor:
21k+45k15k+40k=66k55k
Simplificăm fracția prin factorul nenul 11k:
6655=65
Așadar, valoarea raportului este 65.
(3 puncte)
4. În figura alăturată, ABCD este trapez dreptunghic, în care AD=123 m, BC=24 m, CD=12 m.
(2p) a) Arătați că perimetrul trapezului este mai mic de 81 m.
(3p) b) Dacă {M}=AD∩BC, calculați aria triunghiului △MAB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Trapezul ABCD este dreptunghic cu AD⊥AB și AD⊥CD, deci înălțimea trapezului este AD=123 m, iar baza mică este CD=12 m.
Construim înălțimea CE⊥AB, cu E∈AB.
Patrulaterul AECD are trei unghiuri drepte (∢A=∢D=∢AEC=90∘), așadar AECD este dreptunghi:
AE=CD=12 m,CE=AD=123 m
În triunghiul dreptunghic △CEB (∢CEB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla segmentul EB:
EB=BC2−CE2=242−(123)2=576−144⋅3=576−432=144=12 m
(Observație: Deoarece BCEB=2412=21, rezultă ∢ECB=30∘ și ∢B=60∘.)
Lungimea bazei mari AB este:
AB=AE+EB=12+12=24 m
Calculăm perimetrul trapezului ABCD:
PABCD=AB+BC+CD+DA=24+24+12+123=60+123 m
Demonstrăm că PABCD<81 m:
60+123<81⟺123<21⟺43<7
Ridicăm la pătrat ambii membri pozitivi:
(43)2<72⟺48<49(Adeva˘rat)
Deci perimetrul trapezului este mai mic de 81 m.
(2 puncte)
b) Fie {M}=AD∩BC.
Deoarece CD∥AB, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării în triunghiul △MAB avem:
△MCD∼△MAB
Raportul de asemănare este:
ABCD=2412=21
Așadar, CD este linie mijlocie în triunghiul △MAB.
Rezultă că punctul D este mijlocul segmentului MA, prin urmare:
MD=DA=123 m⟹MA=2⋅DA=243 m
Triunghiul △MAB este dreptunghic în A (∢MAB=90∘).
Aria triunghiului dreptunghic △MAB este:
A△MAB=2MA⋅AB=2243⋅24=2883 m2
(3 puncte)
5. În figura alăturată, triunghiul MNP este echilateral, punctul O∈MA este centrul cercului, NP este tangentă la cerc în A și AM=48 cm.
(2p) a) Determinați perimetrul triunghiului MNP.
(3p) b) Arătați că sinusul unghiului ∢NOP este 743.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul echilateral △MNP, NP este tangentă la cercul de centru O∈MA în punctul A. Raza cercului OA este perpendiculară pe tangentă: OA⊥NP⟹MA⊥NP.
Așadar, AM este înălțimea corespunzătoare laturii NP în triunghiul echilateral △MNP.
Notând cu ℓ lungimea laturii triunghiului echilateral, formula înălțimii este:
h=2ℓ3
Știind că AM=48 cm:
2ℓ3=48⟹ℓ3=96⟹ℓ=396=3963=323 cm
Latura triunghiului este MN=NP=PM=323 cm.
Perimetrul triunghiului echilateral △MNP este:
P△MNP=3⋅ℓ=3⋅323=963 cm
(2 puncte)
b) Punctul M se află pe cerc, iar cercul este tangent la NP în A, cu centrul O∈MA. Prin urmare, segmentul MA este chiar diametrul cercului, iar centrul O este mijlocul segmentului MA:
R=OA=OM=2AM=248=24 cm
Înălțimea AM într-un triunghi echilateral este și mediană, deci A este mijlocul laturii NP:
AN=AP=2NP=2323=163 cm
În triunghiul dreptunghic △OAN (∢OAN=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea ipotenuzei ON:
6. În cubul ABCDA′B′C′D′ fie M,N,P,Q mijloacele muchiilor AA′,AD,B′C′, respectiv CC′.
(2p) a) Arătați că MN∥PQ.
(3p) b) Aflați măsura unghiului dintre MN și BC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Fie a lungimea muchiei cubului ABCDA′B′C′D′.
În triunghiul △A′AD:
Punctul M este mijlocul muchiei AA′, iar punctul N este mijlocul muchiei AD.
Segmentul MN unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci MN este linie mijlocie în △A′AD:
MN∥A′DșiMN=2A′D
În triunghiul △B′C′C:
Punctul P este mijlocul muchiei B′C′, iar punctul Q este mijlocul muchiei CC′.
Segmentul PQ este linie mijlocie în △B′C′C:
PQ∥B′CșiPQ=2B′C
Analizăm patrulaterul A′B′CD:
Muchiile A′B′ și DC sunt paralele și congruente (A′B′∥AB∥DC și A′B′=DC=a).
Un patrulater cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci A′B′CD este un paralelogram.
Într-un paralelogram, celelalte două laturi opuse sunt paralele și congruente:
A′D∥B′CșiA′D=B′C
Folosind tranzitivitatea relației de paralelism:
⎩⎨⎧MN∥A′DA′D∥B′CB′C∥PQ⟹MN∥PQ
De asemenea, MN=2A′D=2B′C=PQ.
(2 puncte)
b) Trebuie să determinăm măsura unghiului dintre dreptele necoplanare MN și BC, adică ∢(MN,BC).
Din subpunctul a), știm că MN∥A′D. Înlocuim dreapta MN cu paralela sa, A′D:
∢(MN,BC)=∢(A′D,BC)
În cubul ABCDA′B′C′D′, baza inferioară ABCD este pătrat, prin urmare:
BC∥AD
Înlocuim dreapta BC cu paralela sa, AD:
∢(A′D,BC)=∢(A′D,AD)=∢A′DA
Fața AA′D′D este un pătrat cu unghiul drept ∢A′AD=90∘ și laturile congruente AA′=AD=a. Segmentul A′D este diagonala acestui pătrat.
Deoarece diagonala unui pătrat este și bisectoarea unghiului său: