BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Cluj

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Cluj

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului (2+2⋅2):2+2(2 + 2 \cdot 2) : 2 + 2 este egal cu: (5p)

a) 55
b) 66
c) 22
d) 33

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor:

  1. În paranteză, efectuăm mai întâi înmulțirea:
2⋅2=42 \cdot 2 = 4
  1. Efectuăm adunarea din paranteză:
2+4=62 + 4 = 6
  1. Efectuăm împărțirea:
6:2=36 : 2 = 3
  1. Efectuăm adunarea finală:
3+2=53 + 2 = 5

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


2. Fie aa și bb numere naturale nenule. Dacă fracția a+b5a+12b\frac{a+b}{5a+12b} este echivalentă cu 16\frac{1}{6}, atunci ba\frac{b}{a} este: (5p)

a) 16\frac{1}{6}
b) 112\frac{1}{12}
c) 13\frac{1}{3}
d) 14\frac{1}{4}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Echivalența a două fracții înseamnă egalitatea produselor mezilor și extremilor:

a+b5a+12b=16  ⟺  6(a+b)=1⋅(5a+12b)\frac{a + b}{5a + 12b} = \frac{1}{6} \iff 6(a + b) = 1 \cdot (5a + 12b)

Desfacem parantezele:

6a+6b=5a+12b6a + 6b = 5a + 12b

Separăm termenii cu aa în membrul stâng și termenii cu bb în membrul drept:

6a−5a=12b−6b6a - 5a = 12b - 6b a=6ba = 6b

Împărțim ambii membri prin aa și prin 66 (având a,b≠0a, b \neq 0):

ba=16\frac{b}{a} = \frac{1}{6}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


3. Diferența dintre 20%20\% din 8080 și 80%80\% din 2020 este: (5p)

a) 3232
b) 0,50,5
c) 00
d) 11

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm fiecare procent în parte:

  1. 20%20\% din 8080:
20100⋅80=1600100=16\frac{20}{100} \cdot 80 = \frac{1600}{100} = 16
  1. 80%80\% din 2020:
80100⋅20=1600100=16\frac{80}{100} \cdot 20 = \frac{1600}{100} = 16

Diferența cerută este:

16−16=016 - 16 = 0

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. 1010 robinete umplu un bazin în 66 ore. 1515 robinete, cu același debit, umplu același bazin în: (5p)

a) 99 ore
b) 33 ore
c) 44 ore
d) 22 ore

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numărul de robinete și timpul de umplere sunt mărimi invers proporționale (un număr mai mare de robinete va umple bazinul într-un timp mai scurt):

10⋅6=15⋅t10 \cdot 6 = 15 \cdot t 60=15⋅t  ⟹  t=6015=4 ore60 = 15 \cdot t \implies t = \frac{60}{15} = 4\text{ ore}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. Dacă A={x∈N  |  8x∈N}A = \left\{x \in \mathbb{N} \;\middle|\; \frac{8}{x} \in \mathbb{N}\right\}, B={y∈Z  |  4y−3∈Z}B = \left\{y \in \mathbb{Z} \;\middle|\; \frac{4}{y-3} \in \mathbb{Z}\right\}, atunci A∩BA \cap B este: (5p)

a) {1;2;4;8}\{1; 2; 4; 8\}
b) {1;2;8}\{1; 2; 8\}
c) {1;2;4}\{1; 2; 4\}
d) {−2;−1;1;2}\{-2; -1; 1; 2\}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm elementele fiecărei mulțimi:

  1. Pentru mulțimea AA: Deoarece x∈Nx \in \mathbb{N} și 8x∈N\frac{8}{x} \in \mathbb{N}, numărul xx este un divizor natural nenul al lui 88:
x∈D8∩N∗={1,2,4,8}x \in \mathcal{D}_8 \cap \mathbb{N}^* = \{1, 2, 4, 8\}

Așadar:

A={1,2,4,8}A = \{1, 2, 4, 8\}
  1. Pentru mulțimea BB: Deoarece y∈Zy \in \mathbb{Z} și 4y−3∈Z\frac{4}{y - 3} \in \mathbb{Z}, numitorul y−3y - 3 este un divizor întreg al lui 44:
y−3∈D4={−4,−2,−1,1,2,4}y - 3 \in \mathcal{D}_4 = \{-4, -2, -1, 1, 2, 4\}

Adunăm 33 la fiecare divizor:

  • y−3=−4  ⟹  y=−1y - 3 = -4 \implies y = -1
  • y−3=−2  ⟹  y=1y - 3 = -2 \implies y = 1
  • y−3=−1  ⟹  y=2y - 3 = -1 \implies y = 2
  • y−3=1  ⟹  y=4y - 3 = 1 \implies y = 4
  • y−3=2  ⟹  y=5y - 3 = 2 \implies y = 5
  • y−3=4  ⟹  y=7y - 3 = 4 \implies y = 7

Așadar:

B={−1,1,2,4,5,7}B = \{-1, 1, 2, 4, 5, 7\}
  1. Calculăm intersecția A∩BA \cap B:
A∩B={1,2,4,8}∩{−1,1,2,4,5,7}={1,2,4}A \cap B = \{1, 2, 4, 8\} \cap \{-1, 1, 2, 4, 5, 7\} = \{1, 2, 4\}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Numărul real 232\sqrt{3} aparține intervalului (12,13)(\sqrt{12}, \sqrt{13})? (5p)

a) Adevărat
b) Fals

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem factorul de sub radical sub semnul radicalului:

23=22⋅3=4⋅3=122\sqrt{3} = \sqrt{2^2 \cdot 3} = \sqrt{4 \cdot 3} = \sqrt{12}

Intervalul dat, (12,13)(\sqrt{12}, \sqrt{13}), este un interval deschis la ambele extremități. Prin urmare, extremitatea din stânga, 12\sqrt{12}, nu aparține acestui interval:

12∉(12,13)\sqrt{12} \notin (\sqrt{12}, \sqrt{13})

Afirmația din enunț este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Valoarea lui xx din figura alăturată, astfel încât dreptele aa și bb să fie paralele, este de: (5p)

Subiectul II Exercițiul 1

a) 128∘128^\circ
b) 40∘40^\circ
c) 8∘8^\circ
d) 58∘58^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dreptele aa și bb sunt tăiate de o secantă.

Unghiurile marcate în figură, de măsuri 58∘58^\circ și 2x+42∘2x + 42^\circ, se află ambele de aceeași parte a secantei (în stânga) și în exteriorul benzii delimitate de dreptele aa și bb. Ele sunt așadar unghiuri conjugate externe (sau externe de aceeași parte a secantei).

Pentru ca dreptele aa și bb să fie paralele, unghiurile conjugate externe trebuie să fie suplementare (suma măsurilor lor să fie 180∘180^\circ):

58∘+(2x+42∘)=180∘58^\circ + (2x + 42^\circ) = 180^\circ

Efectuăm calculele:

2x+100∘=180∘2x + 100^\circ = 180^\circ 2x=180∘−100∘=80∘2x = 180^\circ - 100^\circ = 80^\circ x=80∘2=40∘x = \frac{80^\circ}{2} = 40^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, paralelogramul ABCDABCD reprezintă o suprafață de teren pe care se plantează lalele. Dacă AD=9 mAD = 9\text{ m}, ∢ABC=120∘\sphericalangle ABC = 120^\circ și AD⊥DBAD \perp DB, atunci perimetrul suprafeței ABCDABCD este egal cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 2

a) 54 m54\text{ m}
b) 27 m27\text{ m}
c) 36 m36\text{ m}
d) 72 m72\text{ m}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas
  1. În paralelogramul ABCDABCD, unghiurile alăturate sunt suplementare:
∢DAB=180∘−∢ABC=180∘−120∘=60∘\sphericalangle DAB = 180^\circ - \sphericalangle ABC = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ
  1. Deoarece AD⊥DBAD \perp DB, triunghiul △ADB\triangle ADB este dreptunghic în DD (∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ).

  2. În triunghiul dreptunghic △ADB\triangle ADB, măsura celuilalt unghi ascuțit este:

∢ABD=90∘−∢DAB=90∘−60∘=30∘\sphericalangle ABD = 90^\circ - \sphericalangle DAB = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  1. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta ADAD care se opune unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din lungimea ipotenuzei ABAB:
AD=AB2  ⟹  AB=2⋅AD=2⋅9=18 mAD = \frac{AB}{2} \implies AB = 2 \cdot AD = 2 \cdot 9 = 18\text{ m}
  1. Laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente:
CD=AB=18 m,BC=AD=9 mCD = AB = 18\text{ m}, \quad BC = AD = 9\text{ m}
  1. Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este:
PABCD=2(AB+AD)=2(18+9)=2⋅27=54 m\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + AD) = 2(18 + 9) = 2 \cdot 27 = 54\text{ m}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


3. În figura alăturată, ABAB este coardă în cercul de centru OO și rază OA=5 cmOA = 5\text{ cm}. Dacă AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, atunci aria triunghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 3

a) 20 cm220\text{ cm}^2
b) 10 cm210\text{ cm}^2
c) 12 cm212\text{ cm}^2
d) 15 cm215\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas
  1. Triunghiul △AOB\triangle AOB este isoscel, având două laturi egale cu raza cercului:
OA=OB=5 cmOA = OB = 5\text{ cm}
  1. Baza triunghiului este coarda AB=8 cmAB = 8\text{ cm}.

  2. Construim apotema OM⊥ABOM \perp AB, cu M∈ABM \in AB. În triunghiul isoscel, înălțimea dusă din vârf pe bază este și mediană, deci MM este mijlocul coardei ABAB:

AM=MB=AB2=82=4 cmAM = MB = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  1. În triunghiul dreptunghic △OMA\triangle OMA (∢OMA=90∘\sphericalangle OMA = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea OMOM:
OM=OA2−AM2=52−42=25−16=9=3 cmOM = \sqrt{OA^2 - AM^2} = \sqrt{5^2 - 4^2} = \sqrt{25 - 16} = \sqrt{9} = 3\text{ cm}
  1. Aria triunghiului △AOB\triangle AOB este:
A△AOB=AB⋅OM2=8⋅32=12 cm2\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{AB \cdot OM}{2} = \frac{8 \cdot 3}{2} = 12\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Figura alăturată reprezintă un dreptunghi ABCDABCD, cu lungimea AB=12 mAB = 12\text{ m}, iar lățimea AD=9 mAD = 9\text{ m}. Atunci distanța de la punctul AA la latura BDBD este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 4

a) 6,5 m6,5\text{ m}
b) 7,5 m7,5\text{ m}
c) 5,4 m5,4\text{ m}
d) 7,2 m7,2\text{ m}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas
  1. În dreptunghiul ABCDABCD, triunghiul △DAB\triangle DAB este dreptunghic în AA (∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ).

  2. Aflăm lungimea diagonalei BDBD cu teorema lui Pitagora:

BD=AB2+AD2=122+92=144+81=225=15 mBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{12^2 + 9^2} = \sqrt{144 + 81} = \sqrt{225} = 15\text{ m}
  1. Distanța de la punctul AA la latura BDBD este lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic △DAB\triangle DAB:
d(A,BD)=AB⋅ADBD=12⋅915=10815=7,2 m\text{d}(A, BD) = \frac{AB \cdot AD}{BD} = \frac{12 \cdot 9}{15} = \frac{108}{15} = 7,2\text{ m}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. În figura alăturată, ABCDABCD este dreptunghi, iar MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv ADAD. Dacă AB=18 cmAB = 18\text{ cm} și BD=30 cmBD = 30\text{ cm}, atunci aria patrulaterului BDNMBDNM este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 5

a) 108 cm2108\text{ cm}^2
b) 270 cm2270\text{ cm}^2
c) 162 cm2162\text{ cm}^2
d) 216 cm2216\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas
  1. În triunghiul dreptunghic △DAB\triangle DAB (∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ), cunoaștem cateta AB=18 cmAB = 18\text{ cm} și ipotenuza BD=30 cmBD = 30\text{ cm}.

  2. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula lățimea ADAD:

AD=BD2−AB2=302−182=900−324=576=24 cmAD = \sqrt{BD^2 - AB^2} = \sqrt{30^2 - 18^2} = \sqrt{900 - 324} = \sqrt{576} = 24\text{ cm}
  1. Aria triunghiului dreptunghic △DAB\triangle DAB este:
A△DAB=AB⋅AD2=18⋅242=216 cm2\mathcal{A}_{\triangle DAB} = \frac{AB \cdot AD}{2} = \frac{18 \cdot 24}{2} = 216\text{ cm}^2
  1. Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB și ADAD, deci:
AM=AB2=182=9 cm,AN=AD2=242=12 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm}, \quad AN = \frac{AD}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}
  1. Triunghiul △AMN\triangle AMN este dreptunghic în AA, cu aria:
A△AMN=AM⋅AN2=9⋅122=54 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMN} = \frac{AM \cdot AN}{2} = \frac{9 \cdot 12}{2} = 54\text{ cm}^2
  1. Aria patrulaterului BDNMBDNM se determină scăzând aria triunghiului △AMN\triangle AMN din aria triunghiului △DAB\triangle DAB:
ABDNM=A△DAB−A△AMN=216−54=162 cm2\mathcal{A}_{BDNM} = \mathcal{A}_{\triangle DAB} - \mathcal{A}_{\triangle AMN} = 216 - 54 = 162\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. În figura alăturată, DE∥BCDE \parallel BC, atunci x+yx + y este egal cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 6

a) 1313
b) 1414
c) 1515
d) 1616

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform figurii, în triunghiul △ABC\triangle ABC avem D∈ABD \in AB, E∈ACE \in AC și DE∥BCDE \parallel BC. Dimensiunile din figură sunt:

  • AD=xAD = x, DB=8  ⟹  AB=x+8DB = 8 \implies AB = x + 8
  • AE=6AE = 6, EC=y  ⟹  AC=6+yEC = y \implies AC = 6 + y
  • DE=9DE = 9, BC=15BC = 15

Conform Teoremei Fundamentale a Asemănării (T.F.A.), △ADE∼△ABC\triangle ADE \sim \triangle ABC:

ADAB=AEAC=DEBC\frac{AD}{AB} = \frac{AE}{AC} = \frac{DE}{BC}

Raportul de asemănare este:

DEBC=915=35\frac{DE}{BC} = \frac{9}{15} = \frac{3}{5}
  1. Aflăm valoarea lui xx:
xx+8=35  ⟹  5x=3(x+8)  ⟹  5x=3x+24  ⟹  2x=24  ⟹  x=12\frac{x}{x + 8} = \frac{3}{5} \implies 5x = 3(x + 8) \implies 5x = 3x + 24 \implies 2x = 24 \implies x = 12
  1. Aflăm valoarea lui yy:
66+y=35  ⟹  3(6+y)=30  ⟹  18+3y=30  ⟹  3y=12  ⟹  y=4\frac{6}{6 + y} = \frac{3}{5} \implies 3(6 + y) = 30 \implies 18 + 3y = 30 \implies 3y = 12 \implies y = 4

(Alternativ, prin Teorema lui Thales direct: ADDB=AEEC  ⟹  128=6y  ⟹  y=8⋅612=4\frac{AD}{DB} = \frac{AE}{EC} \implies \frac{12}{8} = \frac{6}{y} \implies y = \frac{8 \cdot 6}{12} = 4.)

  1. Calculăm suma cerută:
x+y=12+4=16x + y = 12 + 4 = 16

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Numărul natural nn se împarte pe rând la 3,8,113, 8, 11 și se obțin resturile 2,72, 7 și respectiv 1010.

(2p) a) Verificați dacă nn poate fi 527527. Justificați.
(3p) b) Determinați cel mai mare număr natural nn de trei cifre care îndeplinește condițiile din enunț.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificăm dacă împărțirile numărului 527527 la 3,83, 8 și 1111 conduc la resturile cerute:

  1. Împărțirea la 33:
527=3⋅175+2,cu 2<3527 = 3 \cdot 175 + 2, \quad \text{cu } 2 < 3

Restul împărțirii la 33 este 22.

  1. Împărțirea la 88:
527=8⋅65+7,cu 7<8527 = 8 \cdot 65 + 7, \quad \text{cu } 7 < 8

Restul împărțirii la 88 este 77.

  1. Împărțirea la 1111:
527=11⋅47+10,cu 10<11527 = 11 \cdot 47 + 10, \quad \text{cu } 10 < 11

Restul împărțirii la 1111 este 1010.

Toate cele trei condiții sunt îndeplinite simultan, prin urmare numărul nn poate fi 527527.

(2 puncte)


b) Conform teoremei împărțirii cu rest, relațiile din enunț se scriu:

{n=3⋅c1+2n=8⋅c2+7n=11⋅c3+10\begin{cases} n = 3 \cdot c_1 + 2 \\ n = 8 \cdot c_2 + 7 \\ n = 11 \cdot c_3 + 10 \end{cases}

unde c1,c2,c3∈Nc_1, c_2, c_3 \in \mathbb{N}.

Observăm că fiecare rest este cu 11 mai mic decât împărțitorul său (3−2=13 - 2 = 1, 8−7=18 - 7 = 1, 11−10=111 - 10 = 1). Adăugând 11 la ambii membri ai fiecărei egalități, obținem:

{n+1=3(c1+1)n+1=8(c2+1)n+1=11(c3+1)\begin{cases} n + 1 = 3(c_1 + 1) \\ n + 1 = 8(c_2 + 1) \\ n + 1 = 11(c_3 + 1) \end{cases}

Rezultă că numărul n+1n + 1 este un multiplu comun al numerelor 3,83, 8 și 1111.

Deoarece numerele 3,83, 8 și 1111 sunt prime între ele două câte două, cel mai mic multiplu comun al lor este produsul lor:

[3,8,11]=3⋅8⋅11=264[3, 8, 11] = 3 \cdot 8 \cdot 11 = 264

Așadar, n+1n + 1 este un multiplu nenul de 264264:

n+1=264⋅k,k∈N∗  ⟹  n=264k−1n + 1 = 264 \cdot k, \quad k \in \mathbb{N}^* \implies n = 264k - 1

Căutăm cel mai mare număr natural nn de trei cifre (n≤999n \le 999):

264k−1≤999  ⟹  264k≤1000  ⟹  k≤1000264≈3,78264k - 1 \le 999 \implies 264k \le 1000 \implies k \le \frac{1000}{264} \approx 3,78

Deoarece kk este număr natural, valoarea maximă a lui kk este k=3k = 3.

Pentru k=3k = 3, obținem:

n=264⋅3−1=792−1=791n = 264 \cdot 3 - 1 = 792 - 1 = 791

Verificare:

  • 791=3⋅263+2791 = 3 \cdot 263 + 2 (rest 22)
  • 791=8⋅98+7791 = 8 \cdot 98 + 7 (rest 77)
  • 791=11⋅71+10791 = 11 \cdot 71 + 10 (rest 1010)

Așadar, cel mai mare număr natural de trei cifre este 791791.

(3 puncte)


2. Se dau mulțimile A={x∈Z  |  3x+8x+6∈Z}A = \left\{x \in \mathbb{Z} \;\middle|\; \frac{3x+8}{x+6} \in \mathbb{Z}\right\} și B = \{x \in \mathbb{Z} \;\middle|\; |x + 3| \le 4\}.

(2p) a) Aflați elementele mulțimii AA.
(3p) b) Determinați cardinalul mulțimii A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Pentru ca fracția 3x+8x+6\frac{3x+8}{x+6} să fie număr întreg, trebuie ca x+6∣3x+8x + 6 \mid 3x + 8.

Separăm partea întreagă a expresiei algebrice:

3x+8x+6=3(x+6)−10x+6=3−10x+6\frac{3x + 8}{x + 6} = \frac{3(x + 6) - 10}{x + 6} = 3 - \frac{10}{x + 6}

Pentru ca rezultatul să fie număr întreg, este necesar și suficient ca x+6x + 6 să fie un divizor întreg al lui 1010:

x+6∈D10={−10,−5,−2,−1,1,2,5,10}x + 6 \in \mathcal{D}_{10} = \{-10, -5, -2, -1, 1, 2, 5, 10\}

Scădem 66 din fiecare divizor pentru a determina valorile lui xx:

  • x+6=−10  ⟹  x=−16x + 6 = -10 \implies x = -16
  • x+6=−5  ⟹  x=−11x + 6 = -5 \implies x = -11
  • x+6=−2  ⟹  x=−8x + 6 = -2 \implies x = -8
  • x+6=−1  ⟹  x=−7x + 6 = -1 \implies x = -7
  • x+6=1  ⟹  x=−5x + 6 = 1 \implies x = -5
  • x+6=2  ⟹  x=−4x + 6 = 2 \implies x = -4
  • x+6=5  ⟹  x=−1x + 6 = 5 \implies x = -1
  • x+6=10  ⟹  x=4x + 6 = 10 \implies x = 4

Prin urmare, mulțimea AA este:

A={−16,−11,−8,−7,−5,−4,−1,4}A = \{-16, -11, -8, -7, -5, -4, -1, 4\}

(2 puncte)


b) Pentru mulțimea BB, rezolvăm inecuația cu modul în mulțimea numerelor întregi:

∣x+3∣≤4  ⟺  −4≤x+3≤4|x + 3| \le 4 \iff -4 \le x + 3 \le 4

Scădem 33 din toți termenii:

−7≤x≤1-7 \le x \le 1

Cum x∈Zx \in \mathbb{Z}, elementele mulțimii BB sunt:

B={−7,−6,−5,−4,−3,−2,−1,0,1}B = \{-7, -6, -5, -4, -3, -2, -1, 0, 1\}

Determinăm intersecția A∩BA \cap B, selectând din AA doar elementele cuprinse între −7-7 și 11:

  • −16∉[−7,1]-16 \notin [-7, 1]
  • −11∉[−7,1]-11 \notin [-7, 1]
  • −8∉[−7,1]-8 \notin [-7, 1]
  • −7∈[−7,1]-7 \in [-7, 1]
  • −5∈[−7,1]-5 \in [-7, 1]
  • −4∈[−7,1]-4 \in [-7, 1]
  • −1∈[−7,1]-1 \in [-7, 1]
  • 4∉[−7,1]4 \notin [-7, 1]

Rezultă:

A∩B={−7,−5,−4,−1}A \cap B = \{-7, -5, -4, -1\}

Cardinalul mulțimii A∩BA \cap B (numărul de elemente) este:

card(A∩B)=4\text{card}(A \cap B) = 4

(3 puncte)


3. Se consideră proporția 7x+3y5x+6y=45\frac{7x+3y}{5x+6y} = \frac{4}{5}.

(2p) a) Arătați că 5x=3y5x = 3y.
(3p) b) Calculați raportul 5x+8y7x+9y\frac{5x+8y}{7x+9y}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Egalăm produsul extremilor cu produsul mezilor în proporția dată:

5(7x+3y)=4(5x+6y)5(7x + 3y) = 4(5x + 6y)

Desfacem parantezele:

35x+15y=20x+24y35x + 15y = 20x + 24y

Trecem termenii cu xx în membrul stâng și termenii cu yy în membrul drept:

35x−20x=24y−15y35x - 20x = 24y - 15y 15x=9y15x = 9y

Împărțim ambii membri prin 33:

5x=3y5x = 3y

ceea ce trebuia demonstrat.

(2 puncte)


b) Din relația 5x=3y5x = 3y, putem exprima termenii prin intermediul unui factor proporțional k≠0k \neq 0:

x3=y5=k  ⟹  x=3k,y=5k\frac{x}{3} = \frac{y}{5} = k \implies x = 3k, \quad y = 5k

Înlocuim x=3kx = 3k și y=5ky = 5k în raportul cerut:

5x+8y7x+9y=5(3k)+8(5k)7(3k)+9(5k)\frac{5x + 8y}{7x + 9y} = \frac{5(3k) + 8(5k)}{7(3k) + 9(5k)}

Efectuăm calculele la numărător și numitor:

15k+40k21k+45k=55k66k\frac{15k + 40k}{21k + 45k} = \frac{55k}{66k}

Simplificăm fracția prin factorul nenul 11k11k:

5566=56\frac{55}{66} = \frac{5}{6}

Așadar, valoarea raportului este 56\frac{5}{6}.

(3 puncte)


4. În figura alăturată, ABCDABCD este trapez dreptunghic, în care AD=123 mAD = 12\sqrt{3}\text{ m}, BC=24 mBC = 24\text{ m}, CD=12 mCD = 12\text{ m}.

Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arătați că perimetrul trapezului este mai mic de 81 m81\text{ m}.
(3p) b) Dacă {M}=AD∩BC\{M\} = AD \cap BC, calculați aria triunghiului △MAB\triangle MAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Trapezul ABCDABCD este dreptunghic cu AD⊥ABAD \perp AB și AD⊥CDAD \perp CD, deci înălțimea trapezului este AD=123 mAD = 12\sqrt{3}\text{ m}, iar baza mică este CD=12 mCD = 12\text{ m}.

Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB. Patrulaterul AECDAECD are trei unghiuri drepte (∢A=∢D=∢AEC=90∘\sphericalangle A = \sphericalangle D = \sphericalangle AEC = 90^\circ), așadar AECDAECD este dreptunghi:

AE=CD=12 m,CE=AD=123 mAE = CD = 12\text{ m}, \quad CE = AD = 12\sqrt{3}\text{ m}

În triunghiul dreptunghic △CEB\triangle CEB (∢CEB=90∘\sphericalangle CEB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla segmentul EBEB:

EB=BC2−CE2=242−(123)2=576−144⋅3=576−432=144=12 mEB = \sqrt{BC^2 - CE^2} = \sqrt{24^2 - (12\sqrt{3})^2} = \sqrt{576 - 144 \cdot 3} = \sqrt{576 - 432} = \sqrt{144} = 12\text{ m}

(Observație: Deoarece EBBC=1224=12\frac{EB}{BC} = \frac{12}{24} = \frac{1}{2}, rezultă ∢ECB=30∘\sphericalangle ECB = 30^\circ și ∢B=60∘\sphericalangle B = 60^\circ.)

Lungimea bazei mari ABAB este:

AB=AE+EB=12+12=24 mAB = AE + EB = 12 + 12 = 24\text{ m}

Calculăm perimetrul trapezului ABCDABCD:

PABCD=AB+BC+CD+DA=24+24+12+123=60+123 m\mathcal{P}_{ABCD} = AB + BC + CD + DA = 24 + 24 + 12 + 12\sqrt{3} = 60 + 12\sqrt{3}\text{ m}

Demonstrăm că PABCD<81 m\mathcal{P}_{ABCD} < 81\text{ m}:

60+123<81  ⟺  123<21  ⟺  43<760 + 12\sqrt{3} < 81 \iff 12\sqrt{3} < 21 \iff 4\sqrt{3} < 7

Ridicăm la pătrat ambii membri pozitivi:

(43)2<72  ⟺  48<49(Adeva˘rat)(4\sqrt{3})^2 < 7^2 \iff 48 < 49 \quad \text{(Adevărat)}

Deci perimetrul trapezului este mai mic de 81 m81\text{ m}.

(2 puncte)


b) Fie {M}=AD∩BC\{M\} = AD \cap BC.

Deoarece CD∥ABCD \parallel AB, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării în triunghiul △MAB\triangle MAB avem:

△MCD∼△MAB\triangle MCD \sim \triangle MAB

Raportul de asemănare este:

CDAB=1224=12\frac{CD}{AB} = \frac{12}{24} = \frac{1}{2}

Așadar, CDCD este linie mijlocie în triunghiul △MAB\triangle MAB.

Rezultă că punctul DD este mijlocul segmentului MAMA, prin urmare:

MD=DA=123 m  ⟹  MA=2⋅DA=243 mMD = DA = 12\sqrt{3}\text{ m} \implies MA = 2 \cdot DA = 24\sqrt{3}\text{ m}

Triunghiul △MAB\triangle MAB este dreptunghic în AA (∢MAB=90∘\sphericalangle MAB = 90^\circ). Aria triunghiului dreptunghic △MAB\triangle MAB este:

A△MAB=MA⋅AB2=243⋅242=2883 m2\mathcal{A}_{\triangle MAB} = \frac{MA \cdot AB}{2} = \frac{24\sqrt{3} \cdot 24}{2} = 288\sqrt{3}\text{ m}^2

(3 puncte)


5. În figura alăturată, triunghiul MNPMNP este echilateral, punctul O∈MAO \in MA este centrul cercului, NPNP este tangentă la cerc în AA și AM=48 cmAM = 48\text{ cm}.

Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Determinați perimetrul triunghiului MNPMNP.
(3p) b) Arătați că sinusul unghiului ∢NOP\sphericalangle NOP este 437\frac{4\sqrt{3}}{7}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) În triunghiul echilateral △MNP\triangle MNP, NPNP este tangentă la cercul de centru O∈MAO \in MA în punctul AA. Raza cercului OAOA este perpendiculară pe tangentă: OA⊥NP  ⟹  MA⊥NPOA \perp NP \implies MA \perp NP. Așadar, AMAM este înălțimea corespunzătoare laturii NPNP în triunghiul echilateral △MNP\triangle MNP.

Notând cu ℓ\ell lungimea laturii triunghiului echilateral, formula înălțimii este:

h=ℓ32h = \frac{\ell\sqrt{3}}{2}

Știind că AM=48 cmAM = 48\text{ cm}:

ℓ32=48  ⟹  ℓ3=96  ⟹  ℓ=963=9633=323 cm\frac{\ell\sqrt{3}}{2} = 48 \implies \ell\sqrt{3} = 96 \implies \ell = \frac{96}{\sqrt{3}} = \frac{96\sqrt{3}}{3} = 32\sqrt{3}\text{ cm}

Latura triunghiului este MN=NP=PM=323 cmMN = NP = PM = 32\sqrt{3}\text{ cm}.

Perimetrul triunghiului echilateral △MNP\triangle MNP este:

P△MNP=3⋅ℓ=3⋅323=963 cm\mathcal{P}_{\triangle MNP} = 3 \cdot \ell = 3 \cdot 32\sqrt{3} = 96\sqrt{3}\text{ cm}

(2 puncte)


b) Punctul MM se află pe cerc, iar cercul este tangent la NPNP în AA, cu centrul O∈MAO \in MA. Prin urmare, segmentul MAMA este chiar diametrul cercului, iar centrul OO este mijlocul segmentului MAMA:

R=OA=OM=AM2=482=24 cmR = OA = OM = \frac{AM}{2} = \frac{48}{2} = 24\text{ cm}

Înălțimea AMAM într-un triunghi echilateral este și mediană, deci AA este mijlocul laturii NPNP:

AN=AP=NP2=3232=163 cmAN = AP = \frac{NP}{2} = \frac{32\sqrt{3}}{2} = 16\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △OAN\triangle OAN (∢OAN=90∘\sphericalangle OAN = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea ipotenuzei ONON:

ON=OA2+AN2=242+(163)2=576+256⋅3=576+768=1344ON = \sqrt{OA^2 + AN^2} = \sqrt{24^2 + (16\sqrt{3})^2} = \sqrt{576 + 256 \cdot 3} = \sqrt{576 + 768} = \sqrt{1344}

Descompunem 1344=64⋅211344 = 64 \cdot 21:

ON=821 cmON = 8\sqrt{21}\text{ cm}

În mod analog, în triunghiul dreptunghic △OAP\triangle OAP:

OP=OA2+AP2=821 cmOP = \sqrt{OA^2 + AP^2} = 8\sqrt{21}\text{ cm}

Triunghiul △NOP\triangle NOP este isoscel cu ON=OP=821 cmON = OP = 8\sqrt{21}\text{ cm}, având înălțimea OA=24 cmOA = 24\text{ cm} corespunzătoare bazei NP=323 cmNP = 32\sqrt{3}\text{ cm}.

Exprimăm aria triunghiului △NOP\triangle NOP în două moduri:

  1. Cu baza și înălțimea:
A△NOP=NP⋅OA2=323⋅242=3843 cm2\mathcal{A}_{\triangle NOP} = \frac{NP \cdot OA}{2} = \frac{32\sqrt{3} \cdot 24}{2} = 384\sqrt{3}\text{ cm}^2
  1. Cu formula trigonometrică a ariei:
A△NOP=ON⋅OP⋅sin⁡(∢NOP)2=(821)2⋅sin⁡(∢NOP)2=1344⋅sin⁡(∢NOP)2=672⋅sin⁡(∢NOP)\mathcal{A}_{\triangle NOP} = \frac{ON \cdot OP \cdot \sin(\sphericalangle NOP)}{2} = \frac{(8\sqrt{21})^2 \cdot \sin(\sphericalangle NOP)}{2} = \frac{1344 \cdot \sin(\sphericalangle NOP)}{2} = 672 \cdot \sin(\sphericalangle NOP)

Egalăm cele două expresii ale ariei:

672⋅sin⁡(∢NOP)=3843672 \cdot \sin(\sphericalangle NOP) = 384\sqrt{3} sin⁡(∢NOP)=3843672\sin(\sphericalangle NOP) = \frac{384\sqrt{3}}{672}

Simplificăm fracția prin 9696 (384:96=4384 : 96 = 4, 672:96=7672 : 96 = 7):

sin⁡(∢NOP)=437\sin(\sphericalangle NOP) = \frac{4\sqrt{3}}{7}

(3 puncte)


6. În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' fie M,N,P,QM, N, P, Q mijloacele muchiilor AA′,AD,B′C′AA', AD, B'C', respectiv CC′CC'.

Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arătați că MN∥PQMN \parallel PQ.
(3p) b) Aflați măsura unghiului dintre MNMN și BCBC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Fie aa lungimea muchiei cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.

  1. În triunghiul △A′AD\triangle A'AD: Punctul MM este mijlocul muchiei AA′AA', iar punctul NN este mijlocul muchiei ADAD. Segmentul MNMN unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci MNMN este linie mijlocie în △A′AD\triangle A'AD:
MN∥A′DșiMN=A′D2MN \parallel A'D \quad \text{și} \quad MN = \frac{A'D}{2}
  1. În triunghiul △B′C′C\triangle B'C'C: Punctul PP este mijlocul muchiei B′C′B'C', iar punctul QQ este mijlocul muchiei CC′CC'. Segmentul PQPQ este linie mijlocie în △B′C′C\triangle B'C'C:
PQ∥B′CșiPQ=B′C2PQ \parallel B'C \quad \text{și} \quad PQ = \frac{B'C}{2}
  1. Analizăm patrulaterul A′B′CDA'B'CD:
  • Muchiile A′B′A'B' și DCDC sunt paralele și congruente (A′B′∥AB∥DCA'B' \parallel AB \parallel DC și A′B′=DC=aA'B' = DC = a).
  • Un patrulater cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci A′B′CDA'B'CD este un paralelogram.
  • Într-un paralelogram, celelalte două laturi opuse sunt paralele și congruente:
A′D∥B′CșiA′D=B′CA'D \parallel B'C \quad \text{și} \quad A'D = B'C
  1. Folosind tranzitivitatea relației de paralelism:
{MN∥A′DA′D∥B′CB′C∥PQ  ⟹  MN∥PQ\begin{cases} MN \parallel A'D \\ A'D \parallel B'C \\ B'C \parallel PQ \end{cases} \implies MN \parallel PQ

De asemenea, MN=A′D2=B′C2=PQMN = \frac{A'D}{2} = \frac{B'C}{2} = PQ.

(2 puncte)


b) Trebuie să determinăm măsura unghiului dintre dreptele necoplanare MNMN și BCBC, adică ∢(MN,BC)\sphericalangle(MN, BC).

  1. Din subpunctul a), știm că MN∥A′DMN \parallel A'D. Înlocuim dreapta MNMN cu paralela sa, A′DA'D:
∢(MN,BC)=∢(A′D,BC)\sphericalangle(MN, BC) = \sphericalangle(A'D, BC)
  1. În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', baza inferioară ABCDABCD este pătrat, prin urmare:
BC∥ADBC \parallel AD
  1. Înlocuim dreapta BCBC cu paralela sa, ADAD:
∢(A′D,BC)=∢(A′D,AD)=∢A′DA\sphericalangle(A'D, BC) = \sphericalangle(A'D, AD) = \sphericalangle A'DA
  1. Fața AA′D′DAA'D'D este un pătrat cu unghiul drept ∢A′AD=90∘\sphericalangle A'AD = 90^\circ și laturile congruente AA′=AD=aAA' = AD = a. Segmentul A′DA'D este diagonala acestui pătrat.

Deoarece diagonala unui pătrat este și bisectoarea unghiului său:

∢A′DA=45∘\sphericalangle A'DA = 45^\circ

Prin urmare:

∢(MN,BC)=45∘\sphericalangle(MN, BC) = 45^\circ

(3 puncte)