BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Botoșani (V2)

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Botoșani (Varianta 2)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 84:6−4⋅384 : 6 - 4 \cdot 3 este egal cu: (5p)

a) 126126
b) 3030
c) 22
d) 1414

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea și înmulțirea:

84:6=1484 : 6 = 14 4⋅3=124 \cdot 3 = 12

Efectuăm scăderea:

14−12=214 - 12 = 2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Două treimi din numărul aa este egal cu 2424. Numărul aa este egal cu: (5p)

a) 1616
b) 88
c) 1212
d) 3636

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem enunțul sub formă de ecuație:

23⋅a=24\frac{2}{3} \cdot a = 24

Aflăm valoarea numărului aa:

a=24:23=24⋅32=12⋅3=36a = 24 : \frac{2}{3} = 24 \cdot \frac{3}{2} = 12 \cdot 3 = 36

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Se consideră mulțimile A={0,2,3,4,6,7}A = \{0, 2, 3, 4, 6, 7\} și B={1,3,5,6}B = \{1, 3, 5, 6\}. Intersecția mulțimilor AA și BB este mulțimea: (5p)

a) {3,6}\{3, 6\}
b) {0,1,2,3,4,5,6,7}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7\}
c) {0,2,4,7}\{0, 2, 4, 7\}
d) {0,1,2,4,5,7}\{0, 1, 2, 4, 5, 7\}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intersecția a două mulțimi reprezintă mulțimea formată din elementele comune ambelor mulțimi:

A∩B={x∣x∈A și x∈B}A \cap B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \in B\}

Comparăm elementele celor două mulțimi:

  • 0∈A0 \in A, dar 0∉B0 \notin B
  • 2∈A2 \in A, dar 2∉B2 \notin B
  • 3∈A3 \in A și 3∈B3 \in B
  • 4∈A4 \in A, dar 4∉B4 \notin B
  • 6∈A6 \in A și 6∈B6 \in B
  • 7∈A7 \in A, dar 7∉B7 \notin B

Elementele comune sunt 33 și 66:

A∩B={3,6}A \cap B = \{3, 6\}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. Dintre numerele 513,523,533,543\frac{5}{13}, \frac{5}{23}, \frac{5}{33}, \frac{5}{43}, cel mai mare este: (5p)

a) 513\frac{5}{13}
b) 523\frac{5}{23}
c) 533\frac{5}{33}
d) 543\frac{5}{43}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dintre două sau mai multe fracții ordinare cu același numărător pozitiv, cea mai mare este fracția care are numitorul cel mai mic:

13<23<33<43  ⟹  513>523>533>54313 < 23 < 33 < 43 \implies \frac{5}{13} > \frac{5}{23} > \frac{5}{33} > \frac{5}{43}

Prin urmare, cel mai mare număr din șir este 513\frac{5}{13}.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Patru elevi, Andrei, Bianca, Cornel și Simona, au calculat produsul numerelor a=3−2a = 3 - \sqrt{2} și b=4+2b = 4 + \sqrt{2}. Rezultatele obținute sunt trecute în tabelul următor: (5p)

ElevRezultat
Andrei1010
Bianca10−210 - \sqrt{2}
Cornel14−214 - \sqrt{2}
Simona10−7210 - 7\sqrt{2}

Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect este:

a) Andrei
b) Bianca
c) Cornel
d) Simona

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm produsul numerelor aa și bb, desfăcând parantezele termen cu termen:

a⋅b=(3−2)(4+2)a \cdot b = (3 - \sqrt{2})(4 + \sqrt{2}) a⋅b=3⋅4+3⋅2−4⋅2−(2)2a \cdot b = 3 \cdot 4 + 3 \cdot \sqrt{2} - 4 \cdot \sqrt{2} - (\sqrt{2})^2 a⋅b=12+32−42−2a \cdot b = 12 + 3\sqrt{2} - 4\sqrt{2} - 2

Grupăm termenii raționali și termenii cu radical:

a⋅b=(12−2)+(32−42)=10−2a \cdot b = (12 - 2) + (3\sqrt{2} - 4\sqrt{2}) = 10 - \sqrt{2}

Rezultatul corect, 10−210 - \sqrt{2}, a fost obținut de Bianca.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Afirmația: „Numărul −3-3 este soluție a ecuației x2−4x−3=0x^2 - 4x - 3 = 0” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a verifica dacă −3-3 este soluție a ecuației date, înlocuim x=−3x = -3 în expresia din membrul stâng:

(−3)2−4⋅(−3)−3=9−(−12)−3=9+12−3=18(-3)^2 - 4 \cdot (-3) - 3 = 9 - (-12) - 3 = 9 + 12 - 3 = 18

Deoarece 18≠018 \neq 0, egalitatea nu este verificată (18=018 = 0 este falsă).

Prin urmare, numărul −3-3 nu este soluție a ecuației, iar afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB și CC sunt coliniare astfel încât AC=10 cmAC = 10\text{ cm} și BC=4 cmBC = 4\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC. Lungimea segmentului AMAM este egală cu: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 1

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform figurii, punctele sunt situate pe dreaptă în ordinea A,B,M,CA, B, M, C.

Aflăm lungimea segmentului ABAB:

AB=AC−BC=10 cm−4 cm=6 cmAB = AC - BC = 10\text{ cm} - 4\text{ cm} = 6\text{ cm}

Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, prin urmare:

BM=MC=BC2=4 cm2=2 cmBM = MC = \frac{BC}{2} = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}

Calculăm lungimea segmentului AMAM:

AM=AB+BM=6 cm+2 cm=8 cmAM = AB + BM = 6\text{ cm} + 2\text{ cm} = 8\text{ cm}

Alternativ:

AM=AC−MC=10 cm−2 cm=8 cmAM = AC - MC = 10\text{ cm} - 2\text{ cm} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile AOBAOB și BOCBOC adiacente complementare. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB și măsura unghiului BOCBOC este de 50∘50^\circ. Măsura unghiului MOBMOB este egală cu: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 2

a) 30∘30^\circ
b) 20∘20^\circ
c) 40∘40^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Două unghiuri complementare au suma măsurilor egală cu 90∘90^\circ:

∡AOB+∡BOC=90∘\measuredangle AOB + \measuredangle BOC = 90^\circ

Știind că ∡BOC=50∘\measuredangle BOC = 50^\circ, determinăm măsura unghiului ∡AOB\measuredangle AOB:

∡AOB=90∘−50∘=40∘\measuredangle AOB = 90^\circ - 50^\circ = 40^\circ

Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului ∡AOB\measuredangle AOB, deci împarte unghiul în două unghiuri de măsuri egale:

∡MOB=∡AOB2=40∘2=20∘\measuredangle MOB = \frac{\measuredangle AOB}{2} = \frac{40^\circ}{2} = 20^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC și ∡ABC=40∘\measuredangle ABC = 40^\circ. Punctele B,AB, A și DD sunt coliniare. Măsura unghiului CADCAD este egală cu: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 3

a) 40∘40^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 80∘80^\circ
d) 100∘100^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC, unghiurile alăturate bazei BCBC sunt congruente:

∡ACB=∡ABC=40∘\measuredangle ACB = \measuredangle ABC = 40^\circ

Suma măsurilor unghiurilor triunghiului ABCABC este de 180∘180^\circ:

∡BAC=180∘−(∡ABC+∡ACB)=180∘−(40∘+40∘)=180∘−80∘=100∘\measuredangle BAC = 180^\circ - (\measuredangle ABC + \measuredangle ACB) = 180^\circ - (40^\circ + 40^\circ) = 180^\circ - 80^\circ = 100^\circ

Punctele B,A,DB, A, D sunt coliniare în această ordine, prin urmare unghiurile ∡BAC\measuredangle BAC și ∡CAD\measuredangle CAD sunt suplementare:

∡CAD=180∘−∡BAC=180∘−100∘=80∘\measuredangle CAD = 180^\circ - \measuredangle BAC = 180^\circ - 100^\circ = 80^\circ

Alternativ, unghiul exterior ∡CAD\measuredangle CAD este egal cu suma măsurilor celor două unghiuri interioare neadiacente cu el:

∡CAD=∡ABC+∡ACB=40∘+40∘=80∘\measuredangle CAD = \measuredangle ABC + \measuredangle ACB = 40^\circ + 40^\circ = 80^\circ

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCDABCD având AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și măsura unghiului DABDAB de 30∘30^\circ. Aria paralelogramului este: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 4

a) 48 cm248\text{ cm}^2
b) 483 cm248\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 24 cm224\text{ cm}^2
d) 242 cm224\sqrt{2}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente, deci:

AD=BC=6 cmAD = BC = 6\text{ cm}

Aria paralelogramului se poate calcula cu formula trigonometrică a ariei:

AABCD=AB⋅AD⋅sin⁡(∡DAB)\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD \cdot \sin(\measuredangle DAB)

Înlocuim valorile numerice:

AABCD=8⋅6⋅sin⁡(30∘)=48⋅12=24 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 8 \cdot 6 \cdot \sin(30^\circ) = 48 \cdot \frac{1}{2} = 24\text{ cm}^2

Alternativ, construim înălțimea DE⊥ABDE \perp AB, cu E∈ABE \in AB. În triunghiul dreptunghic △DEA\triangle DEA (∡DEA=90∘\measuredangle DEA = 90^\circ):

DE=AD⋅sin⁡(30∘)=6⋅12=3 cmDE = AD \cdot \sin(30^\circ) = 6 \cdot \frac{1}{2} = 3\text{ cm}

Aria paralelogramului este:

AABCD=AB⋅DE=8⋅3=24 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot DE = 8 \cdot 3 = 24\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=42 cmAB = 4\sqrt{2}\text{ cm}, înscris într-un cerc de centru OO. Lungimea cercului este egală cu: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 5

a) 82π cm8\sqrt{2}\pi\text{ cm}
b) 8π cm8\pi\text{ cm}
c) 4π cm4\pi\text{ cm}
d) 16π cm16\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Centrul cercului circumscris pătratului coincide cu punctul de intersecție a diagonalelor pătratului, iar diagonala pătratului reprezintă diametrul cercului:

2R=AC2R = AC

Calculăm lungimea diagonalei pătratului cu latura l=42 cml = 4\sqrt{2}\text{ cm}:

AC=l2=(42)⋅2=4⋅2=8 cmAC = l\sqrt{2} = (4\sqrt{2}) \cdot \sqrt{2} = 4 \cdot 2 = 8\text{ cm}

Rezultă raza cercului:

R=AC2=8 cm2=4 cmR = \frac{AC}{2} = \frac{8\text{ cm}}{2} = 4\text{ cm}

Calculăm lungimea cercului:

L=2πR=2π⋅4=8π cm\mathcal{L} = 2\pi R = 2\pi \cdot 4 = 8\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Un tetraedru regulat are muchia de 8 cm8\text{ cm}. Aria totală a tetraedrului este: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 6

a) 163 cm216\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 483 cm248\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 1922 cm2192\sqrt{2}\text{ cm}^2
d) 643 cm264\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Tetraedrul regulat este o piramidă triunghiulară regulată ale cărei 44 fețe sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură a=8 cma = 8\text{ cm}.

Aria unei fețe este aria unui triunghi echilateral:

Afața˘=a234=8234=6434=163 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = \frac{a^2\sqrt{3}}{4} = \frac{8^2\sqrt{3}}{4} = \frac{64\sqrt{3}}{4} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2

Aria totală a tetraedrului regulat reprezintă suma ariilor celor 44 fețe:

At=4⋅Afața˘=4⋅163 cm2=643 cm2\mathcal{A}_t = 4 \cdot \mathcal{A}_{\text{față}} = 4 \cdot 16\sqrt{3}\text{ cm}^2 = 64\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Radu are 1313 ani și tatăl său are 3737 de ani.

(2p) a) Este posibil ca, peste 1111 ani, vârsta lui Radu să fie jumătate din vârsta tatălui său? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Află cu câți ani în urmă vârsta tatălui era de șapte ori mai mare decât vârsta lui Radu.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculăm vârstele celor două persoane peste 1111 ani:

Vârsta lui Radu peste 1111 ani:

13+11=24 ani13 + 11 = 24\text{ ani}

Vârsta tatălui peste 1111 ani:

37+11=48 ani37 + 11 = 48\text{ ani}

Calculăm jumătate din vârsta tatălui:

48:2=24 ani48 : 2 = 24\text{ ani}

Deoarece 24=2424 = 24, este posibil ca peste 1111 ani vârsta lui Radu să fie jumătate din vârsta tatălui său.

(2 puncte)

b) Notăm cu xx numărul de ani în urmă.

Cu xx ani în urmă, vârstele erau:

  • Radu avea 13−x13 - x ani;
  • Tatăl avea 37−x37 - x ani.

Conform cerinței, vârsta tatălui era de șapte ori mai mare decât a lui Radu:

37−x=7(13−x)37 - x = 7(13 - x)

Desfacem paranteza din membrul drept:

37−x=91−7x37 - x = 91 - 7x

Trecem termenii cu necunoscuta xx în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:

7x−x=91−377x - x = 91 - 37 6x=54  ⟹  x=546=96x = 54 \implies x = \frac{54}{6} = 9

Verificare: cu 99 ani în urmă, Radu avea 13−9=413 - 9 = 4 ani, iar tatăl său avea 37−9=2837 - 9 = 28 de ani. Se constată că 28=7⋅428 = 7 \cdot 4, relația fiind satisfăcută.

Așadar, cu 99 ani în urmă vârsta tatălui era de șapte ori mai mare decât vârsta lui Radu.

(3 puncte)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x+3x−2−x−2x+3+25x2+x−6):5x−2E(x) = \left( \frac{x + 3}{x - 2} - \frac{x - 2}{x + 3} + \frac{25}{x^2 + x - 6} \right) : \frac{5}{x - 2}

unde x∈R∖{−3,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 2\}.

(2p) a) Arată că x2+x−6=(x−2)(x+3)x^2 + x - 6 = (x - 2)(x + 3), pentru orice număr real xx.

(3p) b) Arată că numărul a=E(1)+E(3)+E(5)+⋯+E(99)a = E(1) + E(3) + E(5) + \dots + E(99) este natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Desfacem parantezele din membrul drept, înmulțind termen cu termen:

(x−2)(x+3)=x⋅x+x⋅3−2⋅x−2⋅3=x2+3x−2x−6=x2+x−6(x - 2)(x + 3) = x \cdot x + x \cdot 3 - 2 \cdot x - 2 \cdot 3 = x^2 + 3x - 2x - 6 = x^2 + x - 6

Egalitatea este demonstrată pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2 puncte)

b) Folosind rezultatul de la subpunctul a), numitorul comun din paranteză este (x−2)(x+3)(x - 2)(x + 3):

x+3x−2−x−2x+3+25x2+x−6=(x+3)2−(x−2)2+25(x−2)(x+3)\frac{x + 3}{x - 2} - \frac{x - 2}{x + 3} + \frac{25}{x^2 + x - 6} = \frac{(x + 3)^2 - (x - 2)^2 + 25}{(x - 2)(x + 3)}

Dezvoltăm numărătorul:

(x+3)2=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 (x−2)2=x2−4x+4(x - 2)^2 = x^2 - 4x + 4 (x+3)2−(x−2)2+25=(x2+6x+9)−(x2−4x+4)+25(x + 3)^2 - (x - 2)^2 + 25 = (x^2 + 6x + 9) - (x^2 - 4x + 4) + 25 =x2+6x+9−x2+4x−4+25=10x+30=10(x+3)= x^2 + 6x + 9 - x^2 + 4x - 4 + 25 = 10x + 30 = 10(x + 3)

Fracția devine:

10(x+3)(x−2)(x+3)=10x−2\frac{10(x + 3)}{(x - 2)(x + 3)} = \frac{10}{x - 2}

deoarece x≠−3x \neq -3.

Efectuăm împărțirea cu fracția rațională 5x−2\frac{5}{x - 2}:

E(x)=10x−2:5x−2=10x−2⋅x−25=105=2E(x) = \frac{10}{x - 2} : \frac{5}{x - 2} = \frac{10}{x - 2} \cdot \frac{x - 2}{5} = \frac{10}{5} = 2

pentru orice x∈R∖{−3,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 2\}.

Astfel, expresia E(x)E(x) este constantă: E(x)=2E(x) = 2 pentru orice xx din domeniul de definiție.

Numărul aa este suma:

a=E(1)+E(3)+E(5)+⋯+E(99)a = E(1) + E(3) + E(5) + \dots + E(99)

Argumentele 1,3,5,…,991, 3, 5, \dots, 99 sunt numere impare din domeniul de existență (R∖{−3,2}\mathbb{R} \setminus \{-3, 2\}).

Determinăm numărul de termeni din șirul numerelor impare de la 11 la 9999:

2k−1=99  ⟹  2k=100  ⟹  k=50 termeni2k - 1 = 99 \implies 2k = 100 \implies k = 50 \text{ termeni}

Fiecare termen are valoarea 22:

a=2+2+2+⋯+2⏟50 termeni=50⋅2=100a = \underbrace{2 + 2 + 2 + \dots + 2}_{50 \text{ termeni}} = 50 \cdot 2 = 100

Deoarece 100∈N100 \in \mathbb{N}, numărul aa este natural.

(3 puncte)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(−4,5)A(-4, 5) și B(4,−1)B(4, -1).

(2p) a) Arată că AB=10AB = 10.

(3p) b) Determină coordonatele punctului PP de pe axa OyOy pentru care triunghiul APBAPB este dreptunghic cu ipotenuza ABAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Folosim formula distanței dintre două puncte în reperul cartezian:

AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}

Înlocuim coordonatele punctelor A(−4,5)A(-4, 5) și B(4,−1)B(4, -1):

AB=(4−(−4))2+(−1−5)2=(4+4)2+(−6)2=82+36=64+36=100=10AB = \sqrt{(4 - (-4))^2 + (-1 - 5)^2} = \sqrt{(4 + 4)^2 + (-6)^2} = \sqrt{8^2 + 36} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10

Așadar, lungimea segmentului ABAB este 1010.

(2 puncte)

b) Punctul PP aparține axei OyOy, deci abscisa sa este nulă:

P(0,y),unde y∈RP(0, y), \quad \text{unde } y \in \mathbb{R}

Triunghiul APBAPB este dreptunghic cu ipotenuza ABAB. Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, avem:

PA2+PB2=AB2PA^2 + PB^2 = AB^2

Calculăm pătratele lungimilor catetelor:

PA2=(0−(−4))2+(y−5)2=42+(y−5)2=16+y2−10y+25=y2−10y+41PA^2 = (0 - (-4))^2 + (y - 5)^2 = 4^2 + (y - 5)^2 = 16 + y^2 - 10y + 25 = y^2 - 10y + 41 PB2=(0−4)2+(y−(−1))2=(−4)2+(y+1)2=16+y2+2y+1=y2+2y+17PB^2 = (0 - 4)^2 + (y - (-1))^2 = (-4)^2 + (y + 1)^2 = 16 + y^2 + 2y + 1 = y^2 + 2y + 17

Știind că AB=10  ⟹  AB2=100AB = 10 \implies AB^2 = 100, înlocuim în relația lui Pitagora:

(y2−10y+41)+(y2+2y+17)=100(y^2 - 10y + 41) + (y^2 + 2y + 17) = 100 2y2−8y+58=100  ⟹  2y2−8y−42=02y^2 - 8y + 58 = 100 \implies 2y^2 - 8y - 42 = 0

Împărțim ecuația prin 22:

y2−4y−21=0y^2 - 4y - 21 = 0

Calculăm discriminantul ecuației de gradul al doilea:

Δ=(−4)2−4⋅1⋅(−21)=16+84=100\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-21) = 16 + 84 = 100

Soluțiile sunt:

y1,2=4±1002=4±102y_{1, 2} = \frac{4 \pm \sqrt{100}}{2} = \frac{4 \pm 10}{2} y1=4+102=142=7  ⟹  P1(0,7)y_1 = \frac{4 + 10}{2} = \frac{14}{2} = 7 \implies P_1(0, 7) y2=4−102=−62=−3  ⟹  P2(0,−3)y_2 = \frac{4 - 10}{2} = \frac{-6}{2} = -3 \implies P_2(0, -3)

Așadar, coordonatele posibile ale punctului PP sunt P(0,7)P(0, 7) sau P(0,−3)P(0, -3).

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCDABCD astfel încât triunghiul ABCABC este dreptunghic cu ipotenuza BC=15 cmBC = 15\text{ cm} și cu AB=9 cmAB = 9\text{ cm}, iar triunghiul ACDACD este echilateral. Diagonalele patrulaterului se intersectează în punctul OO.

Figura enunț Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că perimetrul patrulaterului este 48 cm48\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrează că AO=6(23−3) cmAO = 6(2\sqrt{3} - 3)\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În triunghiul dreptunghic ABCABC, cu ipotenuza BC=15 cmBC = 15\text{ cm} și cateta AB=9 cmAB = 9\text{ cm}, unghiul drept este ∡BAC=90∘\measuredangle BAC = 90^\circ. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta ACAC:

AC=BC2−AB2=152−92=225−81=144=12 cmAC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{15^2 - 9^2} = \sqrt{225 - 81} = \sqrt{144} = 12\text{ cm}

Deoarece triunghiul ACDACD este echilateral, toate cele trei laturi ale sale sunt egale:

CD=DA=AC=12 cmCD = DA = AC = 12\text{ cm}

Calculăm perimetrul patrulaterului ABCDABCD:

PABCD=AB+BC+CD+DA=9+15+12+12=48 cm\mathcal{P}_{ABCD} = AB + BC + CD + DA = 9 + 15 + 12 + 12 = 48\text{ cm}

(2 puncte)

b)

Figura rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

Calculăm măsura unghiului ∡DAB\measuredangle DAB:

Triunghiul ACDACD fiind echilateral, avem ∡DAC=60∘\measuredangle DAC = 60^\circ.

Cum triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA, ∡CAB=90∘\measuredangle CAB = 90^\circ.

Rezultă:

∡DAB=∡DAC+∡CAB=60∘+90∘=150∘\measuredangle DAB = \measuredangle DAC + \measuredangle CAB = 60^\circ + 90^\circ = 150^\circ

Construim perpendiculara din punctul DD pe dreapta ABAB, DE⊥ABDE \perp AB, cu EE situat pe prelungirea segmentului ABAB dincolo de AA.

Punctele E,A,BE, A, B fiind coliniare, unghiul ∡DAE\measuredangle DAE este suplementul unghiului ∡DAB\measuredangle DAB:

∡DAE=180∘−∡DAB=180∘−150∘=30∘\measuredangle DAE = 180^\circ - \measuredangle DAB = 180^\circ - 150^\circ = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic △DEA\triangle DEA (∡DEA=90∘\measuredangle DEA = 90^\circ):

  • Cateta DEDE este opusă unghiului de 30∘30^\circ, deci este jumătate din ipotenuza ADAD:
DE=AD2=122=6 cmDE = \frac{AD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • Cateta AEAE se determină prin teorema lui Pitagora sau funcția cosinus:
AE=AD⋅cos⁡(30∘)=12⋅32=63 cmAE = AD \cdot \cos(30^\circ) = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Lungimea segmentului BEBE este:

BE=AB+AE=9+63 cmBE = AB + AE = 9 + 6\sqrt{3}\text{ cm}

Deoarece AC⊥ABAC \perp AB și DE⊥ABDE \perp AB, dreptele ACAC și DEDE sunt paralele:

AO∥DEAO \parallel DE

În triunghiul △BDE\triangle BDE, aplicăm teorema fundamentală a asemănării (AO∥DEAO \parallel DE, cu O∈BDO \in BD și A∈BEA \in BE):

△BOA∼△BDE  ⟹  AODE=BABE\triangle BOA \sim \triangle BDE \implies \frac{AO}{DE} = \frac{BA}{BE}

Înlocuim lungimile cunoscute:

AO6=99+63\frac{AO}{6} = \frac{9}{9 + 6\sqrt{3}}

Simplificăm raportul din membrul drept prin 33:

AO6=33+23  ⟹  AO=1823+3\frac{AO}{6} = \frac{3}{3 + 2\sqrt{3}} \implies AO = \frac{18}{2\sqrt{3} + 3}

Raționalizăm numitorul prin amplificare cu conjugata 23−32\sqrt{3} - 3:

AO=18(23−3)(23+3)(23−3)=18(23−3)(23)2−32=18(23−3)12−9=18(23−3)3AO = \frac{18(2\sqrt{3} - 3)}{(2\sqrt{3} + 3)(2\sqrt{3} - 3)} = \frac{18(2\sqrt{3} - 3)}{(2\sqrt{3})^2 - 3^2} = \frac{18(2\sqrt{3} - 3)}{12 - 9} = \frac{18(2\sqrt{3} - 3)}{3} AO=6(23−3) cmAO = 6(2\sqrt{3} - 3)\text{ cm}

(3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv ACAC, iar punctul PP se află pe latura ABAB, astfel încât dreptele MPMP și ABAB sunt perpendiculare.

Figura enunț Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că BP=2 cmBP = 2\text{ cm}.

(3p) b) Arată că lungimea segmentului PNPN este mai mică decât 5,3 cm5,3\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Triunghiul ABCABC este echilateral, prin urmare toate laturile sunt egale (AB=BC=CA=8 cmAB = BC = CA = 8\text{ cm}) și toate unghiurile au măsura de 60∘60^\circ (∡B=60∘\measuredangle B = 60^\circ).

Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, deci:

BM=BC2=8 cm2=4 cmBM = \frac{BC}{2} = \frac{8\text{ cm}}{2} = 4\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △MPB\triangle MPB (∡MPB=90∘\measuredangle MPB = 90^\circ):

∡BMP=90∘−∡B=90∘−60∘=30∘\measuredangle BMP = 90^\circ - \measuredangle B = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta BPBP opusă unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei BMBM:

BP=BM2=4 cm2=2 cmBP = \frac{BM}{2} = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}

(2 puncte)

b)

Figura rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Punctul PP se află pe latura ABAB, iar BP=2 cmBP = 2\text{ cm}, deci:

AP=AB−BP=8 cm−2 cm=6 cmAP = AB - BP = 8\text{ cm} - 2\text{ cm} = 6\text{ cm}

Punctul NN este mijlocul laturii ACAC, deci:

AN=AC2=8 cm2=4 cmAN = \frac{AC}{2} = \frac{8\text{ cm}}{2} = 4\text{ cm}

Construim perpendiculara din NN pe latura ABAB, ND⊥ABND \perp AB, cu D∈ABD \in AB.

În triunghiul dreptunghic △AND\triangle AND (∡ADN=90∘\measuredangle ADN = 90^\circ, ∡A=60∘\measuredangle A = 60^\circ):

∡AND=90∘−60∘=30∘\measuredangle AND = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:

AD=AN2=4 cm2=2 cmAD = \frac{AN}{2} = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}

Aplicând teorema lui Pitagora în △AND\triangle AND:

ND=AN2−AD2=42−22=16−4=12=23 cmND = \sqrt{AN^2 - AD^2} = \sqrt{4^2 - 2^2} = \sqrt{16 - 4} = \sqrt{12} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Deoarece A,D,P,BA, D, P, B sunt coliniare în această ordine (AD=2 cm<AP=6 cmAD = 2\text{ cm} < AP = 6\text{ cm}), lungimea segmentului DPDP este:

DP=AP−AD=6 cm−2 cm=4 cmDP = AP - AD = 6\text{ cm} - 2\text{ cm} = 4\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △NDP\triangle NDP (∡NDP=90∘\measuredangle NDP = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula PNPN:

PN=ND2+DP2=(23)2+42=12+16=28=27 cmPN = \sqrt{ND^2 + DP^2} = \sqrt{(2\sqrt{3})^2 + 4^2} = \sqrt{12 + 16} = \sqrt{28} = 2\sqrt{7}\text{ cm}

Pentru a compara PN=28 cmPN = \sqrt{28}\text{ cm} cu 5,3 cm5,3\text{ cm}, comparăm pătratele celor două numere:

PN2=28PN^2 = 28 5,32=28,095,3^2 = 28,09

Deoarece 28<28,0928 < 28,09, deducem că:

28<28,09  ⟹  PN<5,3 cm\sqrt{28} < \sqrt{28,09} \implies PN < 5,3\text{ cm}

(3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.

Figura enunț Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că aria triunghiului A′BCA'BC este egală cu 182 cm218\sqrt{2}\text{ cm}^2.

(3p) b) Determină măsura unghiului dintre dreapta AQAQ și planul (A′BC)(A'BC), unde punctul QQ este mijlocul segmentului A′DA'D.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', muchia BCBC este perpendiculară pe planul feței (ABB′A′)(ABB'A'):

BC⊥ABșiBC⊥BB′  ⟹  BC⊥(ABB′A′)BC \perp AB \quad \text{și} \quad BC \perp BB' \implies BC \perp (ABB'A')

Deoarece A′B⊂(ABB′A′)A'B \subset (ABB'A'), rezultă că:

BC⊥A′B  ⟹  ∡A′BC=90∘BC \perp A'B \implies \measuredangle A'BC = 90^\circ

Prin urmare, triunghiul A′BCA'BC este dreptunghic în BB.

Segmentul A′BA'B este diagonala pătratului ABB′A′ABB'A' de latură 6 cm6\text{ cm}:

A′B=AB2=62 cmA'B = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Muchia BCBC are lungimea 6 cm6\text{ cm}.

Calculăm aria triunghiului dreptunghic A′BCA'BC:

A△A′BC=BC⋅A′B2=6⋅622=182 cm2\mathcal{A}_{\triangle A'BC} = \frac{BC \cdot A'B}{2} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{2}}{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm}^2

(2 puncte)

b)

Figura rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

Fie O1O_1 punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABB′A′ABB'A' (A′B∩AB′={O1}A'B \cap AB' = \{O_1\}). Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:

AB′⊥A′BșiAO1=O1B′=AB′2AB' \perp A'B \quad \text{și} \quad AO_1 = O_1B' = \frac{AB'}{2}

Deoarece BC⊥(ABB′A′)BC \perp (ABB'A') și AB′⊂(ABB′A′)AB' \subset (ABB'A'), avem BC⊥AB′BC \perp AB'.

Cum AB′⊥A′BAB' \perp A'B și AB′⊥BCAB' \perp BC, iar A′BA'B și BCBC sunt drepte concurente din planul (A′BC)(A'BC), rezultă că:

AB′⊥(A′BC)  ⟹  AO1⊥(A′BC)AB' \perp (A'BC) \implies AO_1 \perp (A'BC)

Prin urmare, proiecția punctului AA pe planul (A′BC)(A'BC) este punctul O1O_1:

pr(A′BC)(A)=O1\text{pr}_{(A'BC)}(A) = O_1

În fața ADD′A′ADD'A' (pătrat), diagonalele AD′AD' și A′DA'D se intersectează în mijlocul lor, care este punctul QQ:

A′D∩AD′={Q}  ⟹  Q∈AD′A'D \cap AD' = \{Q\} \implies Q \in AD'

Astfel, dreapta AQAQ coincide cu dreapta AD′AD'.

Deoarece A′D′∥BCA'D' \parallel BC și A′D′=BC=6 cmA'D' = BC = 6\text{ cm}, patrulaterul A′BCD′A'BCD' este dreptunghi (secțiune diagonală în cub), deci punctul D′D' aparține planului (A′BC)(A'BC):

D′∈(A′BC)  ⟹  pr(A′BC)(D′)=D′D' \in (A'BC) \implies \text{pr}_{(A'BC)}(D') = D'

Proiecția dreptei AD′AD' (adică a dreptei AQAQ) pe planul (A′BC)(A'BC) este segmentul O1D′O_1D':

pr(A′BC)(AD′)=O1D′\text{pr}_{(A'BC)}(AD') = O_1D'

Unghiul dintre dreapta AQAQ și planul (A′BC)(A'BC) este unghiul dintre dreapta AD′AD' și proiecția sa O1D′O_1D':

∡(AQ,(A′BC))=∡(AD′,O1D′)=∡AD′O1\measuredangle(AQ, (A'BC)) = \measuredangle(AD', O_1D') = \measuredangle AD'O_1

Deoarece AO1⊥(A′BC)AO_1 \perp (A'BC) și O1D′⊂(A′BC)O_1D' \subset (A'BC), avem AO1⊥O1D′AO_1 \perp O_1D', deci triunghiul △AO1D′\triangle AO_1D' este dreptunghic în O1O_1 (∡AO1D′=90∘\measuredangle AO_1D' = 90^\circ).

Calculăm lungimile laturilor din triunghiul △AO1D′\triangle AO_1D':

  • Diagonala feței ABB′A′ABB'A' are lungimea AB′=62 cmAB' = 6\sqrt{2}\text{ cm}, deci:
AO1=AB′2=622=32 cmAO_1 = \frac{AB'}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Segmentul AD′AD' este diagonala pătratului ADD′A′ADD'A':
AD′=62 cmAD' = 6\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △AO1D′\triangle AO_1D', calculăm sinusul unghiului ∡AD′O1\measuredangle AD'O_1:

sin⁡(∡AD′O1)=AO1AD′=3262=12\sin(\measuredangle AD'O_1) = \frac{AO_1}{AD'} = \frac{3\sqrt{2}}{6\sqrt{2}} = \frac{1}{2}

Deoarece sin⁡(∡AD′O1)=12\sin(\measuredangle AD'O_1) = \frac{1}{2}, rezultă că:

∡AD′O1=30∘\measuredangle AD'O_1 = 30^\circ

În concluzie, măsura unghiului dintre dreapta AQAQ și planul (A′BC)(A'BC) este de 30∘30^\circ.

(3 puncte)