1. Rezultatul calculului 84:6−4⋅3 este egal cu: (5p)
a) 126
b) 30
c) 2
d) 14
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi împărțirea și înmulțirea:
84:6=144⋅3=12
Efectuăm scăderea:
14−12=2
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. Două treimi din numărul a este egal cu 24. Numărul a este egal cu: (5p)
a) 16
b) 8
c) 12
d) 36
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem enunțul sub formă de ecuație:
32⋅a=24
Aflăm valoarea numărului a:
a=24:32=24⋅23=12⋅3=36
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. Se consideră mulțimile A={0,2,3,4,6,7} și B={1,3,5,6}. Intersecția mulțimilor A și B este mulțimea: (5p)
a) {3,6}
b) {0,1,2,3,4,5,6,7}
c) {0,2,4,7}
d) {0,1,2,4,5,7}
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Intersecția a două mulțimi reprezintă mulțimea formată din elementele comune ambelor mulțimi:
A∩B={x∣x∈Ași x∈B}
Comparăm elementele celor două mulțimi:
0∈A, dar 0∈/B
2∈A, dar 2∈/B
3∈A și 3∈B
4∈A, dar 4∈/B
6∈A și 6∈B
7∈A, dar 7∈/B
Elementele comune sunt 3 și 6:
A∩B={3,6}
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
4. Dintre numerele 135,235,335,435, cel mai mare este: (5p)
a) 135
b) 235
c) 335
d) 435
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dintre două sau mai multe fracții ordinare cu același numărător pozitiv, cea mai mare este fracția care are numitorul cel mai mic:
13<23<33<43⟹135>235>335>435
Prin urmare, cel mai mare număr din șir este 135.
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. Patru elevi, Andrei, Bianca, Cornel și Simona, au calculat produsul numerelor a=3−2 și b=4+2. Rezultatele obținute sunt trecute în tabelul următor: (5p)
Elev
Rezultat
Andrei
10
Bianca
10−2
Cornel
14−2
Simona
10−72
Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect este:
a) Andrei
b) Bianca
c) Cornel
d) Simona
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm produsul numerelor a și b, desfăcând parantezele termen cu termen:
1. În figura alăturată punctele A, B și C sunt coliniare astfel încât AC=10 cm și BC=4 cm. Punctul M este mijlocul segmentului BC. Lungimea segmentului AM este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform figurii, punctele sunt situate pe dreaptă în ordinea A,B,M,C.
Aflăm lungimea segmentului AB:
AB=AC−BC=10 cm−4 cm=6 cm
Punctul M este mijlocul segmentului BC, prin urmare:
BM=MC=2BC=24 cm=2 cm
Calculăm lungimea segmentului AM:
AM=AB+BM=6 cm+2 cm=8 cm
Alternativ:
AM=AC−MC=10 cm−2 cm=8 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile AOB și BOC adiacente complementare. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB și măsura unghiului BOC este de 50∘. Măsura unghiului MOB este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 20∘
c) 40∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Două unghiuri complementare au suma măsurilor egală cu 90∘:
∡AOB+∡BOC=90∘
Știind că ∡BOC=50∘, determinăm măsura unghiului ∡AOB:
∡AOB=90∘−50∘=40∘
Semidreapta OM este bisectoarea unghiului ∡AOB, deci împarte unghiul în două unghiuri de măsuri egale:
∡MOB=2∡AOB=240∘=20∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC cu AB=AC și ∡ABC=40∘. Punctele B,A și D sunt coliniare. Măsura unghiului CAD este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 70∘
c) 80∘
d) 100∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul isoscel ABC cu AB=AC, unghiurile alăturate bazei BC sunt congruente:
∡ACB=∡ABC=40∘
Suma măsurilor unghiurilor triunghiului ABC este de 180∘:
Punctele B,A,D sunt coliniare în această ordine, prin urmare unghiurile ∡BAC și ∡CAD sunt suplementare:
∡CAD=180∘−∡BAC=180∘−100∘=80∘
Alternativ, unghiul exterior ∡CAD este egal cu suma măsurilor celor două unghiuri interioare neadiacente cu el:
∡CAD=∡ABC+∡ACB=40∘+40∘=80∘
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat un paralelogram ABCD având AB=8 cm, BC=6 cm și măsura unghiului DAB de 30∘. Aria paralelogramului este: (5p)
a) 48 cm2
b) 483 cm2
c) 24 cm2
d) 242 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente, deci:
AD=BC=6 cm
Aria paralelogramului se poate calcula cu formula trigonometrică a ariei:
AABCD=AB⋅AD⋅sin(∡DAB)
Înlocuim valorile numerice:
AABCD=8⋅6⋅sin(30∘)=48⋅21=24 cm2
Alternativ, construim înălțimea DE⊥AB, cu E∈AB. În triunghiul dreptunghic △DEA (∡DEA=90∘):
DE=AD⋅sin(30∘)=6⋅21=3 cm
Aria paralelogramului este:
AABCD=AB⋅DE=8⋅3=24 cm2
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=42 cm, înscris într-un cerc de centru O. Lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 82π cm
b) 8π cm
c) 4π cm
d) 16π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Centrul cercului circumscris pătratului coincide cu punctul de intersecție a diagonalelor pătratului, iar diagonala pătratului reprezintă diametrul cercului:
2R=AC
Calculăm lungimea diagonalei pătratului cu latura l=42 cm:
AC=l2=(42)⋅2=4⋅2=8 cm
Rezultă raza cercului:
R=2AC=28 cm=4 cm
Calculăm lungimea cercului:
L=2πR=2π⋅4=8π cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. Un tetraedru regulat are muchia de 8 cm. Aria totală a tetraedrului este: (5p)
a) 163 cm2
b) 483 cm2
c) 1922 cm2
d) 643 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Tetraedrul regulat este o piramidă triunghiulară regulată ale cărei 4 fețe sunt triunghiuri echilaterale congruente de latură a=8 cm.
Aria unei fețe este aria unui triunghi echilateral:
Afața˘=4a23=4823=4643=163 cm2
Aria totală a tetraedrului regulat reprezintă suma ariilor celor 4 fețe:
At=4⋅Afața˘=4⋅163 cm2=643 cm2
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Radu are 13 ani și tatăl său are 37 de ani.
(2p) a) Este posibil ca, peste 11 ani, vârsta lui Radu să fie jumătate din vârsta tatălui său? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află cu câți ani în urmă vârsta tatălui era de șapte ori mai mare decât vârsta lui Radu.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculăm vârstele celor două persoane peste 11 ani:
Vârsta lui Radu peste 11 ani:
13+11=24 ani
Vârsta tatălui peste 11 ani:
37+11=48 ani
Calculăm jumătate din vârsta tatălui:
48:2=24 ani
Deoarece 24=24, este posibil ca peste 11 ani vârsta lui Radu să fie jumătate din vârsta tatălui său.
(2 puncte)
b) Notăm cu x numărul de ani în urmă.
Cu x ani în urmă, vârstele erau:
Radu avea 13−x ani;
Tatăl avea 37−x ani.
Conform cerinței, vârsta tatălui era de șapte ori mai mare decât a lui Radu:
37−x=7(13−x)
Desfacem paranteza din membrul drept:
37−x=91−7x
Trecem termenii cu necunoscuta x în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
7x−x=91−376x=54⟹x=654=9
Verificare: cu 9 ani în urmă, Radu avea 13−9=4 ani, iar tatăl său avea 37−9=28 de ani. Se constată că 28=7⋅4, relația fiind satisfăcută.
Așadar, cu 9 ani în urmă vârsta tatălui era de șapte ori mai mare decât vârsta lui Radu.
(3 puncte)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−2x+3−x+3x−2+x2+x−625):x−25
unde x∈R∖{−3,2}.
(2p) a) Arată că x2+x−6=(x−2)(x+3), pentru orice număr real x.
(3p) b) Arată că numărul a=E(1)+E(3)+E(5)+⋯+E(99) este natural.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Desfacem parantezele din membrul drept, înmulțind termen cu termen:
(x−2)(x+3)=x⋅x+x⋅3−2⋅x−2⋅3=x2+3x−2x−6=x2+x−6
Egalitatea este demonstrată pentru orice x∈R.
(2 puncte)
b) Folosind rezultatul de la subpunctul a), numitorul comun din paranteză este (x−2)(x+3):
Așadar, coordonatele posibile ale punctului P sunt P(0,7) sau P(0,−3).
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCD astfel încât triunghiul ABC este dreptunghic cu ipotenuza BC=15 cm și cu AB=9 cm, iar triunghiul ACD este echilateral. Diagonalele patrulaterului se intersectează în punctul O.
(2p) a) Arată că perimetrul patrulaterului este 48 cm.
(3p) b) Demonstrează că AO=6(23−3) cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul dreptunghic ABC, cu ipotenuza BC=15 cm și cateta AB=9 cm, unghiul drept este ∡BAC=90∘. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta AC:
AC=BC2−AB2=152−92=225−81=144=12 cm
Deoarece triunghiul ACD este echilateral, toate cele trei laturi ale sale sunt egale:
CD=DA=AC=12 cm
Calculăm perimetrul patrulaterului ABCD:
PABCD=AB+BC+CD+DA=9+15+12+12=48 cm
(2 puncte)
b)
Calculăm măsura unghiului ∡DAB:
Triunghiul ACD fiind echilateral, avem ∡DAC=60∘.
Cum triunghiul ABC este dreptunghic în A, ∡CAB=90∘.
Rezultă:
∡DAB=∡DAC+∡CAB=60∘+90∘=150∘
Construim perpendiculara din punctul D pe dreapta AB, DE⊥AB, cu E situat pe prelungirea segmentului AB dincolo de A.
Punctele E,A,B fiind coliniare, unghiul ∡DAE este suplementul unghiului ∡DAB:
∡DAE=180∘−∡DAB=180∘−150∘=30∘
În triunghiul dreptunghic △DEA (∡DEA=90∘):
Cateta DE este opusă unghiului de 30∘, deci este jumătate din ipotenuza AD:
DE=2AD=212=6 cm
Cateta AE se determină prin teorema lui Pitagora sau funcția cosinus:
AE=AD⋅cos(30∘)=12⋅23=63 cm
Lungimea segmentului BE este:
BE=AB+AE=9+63 cm
Deoarece AC⊥AB și DE⊥AB, dreptele AC și DE sunt paralele:
AO∥DE
În triunghiul △BDE, aplicăm teorema fundamentală a asemănării (AO∥DE, cu O∈BD și A∈BE):
△BOA∼△BDE⟹DEAO=BEBA
Înlocuim lungimile cunoscute:
6AO=9+639
Simplificăm raportul din membrul drept prin 3:
6AO=3+233⟹AO=23+318
Raționalizăm numitorul prin amplificare cu conjugata 23−3:
AO=(23+3)(23−3)18(23−3)=(23)2−3218(23−3)=12−918(23−3)=318(23−3)AO=6(23−3) cm
(3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABC, cu AB=8 cm. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor BC, respectiv AC, iar punctul P se află pe latura AB, astfel încât dreptele MP și AB sunt perpendiculare.
(2p) a) Arată că BP=2 cm.
(3p) b) Arată că lungimea segmentului PN este mai mică decât 5,3 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Triunghiul ABC este echilateral, prin urmare toate laturile sunt egale (AB=BC=CA=8 cm) și toate unghiurile au măsura de 60∘ (∡B=60∘).
Punctul M este mijlocul segmentului BC, deci:
BM=2BC=28 cm=4 cm
În triunghiul dreptunghic △MPB (∡MPB=90∘):
∡BMP=90∘−∡B=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta BP opusă unghiului de 30∘ este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei BM:
BP=2BM=24 cm=2 cm
(2 puncte)
b)
Punctul P se află pe latura AB, iar BP=2 cm, deci:
AP=AB−BP=8 cm−2 cm=6 cm
Punctul N este mijlocul laturii AC, deci:
AN=2AC=28 cm=4 cm
Construim perpendiculara din N pe latura AB, ND⊥AB, cu D∈AB.
În triunghiul dreptunghic △AND (∡ADN=90∘, ∡A=60∘):
∡AND=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘:
AD=2AN=24 cm=2 cm
Aplicând teorema lui Pitagora în △AND:
ND=AN2−AD2=42−22=16−4=12=23 cm
Deoarece A,D,P,B sunt coliniare în această ordine (AD=2 cm<AP=6 cm), lungimea segmentului DP este:
DP=AP−AD=6 cm−2 cm=4 cm
În triunghiul dreptunghic △NDP (∡NDP=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula PN:
PN=ND2+DP2=(23)2+42=12+16=28=27 cm
Pentru a compara PN=28 cm cu 5,3 cm, comparăm pătratele celor două numere:
PN2=285,32=28,09
Deoarece 28<28,09, deducem că:
28<28,09⟹PN<5,3 cm
(3 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=6 cm.
(2p) a) Arată că aria triunghiului A′BC este egală cu 182 cm2.
(3p) b) Determină măsura unghiului dintre dreapta AQ și planul (A′BC), unde punctul Q este mijlocul segmentului A′D.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În cubul ABCDA′B′C′D′, muchia BC este perpendiculară pe planul feței (ABB′A′):
BC⊥ABșiBC⊥BB′⟹BC⊥(ABB′A′)
Deoarece A′B⊂(ABB′A′), rezultă că:
BC⊥A′B⟹∡A′BC=90∘
Prin urmare, triunghiul A′BC este dreptunghic în B.
Segmentul A′B este diagonala pătratului ABB′A′ de latură 6 cm:
A′B=AB2=62 cm
Muchia BC are lungimea 6 cm.
Calculăm aria triunghiului dreptunghic A′BC:
A△A′BC=2BC⋅A′B=26⋅62=182 cm2
(2 puncte)
b)
Fie O1 punctul de intersecție a diagonalelor pătratului ABB′A′ (A′B∩AB′={O1}). Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
AB′⊥A′BșiAO1=O1B′=2AB′
Deoarece BC⊥(ABB′A′) și AB′⊂(ABB′A′), avem BC⊥AB′.
Cum AB′⊥A′B și AB′⊥BC, iar A′B și BC sunt drepte concurente din planul (A′BC), rezultă că:
AB′⊥(A′BC)⟹AO1⊥(A′BC)
Prin urmare, proiecția punctului A pe planul (A′BC) este punctul O1:
pr(A′BC)(A)=O1
În fața ADD′A′ (pătrat), diagonalele AD′ și A′D se intersectează în mijlocul lor, care este punctul Q:
A′D∩AD′={Q}⟹Q∈AD′
Astfel, dreapta AQ coincide cu dreapta AD′.
Deoarece A′D′∥BC și A′D′=BC=6 cm, patrulaterul A′BCD′ este dreptunghi (secțiune diagonală în cub), deci punctul D′ aparține planului (A′BC):
D′∈(A′BC)⟹pr(A′BC)(D′)=D′
Proiecția dreptei AD′ (adică a dreptei AQ) pe planul (A′BC) este segmentul O1D′:
pr(A′BC)(AD′)=O1D′
Unghiul dintre dreapta AQ și planul (A′BC) este unghiul dintre dreapta AD′ și proiecția sa O1D′:
∡(AQ,(A′BC))=∡(AD′,O1D′)=∡AD′O1
Deoarece AO1⊥(A′BC) și O1D′⊂(A′BC), avem AO1⊥O1D′, deci triunghiul △AO1D′ este dreptunghic în O1 (∡AO1D′=90∘).
Calculăm lungimile laturilor din triunghiul △AO1D′:
Diagonala feței ABB′A′ are lungimea AB′=62 cm, deci:
AO1=2AB′=262=32 cm
Segmentul AD′ este diagonala pătratului ADD′A′:
AD′=62 cm
În triunghiul dreptunghic △AO1D′, calculăm sinusul unghiului ∡AD′O1:
sin(∡AD′O1)=AD′AO1=6232=21
Deoarece sin(∡AD′O1)=21, rezultă că:
∡AD′O1=30∘
În concluzie, măsura unghiului dintre dreapta AQ și planul (A′BC) este de 30∘.