BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Botoșani (V1)

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Botoșani (Varianta 1)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului (30+4⋅5):10(30 + 4 \cdot 5) : 10 este egal cu: (5p)

a) 1717
b) 55
c) 2323
d) 3232

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză:

4⋅5=204 \cdot 5 = 20

Efectuăm adunarea din paranteză:

30+20=5030 + 20 = 50

Efectuăm împărțirea:

50:10=550 : 10 = 5

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Dacă 20%20\% dintr-un număr aa este 5050, atunci numărul aa este egal cu: (5p)

a) 1010
b) 100100
c) 2525
d) 250250

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem procentul sub formă de fracție ordinară ireductibilă:

20%=20100=1520\% = \frac{20}{100} = \frac{1}{5}

Relația din enunț devine:

15⋅a=50\frac{1}{5} \cdot a = 50

Aflăm valoarea numărului aa:

a=50⋅5=250a = 50 \cdot 5 = 250

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Se consideră mulțimile A={0,1,2,4,5,7}A = \{0, 1, 2, 4, 5, 7\} și B={2,3,4,5,6}B = \{2, 3, 4, 5, 6\}. Reuniunea mulțimilor AA și BB este mulțimea: (5p)

a) {0,1,2,3,4,5,6}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}
b) {0,1,2,3,4,5,6,7}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7\}
c) {0,1,3,6,7}\{0, 1, 3, 6, 7\}
d) {2,4,5}\{2, 4, 5\}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Reuniunea a două mulțimi A∪BA \cup B este mulțimea formată din toate elementele care aparțin cel puțin uneia dintre cele două mulțimi, scrise o singură dată:

Elementele din AA: 0,1,2,4,5,70, 1, 2, 4, 5, 7.
Elementele din BB: 2,3,4,5,62, 3, 4, 5, 6.

Reunind toate aceste elemente distincte în ordine crescătoare:

A∪B={0,1,2,3,4,5,6,7}A \cup B = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7\}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. Triplul numărului 57\frac{5}{7} este egal cu: (5p)

a) 1521\frac{15}{21}
b) 521\frac{5}{21}
c) 157\frac{15}{7}
d) 87\frac{8}{7}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triplul unui număr reprezintă produsul dintre acel număr și 33:

3⋅57=3⋅57=1573 \cdot \frac{5}{7} = \frac{3 \cdot 5}{7} = \frac{15}{7}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


5. Patru elevi, Andreea, Costel, Nicu și Paula, au calculat pătratul numărului 5−35 - \sqrt{3} și rezultatele obținute sunt trecute în tabelul următor: (5p)

ElevRezultat obținut
Andreea2222
Costel25+925 + 9
Nicu28−10328 - 10\sqrt{3}
Paula22−10322 - 10\sqrt{3}

Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect este:

a) Andreea
b) Costel
c) Nicu
d) Paula

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm pătratul numărului aplicând formula de calcul prescurtat (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:

(5−3)2=52−2⋅5⋅3+(3)2(5 - \sqrt{3})^2 = 5^2 - 2 \cdot 5 \cdot \sqrt{3} + (\sqrt{3})^2

Efectuăm ridicările la putere și înmulțirile:

(5−3)2=25−103+3=28−103(5 - \sqrt{3})^2 = 25 - 10\sqrt{3} + 3 = 28 - 10\sqrt{3}

Comparând rezultatul calculat cu răspunsurile din tabel, constatăm că Nicu a obținut 28−10328 - 10\sqrt{3}.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Afirmația: „Numărul −2-2 este soluție a ecuației x2+3x+2=0x^2 + 3x + 2 = 0” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a stabili valoarea de adevăr a afirmației, înlocuim x=−2x = -2 în membrul stâng al ecuației:

(−2)2+3⋅(−2)+2=4−6+2=0(-2)^2 + 3 \cdot (-2) + 2 = 4 - 6 + 2 = 0

Deoarece obținem 0=00 = 0 (egalitate adevărată), numărul −2-2 este soluție a ecuației date.

Afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare astfel încât BC=6 cmBC = 6\text{ cm}, AD=4⋅BCAD = 4 \cdot BC și AB≡CDAB \equiv CD. Lungimea segmentului ABAB este: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 1

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 9 cm9\text{ cm}
d) 18 cm18\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm lungimea segmentului ADAD:

AD=4⋅BC=4⋅6 cm=24 cmAD = 4 \cdot BC = 4 \cdot 6\text{ cm} = 24\text{ cm}

Deoarece punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt situate în această ordine pe dreaptă, lungimea segmentului ADAD este suma lungimilor segmentelor componente:

AD=AB+BC+CDAD = AB + BC + CD

Știind că AB≡CDAB \equiv CD, avem CD=ABCD = AB. Înlocuind valorile cunoscute:

24=AB+6+AB24 = AB + 6 + AB 2⋅AB+6=24  ⟹  2⋅AB=18  ⟹  AB=9 cm2 \cdot AB + 6 = 24 \implies 2 \cdot AB = 18 \implies AB = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare AA, OO și BB. Punctele CC, DD și EE sunt situate de aceeași parte a dreptei ABAB, astfel încât semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului DOBDOB. Dreptele OEOE și OCOC sunt perpendiculare și măsura unghiului DOEDOE este de 50∘50^\circ. Măsura unghiului AOEAOE este egală cu: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 2

a) 30∘30^\circ
b) 40∘40^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 50∘50^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece OE⊥OCOE \perp OC, măsura unghiului format de cele două drepte este:

∡EOC=90∘\measuredangle EOC = 90^\circ

Punctul DD se află în interiorul unghiului ∡EOC\measuredangle EOC, deci:

∡EOC=∡DOE+∡DOC\measuredangle EOC = \measuredangle DOE + \measuredangle DOC 90∘=50∘+∡DOC  ⟹  ∡DOC=90∘−50∘=40∘90^\circ = 50^\circ + \measuredangle DOC \implies \measuredangle DOC = 90^\circ - 50^\circ = 40^\circ

Semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului DOBDOB, prin urmare:

∡COB=∡DOC=40∘\measuredangle COB = \measuredangle DOC = 40^\circ

Măsura unghiului ∡EOB\measuredangle EOB este suma unghiurilor adiacente:

∡EOB=∡EOC+∡COB=90∘+40∘=130∘\measuredangle EOB = \measuredangle EOC + \measuredangle COB = 90^\circ + 40^\circ = 130^\circ

Deoarece punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare, unghiul ∡AOB\measuredangle AOB este un unghi alungit (∡AOB=180∘\measuredangle AOB = 180^\circ). Unghiurile ∡AOE\measuredangle AOE și ∡EOB\measuredangle EOB sunt suplementare:

∡AOE=180∘−∡EOB=180∘−130∘=50∘\measuredangle AOE = 180^\circ - \measuredangle EOB = 180^\circ - 130^\circ = 50^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC și ∡BAC=40∘\measuredangle BAC = 40^\circ. Punctul DD aparține segmentului ACAC, astfel încât BD=BCBD = BC. Măsura unghiului BDCBDC este egală cu: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 3

a) 40∘40^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 140∘140^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC, unghiurile de la baza BCBC sunt congruente:

∡ABC=∡ACB=180∘−∡BAC2=180∘−40∘2=140∘2=70∘\measuredangle ABC = \measuredangle ACB = \frac{180^\circ - \measuredangle BAC}{2} = \frac{180^\circ - 40^\circ}{2} = \frac{140^\circ}{2} = 70^\circ

În triunghiul BDCBDC, din ipoteză avem BD=BCBD = BC, deci triunghiul △BDC\triangle BDC este isoscel cu vârful în BB.

Unghiurile de la baza DCDC sunt congruente:

∡BDC=∡BCD=∡ACB=70∘\measuredangle BDC = \measuredangle BCD = \measuredangle ACB = 70^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un romb ABCDABCD având perimetrul de 72 cm72\text{ cm} și măsura unghiului ABCABC de 45∘45^\circ. Aria rombului este: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 4

a) 324 cm2324\text{ cm}^2
b) 1622 cm2162\sqrt{2}\text{ cm}^2
c) 3243 cm2324\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 3242 cm2324\sqrt{2}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rombul are toate cele patru laturi egale. Aflăm lungimea laturii rombului:

l=PABCD4=724=18 cml = \frac{\mathcal{P}_{ABCD}}{4} = \frac{72}{4} = 18\text{ cm}

Aria rombului se calculează cu formula trigonometrică a ariei:

AABCD=l2⋅sin⁡(∡ABC)=182⋅sin⁡45∘\mathcal{A}_{ABCD} = l^2 \cdot \sin(\measuredangle ABC) = 18^2 \cdot \sin 45^\circ

Știind că sin⁡45∘=22\sin 45^\circ = \frac{\sqrt{2}}{2}:

AABCD=324⋅22=1622 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 324 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 162\sqrt{2}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat un cerc, punctele AA și BB sunt diametral opuse, iar coarda ACAC este congruentă cu raza cercului. Dacă raza cercului este egală cu 8 cm8\text{ cm}, atunci lungimea coardei BCBC este: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 5

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 16 cm16\text{ cm}
c) 82 cm8\sqrt{2}\text{ cm}
d) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie OO centrul cercului. Lungimea diametrului ABAB este:

AB=2⋅R=2⋅8=16 cmAB = 2 \cdot R = 2 \cdot 8 = 16\text{ cm}

Unghiul ∡ACB\measuredangle ACB este înscris într-un semicerc (deoarece subîntinde diametrul ABAB), așadar:

∡ACB=90∘\measuredangle ACB = 90^\circ

Triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC, cu ipotenuza AB=16 cmAB = 16\text{ cm} și cateta AC=R=8 cmAC = R = 8\text{ cm}.

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC:

BC=AB2−AC2=162−82=256−64=192=83 cmBC = \sqrt{AB^2 - AC^2} = \sqrt{16^2 - 8^2} = \sqrt{256 - 64} = \sqrt{192} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. Un acvariu în formă de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile de: 60 cm60\text{ cm}, 40 cm40\text{ cm}, 50 cm50\text{ cm}. Capacitatea acestui acvariu este: (5p)

Figura enunț Subiectul II Exercițiul 6

a) 150 cm150\text{ cm}
b) 148 dm2148\text{ dm}^2
c) 120 litri120\text{ litri}
d) 60 litri60\text{ litri}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Volumul paralelipipedului dreptunghic este egal cu produsul dimensiunilor sale:

V=L⋅l⋅h=60 cm⋅40 cm⋅50 cm=120 000 cm3V = L \cdot l \cdot h = 60\text{ cm} \cdot 40\text{ cm} \cdot 50\text{ cm} = 120\,000\text{ cm}^3

Convertim volumul în decimetri cubi, știind că 1 dm3=1000 cm31\text{ dm}^3 = 1000\text{ cm}^3:

V=120 0001000=120 dm3V = \frac{120\,000}{1000} = 120\text{ dm}^3

Deoarece 1 dm3=1 litru1\text{ dm}^3 = 1\text{ litru}, capacitatea acvariului este egală cu 120 litri120\text{ litri}.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Maria are 1414 ani și tatăl ei are 4040 de ani.

(2p) a) Este posibil ca, peste 33 ani, suma dintre vârsta Mariei și vârsta tatălui ei să fie egală cu 6060 de ani? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Determină peste câți ani vârsta Mariei va fi jumătate din vârsta tatălui ei.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculăm vârstele celor doi peste 33 ani:

Vârsta Mariei peste 33 ani va fi:

14+3=17 ani14 + 3 = 17\text{ ani}

Vârsta tatălui peste 33 ani va fi:

40+3=43 ani40 + 3 = 43\text{ ani}

Calculăm suma vârstelor:

17+43=60 ani17 + 43 = 60\text{ ani}

Deoarece suma obținută este egală cu 6060 de ani, este posibil ca peste 33 ani suma vârstelor să fie de 6060 de ani.

(2 puncte)

b) Notăm cu xx numărul de ani care trebuie să treacă.

Peste xx ani, Maria va avea 14+x14 + x ani, iar tatăl ei va avea 40+x40 + x ani.

Conform cerinței, vârsta Mariei va reprezenta jumătate din vârsta tatălui ei:

14+x=40+x214 + x = \frac{40 + x}{2}

Înmulțim ambii membri ai ecuației cu 22:

2(14+x)=40+x2(14 + x) = 40 + x 28+2x=40+x28 + 2x = 40 + x

Separăm termenii cu xx în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:

2x−x=40−28  ⟹  x=122x - x = 40 - 28 \implies x = 12

Peste 1212 ani, vârsta Mariei va fi de 2626 de ani, iar vârsta tatălui va fi de 5252 de ani (26=52:226 = 52 : 2).

Așadar, peste 1212 ani vârsta Mariei va fi jumătate din vârsta tatălui ei.

(3 puncte)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x−2+xx+2):x2+4x2−x−2E(x) = \left( \frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} \right) : \frac{x^2 + 4}{x^2 - x - 2}

unde x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(2p) a) Arată că E(x)=x+1x+2E(x) = \frac{x + 1}{x + 2}, pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(3p) b) Determină numerele întregi aa pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducem la același numitor expresia din paranteză. Numitorul comun este (x−2)(x+2)(x - 2)(x + 2):

2x−2+xx+2=2(x+2)+x(x−2)(x−2)(x+2)=2x+4+x2−2x(x−2)(x+2)=x2+4(x−2)(x+2)\frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} = \frac{2(x + 2) + x(x - 2)}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{2x + 4 + x^2 - 2x}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)}

Descompunem numitorul celei de-a doua fracții, x2−x−2x^2 - x - 2:

x2−x−2=x2−2x+x−2=x(x−2)+(x−2)=(x−2)(x+1)x^2 - x - 2 = x^2 - 2x + x - 2 = x(x - 2) + (x - 2) = (x - 2)(x + 1)

Efectuăm împărțirea fracțiilor raționale prin înmulțire cu inversa:

E(x)=x2+4(x−2)(x+2)⋅(x−2)(x+1)x2+4E(x) = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)} \cdot \frac{(x - 2)(x + 1)}{x^2 + 4}

Deoarece x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}, factorii x2+4>0x^2 + 4 > 0 și x−2≠0x - 2 \neq 0 se simplifică:

E(x)=x+1x+2E(x) = \frac{x + 1}{x + 2}

pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(2 puncte)

b) Fie a∈Z∖{−2,−1,2}a \in \mathbb{Z} \setminus \{-2, -1, 2\}. Scriem E(a)E(a) evidențiind partea întreagă:

E(a)=a+1a+2=a+2−1a+2=1−1a+2E(a) = \frac{a + 1}{a + 2} = \frac{a + 2 - 1}{a + 2} = 1 - \frac{1}{a + 2}

Pentru ca E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}, este necesar ca fracția 1a+2\frac{1}{a + 2} să fie număr întreg, adică numitorul a+2a + 2 să fie divizor întreg al numărătorului 11:

a+2∈D1={−1,1}a + 2 \in D_1 = \{-1, 1\}

Avem două cazuri:

  1. a+2=−1  ⟹  a=−3a + 2 = -1 \implies a = -3.
    Verificăm dacă a=−3a = -3 respectă condițiile de existență: −3∉{−2,−1,2}-3 \notin \{-2, -1, 2\}, deci valoarea este admisibilă.
    Valoarea expresiei este E(−3)=1−1−1=1+1=2∈ZE(-3) = 1 - \frac{1}{-1} = 1 + 1 = 2 \in \mathbb{Z}.

  2. a+2=1  ⟹  a=−1a + 2 = 1 \implies a = -1.
    Dar a=−1a = -1 este exclus prin domeniul de existență (x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}), deci nu convine.

În concluzie, singurul număr întreg pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z} este a=−3a = -3.

(3 puncte)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(−1,4)A(-1, 4) și B(5,−4)B(5, -4).

(2p) a) Arată că AB=10AB = 10.

(3p) b) Determină coordonatele punctului PP de pe axa OxOx pentru care triunghiul APBAPB este dreptunghic cu ipotenuza ABAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Folosim formula distanței dintre două puncte în reperul cartezian:

AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}

Înlocuim coordonatele punctelor A(−1,4)A(-1, 4) și B(5,−4)B(5, -4):

AB=(5−(−1))2+(−4−4)2=(5+1)2+(−8)2=62+64=36+64=100=10AB = \sqrt{(5 - (-1))^2 + (-4 - 4)^2} = \sqrt{(5 + 1)^2 + (-8)^2} = \sqrt{6^2 + 64} = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10

Așadar, AB=10AB = 10.

(2 puncte)

b) Punctul PP aparține axei OxOx, deci are ordonata 00:

P(x,0),unde x∈RP(x, 0), \quad \text{unde } x \in \mathbb{R}

Triunghiul APBAPB este dreptunghic cu ipotenuza ABAB, ceea ce conform reciprocei teoremei lui Pitagora revine la relația:

PA2+PB2=AB2PA^2 + PB^2 = AB^2

Calculăm pătratele distanțelor:

PA2=(x−(−1))2+(0−4)2=(x+1)2+16=x2+2x+1+16=x2+2x+17PA^2 = (x - (-1))^2 + (0 - 4)^2 = (x + 1)^2 + 16 = x^2 + 2x + 1 + 16 = x^2 + 2x + 17 PB2=(x−5)2+(0−(−4))2=(x−5)2+16=x2−10x+25+16=x2−10x+41PB^2 = (x - 5)^2 + (0 - (-4))^2 = (x - 5)^2 + 16 = x^2 - 10x + 25 + 16 = x^2 - 10x + 41

Știind din subpunctul a) că AB=10AB = 10, avem AB2=100AB^2 = 100. Înlocuind în ecuație:

(x2+2x+17)+(x2−10x+41)=100(x^2 + 2x + 17) + (x^2 - 10x + 41) = 100 2x2−8x+58=100  ⟹  2x2−8x−42=02x^2 - 8x + 58 = 100 \implies 2x^2 - 8x - 42 = 0

Împărțim ecuația prin 22:

x2−4x−21=0x^2 - 4x - 21 = 0

Rezolvăm ecuația de gradul al doilea:

Δ=(−4)2−4⋅1⋅(−21)=16+84=100\Delta = (-4)^2 - 4 \cdot 1 \cdot (-21) = 16 + 84 = 100 x1,2=4±1002=4±102x_{1, 2} = \frac{4 \pm \sqrt{100}}{2} = \frac{4 \pm 10}{2}

Obținem cele două soluții:

x1=4+102=7  ⟹  P1(7,0)x_1 = \frac{4 + 10}{2} = 7 \implies P_1(7, 0) x2=4−102=−3  ⟹  P2(−3,0)x_2 = \frac{4 - 10}{2} = -3 \implies P_2(-3, 0)

Coordonatele posibile ale punctului PP sunt P(7,0)P(7, 0) sau P(−3,0)P(-3, 0).

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCDABCD cu AD⊥ABAD \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD, AB=16 cmAB = 16\text{ cm} și BC=CD=10 cmBC = CD = 10\text{ cm}.

Figura enunț Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că aria trapezului este egală cu 104 cm2104\text{ cm}^2.

(3p) b) Știind că PP este punctul de intersecție a laturii ABAB cu perpendiculara din CC pe dreapta BDBD, demonstrează că DP∥BCDP \parallel BC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB.

Deoarece AD⊥ABAD \perp AB și CE⊥ABCE \perp AB, rezultă că AD∥CEAD \parallel CE. Cum CD∥ABCD \parallel AB, patrulaterul AECDAECD este dreptunghi, de unde:

AE=CD=10 cmșiCE=ADAE = CD = 10\text{ cm} \quad \text{și} \quad CE = AD

Aflăm lungimea segmentului EBEB:

EB=AB−AE=16−10=6 cmEB = AB - AE = 16 - 10 = 6\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △CEB\triangle CEB (∡CEB=90∘\measuredangle CEB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea CECE:

CE=BC2−EB2=102−62=100−36=64=8 cmCE = \sqrt{BC^2 - EB^2} = \sqrt{10^2 - 6^2} = \sqrt{100 - 36} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

Rezultă că AD=CE=8 cmAD = CE = 8\text{ cm}.

Calculăm aria trapezului dreptunghic ABCDABCD:

AABCD=(AB+CD)⋅AD2=(16+10)⋅82=26⋅4=104 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} = \frac{(16 + 10) \cdot 8}{2} = 26 \cdot 4 = 104\text{ cm}^2

(2 puncte)

b)

Figura rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

Fie QQ punctul de intersecție a dreptelor CPCP și BDBD (CQ⊥BDCQ \perp BD, cu Q∈BDQ \in BD).

Deoarece CD∥ABCD \parallel AB, unghiurile alterne interne ∡CDB\measuredangle CDB și ∡ABD\measuredangle ABD sunt congruente:

∡CDB=∡ABD\measuredangle CDB = \measuredangle ABD

În triunghiul BCDBCD, laturile CDCD și BCBC sunt egale (BC=CD=10 cmBC = CD = 10\text{ cm}), deci △BCD\triangle BCD este un triunghi isoscel cu vârful în CC. Unghiurile de la bază sunt congruente:

∡CBD=∡CDB\measuredangle CBD = \measuredangle CDB

Din cele două egalități de unghiuri rezultă:

∡CBD=∡ABD\measuredangle CBD = \measuredangle ABD

ceea ce arată că semidreapta (BD(BD este bisectoarea unghiului ∡PBC\measuredangle PBC.

În triunghiul PBCPBC:

  • BQ⊥PCBQ \perp PC (deoarece CP⊥BDCP \perp BD din ipoteză);
  • Semidreapta (BQ(BQ este bisectoarea unghiului ∡PBC\measuredangle PBC.

Un triunghi în care o bisectoare este și înălțime este triunghi isoscel. Prin urmare, triunghiul △PBC\triangle PBC este isoscel de bază PCPC, cu:

PB=BC=10 cmPB = BC = 10\text{ cm}

În patrulaterul PBCDPBCD:

  • CD∥PBCD \parallel PB (deoarece CD∥ABCD \parallel AB și P∈ABP \in AB);
  • CD=PB=10 cmCD = PB = 10\text{ cm}.

Deoarece are două laturi opuse paralele și congruente, patrulaterul PBCDPBCD este paralelogram (și cum BC=CD=10 cmBC = CD = 10\text{ cm}, este romb).

Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele, deci:

DP∥BCDP \parallel BC

(3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și triunghiul echilateral ABPABP.

Figura enunț Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că măsura unghiului DPBDPB este egală cu 45∘45^\circ.

(3p) b) Demonstrează că AM=4(2−3) cmAM = 4(2 - \sqrt{3})\text{ cm}, unde {M}=AB∩PD\{M\} = AB \cap PD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În pătratul ABCDABCD, laturile sunt congruente și unghiurile au 90∘90^\circ:

AD=AB=4 cmși∡DAB=90∘AD = AB = 4\text{ cm} \quad \text{și} \quad \measuredangle DAB = 90^\circ

Triunghiul ABPABP este echilateral, deci toate laturile au lungimea de 4 cm4\text{ cm} și unghiurile au 60∘60^\circ:

AP=BP=AB=4 cmși∡PAB=∡APB=∡PBA=60∘AP = BP = AB = 4\text{ cm} \quad \text{și} \quad \measuredangle PAB = \measuredangle APB = \measuredangle PBA = 60^\circ

Punctul PP fiind situat în exteriorul pătratului, măsura unghiului ∡PAD\measuredangle PAD este:

∡PAD=∡DAB+∡PAB=90∘+60∘=150∘\measuredangle PAD = \measuredangle DAB + \measuredangle PAB = 90^\circ + 60^\circ = 150^\circ

În triunghiul PADPAD, avem AD=AP=4 cmAD = AP = 4\text{ cm}, deci triunghiul △PAD\triangle PAD este isoscel cu vârful în AA. Unghiurile de la baza PDPD sunt congruente:

∡APD=180∘−∡PAD2=180∘−150∘2=30∘2=15∘\measuredangle APD = \frac{180^\circ - \measuredangle PAD}{2} = \frac{180^\circ - 150^\circ}{2} = \frac{30^\circ}{2} = 15^\circ

Deoarece semidreapta (PD(PD este situată în interiorul unghiului ∡APB\measuredangle APB, măsura unghiului ∡DPB\measuredangle DPB este diferența măsurilor:

∡DPB=∡APB−∡APD=60∘−15∘=45∘\measuredangle DPB = \measuredangle APB - \measuredangle APD = 60^\circ - 15^\circ = 45^\circ

(2 puncte)

b)

Figura rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

Punctul MM este intersecția dreptelor ABAB și PDPD, deci M∈ABM \in AB și M∈PDM \in PD.

În triunghiul DAMDAM:

  • DA⊥ABDA \perp AB (laturi ale pătratului), deci △DAM\triangle DAM este triunghi dreptunghic în AA (∡DAM=90∘\measuredangle DAM = 90^\circ);
  • Deoarece M∈PDM \in PD și △PAD\triangle PAD este isoscel, unghiul de la baza DD are măsura:
∡ADM=∡ADP=15∘\measuredangle ADM = \measuredangle ADP = 15^\circ

În triunghiul dreptunghic △DAM\triangle DAM, definim tangenta unghiului ∡ADM\measuredangle ADM:

tan⁡(∡ADM)=AMAD  ⟹  AM=AD⋅tan⁡15∘\tan(\measuredangle ADM) = \frac{AM}{AD} \implies AM = AD \cdot \tan 15^\circ

Calculăm valoarea lui tan⁡15∘\tan 15^\circ folosind formula tangentei diferenței, tan⁡(45∘−30∘)\tan(45^\circ - 30^\circ):

tan⁡15∘=tan⁡45∘−tan⁡30∘1+tan⁡45∘⋅tan⁡30∘=1−331+1⋅33=3−33+3\tan 15^\circ = \frac{\tan 45^\circ - \tan 30^\circ}{1 + \tan 45^\circ \cdot \tan 30^\circ} = \frac{1 - \frac{\sqrt{3}}{3}}{1 + 1 \cdot \frac{\sqrt{3}}{3}} = \frac{3 - \sqrt{3}}{3 + \sqrt{3}}

Raționalizăm numitorul înmulțind cu conjugata 3−33 - \sqrt{3}:

tan⁡15∘=(3−3)232−(3)2=9−63+39−3=12−636=2−3\tan 15^\circ = \frac{(3 - \sqrt{3})^2}{3^2 - (\sqrt{3})^2} = \frac{9 - 6\sqrt{3} + 3}{9 - 3} = \frac{12 - 6\sqrt{3}}{6} = 2 - \sqrt{3}

Deoarece AD=4 cmAD = 4\text{ cm}, obținem direct lungimea căutată:

AM=4(2−3) cmAM = 4(2 - \sqrt{3})\text{ cm}

(3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD cu baza pătratul ABCDABCD de centru OO, având AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și VO=8 cmVO = 8\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei VDVD.

Figura enunț Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că volumul piramidei este 384 cm3384\text{ cm}^3.

(3p) b) Calculează distanța de la punctul MM la planul (VBC)(VBC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Baza ABCDABCD este un pătrat cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}.

Calculăm aria bazei:

AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2

Înălțimea piramidei patrulatere regulate este segmentul VO=8 cmVO = 8\text{ cm}.

Calculăm volumul piramidei:

VVABCD=13⋅AABCD⋅VO=13⋅144⋅8=48⋅8=384 cm3\mathcal{V}_{VABCD} = \frac{1}{3} \cdot \mathcal{A}_{ABCD} \cdot VO = \frac{1}{3} \cdot 144 \cdot 8 = 48 \cdot 8 = 384\text{ cm}^3

(2 puncte)

b)

Figura rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

Deoarece ABCDABCD este pătrat, avem AD∥BCAD \parallel BC. Cum BC⊂(VBC)BC \subset (VBC), rezultă:

AD∥(VBC)AD \parallel (VBC)

Prin urmare, distanța de la orice punct al dreptei ADAD la planul (VBC)(VBC) este aceeași:

d(D,(VBC))=d(A,(VBC))d(D, (VBC)) = d(A, (VBC))

Dreapta VDVD intersectează planul (VBC)(VBC) în punctul VV. Deoarece MM este mijlocul segmentului VDVD, avem VMVD=12\frac{VM}{VD} = \frac{1}{2}, de unde:

d(M,(VBC))=12⋅d(D,(VBC))d(M, (VBC)) = \frac{1}{2} \cdot d(D, (VBC))

Punctul OO este centrul pătratului ABCDABCD, deci mijlocul diagonalei BDBD. Dreapta BDBD intersectează planul (VBC)(VBC) în BB, deci:

d(O,(VBC))d(D,(VBC))=BOBD=12  ⟹  d(D,(VBC))=2⋅d(O,(VBC))\frac{d(O, (VBC))}{d(D, (VBC))} = \frac{BO}{BD} = \frac{1}{2} \implies d(D, (VBC)) = 2 \cdot d(O, (VBC))

Rezultă relația remarcabilă:

d(M,(VBC))=12⋅2⋅d(O,(VBC))=d(O,(VBC))d(M, (VBC)) = \frac{1}{2} \cdot 2 \cdot d(O, (VBC)) = d(O, (VBC))

Pentru a calcula distanța d(O,(VBC))d(O, (VBC)), construim perpendiculara din OO pe planul (VBC)(VBC):

  • Fie NN mijlocul laturii BCBC. În pătratul ABCDABCD, ON⊥BCON \perp BC și ON=AB2=122=6 cmON = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm};
  • În triunghiul isoscel VBCVBC (VB=VCVB = VC), VNVN este mediană și înălțime, deci VN⊥BCVN \perp BC;
  • Deoarece BC⊥ONBC \perp ON și BC⊥VNBC \perp VN, deducem că BC⊥(VON)BC \perp (VON).

Construim OP⊥VNOP \perp VN, cu P∈VNP \in VN.

  • OP⊂(VON)OP \subset (VON) și BC⊥(VON)  ⟹  BC⊥OPBC \perp (VON) \implies BC \perp OP;
  • Cum OP⊥VNOP \perp VN și OP⊥BCOP \perp BC, rezultă că OP⊥(VBC)OP \perp (VBC), deci:
d(O,(VBC))=OPd(O, (VBC)) = OP

În triunghiul dreptunghic △VON\triangle VON (∡VON=90∘\measuredangle VON = 90^\circ):

  • Cateta VO=8 cmVO = 8\text{ cm};
  • Cateta ON=6 cmON = 6\text{ cm}.

Calculăm apotema piramidei VNVN cu teorema lui Pitagora:

VN=VO2+ON2=82+62=64+36=100=10 cmVN = \sqrt{VO^2 + ON^2} = \sqrt{8^2 + 6^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

Înălțimea OPOP corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic △VON\triangle VON este:

OP=VO⋅ONVN=8⋅610=4810=4,8 cmOP = \frac{VO \cdot ON}{VN} = \frac{8 \cdot 6}{10} = \frac{48}{10} = 4,8\text{ cm}

Așadar:

d(M,(VBC))=4,8 cm=245 cmd(M, (VBC)) = 4,8\text{ cm} = \frac{24}{5}\text{ cm}

(3 puncte)