1. În figura alăturată punctele A, B, C și D sunt coliniare astfel încât BC=6 cm, AD=4⋅BC și AB≡CD. Lungimea segmentului AB este: (5p)
a) 6 cm
b) 8 cm
c) 9 cm
d) 18 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm lungimea segmentului AD:
AD=4⋅BC=4⋅6 cm=24 cm
Deoarece punctele A,B,C,D sunt situate în această ordine pe dreaptă, lungimea segmentului AD este suma lungimilor segmentelor componente:
AD=AB+BC+CD
Știind că AB≡CD, avem CD=AB. Înlocuind valorile cunoscute:
24=AB+6+AB2⋅AB+6=24⟹2⋅AB=18⟹AB=9 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, O și B. Punctele C, D și E sunt situate de aceeași parte a dreptei AB, astfel încât semidreapta OC este bisectoarea unghiului DOB. Dreptele OE și OC sunt perpendiculare și măsura unghiului DOE este de 50∘. Măsura unghiului AOE este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 40∘
c) 45∘
d) 50∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece OE⊥OC, măsura unghiului format de cele două drepte este:
∡EOC=90∘
Punctul D se află în interiorul unghiului ∡EOC, deci:
∡EOC=∡DOE+∡DOC90∘=50∘+∡DOC⟹∡DOC=90∘−50∘=40∘
Semidreapta OC este bisectoarea unghiului DOB, prin urmare:
∡COB=∡DOC=40∘
Măsura unghiului ∡EOB este suma unghiurilor adiacente:
∡EOB=∡EOC+∡COB=90∘+40∘=130∘
Deoarece punctele A,O,B sunt coliniare, unghiul ∡AOB este un unghi alungit (∡AOB=180∘). Unghiurile ∡AOE și ∡EOB sunt suplementare:
∡AOE=180∘−∡EOB=180∘−130∘=50∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC cu AB=AC și ∡BAC=40∘. Punctul D aparține segmentului AC, astfel încât BD=BC. Măsura unghiului BDC este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 70∘
c) 110∘
d) 140∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul isoscel ABC cu AB=AC, unghiurile de la baza BC sunt congruente:
∡ABC=∡ACB=2180∘−∡BAC=2180∘−40∘=2140∘=70∘
În triunghiul BDC, din ipoteză avem BD=BC, deci triunghiul △BDC este isoscel cu vârful în B.
Unghiurile de la baza DC sunt congruente:
∡BDC=∡BCD=∡ACB=70∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD având perimetrul de 72 cm și măsura unghiului ABC de 45∘. Aria rombului este: (5p)
a) 324 cm2
b) 1622 cm2
c) 3243 cm2
d) 3242 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rombul are toate cele patru laturi egale. Aflăm lungimea laturii rombului:
l=4PABCD=472=18 cm
Aria rombului se calculează cu formula trigonometrică a ariei:
AABCD=l2⋅sin(∡ABC)=182⋅sin45∘
Știind că sin45∘=22:
AABCD=324⋅22=1622 cm2
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat un cerc, punctele A și B sunt diametral opuse, iar coarda AC este congruentă cu raza cercului. Dacă raza cercului este egală cu 8 cm, atunci lungimea coardei BC este: (5p)
a) 8 cm
b) 16 cm
c) 82 cm
d) 83 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie O centrul cercului. Lungimea diametrului AB este:
AB=2⋅R=2⋅8=16 cm
Unghiul ∡ACB este înscris într-un semicerc (deoarece subîntinde diametrul AB), așadar:
∡ACB=90∘
Triunghiul ABC este dreptunghic în C, cu ipotenuza AB=16 cm și cateta AC=R=8 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABC:
BC=AB2−AC2=162−82=256−64=192=83 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
6. Un acvariu în formă de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile de: 60 cm, 40 cm, 50 cm. Capacitatea acestui acvariu este: (5p)
a) 150 cm
b) 148 dm2
c) 120 litri
d) 60 litri
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Volumul paralelipipedului dreptunghic este egal cu produsul dimensiunilor sale:
V=L⋅l⋅h=60 cm⋅40 cm⋅50 cm=120000 cm3
Convertim volumul în decimetri cubi, știind că 1 dm3=1000 cm3:
V=1000120000=120 dm3
Deoarece 1 dm3=1 litru, capacitatea acvariului este egală cu 120 litri.
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Maria are 14 ani și tatăl ei are 40 de ani.
(2p) a) Este posibil ca, peste 3 ani, suma dintre vârsta Mariei și vârsta tatălui ei să fie egală cu 60 de ani? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină peste câți ani vârsta Mariei va fi jumătate din vârsta tatălui ei.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculăm vârstele celor doi peste 3 ani:
Vârsta Mariei peste 3 ani va fi:
14+3=17 ani
Vârsta tatălui peste 3 ani va fi:
40+3=43 ani
Calculăm suma vârstelor:
17+43=60 ani
Deoarece suma obținută este egală cu 60 de ani, este posibil ca peste 3 ani suma vârstelor să fie de 60 de ani.
(2 puncte)
b) Notăm cu x numărul de ani care trebuie să treacă.
Peste x ani, Maria va avea 14+x ani, iar tatăl ei va avea 40+x ani.
Conform cerinței, vârsta Mariei va reprezenta jumătate din vârsta tatălui ei:
14+x=240+x
Înmulțim ambii membri ai ecuației cu 2:
2(14+x)=40+x28+2x=40+x
Separăm termenii cu x în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
2x−x=40−28⟹x=12
Peste 12 ani, vârsta Mariei va fi de 26 de ani, iar vârsta tatălui va fi de 52 de ani (26=52:2).
Așadar, peste 12 ani vârsta Mariei va fi jumătate din vârsta tatălui ei.
(3 puncte)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−22+x+2x):x2−x−2x2+4
unde x∈R∖{−2,−1,2}.
(2p) a) Arată că E(x)=x+2x+1, pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}.
(3p) b) Determină numerele întregi a pentru care E(a)∈Z.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aducem la același numitor expresia din paranteză. Numitorul comun este (x−2)(x+2):
Descompunem numitorul celei de-a doua fracții, x2−x−2:
x2−x−2=x2−2x+x−2=x(x−2)+(x−2)=(x−2)(x+1)
Efectuăm împărțirea fracțiilor raționale prin înmulțire cu inversa:
E(x)=(x−2)(x+2)x2+4⋅x2+4(x−2)(x+1)
Deoarece x∈R∖{−2,−1,2}, factorii x2+4>0 și x−2=0 se simplifică:
E(x)=x+2x+1
pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}.
(2 puncte)
b) Fie a∈Z∖{−2,−1,2}. Scriem E(a) evidențiind partea întreagă:
E(a)=a+2a+1=a+2a+2−1=1−a+21
Pentru ca E(a)∈Z, este necesar ca fracția a+21 să fie număr întreg, adică numitorul a+2 să fie divizor întreg al numărătorului 1:
a+2∈D1={−1,1}
Avem două cazuri:
a+2=−1⟹a=−3.
Verificăm dacă a=−3 respectă condițiile de existență: −3∈/{−2,−1,2}, deci valoarea este admisibilă.
Valoarea expresiei este E(−3)=1−−11=1+1=2∈Z.
a+2=1⟹a=−1.
Dar a=−1 este exclus prin domeniul de existență (x∈R∖{−2,−1,2}), deci nu convine.
În concluzie, singurul număr întreg pentru care E(a)∈Z este a=−3.
(3 puncte)
3. În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A(−1,4) și B(5,−4).
(2p) a) Arată că AB=10.
(3p) b) Determină coordonatele punctului P de pe axa Ox pentru care triunghiul APB este dreptunghic cu ipotenuza AB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Folosim formula distanței dintre două puncte în reperul cartezian:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2
Înlocuim coordonatele punctelor A(−1,4) și B(5,−4):
Coordonatele posibile ale punctului P sunt P(7,0) sau P(−3,0).
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AD⊥AB și AB∥CD, AB=16 cm și BC=CD=10 cm.
(2p) a) Arată că aria trapezului este egală cu 104 cm2.
(3p) b) Știind că P este punctul de intersecție a laturii AB cu perpendiculara din C pe dreapta BD, demonstrează că DP∥BC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Construim înălțimea CE⊥AB, cu E∈AB.
Deoarece AD⊥AB și CE⊥AB, rezultă că AD∥CE. Cum CD∥AB, patrulaterul AECD este dreptunghi, de unde:
AE=CD=10 cmșiCE=AD
Aflăm lungimea segmentului EB:
EB=AB−AE=16−10=6 cm
În triunghiul dreptunghic △CEB (∡CEB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea CE:
CE=BC2−EB2=102−62=100−36=64=8 cm
Rezultă că AD=CE=8 cm.
Calculăm aria trapezului dreptunghic ABCD:
AABCD=2(AB+CD)⋅AD=2(16+10)⋅8=26⋅4=104 cm2
(2 puncte)
b)
Fie Q punctul de intersecție a dreptelor CP și BD (CQ⊥BD, cu Q∈BD).
Deoarece CD∥AB, unghiurile alterne interne ∡CDB și ∡ABD sunt congruente:
∡CDB=∡ABD
În triunghiul BCD, laturile CD și BC sunt egale (BC=CD=10 cm), deci △BCD este un triunghi isoscel cu vârful în C. Unghiurile de la bază sunt congruente:
∡CBD=∡CDB
Din cele două egalități de unghiuri rezultă:
∡CBD=∡ABD
ceea ce arată că semidreapta (BD este bisectoarea unghiului ∡PBC.
În triunghiul PBC:
BQ⊥PC (deoarece CP⊥BD din ipoteză);
Semidreapta (BQ este bisectoarea unghiului ∡PBC.
Un triunghi în care o bisectoare este și înălțime este triunghi isoscel. Prin urmare, triunghiul △PBC este isoscel de bază PC, cu:
PB=BC=10 cm
În patrulaterul PBCD:
CD∥PB (deoarece CD∥AB și P∈AB);
CD=PB=10 cm.
Deoarece are două laturi opuse paralele și congruente, patrulaterul PBCD este paralelogram (și cum BC=CD=10 cm, este romb).
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele, deci:
DP∥BC
(3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu AB=4 cm și triunghiul echilateral ABP.
(2p) a) Arată că măsura unghiului DPB este egală cu 45∘.
(3p) b) Demonstrează că AM=4(2−3) cm, unde {M}=AB∩PD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În pătratul ABCD, laturile sunt congruente și unghiurile au 90∘:
AD=AB=4 cmși∡DAB=90∘
Triunghiul ABP este echilateral, deci toate laturile au lungimea de 4 cm și unghiurile au 60∘:
AP=BP=AB=4 cmși∡PAB=∡APB=∡PBA=60∘
Punctul P fiind situat în exteriorul pătratului, măsura unghiului ∡PAD este:
∡PAD=∡DAB+∡PAB=90∘+60∘=150∘
În triunghiul PAD, avem AD=AP=4 cm, deci triunghiul △PAD este isoscel cu vârful în A. Unghiurile de la baza PD sunt congruente:
∡APD=2180∘−∡PAD=2180∘−150∘=230∘=15∘
Deoarece semidreapta (PD este situată în interiorul unghiului ∡APB, măsura unghiului ∡DPB este diferența măsurilor:
∡DPB=∡APB−∡APD=60∘−15∘=45∘
(2 puncte)
b)
Punctul M este intersecția dreptelor AB și PD, deci M∈AB și M∈PD.
În triunghiul DAM:
DA⊥AB (laturi ale pătratului), deci △DAM este triunghi dreptunghic în A (∡DAM=90∘);
Deoarece M∈PD și △PAD este isoscel, unghiul de la baza D are măsura:
∡ADM=∡ADP=15∘
În triunghiul dreptunghic △DAM, definim tangenta unghiului ∡ADM:
tan(∡ADM)=ADAM⟹AM=AD⋅tan15∘
Calculăm valoarea lui tan15∘ folosind formula tangentei diferenței, tan(45∘−30∘):
Raționalizăm numitorul înmulțind cu conjugata 3−3:
tan15∘=32−(3)2(3−3)2=9−39−63+3=612−63=2−3
Deoarece AD=4 cm, obținem direct lungimea căutată:
AM=4(2−3) cm
(3 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu baza pătratul ABCD de centru O, având AB=12 cm și VO=8 cm. Punctul M este mijlocul muchiei VD.
(2p) a) Arată că volumul piramidei este 384 cm3.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul M la planul (VBC).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Baza ABCD este un pătrat cu latura AB=12 cm.
Calculăm aria bazei:
AABCD=AB2=122=144 cm2
Înălțimea piramidei patrulatere regulate este segmentul VO=8 cm.
Calculăm volumul piramidei:
VVABCD=31⋅AABCD⋅VO=31⋅144⋅8=48⋅8=384 cm3
(2 puncte)
b)
Deoarece ABCD este pătrat, avem AD∥BC. Cum BC⊂(VBC), rezultă:
AD∥(VBC)
Prin urmare, distanța de la orice punct al dreptei AD la planul (VBC) este aceeași:
d(D,(VBC))=d(A,(VBC))
Dreapta VD intersectează planul (VBC) în punctul V. Deoarece M este mijlocul segmentului VD, avem VDVM=21, de unde:
d(M,(VBC))=21⋅d(D,(VBC))
Punctul O este centrul pătratului ABCD, deci mijlocul diagonalei BD. Dreapta BD intersectează planul (VBC) în B, deci: