BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare Botoșani

Evaluare Națională 2025 — Simulare Județeană Botoșani

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 1111:11−42:161111 : 11 - 4^2 : 16 este: (5p)

a) 101101
b) 100100
c) 116116
d) 00

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi împărțirea și ridicarea la putere, respectând ordinea operațiilor:

1111:11=1011111 : 11 = 101

Calculăm puterea:

42=164^2 = 16

Efectuăm a doua împărțire:

16:16=116 : 16 = 1

Efectuăm scăderea:

101−1=100101 - 1 = 100

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Numerele (a,3)(a, 3) sunt direct proporționale cu numerele (4,b)(4, b). Valoarea expresiei a⋅b−12a \cdot b - 12 este egală cu: (5p)

a) 1212
b) −12-12
c) 00
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dacă perechile de numere sunt direct proporționale, raportul termenilor corespunzători este constant:

a4=3b\frac{a}{4} = \frac{3}{b}

Folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

a⋅b=4⋅3=12a \cdot b = 4 \cdot 3 = 12

Calculăm valoarea expresiei cerute:

a⋅b−12=12−12=0a \cdot b - 12 = 12 - 12 = 0

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Suma numerelor întregi pozitive din intervalul [−4,5)[-4, 5) este egală cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 1515
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Mulțimea numerelor întregi din intervalul [−4,5)[-4, 5) este:

[−4,5)∩Z={−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}[-4, 5) \cap \mathbb{Z} = \{-4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Numerele întregi strict pozitive (Z+\mathbb{Z}_+) din această mulțime sunt:

{1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}

Calculăm suma lor:

S=1+2+3+4=10S = 1 + 2 + 3 + 4 = 10

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Inversul numărului natural a=(14−15):110a = \left(\frac{1}{4} - \frac{1}{5}\right) : \frac{1}{10} este: (5p)

a) 22
b) −12-\frac{1}{2}
c) 12\frac{1}{2}
d) −21-\frac{2}{1}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aducem fracțiile din paranteză la același numitor comun, care este 2020:

14−15=520−420=120\frac{1}{4} - \frac{1}{5} = \frac{5}{20} - \frac{4}{20} = \frac{1}{20}

Efectuăm împărțirea prin înmulțirea cu inversa fracției împărțitor:

a=120:110=120⋅10=1020=12a = \frac{1}{20} : \frac{1}{10} = \frac{1}{20} \cdot 10 = \frac{10}{20} = \frac{1}{2}

Inversul unui număr nenul xx este 1x\frac{1}{x}. Inversul numărului a=12a = \frac{1}{2} este:

1a=112=2\frac{1}{a} = \frac{1}{\frac{1}{2}} = 2

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Adriana, Bogdan, Carmen și Darius au calculat media geometrică a numerelor a=50−32a = \sqrt{50} - \sqrt{32} și b=128b = \sqrt{128}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AdrianaBogdanCarmenDarius
88161644828\sqrt{2}

Dintre cei patru elevi, a calculat corect:

a) Adriana
b) Bogdan
c) Carmen
d) Darius

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare număr:

a=50−32=25⋅2−16⋅2=52−42=2a = \sqrt{50} - \sqrt{32} = \sqrt{25 \cdot 2} - \sqrt{16 \cdot 2} = 5\sqrt{2} - 4\sqrt{2} = \sqrt{2} b=128=64⋅2=82b = \sqrt{128} = \sqrt{64 \cdot 2} = 8\sqrt{2}

Media geometrică a numerelor reale pozitive aa și bb este:

mg=a⋅b=2⋅82=8⋅2=16=4m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{\sqrt{2} \cdot 8\sqrt{2}} = \sqrt{8 \cdot 2} = \sqrt{16} = 4

Conform tabelului, Carmen a obținut rezultatul 44.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Mircea afirmă: „Un număr natural este divizibil cu 44 dacă și numai dacă ultima cifră a sa este 00, 44 sau 88”. Afirmația lui Mircea este: (5p)

a) Adevărată
b) Falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Criteriul de divizibilitate cu 44 afirmă că un număr natural este divizibil cu 44 dacă și numai dacă numărul format din ultimele sale două cifre este divizibil cu 44.

Faptul că ultima cifră este 00, 44 sau 88 este doar o condiție necesară pentru ca numărul să fie par, dar nu este suficientă pentru divizibilitatea cu 44.

De exemplu:

  • Numărul 1010 se termină în cifra 00, dar 1010 nu este divizibil cu 44 (10=4⋅2+210 = 4 \cdot 2 + 2).
  • Numărul 1414 se termină în cifra 44, dar 1414 nu este divizibil cu 44 (14=4⋅3+214 = 4 \cdot 3 + 2).
  • Numărul 1818 se termină în cifra 88, dar 1818 nu este divizibil cu 44 (18=4⋅4+218 = 4 \cdot 4 + 2).

Prin urmare, afirmația lui Mircea este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt coliniare, în această ordine. Punctul BB este mijlocul segmentului ACAC și punctul MM este mijlocul segmentului BDBD. Dacă lungimea segmentului AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și lungimea segmentului MD=6 cmMD = 6\text{ cm}, atunci lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 16 cm16\text{ cm}
c) 22 cm22\text{ cm}
d) 14 cm14\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D:

  1. Deoarece BB este mijlocul segmentului ACAC, avem:
BC=AB=4 cmBC = AB = 4\text{ cm}
  1. Deoarece MM este mijlocul segmentului BDBD, lungimea întregului segment BDBD este dublul distanței MDMD:
BD=2⋅MD=2⋅6=12 cmBD = 2 \cdot MD = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}
  1. Punctul BB fiind situat între AA și DD, lungimea segmentului ADAD este:
AD=AB+BD=4+12=16 cmAD = AB + BD = 4 + 12 = 16\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate două unghiuri adiacente suplementare, ∠AOC\angle AOC și ∠COB\angle COB, astfel încât m(∠BOC)=80∘m(\angle BOC) = 80^\circ. Dacă [OD[OD este bisectoarea ∠AOC\angle AOC, atunci m(∠DOB)m(\angle DOB) este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 100∘100^\circ
b) 120∘120^\circ
c) 130∘130^\circ
d) 50∘50^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile ∠AOC\angle AOC și ∠COB\angle COB fiind adiacente suplementare, suma măsurilor lor este 180∘180^\circ:

m(∠AOC)+m(∠COB)=180∘m(\angle AOC) + m(\angle COB) = 180^\circ

Aflăm măsura unghiului ∠AOC\angle AOC:

m(∠AOC)=180∘−80∘=100∘m(\angle AOC) = 180^\circ - 80^\circ = 100^\circ

Semidreapta [OD[OD fiind bisectoarea unghiului ∠AOC\angle AOC, împarte unghiul în două unghiuri congruente:

m(∠DOC)=m(∠AOC)2=100∘2=50∘m(\angle DOC) = \frac{m(\angle AOC)}{2} = \frac{100^\circ}{2} = 50^\circ

Măsura unghiului ∠DOB\angle DOB se obține însumând măsurile unghiurilor adiacente ∠DOC\angle DOC și ∠COB\angle COB:

m(∠DOB)=m(∠DOC)+m(∠COB)=50∘+80∘=130∘m(\angle DOB) = m(\angle DOC) + m(\angle COB) = 50^\circ + 80^\circ = 130^\circ

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB≡ACAB \equiv AC și lungimea laturii BCBC egală cu 6 cm6\text{ cm}. Dacă MM este mijlocul segmentului ABAB, NN mijlocul segmentului ACAC, PP mijlocul laturii BCBC și măsura unghiului ∠BAC\angle BAC este 60∘60^\circ, atunci perimetrul triunghiului MNPMNP este egal cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 18 cm18\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 9 cm9\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ este triunghi echilateral:

AB=ACșim(∠BAC)=60∘  ⟹  △ABC este echilateralAB = AC \quad \text{și} \quad m(\angle BAC) = 60^\circ \implies \triangle ABC \text{ este echilateral}

Prin urmare, toate laturile au aceeași lungime:

AB=BC=AC=6 cmAB = BC = AC = 6\text{ cm}

Punctele M,N,PM, N, P fiind mijloacele laturilor AB,ACAB, AC, respectiv BCBC, segmentele [MN],[NP][MN], [NP] și [PM][PM] sunt linii mijlocii în triunghiul ABCABC:

MN=BC2=62=3 cmMN = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm} NP=AB2=62=3 cmNP = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm} PM=AC2=62=3 cmPM = \frac{AC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Perimetrul triunghiului median MNPMNP este:

PMNP=MN+NP+PM=3+3+3=9 cm\mathcal{P}_{MNP} = MN + NP + PM = 3 + 3 + 3 = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABCABC, dreptunghic în AA, cu măsura unghiului BB de 60∘60^\circ. Dacă lungimea laturii ABAB este egală cu 12 cm12\text{ cm} și MM mijlocul ipotenuzei BCBC, atunci aria triunghiului ABMABM este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 723 cm272\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 72 cm272\text{ cm}^2
d) 123 cm212\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC cu m(∠BAC)=90∘m(\angle BAC) = 90^\circ și m(∠B)=60∘m(\angle B) = 60^\circ, măsura celuilalt unghi ascuțit este:

m(∠C)=90∘−60∘=30∘m(\angle C) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta ABAB opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:

AB=BC2  ⟹  BC=2⋅AB=2⋅12=24 cmAB = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 12 = 24\text{ cm}

Punctul MM fiind mijlocul ipotenuzei BCBC:

BM=BC2=12 cmBM = \frac{BC}{2} = 12\text{ cm}

Conform teoremei medianei corespunzătoare ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic:

AM=BC2=12 cmAM = \frac{BC}{2} = 12\text{ cm}

În triunghiul ABMABM avem AB=BM=AM=12 cmAB = BM = AM = 12\text{ cm}, așadar △ABM\triangle ABM este echilateral cu latura l=12 cml = 12\text{ cm}.

Calculăm aria triunghiului echilateral:

AABM=l234=12234=14434=363 cm2\mathcal{A}_{ABM} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{12^2\sqrt{3}}{4} = \frac{144\sqrt{3}}{4} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. În figura alăturată punctele A,BA, B și CC se află pe C(O,R)\mathcal{C}(O, R) cu R=5 cmR = 5\text{ cm}, ACAC este diametru și măsura unghiului ∠BAC\angle BAC este egală cu 45∘45^\circ. Lungimea coardei ABAB este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}
c) 52 cm5\sqrt{2}\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece [AC][AC] este diametru al cercului C(O,R)\mathcal{C}(O, R), unghiul ∠ABC\angle ABC este înscris într-un semicerc, deci are măsura:

m(∠ABC)=90∘m(\angle ABC) = 90^\circ

Lungimea diametrului este:

AC=2R=2⋅5=10 cmAC = 2R = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ABCABC, unghiul ∠BAC=45∘\angle BAC = 45^\circ, ceea ce înseamnă că triunghiul este dreptunghic isoscel cu AB=BCAB = BC.

Aplicăm Teorema lui Pitagora în △ABC\triangle ABC:

AB2+BC2=AC2  ⟹  2AB2=102=100  ⟹  AB2=50AB^2 + BC^2 = AC^2 \implies 2AB^2 = 10^2 = 100 \implies AB^2 = 50

Extragem rădăcina pătrată:

AB=50=52 cmAB = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Știind că în cubul ABCDEFGHABCDEFGH suma lungimilor tuturor muchiilor este egală cu 240 cm240\text{ cm}, atunci lungimea diagonalei AGAG este egală cu: (5p)

a) 20 cm20\text{ cm}
b) 10 cm10\text{ cm}
c) 202 cm20\sqrt{2}\text{ cm}
d) 203 cm20\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un cub are 1212 muchii congruente. Notând cu ll lungimea unei muchii:

12⋅l=240 cm  ⟹  l=24012=20 cm12 \cdot l = 240\text{ cm} \implies l = \frac{240}{12} = 20\text{ cm}

Diagonala cubului unește două vârfuri opuse nesituate pe aceeași față și are formula:

d=l3d = l\sqrt{3}

Înlocuind valoarea laturii l=20 cml = 20\text{ cm}:

AG=203 cmAG = 20\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. După două reduceri succesive de preț, prima cu 20%20\% și a doua reducere cu 14%14\%, prețul unui telefon devine 1720 lei1720\text{ lei}.

(2p) a) Prețul inițial al telefonului ar fi putut fi 2400 lei2400\text{ lei}? Justificați răspunsul.

(3p) b) Aflați prețul inițial al telefonului.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că prețul inițial ar fi fost p=2400 leip = 2400\text{ lei}.

Calculăm prețul după prima reducere de 20%20\%:

p1=2400−20100⋅2400=2400−480=1920 leip_1 = 2400 - \frac{20}{100} \cdot 2400 = 2400 - 480 = 1920\text{ lei}

Calculăm prețul după a doua reducere de 14%14\% aplicată noului preț p1p_1:

p2=1920−14100⋅1920=1920−268,8=1651,2 leip_2 = 1920 - \frac{14}{100} \cdot 1920 = 1920 - 268{,}8 = 1651{,}2\text{ lei}

Deoarece 1651,2 lei≠1720 lei1651{,}2\text{ lei} \neq 1720\text{ lei}, prețul inițial al telefonului nu ar fi putut fi 2400 lei2400\text{ lei}.

(2 puncte)

b) Notăm cu pp prețul inițial al telefonului.

După prima reducere de 20%20\%, prețul devine:

p1=p−20100p=0,80p=45pp_1 = p - \frac{20}{100}p = 0{,}80 p = \frac{4}{5}p

După a doua reducere de 14%14\% aplicată lui p1p_1, prețul final este:

p2=p1−14100p1=0,86p1p_2 = p_1 - \frac{14}{100}p_1 = 0{,}86 p_1

Înlocuim p1p_1 în funcție de pp:

p2=0,86⋅0,80p=0,688pp_2 = 0{,}86 \cdot 0{,}80 p = 0{,}688 p

Știind că prețul final este 1720 lei1720\text{ lei}:

0,688p=17200{,}688 p = 1720 p=17200,688=1720000688=2500 leip = \frac{1720}{0{,}688} = \frac{1720000}{688} = 2500\text{ lei}

Verificare:

  • După reducerea de 20%20\%: 2500−500=2000 lei2500 - 500 = 2000\text{ lei}.
  • După reducerea de 14%14\%: 2000−280=1720 lei2000 - 280 = 1720\text{ lei}.

Prețul inițial al telefonului a fost de 2500 lei2500\text{ lei}.

(3 puncte)


2. Se consideră numărul natural N=ab‾+ba‾N = \overline{ab} + \overline{ba}, unde aa și bb sunt cifre nenule distincte.

(2p) a) Este posibil ca numărul NN să fie egal cu 198198? Justificați răspunsul.

(3p) b) Determinați numărul natural ab‾\overline{ab}, știind că ab‾\overline{ab} este divizibil cu 55 și NN este pătratul unui număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Descompunem numerele ab‾\overline{ab} și ba‾\overline{ba} în baza 1010:

ab‾=10a+b\overline{ab} = 10a + b ba‾=10b+a\overline{ba} = 10b + a

Expresia numărului NN devine:

N=(10a+b)+(10b+a)=11a+11b=11(a+b)N = (10a + b) + (10b + a) = 11a + 11b = 11(a + b)

unde a,b∈{1,2,…,9}a, b \in \{1, 2, \dots, 9\} și a≠ba \neq b.

a) Presupunem că N=198N = 198:

11(a+b)=198  ⟹  a+b=19811=1811(a + b) = 198 \implies a + b = \frac{198}{11} = 18

Deoarece aa și bb sunt cifre zecimale (a≤9a \le 9 și b≤9b \le 9), singura posibilitate ca suma a două cifre să fie 1818 este a=9a = 9 și b=9b = 9.

Însă ipoteza cere ca aa și bb să fie cifre distincte (a≠ba \neq b). Egalitatea a=b=9a = b = 9 contrazice această ipoteză, așadar nu este posibil ca numărul NN să fie egal cu 198198.

(2 puncte)

b) Analizăm condițiile impuse:

  1. Numărul ab‾\overline{ab} este divizibil cu 55. Criteriul de divizibilitate cu 55 impune ca ultima cifră să fie 00 sau 55. Deoarece bb este cifră nenulă (b≠0b \neq 0), rezultă obligatoriu:
b=5b = 5
  1. Numărul N=11(a+b)N = 11(a + b) este pătratul unui număr natural. Deoarece 1111 este număr prim, pentru ca produsul 11(a+b)11(a + b) să fie pătrat perfect, este necesar ca suma (a+b)(a + b) să conțină factorul 1111 la o putere impară:
a+b=11⋅k2,k∈N∗a + b = 11 \cdot k^2, \quad k \in \mathbb{N}^*

Cum a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b=5b = 5, avem 1+5≤a+b≤9+51 + 5 \le a + b \le 9 + 5, adică:

6≤a+b≤146 \le a + b \le 14

Singurul multiplu al lui 1111 din acest interval este 1111 (pentru k=1k = 1):

a+b=11a + b = 11

Înlocuind b=5b = 5:

a+5=11  ⟹  a=6a + 5 = 11 \implies a = 6

Cifrele a=6a = 6 și b=5b = 5 sunt nenule și distincte (6≠56 \neq 5). Numărul căutat este:

ab‾=65\overline{ab} = 65

(3 puncte)


3. Se consideră mulțimile A={x∈R∣−3<1−2x<11}A = \{x \in \mathbb{R} \mid -3 < 1 - 2x < 11\} și B={x∈Z∣∣3x−2∣≤1}B = \{x \in \mathbb{Z} \mid |3x - 2| \le 1\}.

(2p) a) Arătați că mulțimea A=(−5,2)A = (-5, 2).

(3p) b) Calculați A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Rezolvăm dubla inegalitate pentru mulțimea AA:

−3<1−2x<11-3 < 1 - 2x < 11

Scădem 11 din toți membrii:

−3−1<−2x<11−1-3 - 1 < -2x < 11 - 1 −4<−2x<10-4 < -2x < 10

Împărțim prin −2-2 și schimbăm sensul inegalităților:

−4−2>x>10−2\frac{-4}{-2} > x > \frac{10}{-2} 2>x>−5  ⟺  −5<x<22 > x > -5 \iff -5 < x < 2

Deoarece x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă că x∈(−5,2)x \in (-5, 2), adică:

A=(−5,2)A = (-5, 2)

(2 puncte)

b) Determinăm elementele mulțimii BB:

∣3x−2∣≤1|3x - 2| \le 1

Conform proprietăților modulului, inegalitatea este echivalentă cu:

−1≤3x−2≤1-1 \le 3x - 2 \le 1

Adunăm 22 în toți membrii:

−1+2≤3x≤1+2-1 + 2 \le 3x \le 1 + 2 1≤3x≤31 \le 3x \le 3

Împărțim prin 33:

13≤x≤1\frac{1}{3} \le x \le 1

Cum x∈Zx \in \mathbb{Z}, singurul număr întreg cuprins între 13\frac{1}{3} și 11 este 11:

B={1}B = \{1\}

Calculăm intersecția A∩BA \cap B:

Deoarece −5<1<2-5 < 1 < 2, numărul 11 aparține intervalului (−5,2)(-5, 2), deci:

A∩B=(−5,2)∩{1}={1}A \cap B = (-5, 2) \cap \{1\} = \{1\}

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi isoscel ABCABC cu AB=AC=9 cmAB = AC = 9\text{ cm} și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}. Punctul DD aparține laturii ACAC astfel încât DC=4 cmDC = 4\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că aria triunghiului ABCABC este egală cu 182 cm218\sqrt{2}\text{ cm}^2.

(3p) b) Determină lungimea segmentului BDBD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 4

a) Fie MM mijlocul bazei [BC][BC]. Deoarece triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, mediana [AM][AM] este și înălțime (AM⊥BCAM \perp BC):

BM=MC=BC2=62=3 cmBM = MC = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic AMBAMB (m(∠AMB)=90∘m(\angle AMB) = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea AMAM:

AM2+BM2=AB2  ⟹  AM2=92−32=81−9=72AM^2 + BM^2 = AB^2 \implies AM^2 = 9^2 - 3^2 = 81 - 9 = 72 AM=72=62 cmAM = \sqrt{72} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Calculăm aria triunghiului ABCABC:

AABC=BC⋅AM2=6⋅622=182 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{BC \cdot AM}{2} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{2}}{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm}^2

(2 puncte)

b) Construim înălțimea BE⊥ACBE \perp AC, cu E∈[AC]E \in [AC].

Exprimăm aria triunghiului ABCABC în funcție de baza ACAC și înălțimea BEBE:

AABC=AC⋅BE2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AC \cdot BE}{2}

Înlocuim valorile cunoscute:

182=9⋅BE2  ⟹  9⋅BE=362  ⟹  BE=42 cm18\sqrt{2} = \frac{9 \cdot BE}{2} \implies 9 \cdot BE = 36\sqrt{2} \implies BE = 4\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BECBEC (m(∠BEC)=90∘m(\angle BEC) = 90^\circ), aflăm lungimea segmentului CECE prin Teorema lui Pitagora:

CE2=BC2−BE2=62−(42)2=36−32=4  ⟹  CE=2 cmCE^2 = BC^2 - BE^2 = 6^2 - (4\sqrt{2})^2 = 36 - 32 = 4 \implies CE = 2\text{ cm}

Deoarece D∈[AC]D \in [AC] cu CD=4 cmCD = 4\text{ cm}, iar CE=2 cmCE = 2\text{ cm}, punctul EE se află pe segmentul [CD][CD], iar lungimea segmentului DEDE este:

DE=CD−CE=4−2=2 cmDE = CD - CE = 4 - 2 = 2\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BEDBED (m(∠BED)=90∘m(\angle BED) = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea segmentului BDBD:

BD2=BE2+DE2=(42)2+22=32+4=36BD^2 = BE^2 + DE^2 = (4\sqrt{2})^2 + 2^2 = 32 + 4 = 36 BD=36=6 cmBD = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

(3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu AB=16 cmAB = 16\text{ cm}. Punctul NN aparține diagonalei ACAC astfel încât AN=3NCAN = 3 NC și punctul MM este mijlocul laturii ABAB.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că NC=42 cmNC = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrați că triunghiul MNBMNB este isoscel.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 5

a) Diagonala pătratului ABCDABCD cu latura l=16 cml = 16\text{ cm} are lungimea:

AC=l2=162 cmAC = l\sqrt{2} = 16\sqrt{2}\text{ cm}

Punctul NN aparține segmentului [AC][AC], deci:

AC=AN+NCAC = AN + NC

Înlocuim AN=3NCAN = 3 NC:

3NC+NC=162  ⟹  4NC=162  ⟹  NC=1624=42 cm3 NC + NC = 16\sqrt{2} \implies 4 NC = 16\sqrt{2} \implies NC = \frac{16\sqrt{2}}{4} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

(2 puncte)

b) Lungimea segmentului ANAN este:

AN=3⋅NC=3⋅42=122 cmAN = 3 \cdot NC = 3 \cdot 4\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Construim perpendiculara din NN pe latura ABAB, fie NP⊥ABNP \perp AB, cu P∈[AB]P \in [AB].

În pătratul ABCDABCD, diagonala [AC][AC] este bisectoarea unghiului ∠DAB\angle DAB, deci m(∠PAN)=45∘m(\angle PAN) = 45^\circ.

Triunghiul APNAPN fiind dreptunghic în PP cu un unghi de 45∘45^\circ, este dreptunghic isoscel, având AP=PNAP = PN:

AP=PN=AN2=1222=12 cmAP = PN = \frac{AN}{\sqrt{2}} = \frac{12\sqrt{2}}{\sqrt{2}} = 12\text{ cm}

Punctul MM este mijlocul laturii ABAB, așadar:

AM=MB=AB2=162=8 cmAM = MB = \frac{AB}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Deoarece AP=12 cmAP = 12\text{ cm} și AM=8 cmAM = 8\text{ cm}, punctul PP este situat între MM și BB:

MP=AP−AM=12−8=4 cmMP = AP - AM = 12 - 8 = 4\text{ cm} PB=AB−AP=16−12=4 cmPB = AB - AP = 16 - 12 = 4\text{ cm}

Observăm că MP=PB=4 cmMP = PB = 4\text{ cm}, ceea ce înseamnă că PP este mijlocul segmentului [MB][MB].

Cum dreapta NP⊥MBNP \perp MB trece prin mijlocul segmentului [MB][MB], NPNP este mediatoarea segmentului [MB][MB].

Orice punct situat pe mediatoarea unui segment este egal depărtat de extremitățile acestuia, prin urmare:

N∈mediatoarea lui [MB]  ⟹  NM=NBN \in \text{mediatoarea lui } [MB] \implies NM = NB

(Alternativ, aplicând Teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice congruente △NPM\triangle NPM și △NPB\triangle NPB:

MN=MP2+PN2=42+122=16+144=160=410 cmMN = \sqrt{MP^2 + PN^2} = \sqrt{4^2 + 12^2} = \sqrt{16 + 144} = \sqrt{160} = 4\sqrt{10}\text{ cm} NB=PB2+PN2=42+122=160=410 cmNB = \sqrt{PB^2 + PN^2} = \sqrt{4^2 + 12^2} = \sqrt{160} = 4\sqrt{10}\text{ cm}

obținem direct MN=NB=410 cmMN = NB = 4\sqrt{10}\text{ cm}).

Deoarece NM=NBNM = NB, triunghiul MNBMNB este isoscel.

(3 puncte)


6. În paralelipipedul ABCDMNPQABCDMNPQ avem AB=3 cmAB = 3\text{ cm}, BC=32 cmBC = 3\sqrt{2}\text{ cm}, AM=33 cmAM = 3\sqrt{3}\text{ cm} și EE mijlocul muchiei BNBN.

(2p) a) Aflați lungimea segmentului DMDM.

(3p) b) Arătați că sinusul unghiului dintre CECE și DMDM este egal cu 655\sqrt{\frac{6}{55}}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Subiectul III Exercițiul 6

a) În paralelipipedul dreptunghic ABCDMNPQABCDMNPQ, muchia verticală AMAM este perpendiculară pe planul bazei inferioare:

AM⊥(ABCD)AM \perp (ABCD)

Cum AD⊂(ABCD)AD \subset (ABCD), rezultă că AM⊥ADAM \perp AD, deci triunghiul DAMDAM este dreptunghic în AA.

Laturile bazei dreptunghiulare au lungimile:

AD=BC=32 cmAD = BC = 3\sqrt{2}\text{ cm} AM=33 cmAM = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic DAMDAM:

DM2=AD2+AM2=(32)2+(33)2=18+27=45DM^2 = AD^2 + AM^2 = (3\sqrt{2})^2 + (3\sqrt{3})^2 = 18 + 27 = 45 DM=45=35 cmDM = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

(2 puncte)

b) Muchia CDCD este paralelă și congruentă cu ABAB, iar muchia MNMN este de asemenea paralelă și congruentă cu ABAB:

CD∥MNșiCD=MN=3 cmCD \parallel MN \quad \text{și} \quad CD = MN = 3\text{ cm}

Rezultă că patrulaterul CDMNCDMN este un paralelogram, deci diagonalele laterale opuse sunt paralele:

DM∥CNșiCN=DM=35 cmDM \parallel CN \quad \text{și} \quad CN = DM = 3\sqrt{5}\text{ cm}

Deoarece DM∥CNDM \parallel CN, măsura unghiului dintre dreptele necoplanare CECE și DMDM este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente CECE și CNCN, adică m(∠ECN)m(\angle ECN) (sau suplementul său):

∠(CE,DM)=∠(CE,CN)\angle(CE, DM) = \angle(CE, CN)

Analizăm triunghiul CENCEN:

  1. Muchia verticală BNBN este perpendiculară pe planul bazei, deci BN⊥BCBN \perp BC. Astfel, triunghiul CBECBE este dreptunghic în BB.
  2. Punctul EE fiind mijlocul muchiei [BN][BN] de lungime BN=AM=33 cmBN = AM = 3\sqrt{3}\text{ cm}:
BE=EN=BN2=332 cmBE = EN = \frac{BN}{2} = \frac{3\sqrt{3}}{2}\text{ cm}
  1. În triunghiul dreptunghic CBECBE (m(∠B)=90∘m(\angle B) = 90^\circ), calculăm ipotenuza CECE:
CE2=BC2+BE2=(32)2+(332)2=18+274=72+274=994CE^2 = BC^2 + BE^2 = (3\sqrt{2})^2 + \left(\frac{3\sqrt{3}}{2}\right)^2 = 18 + \frac{27}{4} = \frac{72 + 27}{4} = \frac{99}{4} CE=994=3112 cmCE = \sqrt{\frac{99}{4}} = \frac{3\sqrt{11}}{2}\text{ cm}
  1. În triunghiul CENCEN, cunoaștem lungimile tuturor celor trei laturi:
    • CN=35 cmCN = 3\sqrt{5}\text{ cm}
    • CE=3112 cmCE = \frac{3\sqrt{11}}{2}\text{ cm}
    • EN=332 cmEN = \frac{3\sqrt{3}}{2}\text{ cm}

Aplicăm Teorema cosinusului în △CEN\triangle CEN pentru unghiul ∠ECN\angle ECN:

EN2=CE2+CN2−2⋅CE⋅CN⋅cos⁡(∠ECN)EN^2 = CE^2 + CN^2 - 2 \cdot CE \cdot CN \cdot \cos(\angle ECN)

Înlocuim valorile:

274=994+45−2⋅3112⋅35⋅cos⁡(∠ECN)\frac{27}{4} = \frac{99}{4} + 45 - 2 \cdot \frac{3\sqrt{11}}{2} \cdot 3\sqrt{5} \cdot \cos(\angle ECN) 274=994+45−955⋅cos⁡(∠ECN)\frac{27}{4} = \frac{99}{4} + 45 - 9\sqrt{55} \cdot \cos(\angle ECN) 955⋅cos⁡(∠ECN)=994−274+45=724+45=18+45=639\sqrt{55} \cdot \cos(\angle ECN) = \frac{99}{4} - \frac{27}{4} + 45 = \frac{72}{4} + 45 = 18 + 45 = 63 cos⁡(∠ECN)=63955=755\cos(\angle ECN) = \frac{63}{9\sqrt{55}} = \frac{7}{\sqrt{55}}

Deoarece cos⁡(∠ECN)>0\cos(\angle ECN) > 0, unghiul ∠ECN\angle ECN este ascuțit (m(∠ECN)<90∘m(\angle ECN) < 90^\circ), reprezentând chiar unghiul dintre cele două drepte.

Determinăm sinusul unghiului folosind formula fundamentală a trigonometriei sin⁡2x+cos⁡2x=1\sin^2 x + \cos^2 x = 1:

sin⁡(∠ECN)=1−cos⁡2(∠ECN)=1−(755)2=1−4955=55−4955=655\sin(\angle ECN) = \sqrt{1 - \cos^2(\angle ECN)} = \sqrt{1 - \left(\frac{7}{\sqrt{55}}\right)^2} = \sqrt{1 - \frac{49}{55}} = \sqrt{\frac{55 - 49}{55}} = \sqrt{\frac{6}{55}}

Astfel, sinusul unghiului dintre dreptele CECE și DMDM este 655\sqrt{\frac{6}{55}}.

(3 puncte)