Aducem fracțiile din paranteză la același numitor comun, care este 20:
41−51=205−204=201
Efectuăm împărțirea prin înmulțirea cu inversa fracției împărțitor:
a=201:101=201⋅10=2010=21
Inversul unui număr nenul x este x1. Inversul numărului a=21 este:
a1=211=2
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. Adriana, Bogdan, Carmen și Darius au calculat media geometrică a numerelor a=50−32 și b=128. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Adriana
Bogdan
Carmen
Darius
8
16
4
82
Dintre cei patru elevi, a calculat corect:
a) Adriana
b) Bogdan
c) Carmen
d) Darius
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scoatem factorii de sub radical pentru fiecare număr:
a=50−32=25⋅2−16⋅2=52−42=2b=128=64⋅2=82
Media geometrică a numerelor reale pozitive a și b este:
mg=a⋅b=2⋅82=8⋅2=16=4
Conform tabelului, Carmen a obținut rezultatul 4.
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. Mircea afirmă: „Un număr natural este divizibil cu 4 dacă și numai dacă ultima cifră a sa este 0, 4 sau 8”. Afirmația lui Mircea este: (5p)
a) Adevărată
b) Falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Criteriul de divizibilitate cu 4 afirmă că un număr natural este divizibil cu 4 dacă și numai dacă numărul format din ultimele sale două cifre este divizibil cu 4.
Faptul că ultima cifră este 0, 4 sau 8 este doar o condiție necesară pentru ca numărul să fie par, dar nu este suficientă pentru divizibilitatea cu 4.
De exemplu:
Numărul 10 se termină în cifra 0, dar 10 nu este divizibil cu 4 (10=4⋅2+2).
Numărul 14 se termină în cifra 4, dar 14 nu este divizibil cu 4 (14=4⋅3+2).
Numărul 18 se termină în cifra 8, dar 18 nu este divizibil cu 4 (18=4⋅4+2).
1. În figura alăturată, punctele A,B,C,D sunt coliniare, în această ordine. Punctul B este mijlocul segmentului AC și punctul M este mijlocul segmentului BD. Dacă lungimea segmentului AB=4 cm și lungimea segmentului MD=6 cm, atunci lungimea segmentului AD este egală cu: (5p)
a) 10 cm
b) 16 cm
c) 22 cm
d) 14 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D:
Deoarece B este mijlocul segmentului AC, avem:
BC=AB=4 cm
Deoarece M este mijlocul segmentului BD, lungimea întregului segment BD este dublul distanței MD:
BD=2⋅MD=2⋅6=12 cm
Punctul B fiind situat între A și D, lungimea segmentului AD este:
AD=AB+BD=4+12=16 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate două unghiuri adiacente suplementare, ∠AOC și ∠COB, astfel încât m(∠BOC)=80∘. Dacă [OD este bisectoarea ∠AOC, atunci m(∠DOB) este egală cu: (5p)
a) 100∘
b) 120∘
c) 130∘
d) 50∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile ∠AOC și ∠COB fiind adiacente suplementare, suma măsurilor lor este 180∘:
m(∠AOC)+m(∠COB)=180∘
Aflăm măsura unghiului ∠AOC:
m(∠AOC)=180∘−80∘=100∘
Semidreapta [OD fiind bisectoarea unghiului ∠AOC, împarte unghiul în două unghiuri congruente:
m(∠DOC)=2m(∠AOC)=2100∘=50∘
Măsura unghiului ∠DOB se obține însumând măsurile unghiurilor adiacente ∠DOC și ∠COB:
m(∠DOB)=m(∠DOC)+m(∠COB)=50∘+80∘=130∘
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC cu AB≡AC și lungimea laturii BC egală cu 6 cm. Dacă M este mijlocul segmentului AB, N mijlocul segmentului AC, P mijlocul laturii BC și măsura unghiului ∠BAC este 60∘, atunci perimetrul triunghiului MNP este egal cu: (5p)
a) 18 cm
b) 6 cm
c) 12 cm
d) 9 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘ este triunghi echilateral:
AB=ACșim(∠BAC)=60∘⟹△ABC este echilateral
Prin urmare, toate laturile au aceeași lungime:
AB=BC=AC=6 cm
Punctele M,N,P fiind mijloacele laturilor AB,AC, respectiv BC, segmentele [MN],[NP] și [PM] sunt linii mijlocii în triunghiul ABC:
MN=2BC=26=3 cmNP=2AB=26=3 cmPM=2AC=26=3 cm
Perimetrul triunghiului median MNP este:
PMNP=MN+NP+PM=3+3+3=9 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC, dreptunghic în A, cu măsura unghiului B de 60∘. Dacă lungimea laturii AB este egală cu 12 cm și M mijlocul ipotenuzei BC, atunci aria triunghiului ABM este egală cu: (5p)
a) 363 cm2
b) 723 cm2
c) 72 cm2
d) 123 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC cu m(∠BAC)=90∘ și m(∠B)=60∘, măsura celuilalt unghi ascuțit este:
m(∠C)=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta AB opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
AB=2BC⟹BC=2⋅AB=2⋅12=24 cm
Punctul M fiind mijlocul ipotenuzei BC:
BM=2BC=12 cm
Conform teoremei medianei corespunzătoare ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic:
AM=2BC=12 cm
În triunghiul ABM avem AB=BM=AM=12 cm, așadar △ABM este echilateral cu latura l=12 cm.
Calculăm aria triunghiului echilateral:
AABM=4l23=41223=41443=363 cm2
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. În figura alăturată punctele A,B și C se află pe C(O,R) cu R=5 cm, AC este diametru și măsura unghiului ∠BAC este egală cu 45∘. Lungimea coardei AB este egală cu: (5p)
a) 5 cm
b) 53 cm
c) 52 cm
d) 10 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece [AC] este diametru al cercului C(O,R), unghiul ∠ABC este înscris într-un semicerc, deci are măsura:
m(∠ABC)=90∘
Lungimea diametrului este:
AC=2R=2⋅5=10 cm
În triunghiul dreptunghic ABC, unghiul ∠BAC=45∘, ceea ce înseamnă că triunghiul este dreptunghic isoscel cu AB=BC.
Aplicăm Teorema lui Pitagora în △ABC:
AB2+BC2=AC2⟹2AB2=102=100⟹AB2=50
Extragem rădăcina pătrată:
AB=50=52 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. Știind că în cubul ABCDEFGH suma lungimilor tuturor muchiilor este egală cu 240 cm, atunci lungimea diagonalei AG este egală cu: (5p)
a) 20 cm
b) 10 cm
c) 202 cm
d) 203 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un cub are 12 muchii congruente. Notând cu l lungimea unei muchii:
12⋅l=240 cm⟹l=12240=20 cm
Diagonala cubului unește două vârfuri opuse nesituate pe aceeași față și are formula:
d=l3
Înlocuind valoarea laturii l=20 cm:
AG=203 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. După două reduceri succesive de preț, prima cu 20% și a doua reducere cu 14%, prețul unui telefon devine 1720 lei.
(2p) a) Prețul inițial al telefonului ar fi putut fi 2400 lei? Justificați răspunsul.
(3p) b) Aflați prețul inițial al telefonului.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că prețul inițial ar fi fost p=2400 lei.
Calculăm prețul după prima reducere de 20%:
p1=2400−10020⋅2400=2400−480=1920 lei
Calculăm prețul după a doua reducere de 14% aplicată noului preț p1:
p2=1920−10014⋅1920=1920−268,8=1651,2 lei
Deoarece 1651,2 lei=1720 lei, prețul inițial al telefonului nu ar fi putut fi 2400 lei.
(2 puncte)
b) Notăm cu p prețul inițial al telefonului.
După prima reducere de 20%, prețul devine:
p1=p−10020p=0,80p=54p
După a doua reducere de 14% aplicată lui p1, prețul final este:
p2=p1−10014p1=0,86p1
Înlocuim p1 în funcție de p:
p2=0,86⋅0,80p=0,688p
Știind că prețul final este 1720 lei:
0,688p=1720p=0,6881720=6881720000=2500 lei
Verificare:
După reducerea de 20%: 2500−500=2000 lei.
După reducerea de 14%: 2000−280=1720 lei.
Prețul inițial al telefonului a fost de 2500 lei.
(3 puncte)
2. Se consideră numărul natural N=ab+ba, unde a și b sunt cifre nenule distincte.
(2p) a) Este posibil ca numărul N să fie egal cu 198? Justificați răspunsul.
(3p) b) Determinați numărul natural ab, știind că ab este divizibil cu 5 și N este pătratul unui număr natural.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Descompunem numerele ab și ba în baza 10:
ab=10a+bba=10b+a
Expresia numărului N devine:
N=(10a+b)+(10b+a)=11a+11b=11(a+b)
unde a,b∈{1,2,…,9} și a=b.
a) Presupunem că N=198:
11(a+b)=198⟹a+b=11198=18
Deoarece a și b sunt cifre zecimale (a≤9 și b≤9), singura posibilitate ca suma a două cifre să fie 18 este a=9 și b=9.
Însă ipoteza cere ca a și b să fie cifre distincte (a=b). Egalitatea a=b=9 contrazice această ipoteză, așadar nu este posibil ca numărul N să fie egal cu 198.
(2 puncte)
b) Analizăm condițiile impuse:
Numărul ab este divizibil cu 5. Criteriul de divizibilitate cu 5 impune ca ultima cifră să fie 0 sau 5. Deoarece b este cifră nenulă (b=0), rezultă obligatoriu:
b=5
Numărul N=11(a+b) este pătratul unui număr natural. Deoarece 11 este număr prim, pentru ca produsul 11(a+b) să fie pătrat perfect, este necesar ca suma (a+b) să conțină factorul 11 la o putere impară:
a+b=11⋅k2,k∈N∗
Cum a∈{1,2,…,9} și b=5, avem 1+5≤a+b≤9+5, adică:
6≤a+b≤14
Singurul multiplu al lui 11 din acest interval este 11 (pentru k=1):
a+b=11
Înlocuind b=5:
a+5=11⟹a=6
Cifrele a=6 și b=5 sunt nenule și distincte (6=5). Numărul căutat este:
ab=65
(3 puncte)
3. Se consideră mulțimile A={x∈R∣−3<1−2x<11} și B={x∈Z∣∣3x−2∣≤1}.
(2p) a) Arătați că mulțimea A=(−5,2).
(3p) b) Calculați A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Rezolvăm dubla inegalitate pentru mulțimea A:
−3<1−2x<11
Scădem 1 din toți membrii:
−3−1<−2x<11−1−4<−2x<10
Împărțim prin −2 și schimbăm sensul inegalităților:
−2−4>x>−2102>x>−5⟺−5<x<2
Deoarece x∈R, rezultă că x∈(−5,2), adică:
A=(−5,2)
(2 puncte)
b) Determinăm elementele mulțimii B:
∣3x−2∣≤1
Conform proprietăților modulului, inegalitatea este echivalentă cu:
−1≤3x−2≤1
Adunăm 2 în toți membrii:
−1+2≤3x≤1+21≤3x≤3
Împărțim prin 3:
31≤x≤1
Cum x∈Z, singurul număr întreg cuprins între 31 și 1 este 1:
B={1}
Calculăm intersecția A∩B:
Deoarece −5<1<2, numărul 1 aparține intervalului (−5,2), deci:
A∩B=(−5,2)∩{1}={1}
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi isoscel ABC cu AB=AC=9 cm și BC=6 cm. Punctul D aparține laturii AC astfel încât DC=4 cm.
(2p) a) Arată că aria triunghiului ABC este egală cu 182 cm2.
(3p) b) Determină lungimea segmentului BD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Fie M mijlocul bazei [BC]. Deoarece triunghiul ABC este isoscel cu AB=AC, mediana [AM] este și înălțime (AM⊥BC):
BM=MC=2BC=26=3 cm
În triunghiul dreptunghic AMB (m(∠AMB)=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea AM:
AM2+BM2=AB2⟹AM2=92−32=81−9=72AM=72=62 cm
Calculăm aria triunghiului ABC:
AABC=2BC⋅AM=26⋅62=182 cm2
(2 puncte)
b) Construim înălțimea BE⊥AC, cu E∈[AC].
Exprimăm aria triunghiului ABC în funcție de baza AC și înălțimea BE:
AABC=2AC⋅BE
Înlocuim valorile cunoscute:
182=29⋅BE⟹9⋅BE=362⟹BE=42 cm
În triunghiul dreptunghic BEC (m(∠BEC)=90∘), aflăm lungimea segmentului CE prin Teorema lui Pitagora:
CE2=BC2−BE2=62−(42)2=36−32=4⟹CE=2 cm
Deoarece D∈[AC] cu CD=4 cm, iar CE=2 cm, punctul E se află pe segmentul [CD], iar lungimea segmentului DE este:
DE=CD−CE=4−2=2 cm
În triunghiul dreptunghic BED (m(∠BED)=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea segmentului BD:
BD2=BE2+DE2=(42)2+22=32+4=36BD=36=6 cm
(3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu AB=16 cm. Punctul N aparține diagonalei AC astfel încât AN=3NC și punctul M este mijlocul laturii AB.
(2p) a) Arătați că NC=42 cm.
(3p) b) Demonstrați că triunghiul MNB este isoscel.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Diagonala pătratului ABCD cu latura l=16 cm are lungimea:
AC=l2=162 cm
Punctul N aparține segmentului [AC], deci:
AC=AN+NC
Înlocuim AN=3NC:
3NC+NC=162⟹4NC=162⟹NC=4162=42 cm
(2 puncte)
b) Lungimea segmentului AN este:
AN=3⋅NC=3⋅42=122 cm
Construim perpendiculara din N pe latura AB, fie NP⊥AB, cu P∈[AB].
În pătratul ABCD, diagonala [AC] este bisectoarea unghiului ∠DAB, deci m(∠PAN)=45∘.
Triunghiul APN fiind dreptunghic în P cu un unghi de 45∘, este dreptunghic isoscel, având AP=PN:
AP=PN=2AN=2122=12 cm
Punctul M este mijlocul laturii AB, așadar:
AM=MB=2AB=216=8 cm
Deoarece AP=12 cm și AM=8 cm, punctul P este situat între M și B:
MP=AP−AM=12−8=4 cmPB=AB−AP=16−12=4 cm
Observăm că MP=PB=4 cm, ceea ce înseamnă că P este mijlocul segmentului [MB].
Cum dreapta NP⊥MB trece prin mijlocul segmentului [MB], NP este mediatoarea segmentului [MB].
Orice punct situat pe mediatoarea unui segment este egal depărtat de extremitățile acestuia, prin urmare:
N∈mediatoarea lui [MB]⟹NM=NB
(Alternativ, aplicând Teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice congruente △NPM și △NPB:
MN=MP2+PN2=42+122=16+144=160=410 cmNB=PB2+PN2=42+122=160=410 cm
obținem direct MN=NB=410 cm).
Deoarece NM=NB, triunghiul MNB este isoscel.
(3 puncte)
6. În paralelipipedul ABCDMNPQ avem AB=3 cm, BC=32 cm, AM=33 cm și E mijlocul muchiei BN.
(2p) a) Aflați lungimea segmentului DM.
(3p) b) Arătați că sinusul unghiului dintre CE și DM este egal cu 556.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În paralelipipedul dreptunghic ABCDMNPQ, muchia verticală AM este perpendiculară pe planul bazei inferioare:
AM⊥(ABCD)
Cum AD⊂(ABCD), rezultă că AM⊥AD, deci triunghiul DAM este dreptunghic în A.
Laturile bazei dreptunghiulare au lungimile:
AD=BC=32 cmAM=33 cm
Aplicăm Teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic DAM:
DM2=AD2+AM2=(32)2+(33)2=18+27=45DM=45=35 cm
(2 puncte)
b) Muchia CD este paralelă și congruentă cu AB, iar muchia MN este de asemenea paralelă și congruentă cu AB:
CD∥MNșiCD=MN=3 cm
Rezultă că patrulaterul CDMN este un paralelogram, deci diagonalele laterale opuse sunt paralele:
DM∥CNșiCN=DM=35 cm
Deoarece DM∥CN, măsura unghiului dintre dreptele necoplanare CE și DM este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente CE și CN, adică m(∠ECN) (sau suplementul său):
∠(CE,DM)=∠(CE,CN)
Analizăm triunghiul CEN:
Muchia verticală BN este perpendiculară pe planul bazei, deci BN⊥BC. Astfel, triunghiul CBE este dreptunghic în B.
Punctul E fiind mijlocul muchiei [BN] de lungime BN=AM=33 cm:
BE=EN=2BN=233 cm
În triunghiul dreptunghic CBE (m(∠B)=90∘), calculăm ipotenuza CE:
CE2=BC2+BE2=(32)2+(233)2=18+427=472+27=499CE=499=2311 cm
În triunghiul CEN, cunoaștem lungimile tuturor celor trei laturi:
CN=35 cm
CE=2311 cm
EN=233 cm
Aplicăm Teorema cosinusului în △CEN pentru unghiul ∠ECN: