BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Simulare

Evaluare Națională 2025 — Simulare

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 25−2⋅525 - 2 \cdot 5 este egal cu: (5p)

a) 1010
b) 1515
c) 3535
d) 115115

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi operația de înmulțire:
2⋅5=102 \cdot 5 = 10
  • Efectuăm apoi operația de scădere:
25−10=1525 - 10 = 15

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 10%10\% din 5050 este egal cu: (5p)

a) 4040
b) 1010
c) 55
d) 11

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 10%10\% din 5050 prin aplicarea formulei procentului:
10100⋅50=110⋅50=5\frac{10}{100} \cdot 50 = \frac{1}{10} \cdot 50 = 5

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Într-o zi, dimineața, temperatura aerului a fost de −1∘C-1^\circ\text{C}, iar la prânz a fost de +2∘C+2^\circ\text{C}. În acea zi, temperatura măsurată la prânz a fost mai mare decât temperatura măsurată dimineața cu: (5p)

a) −3∘C-3^\circ\text{C}
b) −1∘C-1^\circ\text{C}
c) 1∘C1^\circ\text{C}
d) 3∘C3^\circ\text{C}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diferența de temperatură se obține scăzând din temperatura măsurată la prânz temperatura de dimineață:
+2∘C−(−1∘C)=2+1=3∘C+2^\circ\text{C} - (-1^\circ\text{C}) = 2 + 1 = 3^\circ\text{C}

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Soluția ecuației x+14=12x + \frac{1}{4} = \frac{1}{2} este: (5p)

a) 16\frac{1}{6}
b) 14\frac{1}{4}
c) 12\frac{1}{2}
d) 34\frac{3}{4}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm necunoscuta xx scăzând termenul liber 14\frac{1}{4} din ambii membri ai ecuației:
x=12−14x = \frac{1}{2} - \frac{1}{4}
  • Aducem la numitorul comun 44:
x=24−14=14x = \frac{2}{4} - \frac{1}{4} = \frac{1}{4}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. Patru elevi, Andreea, Iris, Mihai și Radu, calculează media aritmetică a numerelor a=4−2a = 4 - \sqrt{2} și b=4+2b = 4 + \sqrt{2}. Rezultatele calculelor făcute de cei patru elevi sunt evidențiate în tabelul de mai jos: (5p)

AndreeaIrisMihaiRadu
4422222\sqrt{2}1414

Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media aritmetică a numerelor aa și bb este:

a) Andreea
b) Iris
c) Mihai
d) Radu

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media aritmetică a numerelor reale aa și bb este dată de formula:
ma=a+b2m_a = \frac{a + b}{2}
  • Înlocuim valorile numerice ale numerelor aa și bb:
ma=(4−2)+(4+2)2=4+42=82=4m_a = \frac{(4 - \sqrt{2}) + (4 + \sqrt{2})}{2} = \frac{4 + 4}{2} = \frac{8}{2} = 4
  • Comparând rezultatul obținut cu datele din tabel, observăm că Andreea a calculat corect valoarea 44.

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de elevi care au făcut opțiuni pentru practicarea sporturilor de tip fotbal, baschet, tenis și șah, în cadrul unui club sportiv școlar.

Diagrama numărului de elevi pe opțiuni sportive

Afirmația „Conform informațiilor din diagramă, în acest club sportiv școlar, numărul elevilor care au făcut opțiuni pentru practicarea fotbalului este egal cu numărul elevilor care au făcut opțiuni pentru practicarea șahului.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim valorile din diagrama cu bare: coloana asociată fotbalului este vizibil mai înaltă decât coloana asociată șahului (numărul elevilor care au optat pentru fotbal este diferit de cel al elevilor care au optat pentru șah).
  • Deoarece cele două numere nu sunt egale, afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte și coliniare AA, BB, CC și DD, în această ordine. Segmentele ABAB, BCBC și CDCD sunt congruente, iar lungimea segmentului ADAD este egală cu 24 cm24\text{ cm}. Lungimea segmentului CDCD este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C și D

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece punctele AA, BB, CC, DD sunt coliniare în această ordine și segmentele ABAB, BCBC și CDCD sunt congruente (AB=BC=CDAB = BC = CD):
AD=AB+BC+CD=3⋅CDAD = AB + BC + CD = 3 \cdot CD
  • Înlocuind lungimea AD=24 cmAD = 24\text{ cm}:
CD=AD3=24 cm3=8 cmCD = \frac{AD}{3} = \frac{24\text{ cm}}{3} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOBAOB și BOCBOC. Știind că ∢BOC=60∘\sphericalangle BOC = 60^\circ și că semidreapta ODOD este opusă semidreptei OBOB, măsura unghiului DOCDOC este egală cu: (5p)

Unghiurile adiacente suplementare AOB și BOC cu semidreapta OD

a) 160∘160^\circ
b) 120∘120^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 30∘30^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece semidreapta ODOD este opusă semidreptei OBOB, punctele BB, OO și DD sunt coliniare, formând unghiul alungit ∢BOD=180∘\sphericalangle BOD = 180^\circ.
  • Unghiurile ∢BOC\sphericalangle BOC și ∢DOC\sphericalangle DOC sunt adiacente suplementare:
∢DOC=180∘−∢BOC=180∘−60∘=120∘\sphericalangle DOC = 180^\circ - \sphericalangle BOC = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC. Semidreapta BEBE este bisectoarea unghiului ABCABC și punctul DD este mijlocul segmentului BCBC. Dreptele ADAD și BEBE se intersectează în punctul PP. Măsura unghiului DPEDPE este egală cu: (5p)

Triunghiul echilateral ABC cu dreptele AD și BE intersectate în P

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 150∘150^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul echilateral ABCABC, toate unghiurile au măsura de 60∘60^\circ.
  • Punctul DD este mijlocul laturii BCBC, deci mediana ADAD este și înălțime (AD⊥BCAD \perp BC, adică ∢BDA=90∘\sphericalangle BDA = 90^\circ).
  • Semidreapta BEBE este bisectoarea unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC, prin urmare:
∢PBD=∢ABC2=60∘2=30∘\sphericalangle PBD = \frac{\sphericalangle ABC}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic △PBD\triangle PBD (dreptunghic în DD), calculăm măsura unghiului ∢BPD\sphericalangle BPD:
∢BPD=90∘−∢PBD=90∘−30∘=60∘\sphericalangle BPD = 90^\circ - \sphericalangle PBD = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Deoarece punctele BB, PP, EE sunt coliniare, unghiul ∢DPE\sphericalangle DPE este suplementar cu ∢BPD\sphericalangle BPD:
∢DPE=180∘−∢BPD=180∘−60∘=120∘\sphericalangle DPE = 180^\circ - \sphericalangle BPD = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, CD=40 cmCD = 40\text{ cm} și AB=100 cmAB = 100\text{ cm}. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Trapezul isoscel ABCD

a) 20 cm20\text{ cm}
b) 50 cm50\text{ cm}
c) 70 cm70\text{ cm}
d) 140 cm140\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor acestuia:
Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2}
  • Înlocuind valorile date AB=100 cmAB = 100\text{ cm} și CD=40 cmCD = 40\text{ cm}:
Lm=100+402=1402=70 cmL_m = \frac{100 + 40}{2} = \frac{140}{2} = 70\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA și BB sunt situate pe cerc, astfel încât măsura unghiului AOBAOB este egală cu 60∘60^\circ și AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Aria discului de centru OO și rază OAOA este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu coarda AB

a) 288π cm2288\pi\text{ cm}^2
b) 144π cm2144\pi\text{ cm}^2
c) 36π cm236\pi\text{ cm}^2
d) 24π cm224\pi\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul △OAB\triangle OAB, segmentele OAOA și OBOB sunt raze ale cercului, deci OA=OB=ROA = OB = R, ceea ce înseamnă că triunghiul este isoscel.
  • Deoarece ∢AOB=60∘\sphericalangle AOB = 60^\circ, triunghiul isoscel △OAB\triangle OAB este echilateral, prin urmare:
R=OA=AB=12 cmR = OA = AB = 12\text{ cm}
  • Calculăm aria discului folosind formula A=πR2\mathcal{A} = \pi R^2:
A=π⋅122=144π cm2\mathcal{A} = \pi \cdot 12^2 = 144\pi\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGHABCDEFGH. Lungimea segmentului EGEG este egală cu 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu: (5p)

Cubul ABCDEFGH

a) 96 cm96\text{ cm}
b) 72 cm72\text{ cm}
c) 48 cm48\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul EGEG este diagonala feței pătrate EFGHEFGH a cubului. Dacă notăm lungimea muchiei cubului cu ll:
EG=l2  ⟹  l2=42 cm  ⟹  l=4 cmEG = l\sqrt{2} \implies l\sqrt{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm} \implies l = 4\text{ cm}
  • Cubul are 1212 muchii congruente. Suma lungimilor tuturor muchiilor este:
S=12⋅l=12⋅4 cm=48 cmS = 12 \cdot l = 12 \cdot 4\text{ cm} = 48\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Un bunic dorește să împartă suma de 126126 de lei celor trei nepoți ai săi: Ana, Bogdan și Costin. Ana va primi jumătate din suma pe care o vor primi împreună Bogdan și Costin.

(2p) a) Verifică dacă Ana poate primi de la bunicul ei 4040 de lei. Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Determină suma pe care o va primi Bogdan de la bunicul său, știind că este cu 10%10\% mai mare decât suma pe care o va primi Costin de la bunicul său.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Dacă Ana ar primi de la bunicul ei 4040 de lei, atunci conform cerinței (Ana primește jumătate din suma lui Bogdan și Costin împreună), Bogdan și Costin ar primi împreună:

2⋅40=80 lei2 \cdot 40 = 80\text{ lei}

(1p)

  • Suma totală împărțită celor trei nepoți ar fi:
40+80=120 lei40 + 80 = 120\text{ lei}
  • Deoarece 120≠126120 \neq 126, deducem că Ana nu poate primi de la bunicul ei 4040 de lei.

(1p)


b) Notăm cu aa, bb și cc sumele primite de Ana, Bogdan, respectiv Costin.

  • Din ipoteză, suma primită de Bogdan este cu 10%10\% mai mare decât cea primită de Costin:
b=c+10100c=c+110c=1110cb = c + \frac{10}{100}c = c + \frac{1}{10}c = \frac{11}{10}c

(1p)

  • Ana primește jumătate din suma celorlalți doi nepoți, adică a=b+c2a = \frac{b + c}{2}. Suma totală este:
a+b+c=126  ⟹  b+c2+(b+c)=126  ⟹  3(b+c)2=126a + b + c = 126 \implies \frac{b + c}{2} + (b + c) = 126 \implies \frac{3(b + c)}{2} = 126 b+c=126⋅23=84 leib + c = \frac{126 \cdot 2}{3} = 84\text{ lei}

(1p)

  • Înlocuim pe b=1110cb = \frac{11}{10}c în egalitatea b+c=84b + c = 84:
1110c+c=84  ⟹  2110c=84  ⟹  21c=840  ⟹  c=40 lei\frac{11}{10}c + c = 84 \implies \frac{21}{10}c = 84 \implies 21c = 840 \implies c = 40\text{ lei}
  • Determinăm suma primită de Bogdan:
b=1110⋅40=44 leib = \frac{11}{10} \cdot 40 = 44\text{ lei}

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x−1x+1+x+1x−1−2):4x2+x−2E(x) = \left( \frac{x-1}{x+1} + \frac{x+1}{x-1} - 2 \right) : \frac{4}{x^2+x-2}

unde xx este număr real, x≠−2x \neq -2, x≠−1x \neq -1 și x≠1x \neq 1.

(2p) a) Arată că (x−1)(x+2)=x2+x−2(x-1)(x+2) = x^2 + x - 2, pentru orice număr real xx.

(3p) b) Arată că numărul N=E(2)⋅E(3)⋅⋯⋅E(10)N = \sqrt{E(2) \cdot E(3) \cdot \dots \cdot E(10)} este natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Desfacem parantezele prin înmulțirea termenilor:

(x−1)(x+2)=x2+2x−x−2(x-1)(x+2) = x^2 + 2x - x - 2

(1p)

(x−1)(x+2)=x2+x−2(x-1)(x+2) = x^2 + x - 2

pentru orice număr real xx.

(1p)


b) Aducem la numitor comun termenii din prima paranteză a expresiei E(x)E(x), numitorul comun fiind (x+1)(x−1)=x2−1(x+1)(x-1) = x^2 - 1:

x−1x+1+x+1x−1−2=(x−1)2+(x+1)2−2(x+1)(x−1)(x+1)(x−1)\frac{x-1}{x+1} + \frac{x+1}{x-1} - 2 = \frac{(x-1)^2 + (x+1)^2 - 2(x+1)(x-1)}{(x+1)(x-1)} =(x2−2x+1)+(x2+2x+1)−2(x2−1)(x+1)(x−1)=2x2+2−2x2+2(x+1)(x−1)=4(x+1)(x−1)= \frac{(x^2 - 2x + 1) + (x^2 + 2x + 1) - 2(x^2 - 1)}{(x+1)(x-1)} = \frac{2x^2 + 2 - 2x^2 + 2}{(x+1)(x-1)} = \frac{4}{(x+1)(x-1)}

(1p)

  • Împărțirea la fracția 4x2+x−2\frac{4}{x^2+x-2} revine la înmulțirea cu inversa ei, folosind descompunerea de la punctul a):
E(x)=4(x+1)(x−1)⋅x2+x−24=4(x+1)(x−1)⋅(x−1)(x+2)4=x+2x+1E(x) = \frac{4}{(x+1)(x-1)} \cdot \frac{x^2+x-2}{4} = \frac{4}{(x+1)(x-1)} \cdot \frac{(x-1)(x+2)}{4} = \frac{x+2}{x+1}

pentru orice număr real x∉{−2,−1,1}x \notin \{-2, -1, 1\}.

(1p)

  • Calculăm produsul factorilor E(2),E(3),…,E(10)E(2), E(3), \dots, E(10):
E(2)⋅E(3)⋅E(4)⋯E(10)=43⋅54⋅65⋯1211E(2) \cdot E(3) \cdot E(4) \cdots E(10) = \frac{4}{3} \cdot \frac{5}{4} \cdot \frac{6}{5} \cdots \frac{12}{11}
  • Simplificând termenii intermediari pe diagonală, obținem:
E(2)⋅E(3)⋯E(10)=123=4E(2) \cdot E(3) \cdots E(10) = \frac{12}{3} = 4
  • Calculăm valoarea numărului NN:
N=4=2∈NN = \sqrt{4} = 2 \in \mathbb{N}

deci NN este număr natural.

(1p)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2,0) și B(6,3)B(6,3).

(2p) a) Arată că AB=5AB = 5.

(3p) b) Calculează distanța de la punctul M(5,0)M(5,0) la dreapta ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Fie punctul C(6,0)C(6,0) proiecția punctului BB pe axa OxOx. Triunghiul △ACB\triangle ACB este dreptunghic în CC.

  • Lungimile catetelor sunt:
AC=xC−xA=6−2=4AC = x_C - x_A = 6 - 2 = 4 BC=yB−yC=3−0=3BC = y_B - y_C = 3 - 0 = 3

(1p)

  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ACB\triangle ACB:
AB2=AC2+BC2=42+32=16+9=25  ⟹  AB=25=5AB^2 = AC^2 + BC^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25 \implies AB = \sqrt{25} = 5

(1p)


b) Punctul M(5,0)M(5,0) se află pe axa OxOx, între punctele A(2,0)A(2,0) și C(6,0)C(6,0).

  • Lungimea segmentului AMAM este:
AM=xM−xA=5−2=3AM = x_M - x_A = 5 - 2 = 3

(1p)

  • Calculăm aria triunghiului △AMB\triangle AMB considerând baza AMAM de pe axa OxOx și înălțimea corespunzătoare BCBC:
A△AMB=AM⋅BC2=3⋅32=92\mathcal{A}_{\triangle AMB} = \frac{AM \cdot BC}{2} = \frac{3 \cdot 3}{2} = \frac{9}{2}

(1p)

  • Exprimăm aria triunghiului △AMB\triangle AMB și în funcție de baza ABAB și înălțimea d(M,AB)d(M, AB):
A△AMB=AB⋅d(M,AB)2  ⟹  92=5⋅d(M,AB)2\mathcal{A}_{\triangle AMB} = \frac{AB \cdot d(M, AB)}{2} \implies \frac{9}{2} = \frac{5 \cdot d(M, AB)}{2}
  • Rezultă:
5⋅d(M,AB)=9  ⟹  d(M,AB)=95=1,85 \cdot d(M, AB) = 9 \implies d(M, AB) = \frac{9}{5} = 1{,}8

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ADAD și punctul NN este proiecția punctului BB pe dreapta CMCM.

Pătratul ABCD cu M mijlocul segmentului AD și N proiecția punctului B pe CM

(2p) a) Arată că aria triunghiului MBCMBC este egală cu 50 cm250\text{ cm}^2.

(3p) b) Arată că perimetrul triunghiului MANMAN este mai mic decât 22 cm22\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aria pătratului ABCDABCD este:

AABCD=AB2=102=100 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 10^2 = 100\text{ cm}^2

(1p)

  • Punctul MM este mijlocul segmentului ADAD, deci AM=MD=102=5 cmAM = MD = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}.
  • Calculăm ariile triunghiurilor dreptunghice △CDM\triangle CDM și △ABM\triangle ABM:
A△CDM=CD⋅DM2=10⋅52=25 cm2\mathcal{A}_{\triangle CDM} = \frac{CD \cdot DM}{2} = \frac{10 \cdot 5}{2} = 25\text{ cm}^2 A△ABM=AB⋅AM2=10⋅52=25 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABM} = \frac{AB \cdot AM}{2} = \frac{10 \cdot 5}{2} = 25\text{ cm}^2
  • Aria triunghiului △MBC\triangle MBC se obține prin diferență:
A△MBC=AABCD−(A△CDM+A△ABM)=100−(25+25)=50 cm2\mathcal{A}_{\triangle MBC} = \mathcal{A}_{ABCD} - (\mathcal{A}_{\triangle CDM} + \mathcal{A}_{\triangle ABM}) = 100 - (25 + 25) = 50\text{ cm}^2

(1p)


b) Fie {T}=AB∩MC\{T\} = AB \cap MC. În triunghiul △TBC\triangle TBC, segmentul AMAM este paralel cu BCBC (AD∥BCAD \parallel BC) și MM este mijlocul laturii ADAD, deci AMAM este linie mijlocie în triunghiul △TBC\triangle TBC.

Construcția punctului T și a medianei NA în triunghiul dreptunghic BNT

  • Deoarece AMAM este linie mijlocie în △TBC\triangle TBC, punctul AA este mijlocul segmentului TBTB, ceea ce înseamnă că:
TB=2⋅AB=2⋅10=20 cmTB = 2 \cdot AB = 2 \cdot 10 = 20\text{ cm}
  • Deoarece BN⊥MCBN \perp MC, triunghiul △BNT\triangle BNT este dreptunghic în NN, iar NANA este mediana corespunzătoare ipotenuzei TBTB:
NA=TB2=202=10 cmNA = \frac{TB}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △TBC\triangle TBC (dreptunghic în BB), ipotenuza TCTC este:
TC=TB2+BC2=202+102=400+100=500=105 cmTC = \sqrt{TB^2 + BC^2} = \sqrt{20^2 + 10^2} = \sqrt{400 + 100} = \sqrt{500} = 10\sqrt{5}\text{ cm}
  • Conform teoremei catetei în triunghiul dreptunghic △TBC\triangle TBC cu înălțimea BNBN:
BC2=CN⋅TC  ⟹  102=CN⋅105  ⟹  CN=100105=25 cmBC^2 = CN \cdot TC \implies 10^2 = CN \cdot 10\sqrt{5} \implies CN = \frac{100}{10\sqrt{5}} = 2\sqrt{5}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △CDM\triangle CDM, ipotenuza este:
MC=CD2+DM2=102+52=125=55 cmMC = \sqrt{CD^2 + DM^2} = \sqrt{10^2 + 5^2} = \sqrt{125} = 5\sqrt{5}\text{ cm}
  • Lungimea segmentului MNMN este:
MN=MC−CN=55−25=35 cmMN = MC - CN = 5\sqrt{5} - 2\sqrt{5} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului △MAN\triangle MAN:
P△MAN=AM+MN+NA=5+35+10=15+35 cm\mathcal{P}_{\triangle MAN} = AM + MN + NA = 5 + 3\sqrt{5} + 10 = 15 + 3\sqrt{5}\text{ cm}
  • Comparăm termenul irațional: 35=45<49=73\sqrt{5} = \sqrt{45} < \sqrt{49} = 7. Rezultă:
P△MAN=15+35<15+7=22 cm\mathcal{P}_{\triangle MAN} = 15 + 3\sqrt{5} < 15 + 7 = 22\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=9 cmAB = 9\text{ cm} și AC=12 cmAC = 12\text{ cm}. Punctul MM se află pe latura ABAB, BM=3 cmBM = 3\text{ cm}. Paralela prin MM la dreapta ACAC intersectează dreapta BCBC în punctul PP, punctul GG este centrul de greutate a triunghiului ABCABC și EE este punctul de intersecție a dreptelor AGAG și BCBC.

Triunghiul ABC dreptunghic în A cu punctul M pe AB și paralela MP la AC

(2p) a) Arată că lungimea segmentului BCBC este egală cu 15 cm15\text{ cm}.

(3p) b) Calculează aria patrulaterului MGEPMGEP.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, aplicăm teorema lui Pitagora:

BC2=AB2+AC2=92+122BC^2 = AB^2 + AC^2 = 9^2 + 12^2

(1p)

BC=81+144=225=15 cmBC = \sqrt{81 + 144} = \sqrt{225} = 15\text{ cm}

(1p)


b) Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului △ABC\triangle ABC, iar E=AG∩BCE = AG \cap BC, deci AEAE este mediană (EE este mijlocul segmentului BCBC):

BE=EC=BC2=152=7,5 cmBE = EC = \frac{BC}{2} = \frac{15}{2} = 7{,}5\text{ cm}
  • Din proprietatea centrului de greutate, AGAE=23\frac{AG}{AE} = \frac{2}{3}.
  • Punctul MM este pe ABAB, BM=3 cmBM = 3\text{ cm}, deci AM=AB−BM=9−3=6 cmAM = AB - BM = 9 - 3 = 6\text{ cm}. Avem:
AMAB=69=23\frac{AM}{AB} = \frac{6}{9} = \frac{2}{3}
  • Deoarece AGAE=AMAB=23\frac{AG}{AE} = \frac{AM}{AB} = \frac{2}{3}, conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul △ABE\triangle ABE, deducem că MG∥BEMG \parallel BE.
  • Cum punctele B,P,EB, P, E sunt coliniare, rezultă MG∥PEMG \parallel PE, deci MGEPMGEP este trapez.

Trapezul MGEP cu înălțimea MR perpendiculară pe BC

  • Din asemănarea triunghiurilor △AMG∼△ABE\triangle AMG \sim \triangle ABE (MG∥BEMG \parallel BE):
MGBE=AMAB=23  ⟹  MG=23⋅152=5 cm\frac{MG}{BE} = \frac{AM}{AB} = \frac{2}{3} \implies MG = \frac{2}{3} \cdot \frac{15}{2} = 5\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, MP∥ACMP \parallel AC, deci conform teoremei lui Thales:
BPBC=BMAB=39=13  ⟹  BP=13⋅15=5 cm\frac{BP}{BC} = \frac{BM}{AB} = \frac{3}{9} = \frac{1}{3} \implies BP = \frac{1}{3} \cdot 15 = 5\text{ cm}
  • Deoarece EE este mijlocul lui BCBC, calculăm lungimea bazei mici PEPE:
PE=BE−BP=152−5=52=2,5 cmPE = BE - BP = \frac{15}{2} - 5 = \frac{5}{2} = 2{,}5\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △BMP\triangle BMP (dreptunghic în MM deoarece MP∥ACMP \parallel AC și AC⊥ABAC \perp AB), catetele sunt BM=3 cmBM = 3\text{ cm} și MP=13AC=4 cmMP = \frac{1}{3} AC = 4\text{ cm}, iar ipotenuza este BP=5 cmBP = 5\text{ cm}.
  • Fie MR⊥BCMR \perp BC, cu R∈BCR \in BC, înălțimea trapezului MGEPMGEP. În triunghiul dreptunghic △BMP\triangle BMP:
MR=BM⋅MPBP=3⋅45=125=2,4 cmMR = \frac{BM \cdot MP}{BP} = \frac{3 \cdot 4}{5} = \frac{12}{5} = 2{,}4\text{ cm}

(1p)

  • Calculăm aria trapezului MGEPMGEP:
AMGEP=(MG+PE)⋅MR2=(5+52)⋅1252=152⋅1252=182=9 cm2\mathcal{A}_{MGEP} = \frac{(MG + PE) \cdot MR}{2} = \frac{\left(5 + \frac{5}{2}\right) \cdot \frac{12}{5}}{2} = \frac{\frac{15}{2} \cdot \frac{12}{5}}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm}^2

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCDABCD, cu AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, iar punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor ABAB, respectiv CDCD.

Tetraedrul regulat ABCD cu M mijlocul lui AB și N mijlocul lui CD

(2p) a) Arată că lungimea segmentului MNMN este egală cu 102 cm10\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Determină măsura unghiului dreptelor MNMN și BDBD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC cu latura de 20 cm20\text{ cm}, MM este mijlocul laturii ABAB, deci CMCM este mediană și înălțime:

CM=AB32=2032=103 cmCM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{20\sqrt{3}}{2} = 10\sqrt{3}\text{ cm}
  • În mod similar, în triunghiul echilateral △ABD\triangle ABD, MM este mijlocul laturii ABAB, deci DMDM este mediană și înălțime:
DM=AB32=103 cmDM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Triunghiul △CMD\triangle CMD este isoscel cu CM=DM=103 cmCM = DM = 10\sqrt{3}\text{ cm}, iar NN este mijlocul bazei CDCD, deci MNMN este mediană și înălțime (MN⊥CDMN \perp CD).
  • În triunghiul dreptunghic △MNC\triangle MNC (dreptunghic în NN, unde CN=CD2=10 cmCN = \frac{CD}{2} = 10\text{ cm}), aplicăm teorema lui Pitagora:
MN=CM2−CN2=(103)2−102=300−100=200=102 cmMN = \sqrt{CM^2 - CN^2} = \sqrt{(10\sqrt{3})^2 - 10^2} = \sqrt{300 - 100} = \sqrt{200} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)


b) Fie punctul PP mijlocul muchiei BCBC.

  • În triunghiul △DBC\triangle DBC, punctele PP și NN sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv CDCD, deci segmentul PNPN este linie mijlocie:
PN∥BDșiPN=BD2=202=10 cmPN \parallel BD \quad \text{și} \quad PN = \frac{BD}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}
  • Deoarece PN∥BDPN \parallel BD, unghiul format de dreptele MNMN și BDBD coincide cu unghiul format de dreptele concurente MNMN și PNPN:
∢(MN,BD)=∢(MN,PN)\sphericalangle(MN, BD) = \sphericalangle(MN, PN)

(1p)

Triunghiul dreptunghic isoscel MPN format de liniile mijlocii în tetraedru

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, punctele MM și PP sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv BCBC, deci MPMP este linie mijlocie:
MP=AC2=202=10 cmMP = \frac{AC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}
  • În triunghiul △MPN\triangle MPN, lungimile laturilor sunt MP=10 cmMP = 10\text{ cm}, PN=10 cmPN = 10\text{ cm} și MN=102 cmMN = 10\sqrt{2}\text{ cm}. Verificăm relația lui Pitagora:
MP2+PN2=102+102=100+100=200=(102)2=MN2MP^2 + PN^2 = 10^2 + 10^2 = 100 + 100 = 200 = (10\sqrt{2})^2 = MN^2
  • Conform reciprocei teoremei lui Pitagora, triunghiul △MPN\triangle MPN este dreptunghic în PP (∢MPN=90∘\sphericalangle MPN = 90^\circ).

(1p)

  • Deoarece MP=PN=10 cmMP = PN = 10\text{ cm}, triunghiul △MPN\triangle MPN este dreptunghic isoscel, prin urmare:
∢(MN,PN)=∢MNP=45∘\sphericalangle(MN, PN) = \sphericalangle MNP = 45^\circ
  • Concluzionăm că măsura unghiului dintre dreptele MNMN și BDBD este:
∢(MN,BD)=45∘\sphericalangle(MN, BD) = 45^\circ

(1p)