1. Rezultatul calculului 25−2⋅5 este egal cu: (5p)
a) 10
b) 15
c) 35
d) 115
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea operațiilor, efectuând mai întâi operația de înmulțire:
2⋅5=10
Efectuăm apoi operația de scădere:
25−10=15
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. Numărul care reprezintă 10% din 50 este egal cu: (5p)
a) 40
b) 10
c) 5
d) 1
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm 10% din 50 prin aplicarea formulei procentului:
10010⋅50=101⋅50=5
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. Într-o zi, dimineața, temperatura aerului a fost de −1∘C, iar la prânz a fost de +2∘C. În acea zi, temperatura măsurată la prânz a fost mai mare decât temperatura măsurată dimineața cu: (5p)
a) −3∘C
b) −1∘C
c) 1∘C
d) 3∘C
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diferența de temperatură se obține scăzând din temperatura măsurată la prânz temperatura de dimineață:
+2∘C−(−1∘C)=2+1=3∘C
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. Soluția ecuației x+41=21 este: (5p)
a) 61
b) 41
c) 21
d) 43
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Izolăm necunoscuta x scăzând termenul liber 41 din ambii membri ai ecuației:
x=21−41
Aducem la numitorul comun 4:
x=42−41=41
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. Patru elevi, Andreea, Iris, Mihai și Radu, calculează media aritmetică a numerelor a=4−2 și b=4+2. Rezultatele calculelor făcute de cei patru elevi sunt evidențiate în tabelul de mai jos: (5p)
Andreea
Iris
Mihai
Radu
4
2
22
14
Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media aritmetică a numerelor a și b este:
a) Andreea
b) Iris
c) Mihai
d) Radu
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Media aritmetică a numerelor reale a și b este dată de formula:
ma=2a+b
Înlocuim valorile numerice ale numerelor a și b:
ma=2(4−2)+(4+2)=24+4=28=4
Comparând rezultatul obținut cu datele din tabel, observăm că Andreea a calculat corect valoarea 4.
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de elevi care au făcut opțiuni pentru practicarea sporturilor de tip fotbal, baschet, tenis și șah, în cadrul unui club sportiv școlar.
Afirmația „Conform informațiilor din diagramă, în acest club sportiv școlar, numărul elevilor care au făcut opțiuni pentru practicarea fotbalului este egal cu numărul elevilor care au făcut opțiuni pentru practicarea șahului.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Citim valorile din diagrama cu bare: coloana asociată fotbalului este vizibil mai înaltă decât coloana asociată șahului (numărul elevilor care au optat pentru fotbal este diferit de cel al elevilor care au optat pentru șah).
Deoarece cele două numere nu sunt egale, afirmația este falsă.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte și coliniare A, B, C și D, în această ordine. Segmentele AB, BC și CD sunt congruente, iar lungimea segmentului AD este egală cu 24 cm. Lungimea segmentului CD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 6 cm
c) 8 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece punctele A, B, C, D sunt coliniare în această ordine și segmentele AB, BC și CD sunt congruente (AB=BC=CD):
AD=AB+BC+CD=3⋅CD
Înlocuind lungimea AD=24 cm:
CD=3AD=324 cm=8 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOB și BOC. Știind că ∢BOC=60∘ și că semidreapta OD este opusă semidreptei OB, măsura unghiului DOC este egală cu: (5p)
a) 160∘
b) 120∘
c) 60∘
d) 30∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece semidreapta OD este opusă semidreptei OB, punctele B, O și D sunt coliniare, formând unghiul alungit ∢BOD=180∘.
Unghiurile ∢BOC și ∢DOC sunt adiacente suplementare:
∢DOC=180∘−∢BOC=180∘−60∘=120∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC. Semidreapta BE este bisectoarea unghiului ABC și punctul D este mijlocul segmentului BC. Dreptele AD și BE se intersectează în punctul P. Măsura unghiului DPE este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 120∘
d) 150∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul echilateral ABC, toate unghiurile au măsura de 60∘.
Punctul D este mijlocul laturii BC, deci mediana AD este și înălțime (AD⊥BC, adică ∢BDA=90∘).
Semidreapta BE este bisectoarea unghiului ∢ABC, prin urmare:
∢PBD=2∢ABC=260∘=30∘
În triunghiul dreptunghic △PBD (dreptunghic în D), calculăm măsura unghiului ∢BPD:
∢BPD=90∘−∢PBD=90∘−30∘=60∘
Deoarece punctele B, P, E sunt coliniare, unghiul ∢DPE este suplementar cu ∢BPD:
∢DPE=180∘−∢BPD=180∘−60∘=120∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD, cu AB∥CD, CD=40 cm și AB=100 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu: (5p)
a) 20 cm
b) 50 cm
c) 70 cm
d) 140 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor acestuia:
Lm=2AB+CD
Înlocuind valorile date AB=100 cm și CD=40 cm:
Lm=2100+40=2140=70 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O. Punctele A și B sunt situate pe cerc, astfel încât măsura unghiului AOB este egală cu 60∘ și AB=12 cm. Aria discului de centru O și rază OA este egală cu: (5p)
a) 288π cm2
b) 144π cm2
c) 36π cm2
d) 24π cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul △OAB, segmentele OA și OB sunt raze ale cercului, deci OA=OB=R, ceea ce înseamnă că triunghiul este isoscel.
Deoarece ∢AOB=60∘, triunghiul isoscel △OAB este echilateral, prin urmare:
R=OA=AB=12 cm
Calculăm aria discului folosind formula A=πR2:
A=π⋅122=144π cm2
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGH. Lungimea segmentului EG este egală cu 42 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor cubului este egală cu: (5p)
a) 96 cm
b) 72 cm
c) 48 cm
d) 16 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Segmentul EG este diagonala feței pătrate EFGH a cubului. Dacă notăm lungimea muchiei cubului cu l:
EG=l2⟹l2=42 cm⟹l=4 cm
Cubul are 12 muchii congruente. Suma lungimilor tuturor muchiilor este:
S=12⋅l=12⋅4 cm=48 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Un bunic dorește să împartă suma de 126 de lei celor trei nepoți ai săi: Ana, Bogdan și Costin. Ana va primi jumătate din suma pe care o vor primi împreună Bogdan și Costin.
(2p) a) Verifică dacă Ana poate primi de la bunicul ei 40 de lei. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină suma pe care o va primi Bogdan de la bunicul său, știind că este cu 10% mai mare decât suma pe care o va primi Costin de la bunicul său.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Dacă Ana ar primi de la bunicul ei 40 de lei, atunci conform cerinței (Ana primește jumătate din suma lui Bogdan și Costin împreună), Bogdan și Costin ar primi împreună:
2⋅40=80 lei
(1p)
Suma totală împărțită celor trei nepoți ar fi:
40+80=120 lei
Deoarece 120=126, deducem că Ana nu poate primi de la bunicul ei 40 de lei.
(1p)
b) Notăm cu a, b și c sumele primite de Ana, Bogdan, respectiv Costin.
Din ipoteză, suma primită de Bogdan este cu 10% mai mare decât cea primită de Costin:
b=c+10010c=c+101c=1011c
(1p)
Ana primește jumătate din suma celorlalți doi nepoți, adică a=2b+c. Suma totală este:
a+b+c=126⟹2b+c+(b+c)=126⟹23(b+c)=126b+c=3126⋅2=84 lei
(1p)
Înlocuim pe b=1011c în egalitatea b+c=84:
1011c+c=84⟹1021c=84⟹21c=840⟹c=40 lei
Determinăm suma primită de Bogdan:
b=1011⋅40=44 lei
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x+1x−1+x−1x+1−2):x2+x−24
unde x este număr real, x=−2, x=−1 și x=1.
(2p) a) Arată că (x−1)(x+2)=x2+x−2, pentru orice număr real x.
(3p) b) Arată că numărul N=E(2)⋅E(3)⋅⋯⋅E(10) este natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Desfacem parantezele prin înmulțirea termenilor:
(x−1)(x+2)=x2+2x−x−2
(1p)
(x−1)(x+2)=x2+x−2
pentru orice număr real x.
(1p)
b) Aducem la numitor comun termenii din prima paranteză a expresiei E(x), numitorul comun fiind (x+1)(x−1)=x2−1:
Simplificând termenii intermediari pe diagonală, obținem:
E(2)⋅E(3)⋯E(10)=312=4
Calculăm valoarea numărului N:
N=4=2∈N
deci N este număr natural.
(1p)
3. În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctele A(2,0) și B(6,3).
(2p) a) Arată că AB=5.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul M(5,0) la dreapta AB.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Fie punctul C(6,0) proiecția punctului B pe axa Ox. Triunghiul △ACB este dreptunghic în C.
Lungimile catetelor sunt:
AC=xC−xA=6−2=4BC=yB−yC=3−0=3
(1p)
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ACB:
AB2=AC2+BC2=42+32=16+9=25⟹AB=25=5
(1p)
b) Punctul M(5,0) se află pe axa Ox, între punctele A(2,0) și C(6,0).
Lungimea segmentului AM este:
AM=xM−xA=5−2=3
(1p)
Calculăm aria triunghiului △AMB considerând baza AM de pe axa Ox și înălțimea corespunzătoare BC:
A△AMB=2AM⋅BC=23⋅3=29
(1p)
Exprimăm aria triunghiului △AMB și în funcție de baza AB și înălțimea d(M,AB):
A△AMB=2AB⋅d(M,AB)⟹29=25⋅d(M,AB)
Rezultă:
5⋅d(M,AB)=9⟹d(M,AB)=59=1,8
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=10 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AD și punctul N este proiecția punctului B pe dreapta CM.
(2p) a) Arată că aria triunghiului MBC este egală cu 50 cm2.
(3p) b) Arată că perimetrul triunghiului MAN este mai mic decât 22 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Aria pătratului ABCD este:
AABCD=AB2=102=100 cm2
(1p)
Punctul M este mijlocul segmentului AD, deci AM=MD=210=5 cm.
Calculăm ariile triunghiurilor dreptunghice △CDM și △ABM:
b) Fie {T}=AB∩MC. În triunghiul △TBC, segmentul AM este paralel cu BC (AD∥BC) și M este mijlocul laturii AD, deci AM este linie mijlocie în triunghiul △TBC.
Deoarece AM este linie mijlocie în △TBC, punctul A este mijlocul segmentului TB, ceea ce înseamnă că:
TB=2⋅AB=2⋅10=20 cm
Deoarece BN⊥MC, triunghiul △BNT este dreptunghic în N, iar NA este mediana corespunzătoare ipotenuzei TB:
NA=2TB=220=10 cm
(1p)
În triunghiul dreptunghic △TBC (dreptunghic în B), ipotenuza TC este:
TC=TB2+BC2=202+102=400+100=500=105 cm
Conform teoremei catetei în triunghiul dreptunghic △TBC cu înălțimea BN:
BC2=CN⋅TC⟹102=CN⋅105⟹CN=105100=25 cm
În triunghiul dreptunghic △CDM, ipotenuza este:
MC=CD2+DM2=102+52=125=55 cm
Lungimea segmentului MN este:
MN=MC−CN=55−25=35 cm
(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului △MAN:
P△MAN=AM+MN+NA=5+35+10=15+35 cm
Comparăm termenul irațional: 35=45<49=7. Rezultă:
P△MAN=15+35<15+7=22 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AB=9 cm și AC=12 cm. Punctul M se află pe latura AB, BM=3 cm. Paralela prin M la dreapta AC intersectează dreapta BC în punctul P, punctul G este centrul de greutate a triunghiului ABC și E este punctul de intersecție a dreptelor AG și BC.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului BC este egală cu 15 cm.
(3p) b) Calculează aria patrulaterului MGEP.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) În triunghiul △ABC dreptunghic în A, aplicăm teorema lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2=92+122
(1p)
BC=81+144=225=15 cm
(1p)
b) Punctul G este centrul de greutate al triunghiului △ABC, iar E=AG∩BC, deci AE este mediană (E este mijlocul segmentului BC):
BE=EC=2BC=215=7,5 cm
Din proprietatea centrului de greutate, AEAG=32.
Punctul M este pe AB, BM=3 cm, deci AM=AB−BM=9−3=6 cm. Avem:
ABAM=96=32
Deoarece AEAG=ABAM=32, conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul △ABE, deducem că MG∥BE.
Cum punctele B,P,E sunt coliniare, rezultă MG∥PE, deci MGEP este trapez.
Din asemănarea triunghiurilor △AMG∼△ABE (MG∥BE):
BEMG=ABAM=32⟹MG=32⋅215=5 cm
(1p)
În triunghiul △ABC, MP∥AC, deci conform teoremei lui Thales:
BCBP=ABBM=93=31⟹BP=31⋅15=5 cm
Deoarece E este mijlocul lui BC, calculăm lungimea bazei mici PE:
PE=BE−BP=215−5=25=2,5 cm
În triunghiul dreptunghic △BMP (dreptunghic în M deoarece MP∥AC și AC⊥AB), catetele sunt BM=3 cm și MP=31AC=4 cm, iar ipotenuza este BP=5 cm.
Fie MR⊥BC, cu R∈BC, înălțimea trapezului MGEP. În triunghiul dreptunghic △BMP: