1. Cel mai mare număr întreg de două cifre este: (5p)
a) −99
b) −10
c) 10
d) 99
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele întregi de două cifre aparțin mulțimii:
{−99,−98,…,−10}∪{10,11,…,99}
Cel mai mare număr întreg pozitiv de două cifre este 99.
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. Știind că yx−27=1, rezultatul calculului y2x−7 este egal cu: (5p)
a) 0
b) 1
c) 2
d) 5
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pornim de la egalitatea din ipoteză:
yx−27=1
Înmulțim ambii membri ai egalității cu 2:
2⋅(yx−27)=2⋅1y2x−7=2
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. Luni, temperatura înregistrată la ora 9 la o stație meteo a fost de −4∘C, iar marți, la aceeași oră, au fost înregistrate 2∘C. Temperatura înregistrată marți este mai mare decât temperatura înregistrată luni cu: (5p)
a) −6∘C
b) −2∘C
c) 2∘C
d) 6∘C
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm diferența dintre temperatura înregistrată marți și cea înregistrată luni:
2∘C−(−4∘C)=2∘C+4∘C=6∘C
Așadar, temperatura de marți a fost cu 6∘C mai mare decât cea de luni.
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. Dintre numerele 27, 37, 47 și 57, cel mai mic este: (5p)
a) 57
b) 47
c) 37
d) 27
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fracțiile date au același numărător pozitiv (7).
Dintre două sau mai multe fracții pozitive cu același numărător, cea mai mică este fracția care are cel mai mare numitor.
Comparând numitorii:
5>4>3>2⟹57<47<37<27
Cel mai mic număr este 57.
Răspunsul corect este a).
(5p)
5. Patru elevi, Elena, Sofia, Petrică și Tudor, calculează produsul numerelor a=5−2 și b=5+2, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Elena
Sofia
Petrică
Tudor
9
7
3
1
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Elena
b) Sofia
c) Petrică
d) Tudor
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2:
a⋅b=(5−2)(5+2)=(5)2−22=5−4=1
Elevul care a obținut rezultatul 1 este Tudor.
Răspunsul corect este d).
(5p)
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de cărți vândute într-o librărie în primele cinci luni ale anului 2025. (5p)
Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai multe cărți au fost vândute în luna aprilie.” este:
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Din diagrama cu bare citim numărul de cărți vândute pentru fiecare lună:
Ianuarie: 1500 cărți
Februarie: 2000 cărți
Martie: 2500 cărți
Aprilie: 3000 cărți
Mai: 2500 cărți
Valoarea maximă atinsă este de 3000 de cărți, corespunzătoare lunii aprilie.
1. În figura alăturată, punctele A, B și C sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=4 cm și BC=14 cm. Știind că punctul M este mijlocul segmentului AB, iar punctul N este mijlocul segmentului BC, lungimea segmentului MN este egală cu: (5p)
a) 9 cm
b) 7 cm
c) 4 cm
d) 2 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece M este mijlocul segmentului AB, lungimea segmentului MB este:
MB=2AB=24=2 cm
Deoarece N este mijlocul segmentului BC, lungimea segmentului BN este:
BN=2BC=214=7 cm
Punctele M, B și N sunt coliniare în această ordine, prin urmare:
MN=MB+BN=2 cm+7 cm=9 cm
(Alternativ: MN=2AB+BC=2AC=24+14=9 cm.)
Răspunsul corect este a).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile congruente AOB, BOC și COA. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 90∘
c) 120∘
d) 150∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile AOB, BOC și COA sunt unghiuri formate în jurul punctului O, având suma măsurilor egală cu 360∘:
∢AOB+∢BOC+∢COA=360∘
Fiind unghiuri congruente, măsurile lor sunt egale:
3⋅∢AOB=360∘⟹∢AOB=3360∘=120∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC, cu AC=BC și măsura unghiului ACB este de 40∘. Punctele A, B și D sunt coliniare, în această ordine. Măsura unghiului CBD este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 70∘
c) 100∘
d) 110∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC este isoscel cu AC=BC, deci unghiurile de la baza AB sunt congruente:
∢CAB=∢CBA=2180∘−∢ACB=2180∘−40∘=2140∘=70∘
Punctele A, B și D sunt coliniare în această ordine, deci unghiurile ∢CBA și ∢CBD sunt suplementare:
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD, cu AD=BD=42 cm. Măsura unghiului ADB este egală cu 90∘. Lungimea segmentului CD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 42 cm
c) 43 cm
d) 8 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În paralelogramul ABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente:
CD=AB
Triunghiul ADB este dreptunghic în D (∢ADB=90∘). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza AB:
AB2=AD2+BD2=(42)2+(42)2=32+32=64AB=64=8 cm
Rezultă că:
CD=AB=8 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și raza de 10 cm. Triunghiul echilateral ABC este înscris în acest cerc. Lungimea laturii triunghiului echilateral ABC este egală cu: (5p)
a) 102 cm
b) 15 cm
c) 103 cm
d) 20 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Raza cercului circumscris unui triunghi echilateral de latură l satisface relația:
R=3l3⟹l=R3
Înlocuind raza R=10 cm, obținem:
l=103 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentată o sferă cu raza de 3 cm. Volumul sferei este egal cu: (5p)
a) 108π cm3
b) 36π cm3
c) 27π cm3
d) 12π cm3
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Formula volumului sferei de rază R este:
V=34πR3
Înlocuind R=3 cm:
V=34π⋅33=34π⋅27=4⋅9π=36π cm3
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Doi copii, Alin și Maria, au împreună o sumă de bani S. Sumele de bani ale fiecărui copil sunt exprimate prin numere naturale. Dacă Alin ar cheltui 10 lei, atunci lui Alin i-ar rămâne de două ori mai puțini bani decât are Maria.
(2p) a) Este posibil ca suma S să fie egală cu 140 de lei? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină suma S, știind că, dacă Maria i-ar da 15 lei lui Alin, atunci cei doi copii ar avea sume egale de bani.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Notăm cu x suma de bani a lui Alin și cu y suma de bani a Mariei, unde x,y∈N.
Dacă Alin cheltuiește 10 lei, îi rămân x−10 lei.
Lui Alin îi rămân de două ori mai puțini bani decât are Maria, adică Maria are de două ori mai mulți bani decât îi rămân lui Alin:
y=2(x−10)
(1p)
Suma totală a celor doi copii este:
S=x+y=x+2(x−10)=3x−20
Dacă presupunem că S=140 lei:
3x−20=140⟹3x=160⟹x=3160=53,33…
Deoarece 3160∈/N, numărul obținut nu este natural, în contradicție cu ipoteza problemei.
Prin urmare, nu este posibil ca suma S să fie egală cu 140 de lei.
(1p)
b) Dacă Maria îi dă 15 lei lui Alin, sumele devin x+15 lei pentru Alin și y−15 lei pentru Maria.
Conform cerinței, sumele devin egale:
x+15=y−15⟹y−x=30⟹y=x+30
Din prima relație avem y=2(x−10)=2x−20. Egalând cele două expresii pentru y:
2x−20=x+30
(1p)
Rezolvăm ecuația:
2x−x=30+20⟹x=50 lei (suma lui Alin)
Aflăm suma Mariei:
y=50+30=80 lei (suma Mariei)
(1p)
Calculăm suma totală S:
S=x+y=50+80=130 lei
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x2−41+x+21):x3−4x1
unde x este număr real, x=0, x=−2 și x=2.
(2p) a) Arată că:
x2−41+x+21=(x+2)(x−2)x−1
pentru orice număr real x, x=−2 și x=2.
(3p) b) Arată că numărul N=E(2−1)+3⋅E(2+1) este natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Descompunem numitorul x2−4=(x+2)(x−2):
x2−41+x+21=(x+2)(x−2)1+x+21
(1p)
Aducem la numitorul comun (x+2)(x−2), amplificând a doua fracție cu x−2:
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul C(0,−4) la dreapta AB.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f(1)=2−1=1
(1p)
f(0)=2−0=2
Rezultă:
f(1)⋅f(0)=1⋅2=2
(1p)
b) Determinăm punctele de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox (y=0): 2−x=0⟹x=2, deci A(2,0).
Intersecția cu axa Oy (x=0): y=f(0)=2, deci B(0,2).
(1p)
În triunghiul △AOB, avem OA=2 și OB=2, deci triunghiul este dreptunghic isoscel în originea O.
Măsurile unghiurilor ascuțite sunt:
∢OAB=∢OBA=45∘
(1p)
Punctul C(0,−4) este situat pe axa Oy. Lungimea segmentului BC este:
BC=yB−yC=2−(−4)=6 cm
Fie T piciorul perpendicularei duse din C pe dreapta AB, adică CT⊥AB, cu T∈AB. Distanța căutată este d(C,AB)=CT.
În triunghiul dreptunghic △BTC (cu ∢BTC=90∘):
Unghiul ∢TBC și unghiul ∢OBA sunt unghiuri opuse la vârf, deci ∢TBC=45∘.
Triunghiul △BTC este dreptunghic isoscel în T, cu ipotenuza BC=6 cm.
Calculăm cateta CT:
CT=2BC=26=32 cm
Deci distanța de la punctul C(0,−4) la dreapta AB este d(C,AB)=32 cm.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, cu AB=6 cm. Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC și punctul M este simetricul punctului A față de punctul G.
(2p) a) Arată că măsura unghiului ACM este egală cu 90∘.
(3p) b) Bisectoarea unghiului AMC intersectează dreapta AC în punctul T. Arată că aria patrulaterului ABMT este egală cu 103 cm2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Deoarece M este simetricul lui A față de G, punctul G este mijlocul segmentului AM, deci:
AG=GM⟹AM=2AG
(1p)
În triunghiul echilateral ABC, centrul de greutate G este și centrul cercului circumscris, de unde AG=BG=CG.
În triunghiul △ACM, segmentul CG este mediană corespunzătoare laturii AM. Avem:
CG=AG=2AM
Într-un triunghi în care lungimea unei mediane este egală cu jumătatea lungimii laturii pe care cade, triunghiul este dreptunghic (având unghiul drept opus acelei laturi).
Rezultă că triunghiul ACM este dreptunghic în C, deci:
∢ACM=90∘
(1p)
b) Calculăm elementele triunghiului dreptunghic △ACM:
Lungimea laturii AC=6 cm.
Înălțimea triunghiului echilateral ABC este h=263=33 cm.
Segmentul AG=32h=23 cm, deci ipotenuza AM=2AG=43 cm.
Cateta CM:
CM=AM2−AC2=(43)2−62=48−36=12=23 cm
În triunghiul △ACM, raportul AMCM=4323=21=sin(∢CAM)⟹∢CAM=30∘, de unde:
∢AMC=60∘
Semidreapta MT este bisectoarea unghiului ∢AMC, deci:
∢CMT=∢TMA=260∘=30∘
În triunghiul dreptunghic △MTC (∢TCM=90∘ și ∢CMT=30∘), măsura unghiului ∢MTC este:
∢MTC=90∘−30∘=60∘
Deoarece ∢BAC=60∘ și ∢MTC=60∘, unghiurile corespondente sunt congruente, deci:
TM∥AB
Analog cu punctul a), din BG=2AM rezultă că △ABM este dreptunghic în B, deci ∢ABM=90∘. Cum TM∥AB, patrulaterul ABMT este un trapez dreptunghic cu bazele AB și TM, și înălțimea BM.
(1p)
Determinăm lungimile bazelor și a înălțimii trapezului:
Baza mare: AB=6 cm.
În triunghiul dreptunghic △MTC:
TM=cos30∘CM=2323=4 cmTC=CM⋅tan30∘=23⋅31=2 cm⟹AT=AC−TC=6−2=4 cm
Înălțimea BM: din triunghiul dreptunghic △ABM sau prin simetrie cu CM, avem:
BM=CM=23 cm
(1p)
Calculăm aria trapezului dreptunghic ABMT:
AABMT=2(AB+TM)⋅BM=2(6+4)⋅23=210⋅23=103 cm2
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=8 cm. Punctul T aparține laturii AD, astfel încât măsura unghiului ABT este egală cu 30∘. Perpendiculara din punctul A pe dreapta BT intersectează dreptele BT și DC în punctele M, respectiv S.
(2p) a) Demonstrează că segmentele AT și DS sunt congruente.
(3p) b) Arată că DM>2(4−3) cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) În triunghiul dreptunghic △ABM (∢AMB=90∘ din ipoteză AM⊥BT):
∢ABM=30∘⟹∢MAB=90∘−30∘=60∘
Unghiul ∢DAB este drept (∢DAB=90∘ fiind unghi al pătratului), deci:
∢SAD=∢DAB−∢MAB=90∘−60∘=30∘
(1p)
Comparăm triunghiurile dreptunghice △TBA (dreptunghic în A) și △SAD (dreptunghic în D deoarece DC⊥AD):
AB=AD=8 cm (laturi ale pătratului ABCD);
∢ABT=∢SAD=30∘.
Conform cazului de congruență Catenă-Unghi ascuțit (C.U.), triunghiurile sunt congruente:
△TBA≡△SAD
Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea catetelor omoloage:
AT=DS
(1p)
b) În triunghiul dreptunghic △AMB cu ∢AMB=90∘ și ∢ABM=30∘:
Cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
AM=2AB=28=4 cm
(1p)
Ducem perpendiculara MQ⊥AD, cu Q∈AD.
În triunghiul dreptunghic △AMQ (∢AQM=90∘):
Unghiul ∢MAQ=∢SAD=30∘.
Cateta opusă unghiului de 30∘ este:
MQ=2AM=24=2 cm
Cateta alăturată AQ este:
AQ=AM⋅cos30∘=4⋅23=23 cm
Lungimea segmentului DQ este:
DQ=AD−AQ=8−23=2(4−3) cm
(1p)
În triunghiul dreptunghic △MDQ (∢MQD=90∘), segmentul DM este ipotenuză, iar DQ este catetă.
Într-un triunghi dreptunghic, ipotenuza este strict mai mare decât oricare dintre catete:
DM>DQ⟹DM>2(4−3) cm
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′, cu AB=4 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AB și punctul P este mijlocul segmentului CC′.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului CM este egală cu 25 cm.
(3p) b) Arată că măsura unghiului dreptelor BO și MP este egală cu 60∘, unde A′C′∩B′D′={O}.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Punctul M este mijlocul muchiei AB, deci:
MB=2AB=24=2 cm
(1p)
În pătratul bazei ABCD, unghiul ∢CBM este drept (∢CBM=90∘).
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △CBM:
CM2=MB2+BC2=22+42=4+16=20CM=20=25 cm
(1p)
b) Punctul O este punctul de intersecție a diagonalelor feței superioare A′B′C′D′, deci O este mijlocul segmentului A′C′.
Fie S mijlocul muchiei A′D′.
În triunghiul △A′D′C′, segmentul SO unește mijloacele laturilor A′D′ și A′C′, deci SO este linie mijlocie:
SO∥D′C′șiSO=2D′C′=24=2 cm
În cub, muchiile D′C′ și AB sunt paralele și congruente (D′C′∥AB, D′C′=AB=4 cm).
Deoarece M este mijlocul lui AB, segmentul MB are lungimea MB=2 cm și MB∥SO.
Patrulaterul SOBM are două laturi opuse paralele și congruente (SO∥MB și SO=MB=2 cm), deci SOBM este paralelogram.
Rezultă că:
BO∥MS
Astfel, unghiul format de dreptele BO și MP este unghiul format de paralelele MS și MP:
∢(BO,MP)=∢(MS,MP)=∢SMP
(1p)
Calculăm lungimile laturilor triunghiului △SMP:
În triunghiul dreptunghic △MCP (∢MCP=90∘ deoarece CC′⊥(ABC)):
CM=25 cm și CP=2CC′=2 cm.
MP=CM2+CP2=20+22=24=26 cm
Pentru latura SM:
Proiecția punctului S pe planul bazei (ABC) este mijlocul S0 al muchiei AD. Avem SS0=4 cm, AS0=2 cm, AM=2 cm.
În triunghiul dreptunghic △AS0M, S0M=22+22=22 cm.
În triunghiul dreptunghic △SS0M:
SM=SS02+S0M2=42+(22)2=16+8=24=26 cm
Pentru latura PS:
În triunghiul dreptunghic △PD′S din planul lateral (DCC′D′):
D′S=2 cm, iar în fața CDD′C′, D′P=D′C′2+C′P2=42+22=20 cm.
Deoarece A′D′⊥(CDD′C′), rezultă că SD′⊥D′P:
PS=SD′2+D′P2=22+20=24=26 cm
Deoarece SM=MP=PS=26 cm, triunghiul △SMP este echilateral.
(1p)
Într-un triunghi echilateral, toate unghiurile au măsura de 60∘: