BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Rezervă

Evaluare Națională 2025 — Rezervă

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Cel mai mare număr întreg de două cifre este: (5p)

a) −99-99
b) −10-10
c) 1010
d) 9999

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi de două cifre aparțin mulțimii:
{−99,−98,…,−10}∪{10,11,…,99}\{-99, -98, \dots, -10\} \cup \{10, 11, \dots, 99\}
  • Cel mai mare număr întreg pozitiv de două cifre este 9999.

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Știind că xy−72=1\frac{x}{y} - \frac{7}{2} = 1, rezultatul calculului 2xy−7\frac{2x}{y} - 7 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 22
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pornim de la egalitatea din ipoteză:
xy−72=1\frac{x}{y} - \frac{7}{2} = 1
  • Înmulțim ambii membri ai egalității cu 22:
2⋅(xy−72)=2⋅12 \cdot \left(\frac{x}{y} - \frac{7}{2}\right) = 2 \cdot 1 2xy−7=2\frac{2x}{y} - 7 = 2

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Luni, temperatura înregistrată la ora 9 la o stație meteo a fost de −4∘C-4^\circ\text{C}, iar marți, la aceeași oră, au fost înregistrate 2∘C2^\circ\text{C}. Temperatura înregistrată marți este mai mare decât temperatura înregistrată luni cu: (5p)

a) −6∘C-6^\circ\text{C}
b) −2∘C-2^\circ\text{C}
c) 2∘C2^\circ\text{C}
d) 6∘C6^\circ\text{C}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența dintre temperatura înregistrată marți și cea înregistrată luni:
2∘C−(−4∘C)=2∘C+4∘C=6∘C2^\circ\text{C} - (-4^\circ\text{C}) = 2^\circ\text{C} + 4^\circ\text{C} = 6^\circ\text{C}
  • Așadar, temperatura de marți a fost cu 6∘C6^\circ\text{C} mai mare decât cea de luni.

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Dintre numerele 72\frac{7}{2}, 73\frac{7}{3}, 74\frac{7}{4} și 75\frac{7}{5}, cel mai mic este: (5p)

a) 75\frac{7}{5}
b) 74\frac{7}{4}
c) 73\frac{7}{3}
d) 72\frac{7}{2}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fracțiile date au același numărător pozitiv (77).
  • Dintre două sau mai multe fracții pozitive cu același numărător, cea mai mică este fracția care are cel mai mare numitor.
  • Comparând numitorii:
5>4>3>2  ⟹  75<74<73<725 > 4 > 3 > 2 \implies \frac{7}{5} < \frac{7}{4} < \frac{7}{3} < \frac{7}{2}
  • Cel mai mic număr este 75\frac{7}{5}.

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. Patru elevi, Elena, Sofia, Petrică și Tudor, calculează produsul numerelor a=5−2a = \sqrt{5} - 2 și b=5+2b = \sqrt{5} + 2, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

ElenaSofiaPetricăTudor
9731

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Elena
b) Sofia
c) Petrică
d) Tudor

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:
a⋅b=(5−2)(5+2)=(5)2−22=5−4=1a \cdot b = (\sqrt{5} - 2)(\sqrt{5} + 2) = (\sqrt{5})^2 - 2^2 = 5 - 4 = 1
  • Elevul care a obținut rezultatul 11 este Tudor.

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate informații despre numărul de cărți vândute într-o librărie în primele cinci luni ale anului 2025. (5p)

Numărul de cărți vândute pe luni

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, cele mai multe cărți au fost vândute în luna aprilie.” este:

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din diagrama cu bare citim numărul de cărți vândute pentru fiecare lună:
    • Ianuarie: 15001500 cărți
    • Februarie: 20002000 cărți
    • Martie: 25002500 cărți
    • Aprilie: 30003000 cărți
    • Mai: 25002500 cărți
  • Valoarea maximă atinsă este de 30003000 de cărți, corespunzătoare lunii aprilie.
  • Prin urmare, afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele AA, BB și CC sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și BC=14 cmBC = 14\text{ cm}. Știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, iar punctul NN este mijlocul segmentului BCBC, lungimea segmentului MNMN este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C cu mijloacele M și N

a) 9 cm9\text{ cm}
b) 7 cm7\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 2 cm2\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ABAB, lungimea segmentului MBMB este:
MB=AB2=42=2 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}
  • Deoarece NN este mijlocul segmentului BCBC, lungimea segmentului BNBN este:
BN=BC2=142=7 cmBN = \frac{BC}{2} = \frac{14}{2} = 7\text{ cm}
  • Punctele MM, BB și NN sunt coliniare în această ordine, prin urmare:
MN=MB+BN=2 cm+7 cm=9 cmMN = MB + BN = 2\text{ cm} + 7\text{ cm} = 9\text{ cm}

(Alternativ: MN=AB+BC2=AC2=4+142=9 cmMN = \frac{AB + BC}{2} = \frac{AC}{2} = \frac{4 + 14}{2} = 9\text{ cm}.)

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile congruente AOBAOB, BOCBOC și COACOA. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Unghiurile congruente în jurul punctului O

a) 60∘60^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 150∘150^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile AOBAOB, BOCBOC și COACOA sunt unghiuri formate în jurul punctului OO, având suma măsurilor egală cu 360∘360^\circ:
∢AOB+∢BOC+∢COA=360∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC + \sphericalangle COA = 360^\circ
  • Fiind unghiuri congruente, măsurile lor sunt egale:
3⋅∢AOB=360∘  ⟹  ∢AOB=360∘3=120∘3 \cdot \sphericalangle AOB = 360^\circ \implies \sphericalangle AOB = \frac{360^\circ}{3} = 120^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AC=BCAC = BC și măsura unghiului ACBACB este de 40∘40^\circ. Punctele AA, BB și DD sunt coliniare, în această ordine. Măsura unghiului CBDCBD este egală cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC cu unghiul exterior CBD

a) 40∘40^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 100∘100^\circ
d) 110∘110^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este isoscel cu AC=BCAC = BC, deci unghiurile de la baza ABAB sunt congruente:
∢CAB=∢CBA=180∘−∢ACB2=180∘−40∘2=140∘2=70∘\sphericalangle CAB = \sphericalangle CBA = \frac{180^\circ - \sphericalangle ACB}{2} = \frac{180^\circ - 40^\circ}{2} = \frac{140^\circ}{2} = 70^\circ
  • Punctele AA, BB și DD sunt coliniare în această ordine, deci unghiurile ∢CBA\sphericalangle CBA și ∢CBD\sphericalangle CBD sunt suplementare:
∢CBD=180∘−∢CBA=180∘−70∘=110∘\sphericalangle CBD = 180^\circ - \sphericalangle CBA = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ

(Alternativ, unghiul exterior ∢CBD=∢CAB+∢ACB=70∘+40∘=110∘\sphericalangle CBD = \sphericalangle CAB + \sphericalangle ACB = 70^\circ + 40^\circ = 110^\circ.)

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AD=BD=42 cmAD = BD = 4\sqrt{2}\text{ cm}. Măsura unghiului ADBADB este egală cu 90∘90^\circ. Lungimea segmentului CDCD este egală cu: (5p)

Paralelogramul ABCD cu unghiul ADB de 90 de grade

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}
c) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente:
CD=ABCD = AB
  • Triunghiul ADBADB este dreptunghic în DD (∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza ABAB:
AB2=AD2+BD2=(42)2+(42)2=32+32=64AB^2 = AD^2 + BD^2 = (4\sqrt{2})^2 + (4\sqrt{2})^2 = 32 + 32 = 64 AB=64=8 cmAB = \sqrt{64} = 8\text{ cm}
  • Rezultă că:
CD=AB=8 cmCD = AB = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și raza de 10 cm10\text{ cm}. Triunghiul echilateral ABCABC este înscris în acest cerc. Lungimea laturii triunghiului echilateral ABCABC este egală cu: (5p)

Triunghi echilateral ABC înscris în cerc

a) 102 cm10\sqrt{2}\text{ cm}
b) 15 cm15\text{ cm}
c) 103 cm10\sqrt{3}\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raza cercului circumscris unui triunghi echilateral de latură ll satisface relația:
R=l33  ⟹  l=R3R = \frac{l\sqrt{3}}{3} \implies l = R\sqrt{3}
  • Înlocuind raza R=10 cmR = 10\text{ cm}, obținem:
l=103 cml = 10\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată o sferă cu raza de 3 cm3\text{ cm}. Volumul sferei este egal cu: (5p)

Sferă cu raza de 3 cm

a) 108π cm3108\pi\text{ cm}^3
b) 36π cm336\pi\text{ cm}^3
c) 27π cm327\pi\text{ cm}^3
d) 12π cm312\pi\text{ cm}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula volumului sferei de rază RR este:
V=43πR3V = \frac{4}{3}\pi R^3
  • Înlocuind R=3 cmR = 3\text{ cm}:
V=43π⋅33=43π⋅27=4⋅9π=36π cm3V = \frac{4}{3}\pi \cdot 3^3 = \frac{4}{3}\pi \cdot 27 = 4 \cdot 9\pi = 36\pi\text{ cm}^3

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Doi copii, Alin și Maria, au împreună o sumă de bani SS. Sumele de bani ale fiecărui copil sunt exprimate prin numere naturale. Dacă Alin ar cheltui 1010 lei, atunci lui Alin i-ar rămâne de două ori mai puțini bani decât are Maria.

(2p) a) Este posibil ca suma SS să fie egală cu 140140 de lei? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Determină suma SS, știind că, dacă Maria i-ar da 1515 lei lui Alin, atunci cei doi copii ar avea sume egale de bani.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Notăm cu xx suma de bani a lui Alin și cu yy suma de bani a Mariei, unde x,y∈Nx, y \in \mathbb{N}.

  • Dacă Alin cheltuiește 1010 lei, îi rămân x−10x - 10 lei.
  • Lui Alin îi rămân de două ori mai puțini bani decât are Maria, adică Maria are de două ori mai mulți bani decât îi rămân lui Alin:
y=2(x−10)y = 2(x - 10)

(1p)

  • Suma totală a celor doi copii este:
S=x+y=x+2(x−10)=3x−20S = x + y = x + 2(x - 10) = 3x - 20
  • Dacă presupunem că S=140S = 140 lei:
3x−20=140  ⟹  3x=160  ⟹  x=1603=53,33…3x - 20 = 140 \implies 3x = 160 \implies x = \frac{160}{3} = 53{,}33\dots
  • Deoarece 1603∉N\frac{160}{3} \notin \mathbb{N}, numărul obținut nu este natural, în contradicție cu ipoteza problemei.
  • Prin urmare, nu este posibil ca suma SS să fie egală cu 140140 de lei.

(1p)


b) Dacă Maria îi dă 1515 lei lui Alin, sumele devin x+15x + 15 lei pentru Alin și y−15y - 15 lei pentru Maria.

  • Conform cerinței, sumele devin egale:
x+15=y−15  ⟹  y−x=30  ⟹  y=x+30x + 15 = y - 15 \implies y - x = 30 \implies y = x + 30
  • Din prima relație avem y=2(x−10)=2x−20y = 2(x - 10) = 2x - 20. Egalând cele două expresii pentru yy:
2x−20=x+302x - 20 = x + 30

(1p)

  • Rezolvăm ecuația:
2x−x=30+20  ⟹  x=50 lei (suma lui Alin)2x - x = 30 + 20 \implies x = 50\text{ lei (suma lui Alin)}
  • Aflăm suma Mariei:
y=50+30=80 lei (suma Mariei)y = 50 + 30 = 80\text{ lei (suma Mariei)}

(1p)

  • Calculăm suma totală SS:
S=x+y=50+80=130 leiS = x + y = 50 + 80 = 130\text{ lei}

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(1x2−4+1x+2):1x3−4xE(x) = \left( \frac{1}{x^2 - 4} + \frac{1}{x + 2} \right) : \frac{1}{x^3 - 4x}

unde xx este număr real, x≠0x \neq 0, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

(2p) a) Arată că:

1x2−4+1x+2=x−1(x+2)(x−2)\frac{1}{x^2 - 4} + \frac{1}{x + 2} = \frac{x - 1}{(x + 2)(x - 2)}

pentru orice număr real xx, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

(3p) b) Arată că numărul N=E(2−1)+3⋅E(2+1)N = E(\sqrt{2} - 1) + 3 \cdot E(\sqrt{2} + 1) este natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Descompunem numitorul x2−4=(x+2)(x−2)x^2 - 4 = (x + 2)(x - 2):

1x2−4+1x+2=1(x+2)(x−2)+1x+2\frac{1}{x^2 - 4} + \frac{1}{x + 2} = \frac{1}{(x + 2)(x - 2)} + \frac{1}{x + 2}

(1p)

  • Aducem la numitorul comun (x+2)(x−2)(x + 2)(x - 2), amplificând a doua fracție cu x−2x - 2:
1(x+2)(x−2)+x−2(x+2)(x−2)=1+x−2(x+2)(x−2)=x−1(x+2)(x−2)\frac{1}{(x + 2)(x - 2)} + \frac{x - 2}{(x + 2)(x - 2)} = \frac{1 + x - 2}{(x + 2)(x - 2)} = \frac{x - 1}{(x + 2)(x - 2)}

pentru orice x∈R∖{−2,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}.

(1p)


b) Descompunem numitorul celei de-a doua fracții:

x3−4x=x(x2−4)=x(x−2)(x+2)x^3 - 4x = x(x^2 - 4) = x(x - 2)(x + 2)
  • Împărțirea la fracția 1x3−4x\frac{1}{x^3 - 4x} este echivalentă cu înmulțirea cu inversa ei:
E(x)=x−1(x+2)(x−2)⋅x(x+2)(x−2)E(x) = \frac{x - 1}{(x + 2)(x - 2)} \cdot x(x + 2)(x - 2)
  • Simplificând factorul comun (x+2)(x−2)(x + 2)(x - 2), obținem:
E(x)=x(x−1)=x2−xE(x) = x(x - 1) = x^2 - x

pentru orice x∈R∖{−2,0,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 0, 2\}.

(1p)

  • Calculăm E(2−1)E(\sqrt{2} - 1):
E(2−1)=(2−1)((2−1)−1)=(2−1)(2−2)=2−22−2+2=4−32E(\sqrt{2} - 1) = (\sqrt{2} - 1)\big((\sqrt{2} - 1) - 1\big) = (\sqrt{2} - 1)(\sqrt{2} - 2) = 2 - 2\sqrt{2} - \sqrt{2} + 2 = 4 - 3\sqrt{2}

(1p)

  • Calculăm E(2+1)E(\sqrt{2} + 1):
E(2+1)=(2+1)((2+1)−1)=(2+1)2=2+2E(\sqrt{2} + 1) = (\sqrt{2} + 1)\big((\sqrt{2} + 1) - 1\big) = (\sqrt{2} + 1)\sqrt{2} = 2 + \sqrt{2}
  • Calculăm acum numărul NN:
N=(4−32)+3(2+2)=4−32+6+32=10∈NN = (4 - 3\sqrt{2}) + 3(2 + \sqrt{2}) = 4 - 3\sqrt{2} + 6 + 3\sqrt{2} = 10 \in \mathbb{N}
  • Deoarece 10∈N10 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2−xf(x) = 2 - x.

(2p) a) Arată că f(1)⋅f(0)=2f(1) \cdot f(0) = 2.

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Determină distanța de la punctul C(0,−4)C(0, -4) la dreapta ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm valorile funcției în punctele indicate:

f(1)=2−1=1f(1) = 2 - 1 = 1

(1p)

f(0)=2−0=2f(0) = 2 - 0 = 2
  • Rezultă:
f(1)⋅f(0)=1⋅2=2f(1) \cdot f(0) = 1 \cdot 2 = 2

(1p)


b) Determinăm punctele de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0): 2−x=0  ⟹  x=22 - x = 0 \implies x = 2, deci A(2,0)A(2, 0).
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0): y=f(0)=2y = f(0) = 2, deci B(0,2)B(0, 2).

(1p)

Reprezentarea geometrică a graficului funcției f și distanța de la C la dreapta AB

  • În triunghiul △AOB\triangle AOB, avem OA=2OA = 2 și OB=2OB = 2, deci triunghiul este dreptunghic isoscel în originea OO.
  • Măsurile unghiurilor ascuțite sunt:
∢OAB=∢OBA=45∘\sphericalangle OAB = \sphericalangle OBA = 45^\circ

(1p)

  • Punctul C(0,−4)C(0, -4) este situat pe axa OyOy. Lungimea segmentului BCBC este:
BC=yB−yC=2−(−4)=6 cmBC = y_B - y_C = 2 - (-4) = 6\text{ cm}
  • Fie TT piciorul perpendicularei duse din CC pe dreapta ABAB, adică CT⊥ABCT \perp AB, cu T∈ABT \in AB. Distanța căutată este d(C,AB)=CTd(C, AB) = CT.
  • În triunghiul dreptunghic △BTC\triangle BTC (cu ∢BTC=90∘\sphericalangle BTC = 90^\circ):
    • Unghiul ∢TBC\sphericalangle TBC și unghiul ∢OBA\sphericalangle OBA sunt unghiuri opuse la vârf, deci ∢TBC=45∘\sphericalangle TBC = 45^\circ.
    • Triunghiul △BTC\triangle BTC este dreptunghic isoscel în TT, cu ipotenuza BC=6 cmBC = 6\text{ cm}.
  • Calculăm cateta CTCT:
CT=BC2=62=32 cmCT = \frac{BC}{\sqrt{2}} = \frac{6}{\sqrt{2}} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Deci distanța de la punctul C(0,−4)C(0, -4) la dreapta ABAB este d(C,AB)=32 cmd(C, AB) = 3\sqrt{2}\text{ cm}.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC și punctul MM este simetricul punctului AA față de punctul GG.

Triunghiul echilateral ABC cu centrul de greutate G și simetricul M

(2p) a) Arată că măsura unghiului ACMACM este egală cu 90∘90^\circ.

(3p) b) Bisectoarea unghiului AMCAMC intersectează dreapta ACAC în punctul TT. Arată că aria patrulaterului ABMTABMT este egală cu 103 cm210\sqrt{3}\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Deoarece MM este simetricul lui AA față de GG, punctul GG este mijlocul segmentului AMAM, deci:

AG=GM  ⟹  AM=2AGAG = GM \implies AM = 2 AG

(1p)

  • În triunghiul echilateral ABCABC, centrul de greutate GG este și centrul cercului circumscris, de unde AG=BG=CGAG = BG = CG.
  • În triunghiul △ACM\triangle ACM, segmentul CGCG este mediană corespunzătoare laturii AMAM. Avem:
CG=AG=AM2CG = AG = \frac{AM}{2}
  • Într-un triunghi în care lungimea unei mediane este egală cu jumătatea lungimii laturii pe care cade, triunghiul este dreptunghic (având unghiul drept opus acelei laturi).
  • Rezultă că triunghiul ACMACM este dreptunghic în CC, deci:
∢ACM=90∘\sphericalangle ACM = 90^\circ

(1p)


b) Calculăm elementele triunghiului dreptunghic △ACM\triangle ACM:

  • Lungimea laturii AC=6 cmAC = 6\text{ cm}.
  • Înălțimea triunghiului echilateral ABCABC este h=632=33 cmh = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}.
  • Segmentul AG=23h=23 cmAG = \frac{2}{3} h = 2\sqrt{3}\text{ cm}, deci ipotenuza AM=2AG=43 cmAM = 2 AG = 4\sqrt{3}\text{ cm}.
  • Cateta CMCM:
CM=AM2−AC2=(43)2−62=48−36=12=23 cmCM = \sqrt{AM^2 - AC^2} = \sqrt{(4\sqrt{3})^2 - 6^2} = \sqrt{48 - 36} = \sqrt{12} = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  • În triunghiul △ACM\triangle ACM, raportul CMAM=2343=12=sin⁡(∢CAM)  ⟹  ∢CAM=30∘\frac{CM}{AM} = \frac{2\sqrt{3}}{4\sqrt{3}} = \frac{1}{2} = \sin(\sphericalangle CAM) \implies \sphericalangle CAM = 30^\circ, de unde:
∢AMC=60∘\sphericalangle AMC = 60^\circ
  • Semidreapta MTMT este bisectoarea unghiului ∢AMC\sphericalangle AMC, deci:
∢CMT=∢TMA=60∘2=30∘\sphericalangle CMT = \sphericalangle TMA = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic △MTC\triangle MTC (∢TCM=90∘\sphericalangle TCM = 90^\circ și ∢CMT=30∘\sphericalangle CMT = 30^\circ), măsura unghiului ∢MTC\sphericalangle MTC este:
∢MTC=90∘−30∘=60∘\sphericalangle MTC = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Deoarece ∢BAC=60∘\sphericalangle BAC = 60^\circ și ∢MTC=60∘\sphericalangle MTC = 60^\circ, unghiurile corespondente sunt congruente, deci:
TM∥ABTM \parallel AB
  • Analog cu punctul a), din BG=AM2BG = \frac{AM}{2} rezultă că △ABM\triangle ABM este dreptunghic în BB, deci ∢ABM=90∘\sphericalangle ABM = 90^\circ. Cum TM∥ABTM \parallel AB, patrulaterul ABMTABMT este un trapez dreptunghic cu bazele ABAB și TMTM, și înălțimea BMBM.

(1p)

Construcția bisectoarei MT și a trapezului dreptunghic ABMT

  • Determinăm lungimile bazelor și a înălțimii trapezului:
    • Baza mare: AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic △MTC\triangle MTC:
TM=CMcos⁡30∘=2332=4 cmTM = \frac{CM}{\cos 30^\circ} = \frac{2\sqrt{3}}{\frac{\sqrt{3}}{2}} = 4\text{ cm} TC=CM⋅tan⁡30∘=23⋅13=2 cm  ⟹  AT=AC−TC=6−2=4 cmTC = CM \cdot \tan 30^\circ = 2\sqrt{3} \cdot \frac{1}{\sqrt{3}} = 2\text{ cm} \implies AT = AC - TC = 6 - 2 = 4\text{ cm}
  • Înălțimea BMBM: din triunghiul dreptunghic △ABM\triangle ABM sau prin simetrie cu CMCM, avem:
BM=CM=23 cmBM = CM = 2\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Calculăm aria trapezului dreptunghic ABMTABMT:
AABMT=(AB+TM)⋅BM2=(6+4)⋅232=10⋅232=103 cm2\mathcal{A}_{ABMT} = \frac{(AB + TM) \cdot BM}{2} = \frac{(6 + 4) \cdot 2\sqrt{3}}{2} = \frac{10 \cdot 2\sqrt{3}}{2} = 10\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctul TT aparține laturii ADAD, astfel încât măsura unghiului ABTABT este egală cu 30∘30^\circ. Perpendiculara din punctul AA pe dreapta BTBT intersectează dreptele BTBT și DCDC în punctele MM, respectiv SS.

Pătratul ABCD cu unghiul ABT și perpendiculara AS

(2p) a) Demonstrează că segmentele ATAT și DSDS sunt congruente.

(3p) b) Arată că DM>2(4−3) cmDM > 2(4 - \sqrt{3})\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul dreptunghic △ABM\triangle ABM (∢AMB=90∘\sphericalangle AMB = 90^\circ din ipoteză AM⊥BTAM \perp BT):

∢ABM=30∘  ⟹  ∢MAB=90∘−30∘=60∘\sphericalangle ABM = 30^\circ \implies \sphericalangle MAB = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Unghiul ∢DAB\sphericalangle DAB este drept (∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ fiind unghi al pătratului), deci:
∢SAD=∢DAB−∢MAB=90∘−60∘=30∘\sphericalangle SAD = \sphericalangle DAB - \sphericalangle MAB = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

(1p)

  • Comparăm triunghiurile dreptunghice △TBA\triangle TBA (dreptunghic în AA) și △SAD\triangle SAD (dreptunghic în DD deoarece DC⊥ADDC \perp AD):
    • AB=AD=8 cmAB = AD = 8\text{ cm} (laturi ale pătratului ABCDABCD);
    • ∢ABT=∢SAD=30∘\sphericalangle ABT = \sphericalangle SAD = 30^\circ.
  • Conform cazului de congruență Catenă-Unghi ascuțit (C.U.), triunghiurile sunt congruente:
△TBA≡△SAD\triangle TBA \equiv \triangle SAD
  • Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea catetelor omoloage:
AT=DSAT = DS

(1p)


b) În triunghiul dreptunghic △AMB\triangle AMB cu ∢AMB=90∘\sphericalangle AMB = 90^\circ și ∢ABM=30∘\sphericalangle ABM = 30^\circ:

  • Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
AM=AB2=82=4 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

(1p)

  • Ducem perpendiculara MQ⊥ADMQ \perp AD, cu Q∈ADQ \in AD.

Construcția perpendicularei MQ pe latura AD

  • În triunghiul dreptunghic △AMQ\triangle AMQ (∢AQM=90∘\sphericalangle AQM = 90^\circ):
    • Unghiul ∢MAQ=∢SAD=30∘\sphericalangle MAQ = \sphericalangle SAD = 30^\circ.
    • Cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este:
MQ=AM2=42=2 cmMQ = \frac{AM}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}
  • Cateta alăturată AQAQ este:
AQ=AM⋅cos⁡30∘=4⋅32=23 cmAQ = AM \cdot \cos 30^\circ = 4 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  • Lungimea segmentului DQDQ este:
DQ=AD−AQ=8−23=2(4−3) cmDQ = AD - AQ = 8 - 2\sqrt{3} = 2(4 - \sqrt{3})\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △MDQ\triangle MDQ (∢MQD=90∘\sphericalangle MQD = 90^\circ), segmentul DMDM este ipotenuză, iar DQDQ este catetă.
  • Într-un triunghi dreptunghic, ipotenuza este strict mai mare decât oricare dintre catete:
DM>DQ  ⟹  DM>2(4−3) cmDM > DQ \implies DM > 2(4 - \sqrt{3})\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și punctul PP este mijlocul segmentului CC′CC'.

Cubul ABCDA'B'C'D' cu mijloacele M și P

(2p) a) Arată că lungimea segmentului CMCM este egală cu 25 cm2\sqrt{5}\text{ cm}.

(3p) b) Arată că măsura unghiului dreptelor BOBO și MPMP este egală cu 60∘60^\circ, unde A′C′∩B′D′={O}A'C' \cap B'D' = \{O\}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Punctul MM este mijlocul muchiei ABAB, deci:

MB=AB2=42=2 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

(1p)

  • În pătratul bazei ABCDABCD, unghiul ∢CBM\sphericalangle CBM este drept (∢CBM=90∘\sphericalangle CBM = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △CBM\triangle CBM:
CM2=MB2+BC2=22+42=4+16=20CM^2 = MB^2 + BC^2 = 2^2 + 4^2 = 4 + 16 = 20 CM=20=25 cmCM = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)


b) Punctul OO este punctul de intersecție a diagonalelor feței superioare A′B′C′D′A'B'C'D', deci OO este mijlocul segmentului A′C′A'C'.

  • Fie SS mijlocul muchiei A′D′A'D'.
  • În triunghiul △A′D′C′\triangle A'D'C', segmentul SOSO unește mijloacele laturilor A′D′A'D' și A′C′A'C', deci SOSO este linie mijlocie:
SO∥D′C′șiSO=D′C′2=42=2 cmSO \parallel D'C' \quad \text{și} \quad SO = \frac{D'C'}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}
  • În cub, muchiile D′C′D'C' și ABAB sunt paralele și congruente (D′C′∥ABD'C' \parallel AB, D′C′=AB=4 cmD'C' = AB = 4\text{ cm}).
  • Deoarece MM este mijlocul lui ABAB, segmentul MBMB are lungimea MB=2 cmMB = 2\text{ cm} și MB∥SOMB \parallel SO.
  • Patrulaterul SOBMSOBM are două laturi opuse paralele și congruente (SO∥MBSO \parallel MB și SO=MB=2 cmSO = MB = 2\text{ cm}), deci SOBMSOBM este paralelogram.
  • Rezultă că:
BO∥MSBO \parallel MS
  • Astfel, unghiul format de dreptele BOBO și MPMP este unghiul format de paralelele MSMS și MPMP:
∢(BO,MP)=∢(MS,MP)=∢SMP\sphericalangle(BO, MP) = \sphericalangle(MS, MP) = \sphericalangle SMP

(1p)

Construcția paralelogramului SOBM și a triunghiului echilateral SMP

  • Calculăm lungimile laturilor triunghiului △SMP\triangle SMP:
    • În triunghiul dreptunghic △MCP\triangle MCP (∢MCP=90∘\sphericalangle MCP = 90^\circ deoarece CC′⊥(ABC)CC' \perp (ABC)): CM=25 cmCM = 2\sqrt{5}\text{ cm} și CP=CC′2=2 cmCP = \frac{CC'}{2} = 2\text{ cm}.
MP=CM2+CP2=20+22=24=26 cmMP = \sqrt{CM^2 + CP^2} = \sqrt{20 + 2^2} = \sqrt{24} = 2\sqrt{6}\text{ cm}
  • Pentru latura SMSM: Proiecția punctului SS pe planul bazei (ABC)(ABC) este mijlocul S0S_0 al muchiei ADAD. Avem SS0=4 cmSS_0 = 4\text{ cm}, AS0=2 cmAS_0 = 2\text{ cm}, AM=2 cmAM = 2\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic △AS0M\triangle AS_0M, S0M=22+22=22 cmS_0M = \sqrt{2^2 + 2^2} = 2\sqrt{2}\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic △SS0M\triangle SS_0M:
SM=SS02+S0M2=42+(22)2=16+8=24=26 cmSM = \sqrt{SS_0^2 + S_0M^2} = \sqrt{4^2 + (2\sqrt{2})^2} = \sqrt{16 + 8} = \sqrt{24} = 2\sqrt{6}\text{ cm}
  • Pentru latura PSPS: În triunghiul dreptunghic △PD′S\triangle PD'S din planul lateral (DCC′D′)(DCC'D'): D′S=2 cmD'S = 2\text{ cm}, iar în fața CDD′C′CDD'C', D′P=D′C′2+C′P2=42+22=20 cmD'P = \sqrt{D'C'^2 + C'P^2} = \sqrt{4^2 + 2^2} = \sqrt{20}\text{ cm}. Deoarece A′D′⊥(CDD′C′)A'D' \perp (CDD'C'), rezultă că SD′⊥D′PSD' \perp D'P:
PS=SD′2+D′P2=22+20=24=26 cmPS = \sqrt{SD'^2 + D'P^2} = \sqrt{2^2 + 20} = \sqrt{24} = 2\sqrt{6}\text{ cm}
  • Deoarece SM=MP=PS=26 cmSM = MP = PS = 2\sqrt{6}\text{ cm}, triunghiul △SMP\triangle SMP este echilateral.

(1p)

  • Într-un triunghi echilateral, toate unghiurile au măsura de 60∘60^\circ:
∢(BO,MP)=∢(MS,MP)=∢SMP=60∘\sphericalangle(BO, MP) = \sphericalangle(MS, MP) = \sphericalangle SMP = 60^\circ

(1p)