BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Model Oficial

Evaluare Națională 2025 — Model Oficial

Evaluare Națională 2025 — Model Oficial


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului (40+2⋅5):5(40 + 2 \cdot 5) : 5 este: (5p)

a) 66
b) 1010
c) 3838
d) 4242

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Efectuăm mai întâi operațiile din paranteză, respectând ordinea operațiilor (înmulțirea are prioritate în fața adunării):

2⋅5=102 \cdot 5 = 10 40+10=5040 + 10 = 50

Apoi efectuăm împărțirea:

50:5=1050 : 5 = 10

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. Dacă x9=23\frac{x}{9} = \frac{2}{3}, atunci numărul xx este egal cu: (5p)

a) 272\frac{27}{2}
b) 66
c) 22
d) 16\frac{1}{6}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

3⋅x=9⋅23 \cdot x = 9 \cdot 2 3x=183x = 18

Aflăm necunoscuta xx:

x=183=6x = \frac{18}{3} = 6

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


3. Se consideră mulțimile A={0,1,2,3,4,5}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5\} și B={2,4,6,8}B = \{2, 4, 6, 8\}. Reuniunea mulțimilor AA și BB este mulțimea: (5p)

a) {2,4}\{2, 4\}
b) {0,1,3,5}\{0, 1, 3, 5\}
c) {1,2,3,4,5,6,8}\{1, 2, 3, 4, 5, 6, 8\}
d) {0,1,2,3,4,5,6,8}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8\}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Reuniunea a două mulțimi A∪BA \cup B este mulțimea formată din toate elementele care aparțin cel puțin uneia dintre cele două mulțimi, scrise o singură dată:

A={0,1,2,3,4,5}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5\} B={2,4,6,8}B = \{2, 4, 6, 8\}

Elementele comune sunt 22 și 44. Reunind toate elementele distincte:

A∪B={0,1,2,3,4,5,6,8}A \cup B = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8\}

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


4. Scrierea sub formă de fracție zecimală a fracției 56\frac{5}{6} este: (5p)

a) 0,80,8
b) 0,830,83
c) 0,8(3)0,8(3)
d) 0,(83)0,(83)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Împărțim numărătorul la numitor (5:65 : 6):

5:6=0 rest 55 : 6 = 0\text{ rest } 5 50:6=8 rest 250 : 6 = 8\text{ rest } 2 20:6=3 rest 220 : 6 = 3\text{ rest } 2 20:6=3 rest 220 : 6 = 3\text{ rest } 2

Cifra 33 se repetă la infinit, deci obținem o fracție zecimală periodică mixtă:

56=0,8333…=0,8(3)\frac{5}{6} = 0,8333\ldots = 0,8(3)

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Patru elevi, Alina, Bogdan, Corina și Dan, au calculat media aritmetică a numerelor a=32+42a = \sqrt{3^2 + 4^2} și b=45b = 45. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AlinaBogdanCorinaDan
15252650

Rezultatul corect a fost obținut de către:

a) Alina
b) Bogdan
c) Corina
d) Dan

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului aa:

a=32+42=9+16=25=5a = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5

Numărul bb este dat:

b=45b = 45

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=5+452=502=25m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{5 + 45}{2} = \frac{50}{2} = 25

Comparând cu rezultatele din tabel, Bogdan a obținut valoarea 2525.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. Se consideră numărul real a=11−55a = 11 - 5\sqrt{5}. Enunțul „Numărul real aa este pozitiv.” este: (5p)

a) adevărat
b) fals

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a determina semnul numărului aa, introducem factorii sub radical și comparăm termenii:

11=112=12111 = \sqrt{11^2} = \sqrt{121} 55=52⋅5=25⋅5=1255\sqrt{5} = \sqrt{5^2 \cdot 5} = \sqrt{25 \cdot 5} = \sqrt{125}

Deoarece 121<125121 < 125, avem:

121<125  ⟹  11<55\sqrt{121} < \sqrt{125} \implies 11 < 5\sqrt{5}

Scăzând 555\sqrt{5} din ambii membri:

a=11−55<0a = 11 - 5\sqrt{5} < 0

Numărul aa este strict negativ, prin urmare enunțul „Numărul real aa este pozitiv.” este fals.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele A,B,CA, B, C și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AC=2⋅ABAC = 2 \cdot AB și AD=2⋅ACAD = 2 \cdot AC. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și AM=2 cmAM = 2\text{ cm}. Lungimea segmentului MDMD este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 1

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 14 cm14\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul MM fiind mijlocul segmentului ABAB și AM=2 cmAM = 2\text{ cm}, lungimea segmentului ABAB este:

AB=2⋅AM=2⋅2=4 cmAB = 2 \cdot AM = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}

Folosind relațiile date în ipoteză, determinăm lungimile segmentelor ACAC și ADAD:

AC=2⋅AB=2⋅4=8 cmAC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm} AD=2⋅AC=2⋅8=16 cmAD = 2 \cdot AC = 2 \cdot 8 = 16\text{ cm}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,C,DA, M, B, C, D, lungimea segmentului MDMD este:

MD=AD−AM=16−2=14 cmMD = AD - AM = 16 - 2 = 14\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. În figura alăturată punctele A,OA, O și DD sunt coliniare, unghiul BOCBOC este drept, iar măsura unghiului AOCAOC este egală cu 30∘30^\circ. Măsura unghiului BODBOD este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 2

a) 120∘120^\circ
b) 130∘130^\circ
c) 150∘150^\circ
d) 180∘180^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele A,OA, O și DD fiind coliniare, unghiul AODAOD este un unghi alungit:

∢AOD=180∘\sphericalangle AOD = 180^\circ

Conform figurii, semidreapta OAOA se află în interiorul unghiului BOCBOC față de semidreapta OBOB, sau unghiul AOBAOB este diferența unghiurilor BOCBOC și AOCAOC:

∢AOB=∢BOC−∢AOC=90∘−30∘=60∘\sphericalangle AOB = \sphericalangle BOC - \sphericalangle AOC = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Unghiurile AOBAOB și BODBOD fiind adiacente suplementare:

∢BOD=180∘−∢AOB=180∘−60∘=120∘\sphericalangle BOD = 180^\circ - \sphericalangle AOB = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu măsura unghiului ACBACB egală cu 60∘60^\circ. Semidreapta CMCM este bisectoarea unghiului ACBACB și CM=8 cmCM = 8\text{ cm}. Lungimea laturii ABAB este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 3

a) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Semidreapta CMCM fiind bisectoarea unghiului ∢ACB=60∘\sphericalangle ACB = 60^\circ, împarte unghiul în două unghiuri congruente:

∢ACM=∢MCB=60∘2=30∘\sphericalangle ACM = \sphericalangle MCB = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

În triunghiul CAMCAM, dreptunghic în AA, unghiul ∢ACM=30∘\sphericalangle ACM = 30^\circ, iar ipotenuza este CM=8 cmCM = 8\text{ cm}. Aplicăm teorema unghiului de 30∘30^\circ:

AM=CM2=82=4 cmAM = \frac{CM}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

În triunghiul ABCABC, suma măsurilor unghiurilor ascuțite este 90∘90^\circ, deci:

∢B=90∘−∢ACB=90∘−60∘=30∘\sphericalangle B = 90^\circ - \sphericalangle ACB = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

În triunghiul CBMCBM, avem ∢MCB=30∘\sphericalangle MCB = 30^\circ și ∢B=30∘\sphericalangle B = 30^\circ, deci triunghiul CBMCBM este isoscel cu:

BM=CM=8 cmBM = CM = 8\text{ cm}

Punctul MM aparține laturii ABAB, așadar:

AB=AM+MB=4+8=12 cmAB = AM + MB = 4 + 8 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCDABCD. Triunghiurile ADCADC și ABCABC sunt dreptunghice isoscele, cu AD=CDAD = CD și AC=BCAC = BC. Aria triunghiului ABCABC este egală cu 288 cm2288\text{ cm}^2. Aria triunghiului ADCADC este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 4

a) 72 cm272\text{ cm}^2
b) 144 cm2144\text{ cm}^2
c) 288 cm2288\text{ cm}^2
d) 576 cm2576\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul ABCABC este dreptunghic isoscel cu catetele AC=BCAC = BC. Formula ariei sale este:

A△ABC=AC⋅BC2=AC22=288 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot BC}{2} = \frac{AC^2}{2} = 288\text{ cm}^2

De aici obținem pătratul lungimii segmentului ACAC:

AC2=2⋅288=576AC^2 = 2 \cdot 288 = 576

Triunghiul ADCADC este dreptunghic isoscel cu catetele AD=CDAD = CD și ipotenuza ACAC. Conform teoremei lui Pitagora în △ADC\triangle ADC:

AD2+CD2=AC2  ⟹  2⋅AD2=AC2=576AD^2 + CD^2 = AC^2 \implies 2 \cdot AD^2 = AC^2 = 576 AD2=5762=288AD^2 = \frac{576}{2} = 288

Aria triunghiului dreptunghic isoscel ADCADC este:

A△ADC=AD⋅CD2=AD22=2882=144 cm2\mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{AD \cdot CD}{2} = \frac{AD^2}{2} = \frac{288}{2} = 144\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO. Punctele A,B,CA, B, C și DD aparțin cercului, punctul OO aparține segmentului ABAB și dreptele ABAB și CDCD sunt paralele. Dacă măsura arcului mic BDBD este egală cu 40∘40^\circ, atunci măsura unghiului CODCOD este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 5

a) 40∘40^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 80∘80^\circ
d) 100∘100^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul OO aparține segmentului ABAB, deci ABAB este diametru al cercului. Semidreapta ABAB împarte cercul în două semicercuri de câte 180∘180^\circ:

ADB⌢=180∘\overparen{ADB} = 180^\circ

Deoarece coardele ABAB și CDCD sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), arcele cuprinse între două coarde paralele sunt congruente:

AC⌢=BD⌢=40∘\overparen{AC} = \overparen{BD} = 40^\circ

Măsura arcului CDCD este diferența dintre măsura semicercului și măsurile celor două arce:

CD⌢=180∘−AC⌢−BD⌢=180∘−40∘−40∘=100∘\overparen{CD} = 180^\circ - \overparen{AC} - \overparen{BD} = 180^\circ - 40^\circ - 40^\circ = 100^\circ

Unghiul ∢COD\sphericalangle COD este un unghi la centru care subîntinde arcul CDCD, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:

∢COD=CD⌢=100∘\sphericalangle COD = \overparen{CD} = 100^\circ

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCDABCD. Dacă AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, atunci aria totală a tetraedrului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Figura Exercițiul 6

a) 43 cm24\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 24 cm224\text{ cm}^2
d) 163 cm216\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un tetraedru regulat este format din 44 fețe care sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura l=AB=4 cml = AB = 4\text{ cm}.

Aria unei fețe este aria unui triunghi echilateral cu latura ll:

Afața˘=l234=4234=1634=43 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{4^2\sqrt{3}}{4} = \frac{16\sqrt{3}}{4} = 4\sqrt{3}\text{ cm}^2

Aria totală a tetraedrului este suma ariilor celor 44 fețe:

Atotala˘=4⋅Afața˘=4⋅43=163 cm2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 4 \cdot \mathcal{A}_{\text{față}} = 4 \cdot 4\sqrt{3} = 16\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. O echipă de muncitori a construit o pistă pentru biciclete în 3 zile. În prima zi a construit 30%30\% din lungimea pistei, în a doua zi 60%60\% din ce a rămas și în ultima zi cu 7 km7\text{ km} mai puțin decât în a doua zi.

(2p) a) Verifică dacă în a doua zi echipa a construit mai mult decât în prima zi. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină lungimea pistei construite de echipă în cele trei zile.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

Fie xx lungimea totală a pistei pentru biciclete (x>0x > 0).

  • În prima zi, echipa a construit 30%30\% din lungimea pistei:
30100x\frac{30}{100} x

(1p)

  • Restul rămas după prima zi reprezintă:
100%−30%=70%  ⟹  70100x100\% - 30\% = 70\% \implies \frac{70}{100} x
  • În a doua zi, echipa a construit 60%60\% din rest:
60100⋅70100x=420010000x=42100x\frac{60}{100} \cdot \frac{70}{100} x = \frac{4200}{10000} x = \frac{42}{100} x
  • Comparăm cantitățile construite în primele două zile:
42100x>30100x\frac{42}{100} x > \frac{30}{100} x

Așadar, în a doua zi echipa a construit mai mult decât în prima zi (42%>30%42\% > 30\%).

(1p)


b)

  • În a treia zi echipa a construit cu 7 km7\text{ km} mai puțin decât în a doua zi:
42100x−7\frac{42}{100} x - 7

(1p)

  • Suma distanțelor construite în cele trei zile este egală cu lungimea totală a pistei xx:
30100x+42100x+(42100x−7)=x\frac{30}{100} x + \frac{42}{100} x + \left(\frac{42}{100} x - 7\right) = x

(1p)

  • Adunăm coeficienții lui xx:
30+42+42100x−7=x  ⟺  114100x−x=7\frac{30 + 42 + 42}{100} x - 7 = x \iff \frac{114}{100} x - x = 7 14100x=7  ⟺  14x=700  ⟺  x=70014=50 km\frac{14}{100} x = 7 \iff 14x = 700 \iff x = \frac{700}{14} = 50\text{ km}

Lungimea pistei construite de echipă în cele trei zile este egală cu 50 km50\text{ km}.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x+4x−3−x−3x+4+49x2+x−12):7x−3E(x) = \left( \frac{x+4}{x-3} - \frac{x-3}{x+4} + \frac{49}{x^2 + x - 12} \right) : \frac{7}{x-3}

unde xx este număr real, x≠−4x \neq -4 și x≠3x \neq 3.

(2p) a) Arată că x2+x−12=(x−3)(x+4)x^2 + x - 12 = (x - 3)(x + 4), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Arată că numărul N=E(2)+E(4)+E(6)+…+E(16)N = \sqrt{E(2) + E(4) + E(6) + \ldots + E(16)} este natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

Descompunem trinomul de gradul al doilea desfacând termenul din mijloc:

x2+x−12=x2−3x+4x−12x^2 + x - 12 = x^2 - 3x + 4x - 12

(1p)

Dăm factor comun pe grupe:

=x(x−3)+4(x−3)=(x−3)(x+4)= x(x - 3) + 4(x - 3) = (x - 3)(x + 4)

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun (x−3)(x+4)=x2+x−12(x - 3)(x + 4) = x^2 + x - 12:
x+4x−3−x−3x+4=(x+4)2−(x−3)2(x−3)(x+4)\frac{x+4}{x-3} - \frac{x-3}{x+4} = \frac{(x+4)^2 - (x-3)^2}{(x-3)(x+4)}

Dezvoltăm numărătorul:

(x+4)2−(x−3)2=(x2+8x+16)−(x2−6x+9)=14x+7(x+4)^2 - (x-3)^2 = (x^2 + 8x + 16) - (x^2 - 6x + 9) = 14x + 7

Adunăm și a treia fracție din paranteză:

14x+7(x−3)(x+4)+49(x−3)(x+4)=14x+7+49(x−3)(x+4)=14x+56(x−3)(x+4)\frac{14x + 7}{(x-3)(x+4)} + \frac{49}{(x-3)(x+4)} = \frac{14x + 7 + 49}{(x-3)(x+4)} = \frac{14x + 56}{(x-3)(x+4)}
  • Dăm factor comun pe 1414 la numărător:
14(x+4)(x−3)(x+4)=14x−3\frac{14(x+4)}{(x-3)(x+4)} = \frac{14}{x-3}
  • Efectuăm împărțirea din expresia E(x)E(x):
E(x)=14x−3:7x−3=14x−3⋅x−37=147=2E(x) = \frac{14}{x-3} : \frac{7}{x-3} = \frac{14}{x-3} \cdot \frac{x-3}{7} = \frac{14}{7} = 2

pentru orice număr real x∈R∖{−4,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-4, 3\}.

(1p)

  • Deoarece E(x)=2E(x) = 2 este constantă pentru orice valoare admisibilă, calculăm fiecare termen din sumă: Numerele 2,4,6,…,162, 4, 6, \ldots, 16 sunt numere pare de forma 2k2k, unde k∈{1,2,3,…,8}k \in \{1, 2, 3, \ldots, 8\}. Niciunul nu este egal cu −4-4 sau 33. Numărul de termeni este:
16−22+1=8 termeni\frac{16 - 2}{2} + 1 = 8\text{ termeni}

Fiecare termen are valoarea E(2k)=2E(2k) = 2:

E(2)+E(4)+E(6)+…+E(16)=2+2+2+…+2⏟8 termeni=2⋅8=16E(2) + E(4) + E(6) + \ldots + E(16) = \underbrace{2 + 2 + 2 + \ldots + 2}_{8\text{ termeni}} = 2 \cdot 8 = 16

(1p)

  • Calculăm numărul NN:
N=16=4N = \sqrt{16} = 4

Cum 4∈N4 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−6f(x) = 2x - 6.

(2p) a) Arată că f(3)⋅f(2025)=0f(3) \cdot f(2025) = 0.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Determină aria triunghiului ABMABM, unde punctul MM este simetricul punctului AA față de punctul OO.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

Calculăm valoarea funcției ff pentru x=3x = 3:

f(3)=2⋅3−6=6−6=0f(3) = 2 \cdot 3 - 6 = 6 - 6 = 0

(1p)

Efectuăm produsul cerut:

f(3)⋅f(2025)=0⋅f(2025)=0f(3) \cdot f(2025) = 0 \cdot f(2025) = 0

(1p)


b)

  • Determinăm punctele de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:
    • Cu axa OxOx (y=0y = 0): f(x)=0  ⟺  2x−6=0  ⟺  2x=6  ⟺  x=3  ⟹  A(3,0)f(x) = 0 \iff 2x - 6 = 0 \iff 2x = 6 \iff x = 3 \implies A(3, 0)
    • Cu axa OyOy (x=0x = 0): y=f(0)=2⋅0−6=−6  ⟹  B(0,−6)y = f(0) = 2 \cdot 0 - 6 = -6 \implies B(0, -6)

(1p)

Graficul funcției f și triunghiul ABM

  • Punctul MM este simetricul punctului A(3,0)A(3, 0) față de originea O(0,0)O(0, 0). Cum AA se află pe axa OxOx, punctul MM se află tot pe axa OxOx la coordonata opusă:
M(−3,0)M(-3, 0)

Punctele A,O,MA, O, M sunt coliniare pe axa OxOx, deci lungimea segmentului AMAM este:

AM=AO+OM=3+3=6AM = AO + OM = 3 + 3 = 6

(1p)

  • Punctul B(0,−6)B(0, -6) se află pe axa OyOy. Deoarece axele OxOx și OyOy sunt perpendiculare (Oy⊥OxOy \perp Ox), segmentul OBOB este înălțimea corespunzătoare bazei AMAM în triunghiul ABMABM:
OB=∣−6∣=6OB = |-6| = 6
  • Calculăm aria triunghiului ABMABM:
A△ABM=AM⋅OB2=6⋅62=362=18\mathcal{A}_{\triangle ABM} = \frac{AM \cdot OB}{2} = \frac{6 \cdot 6}{2} = \frac{36}{2} = 18

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}. Bisectoarea unghiului BCDBCD intersectează latura ABAB în punctul EE și diagonala BDBD în punctul FF.

Figura Exercițiul 4

(2p) a) Arată că perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 36 cm36\text{ cm}.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului AFAF.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

Formula perimetrului unui dreptunghi este:

PABCD=2(AB+BC)\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC)

(1p)

Înlocuim valorile date în enunț:

PABCD=2(12+6)=2⋅18=36 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(12 + 6) = 2 \cdot 18 = 36\text{ cm}

(1p)


b)

  • Dreptunghiul are unghiul ∢BCD=90∘\sphericalangle BCD = 90^\circ. Semidreapta CECE fiind bisectoarea acestui unghi:
∢BCE=90∘2=45∘\sphericalangle BCE = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

În triunghiul dreptunghic BCEBCE (cu ∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ), măsura unghiului ∢BEC=90∘−45∘=45∘\sphericalangle BEC = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ, deci triunghiul BCEBCE este dreptunghic isoscel:

BE=BC=6 cmBE = BC = 6\text{ cm}

Cum AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și E∈[AB]E \in [AB], avem AE=AB−BE=12−6=6 cmAE = AB - BE = 12 - 6 = 6\text{ cm}, deci punctul EE este mijlocul segmentului ABAB. Astfel, CECE este mediana din CC pe latura ABAB în triunghiul ABCABC.

(1p)

Dreptunghiul ABCD și centrul de greutate F

  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD. Într-un dreptunghi diagonalele se înjumătățesc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC. Rezultă că segmentul BOBO este mediana din BB pe latura ACAC în triunghiul ABCABC.
  • Punctul FF este intersecția bisectoarei CECE cu diagonala BDBD (dreapta BOBO), adică intersecția a două mediane (CECE și BOBO) ale triunghiului ABCABC. Prin urmare, FF este centrul de greutate al triunghiului ABCABC.

(1p)

  • Dreapta AFAF conține a treia mediană a triunghiului ABCABC. Fie {M}=AF∩BC\{M\} = AF \cap BC; atunci punctul MM este mijlocul segmentului BCBC:
BM=BC2=62=3 cmBM = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ABMABM (dreptunghic în BB), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea medianei AMAM:

AM=AB2+BM2=122+32=144+9=153=317 cmAM = \sqrt{AB^2 + BM^2} = \sqrt{12^2 + 3^2} = \sqrt{144 + 9} = \sqrt{153} = 3\sqrt{17}\text{ cm}

Centrul de greutate FF se află la două treimi de vârf și o treime de bază:

AF=23⋅AM=23⋅317=217 cmAF = \frac{2}{3} \cdot AM = \frac{2}{3} \cdot 3\sqrt{17} = 2\sqrt{17}\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctele B,CB, C și MM sunt coliniare și punctul CC este mijlocul segmentului BMBM. Punctul NN este proiecția punctului MM pe dreapta ACAC, iar dreapta BCBC este mediatoarea segmentului APAP.

Figura Exercițiul 5

(2p) a) Arată că lungimea segmentului NCNC este egală cu 3 cm3\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că punctele M,NM, N și PP sunt coliniare.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

Punctul CC fiind mijlocul segmentului BMBM, avem:

CM=BC=6 cmCM = BC = 6\text{ cm}

Punctele B,C,MB, C, M fiind coliniare în această ordine, semidreptele (CB(CB și (CM(CM sunt opuse. De asemenea, NN se află pe dreapta ACAC, dincolo de CC, astfel că semidreptele (CA(CA și (CN(CN sunt opuse. Rezultă că unghiurile ∢MCN\sphericalangle MCN și ∢ACB\sphericalangle ACB sunt unghiuri opuse la vârf:

∢MCN=∢ACB=60∘\sphericalangle MCN = \sphericalangle ACB = 60^\circ

(1p)

În triunghiul MNCMNC, dreptunghic în NN (MN⊥ACMN \perp AC), măsura celuilalt unghi ascuțit este:

∢CMN=90∘−60∘=30∘\sphericalangle CMN = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Aplicăm teorema unghiului de 30∘30^\circ: cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:

CN=CM2=62=3 cmCN = \frac{CM}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(1p)


b)

Fie {Q}=AP∩BC\{Q\} = AP \cap BC. Dreapta BCBC fiind mediatoarea segmentului APAP, avem AP⊥BCAP \perp BC, iar QQ este mijlocul segmentului APAP. De asemenea, orice punct de pe mediatoare este egal depărtat de capetele segmentului, deci:

CP=CA=6 cmCP = CA = 6\text{ cm}

În triunghiul echilateral ABCABC, înălțimea AQ⊥BCAQ \perp BC este și bisectoare a unghiului ∢ACB\sphericalangle ACB, deci ∢ACQ=60∘\sphericalangle ACQ = 60^\circ. Din simetrie față de BCBC, unghiul ∢PCQ\sphericalangle PCQ are aceeași măsură:

∢PCQ=∢ACQ=60∘\sphericalangle PCQ = \sphericalangle ACQ = 60^\circ

(1p)

Coliniaritatea punctelor M, N și P

Punctele A,C,NA, C, N fiind coliniare, unghiul format în jurul punctului CC de dreapta ANAN este de 180∘180^\circ:

∢NCP=180∘−∢ACQ−∢PCQ=180∘−60∘−60∘=60∘\sphericalangle NCP = 180^\circ - \sphericalangle ACQ - \sphericalangle PCQ = 180^\circ - 60^\circ - 60^\circ = 60^\circ

Observăm că:

∢NCP=60∘=∢NCM\sphericalangle NCP = 60^\circ = \sphericalangle NCM

Comparăm triunghiurile CPNCPN și CMNCMN:

  • CP=CM=6 cmCP = CM = 6\text{ cm}
  • ∢PCN=∢MCN=60∘\sphericalangle PCN = \sphericalangle MCN = 60^\circ
  • latura CN=3 cmCN = 3\text{ cm} este comună

Conform cazului de congruență L.U.L., obținem:

△CPN≡△CMN\triangle CPN \equiv \triangle CMN

Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea unghiurilor omoloage:

∢CNP=∢CNM=90∘\sphericalangle CNP = \sphericalangle CNM = 90^\circ

(1p)

Calculăm măsura unghiului format de semidreptele NMNM și NPNP:

∢MNP=∢CNM+∢CNP=90∘+90∘=180∘\sphericalangle MNP = \sphericalangle CNM + \sphericalangle CNP = 90^\circ + 90^\circ = 180^\circ

Unghiul ∢MNP\sphericalangle MNP fiind alungit (180∘180^\circ), rezultă că punctele M,NM, N și PP sunt coliniare.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGHABCDEFGH cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor AEAE și DHDH.

Figura Exercițiul 6

(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDEFGHABCDEFGH este egal cu 216 cm3216\text{ cm}^3.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul HH la planul (CMN)(CMN).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a)

Formula volumului cubului cu lungimea muchiei ll este:

VABCDEFGH=l3=AB3\mathcal{V}_{ABCDEFGH} = l^3 = AB^3

(1p)

Înlocuim lungimea muchiei AB=6 cmAB = 6\text{ cm}:

VABCDEFGH=63=216 cm3\mathcal{V}_{ABCDEFGH} = 6^3 = 216\text{ cm}^3

(1p)


b)

  • Punctul MM este mijlocul muchiei AEAE, iar NN este mijlocul muchiei DHDH. Muchiile AEAE și DHDH fiind paralele și congruente (AE∥DH,AE=DH=6 cmAE \parallel DH, AE = DH = 6\text{ cm}), rezultă că AM=ME=DN=NH=3 cmAM = ME = DN = NH = 3\text{ cm}, deci patrulaterul AMNDAMND este dreptunghi, iar MN∥ADMN \parallel AD.
  • În pătratul de bază ABCDABCD, AD∥BCAD \parallel BC, deci MN∥BCMN \parallel BC.
  • Fie QQ mijlocul muchiei CGCG. Avem GQ=QC=3 cmGQ = QC = 3\text{ cm}. În fața CDHGCDHG, HN=QC=3 cmHN = QC = 3\text{ cm} și HN∥QCHN \parallel QC, deci patrulaterul HNQCHNQC este paralelogram, de unde rezultă:
HQ∥NCHQ \parallel NC

Cum NC⊂(CMN)NC \subset (CMN), deducem că dreapta HQHQ este paralelă cu planul (CMN)(CMN):

HQ∥(CMN)  ⟹  d(H,(CMN))=d(Q,(CMN))HQ \parallel (CMN) \implies d(H, (CMN)) = d(Q, (CMN))

(1p)

Cubul ABCDEFGH și distanța de la H la planul CMN

  • Arătăm că fața (CDHG)(CDHG) este perpendiculară pe planul (CMN)(CMN): Avem BC⊥(CDHG)BC \perp (CDHG) (deoarece BC⊥CDBC \perp CD și BC⊥CGBC \perp CG). Cum MN∥BCMN \parallel BC, rezultă:
MN⊥(CDHG)MN \perp (CDHG)

Planul (CMN)(CMN) conține dreapta MN⊥(CDHG)MN \perp (CDHG), deci planul (CMN)(CMN) este perpendicular pe planul (CDHG)(CDHG). Dreapta de intersecție a celor două plane este NCNC:

(CMN)∩(CDHG)=NC(CMN) \cap (CDHG) = NC
  • În planul feței (CDHG)(CDHG), ducem perpendiculara din QQ pe dreapta de intersecție NCNC: fie R∈NCR \in NC astfel încât QR⊥NCQR \perp NC. Deoarece (CMN)⊥(CDHG)(CMN) \perp (CDHG) și QR⊂(CDHG)QR \subset (CDHG), QR⊥NCQR \perp NC, rezultă:
QR⊥(CMN)  ⟹  d(Q,(CMN))=QRQR \perp (CMN) \implies d(Q, (CMN)) = QR

(1p)

  • Calculăm lungimea segmentului QRQR în triunghiul NQCNQC situat în fața (CDHG)(CDHG): Fața CDHGCDHG este pătrat de latură 6 cm6\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic NDCNDC (cu ∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ), catetele sunt DN=3 cmDN = 3\text{ cm} și CD=6 cmCD = 6\text{ cm}. Prin teorema lui Pitagora:
NC=DN2+CD2=32+62=9+36=45=35 cmNC = \sqrt{DN^2 + CD^2} = \sqrt{3^2 + 6^2} = \sqrt{9 + 36} = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

În triunghiul NQCNQC, segmentul NQ∥DC  ⟹  NQ⊥CGNQ \parallel DC \implies NQ \perp CG, deci △NQC\triangle NQC este dreptunghic în QQ, cu catetele:

NQ=6 cm,QC=3 cmNQ = 6\text{ cm}, \quad QC = 3\text{ cm}

Ipotenuza este NC=35 cmNC = 3\sqrt{5}\text{ cm}. Segmentul QRQR este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei NCNC în triunghiul dreptunghic NQCNQC:

QR=NQ⋅QCNC=6⋅335=1835=65=655 cmQR = \frac{NQ \cdot QC}{NC} = \frac{6 \cdot 3}{3\sqrt{5}} = \frac{18}{3\sqrt{5}} = \frac{6}{\sqrt{5}} = \frac{6\sqrt{5}}{5}\text{ cm}

Așadar:

d(H,(CMN))=QR=655 cmd(H, (CMN)) = QR = \frac{6\sqrt{5}}{5}\text{ cm}

(1p)