Cifra 3 se repetă la infinit, deci obținem o fracție zecimală periodică mixtă:
65=0,8333…=0,8(3)
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Patru elevi, Alina, Bogdan, Corina și Dan, au calculat media aritmetică a numerelor a=32+42 și b=45. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Alina
Bogdan
Corina
Dan
15
25
26
50
Rezultatul corect a fost obținut de către:
a) Alina
b) Bogdan
c) Corina
d) Dan
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi valoarea numărului a:
a=32+42=9+16=25=5
Numărul b este dat:
b=45
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma=2a+b=25+45=250=25
Comparând cu rezultatele din tabel, Bogdan a obținut valoarea 25.
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. Se consideră numărul real a=11−55. Enunțul „Numărul real a este pozitiv.” este: (5p)
a) adevărat
b) fals
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Pentru a determina semnul numărului a, introducem factorii sub radical și comparăm termenii:
11=112=12155=52⋅5=25⋅5=125
Deoarece 121<125, avem:
121<125⟹11<55
Scăzând 55 din ambii membri:
a=11−55<0
Numărul a este strict negativ, prin urmare enunțul „Numărul real a este pozitiv.” este fals.
1. În figura alăturată punctele A,B,C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AC=2⋅AB și AD=2⋅AC. Punctul M este mijlocul segmentului AB și AM=2 cm. Lungimea segmentului MD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 6 cm
c) 14 cm
d) 16 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul M fiind mijlocul segmentului AB și AM=2 cm, lungimea segmentului AB este:
AB=2⋅AM=2⋅2=4 cm
Folosind relațiile date în ipoteză, determinăm lungimile segmentelor AC și AD:
AC=2⋅AB=2⋅4=8 cmAD=2⋅AC=2⋅8=16 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,C,D, lungimea segmentului MD este:
MD=AD−AM=16−2=14 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
2. În figura alăturată punctele A,O și D sunt coliniare, unghiul BOC este drept, iar măsura unghiului AOC este egală cu 30∘. Măsura unghiului BOD este egală cu: (5p)
a) 120∘
b) 130∘
c) 150∘
d) 180∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele A,O și D fiind coliniare, unghiul AOD este un unghi alungit:
∢AOD=180∘
Conform figurii, semidreapta OA se află în interiorul unghiului BOC față de semidreapta OB, sau unghiul AOB este diferența unghiurilor BOC și AOC:
∢AOB=∢BOC−∢AOC=90∘−30∘=60∘
Unghiurile AOB și BOD fiind adiacente suplementare:
∢BOD=180∘−∢AOB=180∘−60∘=120∘
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A, cu măsura unghiului ACB egală cu 60∘. Semidreapta CM este bisectoarea unghiului ACB și CM=8 cm. Lungimea laturii AB este egală cu: (5p)
a) 43 cm
b) 8 cm
c) 12 cm
d) 83 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Semidreapta CM fiind bisectoarea unghiului ∢ACB=60∘, împarte unghiul în două unghiuri congruente:
∢ACM=∢MCB=260∘=30∘
În triunghiul CAM, dreptunghic în A, unghiul ∢ACM=30∘, iar ipotenuza este CM=8 cm. Aplicăm teorema unghiului de 30∘:
AM=2CM=28=4 cm
În triunghiul ABC, suma măsurilor unghiurilor ascuțite este 90∘, deci:
∢B=90∘−∢ACB=90∘−60∘=30∘
În triunghiul CBM, avem ∢MCB=30∘ și ∢B=30∘, deci triunghiul CBM este isoscel cu:
BM=CM=8 cm
Punctul M aparține laturii AB, așadar:
AB=AM+MB=4+8=12 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCD. Triunghiurile ADC și ABC sunt dreptunghice isoscele, cu AD=CD și AC=BC. Aria triunghiului ABC este egală cu 288 cm2. Aria triunghiului ADC este egală cu: (5p)
a) 72 cm2
b) 144 cm2
c) 288 cm2
d) 576 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul ABC este dreptunghic isoscel cu catetele AC=BC. Formula ariei sale este:
A△ABC=2AC⋅BC=2AC2=288 cm2
De aici obținem pătratul lungimii segmentului AC:
AC2=2⋅288=576
Triunghiul ADC este dreptunghic isoscel cu catetele AD=CD și ipotenuza AC. Conform teoremei lui Pitagora în △ADC:
AD2+CD2=AC2⟹2⋅AD2=AC2=576AD2=2576=288
Aria triunghiului dreptunghic isoscel ADC este:
A△ADC=2AD⋅CD=2AD2=2288=144 cm2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul O. Punctele A,B,C și D aparțin cercului, punctul O aparține segmentului AB și dreptele AB și CD sunt paralele. Dacă măsura arcului mic BD este egală cu 40∘, atunci măsura unghiului COD este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 60∘
c) 80∘
d) 100∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul O aparține segmentului AB, deci AB este diametru al cercului. Semidreapta AB împarte cercul în două semicercuri de câte 180∘:
ADB⌢=180∘
Deoarece coardele AB și CD sunt paralele (AB∥CD), arcele cuprinse între două coarde paralele sunt congruente:
AC⌢=BD⌢=40∘
Măsura arcului CD este diferența dintre măsura semicercului și măsurile celor două arce:
CD⌢=180∘−AC⌢−BD⌢=180∘−40∘−40∘=100∘
Unghiul ∢COD este un unghi la centru care subîntinde arcul CD, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:
∢COD=CD⌢=100∘
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat ABCD. Dacă AB=4 cm, atunci aria totală a tetraedrului ABCD este egală cu: (5p)
a) 43 cm2
b) 83 cm2
c) 24 cm2
d) 163 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un tetraedru regulat este format din 4 fețe care sunt triunghiuri echilaterale congruente cu latura l=AB=4 cm.
Aria unei fețe este aria unui triunghi echilateral cu latura l:
Afața˘=4l23=4423=4163=43 cm2
Aria totală a tetraedrului este suma ariilor celor 4 fețe:
Atotala˘=4⋅Afața˘=4⋅43=163 cm2
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. O echipă de muncitori a construit o pistă pentru biciclete în 3 zile. În prima zi a construit 30% din lungimea pistei, în a doua zi 60% din ce a rămas și în ultima zi cu 7 km mai puțin decât în a doua zi.
(2p) a) Verifică dacă în a doua zi echipa a construit mai mult decât în prima zi. Justifică răspunsul dat. (3p) b) Determină lungimea pistei construite de echipă în cele trei zile.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Fie x lungimea totală a pistei pentru biciclete (x>0).
În prima zi, echipa a construit 30% din lungimea pistei:
10030x
(1p)
Restul rămas după prima zi reprezintă:
100%−30%=70%⟹10070x
În a doua zi, echipa a construit 60% din rest:
10060⋅10070x=100004200x=10042x
Comparăm cantitățile construite în primele două zile:
10042x>10030x
Așadar, în a doua zi echipa a construit mai mult decât în prima zi (42%>30%).
(1p)
b)
În a treia zi echipa a construit cu 7 km mai puțin decât în a doua zi:
10042x−7
(1p)
Suma distanțelor construite în cele trei zile este egală cu lungimea totală a pistei x:
10030x+10042x+(10042x−7)=x
(1p)
Adunăm coeficienții lui x:
10030+42+42x−7=x⟺100114x−x=710014x=7⟺14x=700⟺x=14700=50 km
Lungimea pistei construite de echipă în cele trei zile este egală cu 50 km.
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−3x+4−x+4x−3+x2+x−1249):x−37
unde x este număr real, x=−4 și x=3.
(2p) a) Arată că x2+x−12=(x−3)(x+4), pentru orice număr real x. (3p) b) Arată că numărul N=E(2)+E(4)+E(6)+…+E(16) este natural.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Descompunem trinomul de gradul al doilea desfacând termenul din mijloc:
x2+x−12=x2−3x+4x−12
(1p)
Dăm factor comun pe grupe:
=x(x−3)+4(x−3)=(x−3)(x+4)
pentru orice număr real x.
(1p)
b)
Aducem fracțiile din paranteză la numitorul comun (x−3)(x+4)=x2+x−12:
Deoarece E(x)=2 este constantă pentru orice valoare admisibilă, calculăm fiecare termen din sumă:
Numerele 2,4,6,…,16 sunt numere pare de forma 2k, unde k∈{1,2,3,…,8}. Niciunul nu este egal cu −4 sau 3.
Numărul de termeni este:
(2p) a) Arată că f(3)⋅f(2025)=0. (3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină aria triunghiului ABM, unde punctul M este simetricul punctului A față de punctul O.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Calculăm valoarea funcției f pentru x=3:
f(3)=2⋅3−6=6−6=0
(1p)
Efectuăm produsul cerut:
f(3)⋅f(2025)=0⋅f(2025)=0
(1p)
b)
Determinăm punctele de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:
Cu axa Ox (y=0): f(x)=0⟺2x−6=0⟺2x=6⟺x=3⟹A(3,0)
Cu axa Oy (x=0): y=f(0)=2⋅0−6=−6⟹B(0,−6)
(1p)
Punctul M este simetricul punctului A(3,0) față de originea O(0,0). Cum A se află pe axa Ox, punctul M se află tot pe axa Ox la coordonata opusă:
M(−3,0)
Punctele A,O,M sunt coliniare pe axa Ox, deci lungimea segmentului AM este:
AM=AO+OM=3+3=6
(1p)
Punctul B(0,−6) se află pe axa Oy. Deoarece axele Ox și Oy sunt perpendiculare (Oy⊥Ox), segmentul OB este înălțimea corespunzătoare bazei AM în triunghiul ABM:
OB=∣−6∣=6
Calculăm aria triunghiului ABM:
A△ABM=2AM⋅OB=26⋅6=236=18
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu AB=12 cm și BC=6 cm. Bisectoarea unghiului BCD intersectează latura AB în punctul E și diagonala BD în punctul F.
(2p) a) Arată că perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 36 cm. (3p) b) Calculează lungimea segmentului AF.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Formula perimetrului unui dreptunghi este:
PABCD=2(AB+BC)
(1p)
Înlocuim valorile date în enunț:
PABCD=2(12+6)=2⋅18=36 cm
(1p)
b)
Dreptunghiul are unghiul ∢BCD=90∘. Semidreapta CE fiind bisectoarea acestui unghi:
∢BCE=290∘=45∘
În triunghiul dreptunghic BCE (cu ∢B=90∘), măsura unghiului ∢BEC=90∘−45∘=45∘, deci triunghiul BCE este dreptunghic isoscel:
BE=BC=6 cm
Cum AB=12 cm și E∈[AB], avem AE=AB−BE=12−6=6 cm, deci punctul E este mijlocul segmentului AB. Astfel, CE este mediana din C pe latura AB în triunghiul ABC.
(1p)
Fie {O}=AC∩BD. Într-un dreptunghi diagonalele se înjumătățesc, deci O este mijlocul segmentului AC. Rezultă că segmentul BO este mediana din B pe latura AC în triunghiul ABC.
Punctul F este intersecția bisectoarei CE cu diagonala BD (dreapta BO), adică intersecția a două mediane (CE și BO) ale triunghiului ABC. Prin urmare, F este centrul de greutate al triunghiului ABC.
(1p)
Dreapta AF conține a treia mediană a triunghiului ABC. Fie {M}=AF∩BC; atunci punctul M este mijlocul segmentului BC:
BM=2BC=26=3 cm
În triunghiul dreptunghic ABM (dreptunghic în B), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea medianei AM:
AM=AB2+BM2=122+32=144+9=153=317 cm
Centrul de greutate F se află la două treimi de vârf și o treime de bază:
AF=32⋅AM=32⋅317=217 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC cu AB=6 cm. Punctele B,C și M sunt coliniare și punctul C este mijlocul segmentului BM. Punctul N este proiecția punctului M pe dreapta AC, iar dreapta BC este mediatoarea segmentului AP.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului NC este egală cu 3 cm. (3p) b) Demonstrează că punctele M,N și P sunt coliniare.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Punctul C fiind mijlocul segmentului BM, avem:
CM=BC=6 cm
Punctele B,C,M fiind coliniare în această ordine, semidreptele (CB și (CM sunt opuse. De asemenea, N se află pe dreapta AC, dincolo de C, astfel că semidreptele (CA și (CN sunt opuse. Rezultă că unghiurile ∢MCN și ∢ACB sunt unghiuri opuse la vârf:
∢MCN=∢ACB=60∘
(1p)
În triunghiul MNC, dreptunghic în N (MN⊥AC), măsura celuilalt unghi ascuțit este:
∢CMN=90∘−60∘=30∘
Aplicăm teorema unghiului de 30∘: cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
CN=2CM=26=3 cm
(1p)
b)
Fie {Q}=AP∩BC. Dreapta BC fiind mediatoarea segmentului AP, avem AP⊥BC, iar Q este mijlocul segmentului AP. De asemenea, orice punct de pe mediatoare este egal depărtat de capetele segmentului, deci:
CP=CA=6 cm
În triunghiul echilateral ABC, înălțimea AQ⊥BC este și bisectoare a unghiului ∢ACB, deci ∢ACQ=60∘. Din simetrie față de BC, unghiul ∢PCQ are aceeași măsură:
∢PCQ=∢ACQ=60∘
(1p)
Punctele A,C,N fiind coliniare, unghiul format în jurul punctului C de dreapta AN este de 180∘:
∢NCP=180∘−∢ACQ−∢PCQ=180∘−60∘−60∘=60∘
Observăm că:
∢NCP=60∘=∢NCM
Comparăm triunghiurile CPN și CMN:
CP=CM=6 cm
∢PCN=∢MCN=60∘
latura CN=3 cm este comună
Conform cazului de congruență L.U.L., obținem:
△CPN≡△CMN
Din congruența triunghiurilor rezultă egalitatea unghiurilor omoloage:
∢CNP=∢CNM=90∘
(1p)
Calculăm măsura unghiului format de semidreptele NM și NP:
∢MNP=∢CNM+∢CNP=90∘+90∘=180∘
Unghiul ∢MNP fiind alungit (180∘), rezultă că punctele M,N și P sunt coliniare.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDEFGH cu AB=6 cm. Punctele M și N sunt mijloacele muchiilor AE și DH.
(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDEFGH este egal cu 216 cm3. (3p) b) Calculează distanța de la punctul H la planul (CMN).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a)
Formula volumului cubului cu lungimea muchiei l este:
VABCDEFGH=l3=AB3
(1p)
Înlocuim lungimea muchiei AB=6 cm:
VABCDEFGH=63=216 cm3
(1p)
b)
Punctul M este mijlocul muchiei AE, iar N este mijlocul muchiei DH. Muchiile AE și DH fiind paralele și congruente (AE∥DH,AE=DH=6 cm), rezultă că AM=ME=DN=NH=3 cm, deci patrulaterul AMND este dreptunghi, iar MN∥AD.
În pătratul de bază ABCD, AD∥BC, deci MN∥BC.
Fie Q mijlocul muchiei CG. Avem GQ=QC=3 cm.
În fața CDHG, HN=QC=3 cm și HN∥QC, deci patrulaterul HNQC este paralelogram, de unde rezultă:
HQ∥NC
Cum NC⊂(CMN), deducem că dreapta HQ este paralelă cu planul (CMN):
HQ∥(CMN)⟹d(H,(CMN))=d(Q,(CMN))
(1p)
Arătăm că fața (CDHG) este perpendiculară pe planul (CMN):
Avem BC⊥(CDHG) (deoarece BC⊥CD și BC⊥CG). Cum MN∥BC, rezultă:
MN⊥(CDHG)
Planul (CMN) conține dreapta MN⊥(CDHG), deci planul (CMN) este perpendicular pe planul (CDHG). Dreapta de intersecție a celor două plane este NC:
(CMN)∩(CDHG)=NC
În planul feței (CDHG), ducem perpendiculara din Q pe dreapta de intersecție NC: fie R∈NC astfel încât QR⊥NC.
Deoarece (CMN)⊥(CDHG) și QR⊂(CDHG), QR⊥NC, rezultă:
QR⊥(CMN)⟹d(Q,(CMN))=QR
(1p)
Calculăm lungimea segmentului QR în triunghiul NQC situat în fața (CDHG):
Fața CDHG este pătrat de latură 6 cm.
În triunghiul dreptunghic NDC (cu ∢D=90∘), catetele sunt DN=3 cm și CD=6 cm. Prin teorema lui Pitagora:
NC=DN2+CD2=32+62=9+36=45=35 cm
În triunghiul NQC, segmentul NQ∥DC⟹NQ⊥CG, deci △NQC este dreptunghic în Q, cu catetele:
NQ=6 cm,QC=3 cm
Ipotenuza este NC=35 cm. Segmentul QR este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei NC în triunghiul dreptunghic NQC: