BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2025Sesiunea Iunie

Evaluare Națională 2025 — Sesiunea Iunie

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 4+12:24 + 12 : 2 este egal cu: (5p)

a) 66
b) 88
c) 1010
d) 1212

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:
12:2=612 : 2 = 6
  • Efectuăm apoi operația de adunare:
4+6=104 + 6 = 10

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Știind că a2=23\frac{a}{2} = \frac{2}{3}, atunci a4\frac{a}{4} este egal cu: (5p)

a) 13\frac{1}{3}
b) 43\frac{4}{3}
c) 22
d) 33

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din proporția dată a2=23\frac{a}{2} = \frac{2}{3}, determinăm valoarea numărului aa:
a=2⋅23=43a = 2 \cdot \frac{2}{3} = \frac{4}{3}
  • Calculăm acum valoarea raportului a4\frac{a}{4}:
a4=434=43⋅14=13\frac{a}{4} = \frac{\frac{4}{3}}{4} = \frac{4}{3} \cdot \frac{1}{4} = \frac{1}{3}

(Alternativ: Împărțind ambii membri ai egalității a2=23\frac{a}{2} = \frac{2}{3} la 22, obținem direct a4=23⋅2=13\frac{a}{4} = \frac{2}{3 \cdot 2} = \frac{1}{3}.)

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Produsul numerelor −2-2 și 55 este egal cu: (5p)

a) −10-10
b) −3-3
c) 33
d) 1010

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înmulțim numerele întregi respectând regula semnelor (un număr negativ înmulțit cu un număr pozitiv dă un rezultat negativ):
(−2)⋅5=−10(-2) \cdot 5 = -10

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. Soluția ecuației 6x−2=16x - 2 = 1 este numărul: (5p)

a) −13-\frac{1}{3}
b) −12-\frac{1}{2}
c) 13\frac{1}{3}
d) 12\frac{1}{2}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Trecem termenul liber în membrul drept cu semn schimbat:
6x=1+2  ⟺  6x=36x = 1 + 2 \iff 6x = 3
  • Împărțim prin coeficientul lui xx:
x=36=12x = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Ana, Maria, Dan și Vlad, calculează suma numerelor a=32+42a = \sqrt{3^2 + 4^2} și b=32⋅42b = \sqrt{3^2 \cdot 4^2}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AnaMariaDanVlad
17193743

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Ana
b) Maria
c) Dan
d) Vlad

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi valoarea numărului aa:
a=32+42=9+16=25=5a = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5
  • Calculăm apoi valoarea numărului bb:
b=32⋅42=32⋅42=3⋅4=12b = \sqrt{3^2 \cdot 4^2} = \sqrt{3^2} \cdot \sqrt{4^2} = 3 \cdot 4 = 12
  • Calculăm suma numerelor aa și bb:
a+b=5+12=17a + b = 5 + 12 = 17
  • Comparând cu valorile din tabel, Ana a obținut rezultatul 17.

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În diagrama de mai jos, sunt prezentate rezultatele obținute de elevii participanți la un concurs.

Rezultate obținute de elevii participanți la concurs

Afirmația „Conform informațiilor din diagramă, 5 dintre elevii participanți au obținut exact 80 de puncte.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Privim coloana corespunzătoare punctajului de 80 de puncte pe axa orizontală a diagramei.
  • Înălțimea coloanei pentru 80 de puncte corespunde pe axa verticală la nivelul de 6 elevi (nu 5 elevi).
  • Nivelul de 5 elevi corespunde punctajului de 90 de puncte.
  • Prin urmare, afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctul BB este mijlocul segmentului ACAC și punctul DD este simetricul punctului BB față de CC. Știind că AD=12 cmAD = 12\text{ cm}, lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul BB este mijlocul segmentului ACAC, deci:
AB=BC=AC2AB = BC = \frac{AC}{2}
  • Punctul DD este simetricul lui BB față de CC, ceea ce înseamnă că punctul CC este mijlocul segmentului BDBD:
CD=BCCD = BC
  • Punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, astfel că segmentele ABAB, BCBC și CDCD au lungimi egale:
AB=BC=CD=xAB = BC = CD = x
  • Lungimea întregului segment ADAD este:
AD=AB+BC+CD=3x=12 cm  ⟹  x=4 cmAD = AB + BC + CD = 3x = 12\text{ cm} \implies x = 4\text{ cm}
  • Lungimea segmentului ACAC este:
AC=AB+BC=2x=2⋅4 cm=8 cmAC = AB + BC = 2x = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente AOBAOB și BOCBOC, ∢BOC=2⋅∢AOB\sphericalangle BOC = 2 \cdot \sphericalangle AOB. Măsura unghiului AOCAOC este egală cu 120∘120^\circ și semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului BOCBOC. Măsura unghiului AOMAOM este egală cu: (5p)

Unghiurile adiacente AOB și BOC cu bisectoarea OM

a) 30∘30^\circ
b) 40∘40^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 80∘80^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile fiind adiacente, măsura unghiului AOCAOC este suma măsurilor celor două unghiuri:
∢AOB+∢BOC=∢AOC=120∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = \sphericalangle AOC = 120^\circ
  • Înlocuind ∢BOC=2⋅∢AOB\sphericalangle BOC = 2 \cdot \sphericalangle AOB, obținem:
∢AOB+2⋅∢AOB=120∘  ⟺  3⋅∢AOB=120∘  ⟹  ∢AOB=40∘\sphericalangle AOB + 2 \cdot \sphericalangle AOB = 120^\circ \iff 3 \cdot \sphericalangle AOB = 120^\circ \implies \sphericalangle AOB = 40^\circ
  • Măsura unghiului BOCBOC este:
∢BOC=2⋅40∘=80∘\sphericalangle BOC = 2 \cdot 40^\circ = 80^\circ
  • Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului BOCBOC, prin urmare:
∢BOM=∢BOC2=80∘2=40∘\sphericalangle BOM = \frac{\sphericalangle BOC}{2} = \frac{80^\circ}{2} = 40^\circ
  • Măsura unghiului AOMAOM este:
∢AOM=∢AOB+∢BOM=40∘+40∘=80∘\sphericalangle AOM = \sphericalangle AOB + \sphericalangle BOM = 40^\circ + 40^\circ = 80^\circ

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC = 120^\circ. Punctul EE aparține segmentului BCBC, astfel încât CE=4 cmCE = 4\text{ cm}, iar dreptele ABAB și AEAE sunt perpendiculare. Lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC cu AB perpendicular pe AE

a) 16 cm16\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este isoscel cu ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC = 120^\circ, deci laturile egale sunt AB=ACAB = AC, iar unghiurile de la baza BCBC sunt congruente:
∢B=∢C=180∘−120∘2=30∘\sphericalangle B = \sphericalangle C = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = 30^\circ
  • Dreptele ABAB și AEAE sunt perpendiculare, deci ∢BAE=90∘\sphericalangle BAE = 90^\circ.
  • În triunghiul ABEABE, dreptunghic în AA, cu ∢B=30∘\sphericalangle B = 30^\circ, aplicăm teorema unghiului de 30∘30^\circ:
AE=BE2  ⟺  BE=2⋅AEAE = \frac{BE}{2} \iff BE = 2 \cdot AE
  • Măsura unghiului EACEAC este:
∢EAC=∢BAC−∢BAE=120∘−90∘=30∘\sphericalangle EAC = \sphericalangle BAC - \sphericalangle BAE = 120^\circ - 90^\circ = 30^\circ
  • În triunghiul AECAEC, avem ∢EAC=30∘\sphericalangle EAC = 30^\circ și ∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ, deci triunghiul AECAEC este isoscel de bază ACAC, de unde:
AE=CE=4 cmAE = CE = 4\text{ cm}
  • Rezultă că:
BE=2⋅AE=2⋅4 cm=8 cmBE = 2 \cdot AE = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}
  • Lungimea segmentului BCBC este:
BC=BE+CE=8 cm+4 cm=12 cmBC = BE + CE = 8\text{ cm} + 4\text{ cm} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=3⋅BCAB = 3 \cdot BC. Perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este egal cu 32 cm32\text{ cm}. Aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu AB = 3 BC

a) 16 cm216\text{ cm}^2
b) 32 cm232\text{ cm}^2
c) 48 cm248\text{ cm}^2
d) 64 cm264\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie BC=xBC = x. Atunci AB=3xAB = 3x.
  • Perimetrul dreptunghiului ABCDABCD este:
PABCD=2(AB+BC)=2(3x+x)=2⋅4x=8x\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC) = 2(3x + x) = 2 \cdot 4x = 8x
  • Din ipoteză, PABCD=32 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 32\text{ cm}, deci:
8x=32  ⟹  x=4 cm8x = 32 \implies x = 4\text{ cm}
  • Dimensiunile dreptunghiului sunt:
BC=4 cm,AB=3⋅4 cm=12 cmBC = 4\text{ cm}, \quad AB = 3 \cdot 4\text{ cm} = 12\text{ cm}
  • Aria dreptunghiului ABCDABCD este:
AABCD=AB⋅BC=12 cm⋅4 cm=48 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 12\text{ cm} \cdot 4\text{ cm} = 48\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, înscris în cercul de centru OO. Punctul DD aparține arcului mic BCBC. Măsura unghiului BDCBDC este egală cu: (5p)

Triunghiul echilateral ABC înscris în cerc

a) 60∘60^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 150∘150^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este echilateral, prin urmare:
∢BAC=60∘\sphericalangle BAC = 60^\circ
  • Patrulaterul ABDCABDC este înscris în cercul de centru OO (patrulater inscriptibil).
  • Într-un patrulater inscriptibil, unghiurile opuse sunt suplementare:
∢BDC+∢BAC=180∘\sphericalangle BDC + \sphericalangle BAC = 180^\circ
  • Rezultă măsura unghiului BDCBDC:
∢BDC=180∘−60∘=120∘\sphericalangle BDC = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat conul circular drept cu secțiunea axială triunghiul echilateral VABVAB, cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Aria laterală a conului este egală cu: (5p)

Con circular drept cu sectiunea axiala triunghi echilateral

a) 18π cm218\pi\text{ cm}^2
b) 27π cm227\pi\text{ cm}^2
c) 36π cm236\pi\text{ cm}^2
d) 54π cm254\pi\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Secțiunea axială a conului este triunghiul echilateral VABVAB, unde segmentul ABAB este diametrul bazei, iar VAVA și VBVB sunt generatoare ale conului.
  • Raza bazei conului este:
R=AB2=6 cm2=3 cmR = \frac{AB}{2} = \frac{6\text{ cm}}{2} = 3\text{ cm}
  • Generatoarea conului este egală cu latura triunghiului echilateral:
G=VA=AB=6 cmG = VA = AB = 6\text{ cm}
  • Aria laterală a conului circular drept se calculează cu formula:
Al=πRG=π⋅3⋅6=18π cm2\mathcal{A}_l = \pi R G = \pi \cdot 3 \cdot 6 = 18\pi\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Ana a cumpărat de la o librărie caiete, pixuri și creioane. Prețul unui pix este egal cu 75%75\% din prețul unui caiet, iar prețul unui creion este egal cu 40%40\% din prețul unui pix.

(2p) a) Este posibil ca prețul a opt pixuri să fie egal cu prețul a cinci caiete? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Dacă Ana a plătit pentru trei caiete, patru pixuri și cinci creioane suma de 45 de lei, determină prețul unui caiet.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Notăm cu xx prețul unui caiet, exprimat în lei (x>0x > 0).
  • Prețul unui pix este 75%75\% din prețul unui caiet:
p=75100x=34xp = \frac{75}{100} x = \frac{3}{4} x

(1p)

  • Prețul a opt pixuri este:
8p=8⋅34x=6x8p = 8 \cdot \frac{3}{4} x = 6x
  • Prețul a cinci caiete este 5x5x.
  • Deoarece x>0x > 0, avem 6x≠5x6x \neq 5x (egalitatea ar implica x=0x = 0, ceea ce este imposibil pentru un preț real).
  • Prin urmare, nu este posibil ca prețul a opt pixuri să fie egal cu prețul a cinci caiete.

(1p)


b)

  • Prețul unui creion este 40%40\% din prețul unui pix:
c=40100p=25⋅(34x)=310xc = \frac{40}{100} p = \frac{2}{5} \cdot \left(\frac{3}{4} x\right) = \frac{3}{10} x

(1p)

  • Suma plătită de Ana pentru trei caiete, patru pixuri și cinci creioane este 45 de lei:
3x+4p+5c=453x + 4p + 5c = 45
  • Înlocuim p=34xp = \frac{3}{4}x și c=310xc = \frac{3}{10}x:
3x+4⋅(34x)+5⋅(310x)=453x + 4 \cdot \left(\frac{3}{4} x\right) + 5 \cdot \left(\frac{3}{10} x\right) = 45 3x+3x+1510x=45  ⟺  6x+32x=453x + 3x + \frac{15}{10} x = 45 \iff 6x + \frac{3}{2} x = 45

(1p)

  • Aducem la numitor comun în membrul stâng:
12x+3x2=45  ⟺  15x2=45  ⟺  15x=90  ⟹  x=6 lei\frac{12x + 3x}{2} = 45 \iff \frac{15x}{2} = 45 \iff 15x = 90 \implies x = 6\text{ lei}

Prețul unui caiet este de 6 lei6\text{ lei}.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x−3−3x+2x+3):1x2−3xE(x) = \left( \frac{2}{x-3} - \frac{3}{x} + \frac{2}{x+3} \right) : \frac{1}{x^2 - 3x}

unde xx este număr real, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

(2p) a) Arată că:

2x−3−3x+2x+3=x2+27x(x−3)(x+3)\frac{2}{x-3} - \frac{3}{x} + \frac{2}{x+3} = \frac{x^2 + 27}{x(x-3)(x+3)}

pentru orice număr real xx, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

(3p) b) Demonstrează că E(n)>6E(n) > 6, pentru orice număr natural nn, n≠0n \neq 0 și n≠3n \neq 3.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Numitorul comun al celor trei fracții din paranteză este x(x−3)(x+3)x(x-3)(x+3).
  • Amplificăm prima fracție cu x(x+3)x(x+3), a doua fracție cu (x−3)(x+3)=x2−9(x-3)(x+3) = x^2 - 9, iar a treia fracție cu x(x−3)x(x-3):
2x−3−3x+2x+3=2x(x+3)−3(x−3)(x+3)+2x(x−3)x(x−3)(x+3)\frac{2}{x-3} - \frac{3}{x} + \frac{2}{x+3} = \frac{2x(x+3) - 3(x-3)(x+3) + 2x(x-3)}{x(x-3)(x+3)}

(1p)

  • Desfacem parantezele la numărător:
2x2+6x−3(x2−9)+2x2−6x=2x2+6x−3x2+27+2x2−6x2x^2 + 6x - 3(x^2 - 9) + 2x^2 - 6x = 2x^2 + 6x - 3x^2 + 27 + 2x^2 - 6x
  • Reducem termenii asemenea:
(2x2−3x2+2x2)+(6x−6x)+27=x2+27(2x^2 - 3x^2 + 2x^2) + (6x - 6x) + 27 = x^2 + 27
  • Fracția devine:
2x−3−3x+2x+3=x2+27x(x−3)(x+3)\frac{2}{x-3} - \frac{3}{x} + \frac{2}{x+3} = \frac{x^2 + 27}{x(x-3)(x+3)}

pentru orice număr real xx cu x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

(1p)


b)

  • Rescriem expresia E(x)E(x) înlocuind rezultatul obținut la punctul a) și transformând împărțirea în înmulțire cu inversa:
E(x)=x2+27x(x−3)(x+3):1x2−3x=x2+27x(x−3)(x+3)⋅(x2−3x)E(x) = \frac{x^2 + 27}{x(x-3)(x+3)} : \frac{1}{x^2 - 3x} = \frac{x^2 + 27}{x(x-3)(x+3)} \cdot (x^2 - 3x)
  • Cum x2−3x=x(x−3)x^2 - 3x = x(x-3), simplificăm factorul nenul x(x−3)x(x-3):
E(x)=x2+27x(x−3)(x+3)⋅x(x−3)=x2+27x+3E(x) = \frac{x^2 + 27}{x(x-3)(x+3)} \cdot x(x-3) = \frac{x^2 + 27}{x+3}

pentru orice număr real xx, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0, x≠3x \neq 3.

(1p)

  • Calculăm diferența E(n)−6E(n) - 6 pentru n∈Nn \in \mathbb{N}, n≠0n \neq 0, n≠3n \neq 3:
E(n)−6=n2+27n+3−6=n2+27−6(n+3)n+3=n2−6n+9n+3E(n) - 6 = \frac{n^2 + 27}{n+3} - 6 = \frac{n^2 + 27 - 6(n+3)}{n+3} = \frac{n^2 - 6n + 9}{n+3}
  • Recunoaștem formula restrânsă (n−3)2(n-3)^2 la numărător:
E(n)−6=(n−3)2n+3E(n) - 6 = \frac{(n-3)^2}{n+3}

(1p)

  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N} și n≠0n \neq 0, avem n+3>0n + 3 > 0.
  • Cum n≠3n \neq 3, diferența n−3≠0n - 3 \neq 0, deci (n−3)2>0(n-3)^2 > 0.
  • Raportul a două numere strict pozitive este strict pozitiv:
E(n)−6=(n−3)2n+3>0  ⟹  E(n)>6E(n) - 6 = \frac{(n-3)^2}{n+3} > 0 \implies E(n) > 6

pentru orice număr natural nn, n≠0n \neq 0 și n≠3n \neq 3.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−4f(x) = 2x - 4.

(2p) a) Arată că f(2)−f(0)=4f(2) - f(0) = 4.

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Punctul CC este simetricul punctului AA față de axa OyOy. Arată că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 4(5+1)4(\sqrt{5} + 1).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm f(2)f(2):
f(2)=2⋅2−4=4−4=0f(2) = 2 \cdot 2 - 4 = 4 - 4 = 0

(1p)

  • Calculăm f(0)f(0):
f(0)=2⋅0−4=−4f(0) = 2 \cdot 0 - 4 = -4
  • Efectuăm scăderea:
f(2)−f(0)=0−(−4)=4f(2) - f(0) = 0 - (-4) = 4

(1p)


b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f și triunghiul ABC

  • Punctul AA este intersecția graficului cu axa OxOx (f(x)=0f(x) = 0):
2x−4=0  ⟺  2x=4  ⟹  x=2  ⟹  A(2,0)2x - 4 = 0 \iff 2x = 4 \implies x = 2 \implies A(2, 0)
  • Punctul BB este intersecția graficului cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=−4  ⟹  B(0,−4)f(0) = -4 \implies B(0, -4)

(1p)

  • Punctul CC este simetricul punctului A(2,0)A(2, 0) față de axa OyOy, deci CC are coordonatele C(−2,0)C(-2, 0).
  • Lungimile segmentelor pe axa OxOx sunt OA=2OA = 2 și OC=2OC = 2, prin urmare:
CA=CO+OA=2+2=4CA = CO + OA = 2 + 2 = 4

(1p)

  • Triunghiurile AOBAOB și COBCOB sunt dreptunghice în originea O(0,0)O(0, 0) cu catetele OA=OC=2OA = OC = 2 și OB=∣−4∣=4OB = |-4| = 4.
  • Aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuzele ABAB și BCBC:
AB=OA2+OB2=22+42=4+16=20=25AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 4^2} = \sqrt{4 + 16} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5} BC=OC2+OB2=(−2)2+(−4)2=20=25BC = \sqrt{OC^2 + OB^2} = \sqrt{(-2)^2 + (-4)^2} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}
  • Perimetrul triunghiului ABCABC este:
P△ABC=AB+BC+CA=25+25+4=45+4=4(5+1)\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + BC + CA = 2\sqrt{5} + 2\sqrt{5} + 4 = 4\sqrt{5} + 4 = 4(\sqrt{5} + 1)

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD și triunghiul echilateral ACEACE, astfel încât punctele DD și EE sunt situate de aceeași parte a dreptei ACAC. Perimetrul pătratului ABCDABCD este egal cu 48 cm48\text{ cm}.

Pătratul ABCD și triunghiul echilateral ACE

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ACEACE este egal cu 362 cm36\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Arată că distanța de la punctul DD la dreapta AEAE este egală cu 32(3−1) cm3\sqrt{2}(\sqrt{3} - 1)\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Perimetrul pătratului ABCDABCD este 48 cm48\text{ cm}, deci latura pătratului este:
AB=48 cm4=12 cmAB = \frac{48\text{ cm}}{4} = 12\text{ cm}
  • Lungimea diagonalei ACAC a pătratului este:
AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Triunghiul ACEACE este echilateral cu latura AC=122 cmAC = 12\sqrt{2}\text{ cm}, prin urmare perimetrul său este:
P△ACE=3⋅AC=3⋅122 cm=362 cm\mathcal{P}_{\triangle ACE} = 3 \cdot AC = 3 \cdot 12\sqrt{2}\text{ cm} = 36\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)


b) Construcție ajutătoare pătrat și triunghi echilateral

  • Comparăm triunghiurile ADEADE și CDECDE:
    • AD=CD=12 cmAD = CD = 12\text{ cm} (laturile pătratului)
    • AE=CE=122 cmAE = CE = 12\sqrt{2}\text{ cm} (laturile triunghiului echilateral)
    • DEDE este latură comună
  • Din cazul de congruență L.L.L. rezultă △ADE≡△CDE\triangle ADE \equiv \triangle CDE, deci cele două triunghiuri au arii egale.
  • Aria patrulaterului ADCEADCE este suma celor două arii:
AADCE=2⋅A△ADE\mathcal{A}_{ADCE} = 2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ADE}
  • Pe de altă parte, din descompunerea patrulaterului ADCEADCE, avem AADCE=A△ACE−A△ACD\mathcal{A}_{ADCE} = \mathcal{A}_{\triangle ACE} - \mathcal{A}_{\triangle ACD}.
  • Calculăm aria triunghiului echilateral ACEACE:
A△ACE=AC234=(122)234=28834=723 cm2\mathcal{A}_{\triangle ACE} = \frac{AC^2\sqrt{3}}{4} = \frac{(12\sqrt{2})^2\sqrt{3}}{4} = \frac{288\sqrt{3}}{4} = 72\sqrt{3}\text{ cm}^2
  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic ACDACD:
A△ACD=AD⋅CD2=12⋅122=72 cm2\mathcal{A}_{\triangle ACD} = \frac{AD \cdot CD}{2} = \frac{12 \cdot 12}{2} = 72\text{ cm}^2
  • Rezultă aria triunghiului ADEADE:
A△ADE=A△ACE−A△ACD2=723−722=36(3−1) cm2\mathcal{A}_{\triangle ADE} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle ACE} - \mathcal{A}_{\triangle ACD}}{2} = \frac{72\sqrt{3} - 72}{2} = 36(\sqrt{3} - 1)\text{ cm}^2

(1p)

  • Fie DM⊥AEDM \perp AE, cu M∈AEM \in AE. Distanța de la punctul DD la dreapta AEAE este lungimea segmentului DMDM:
d(D,AE)=DMd(D, AE) = DM
  • Exprimăm aria triunghiului ADEADE folosind baza AEAE și înălțimea DMDM:
A△ADE=AE⋅DM2\mathcal{A}_{\triangle ADE} = \frac{AE \cdot DM}{2}

(1p)

  • Aflăm lungimea înălțimii DMDM:
DM=2⋅A△ADEAE=2⋅36(3−1)122=6(3−1)2=62(3−1)2=32(3−1) cmDM = \frac{2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ADE}}{AE} = \frac{2 \cdot 36(\sqrt{3} - 1)}{12\sqrt{2}} = \frac{6(\sqrt{3} - 1)}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}(\sqrt{3} - 1)}{2} = 3\sqrt{2}(\sqrt{3} - 1)\text{ cm}

Distanța de la punctul DD la dreapta AEAE este egală cu 32(3−1) cm3\sqrt{2}(\sqrt{3} - 1)\text{ cm}.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, ∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ, AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și AD=DC=4 cmAD = DC = 4\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului DCDC și PP este punctul de intersecție a dreptelor AMAM și BDBD.

Trapezul dreptunghic ABCD

(2p) a) Arată că BC=42 cmBC = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Calculează aria patrulaterului MPBCMPBC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Construim perpendiculara CN⊥ABCN \perp AB, cu N∈ABN \in AB.
  • Deoarece AD⊥ABAD \perp AB și DC∥ABDC \parallel AB, patrulaterul ADCNADCN are toate unghiurile drepte, deci este dreptunghi.
  • Rezultă că:
CN=AD=4 cmșiAN=DC=4 cmCN = AD = 4\text{ cm} \quad \text{și} \quad AN = DC = 4\text{ cm}
  • Lungimea segmentului NBNB este:
NB=AB−AN=8 cm−4 cm=4 cmNB = AB - AN = 8\text{ cm} - 4\text{ cm} = 4\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul CNBCNB, dreptunghic în NN (∢CNB=90∘\sphericalangle CNB = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora:
BC=CN2+NB2=42+42=16+16=32=42 cmBC = \sqrt{CN^2 + NB^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)


b) Construcții ajutătoare trapez dreptunghic

  • Punctul MM este mijlocul segmentului DCDC, deci:
DM=MC=DC2=4 cm2=2 cmDM = MC = \frac{DC}{2} = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}
  • Deoarece DM∥ABDM \parallel AB, din Teorema Fundamentală a Asemănării în triunghiurile formate de diagonale obținem △DPM∼△BPA\triangle DPM \sim \triangle BPA:
PMPA=DMAB=28=14\frac{PM}{PA} = \frac{DM}{AB} = \frac{2}{8} = \frac{1}{4}

(1p)

  • Fie EF⊥ABEF \perp AB înălțimea dusă prin punctul PP, cu E∈CDE \in CD și F∈ABF \in AB.
  • Avem △PME∼△PAF\triangle PME \sim \triangle PAF, de unde:
PEPF=PMPA=14  ⟹  PE=14PF\frac{PE}{PF} = \frac{PM}{PA} = \frac{1}{4} \implies PE = \frac{1}{4} PF
  • Cum segmentul EFEF unește cele două baze paralele și este perpendicular pe ele, lungimea lui este egală cu înălțimea trapezului AD=4 cmAD = 4\text{ cm}:
PE+PF=4 cm  ⟺  14PF+PF=4  ⟺  54PF=4  ⟹  PF=165 cmPE + PF = 4\text{ cm} \iff \frac{1}{4}PF + PF = 4 \iff \frac{5}{4}PF = 4 \implies PF = \frac{16}{5}\text{ cm}
  • Calculăm aria triunghiului APBAPB, de bază ABAB și înălțime PFPF:
A△APB=AB⋅PF2=8⋅1652=645 cm2=12,8 cm2\mathcal{A}_{\triangle APB} = \frac{AB \cdot PF}{2} = \frac{8 \cdot \frac{16}{5}}{2} = \frac{64}{5}\text{ cm}^2 = 12,8\text{ cm}^2

(1p)

  • Patrulaterul ABCMABCM este un trapez dreptunghic cu bazele AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și MC=2 cmMC = 2\text{ cm}, și înălțimea AD=4 cmAD = 4\text{ cm}. Aria sa este:
AABCM=(AB+MC)⋅AD2=(8+2)⋅42=10⋅42=20 cm2\mathcal{A}_{ABCM} = \frac{(AB + MC) \cdot AD}{2} = \frac{(8 + 2) \cdot 4}{2} = \frac{10 \cdot 4}{2} = 20\text{ cm}^2
  • Aria patrulaterului MPBCMPBC se obține scăzând aria triunghiului APBAPB din aria trapezului ABCMABCM:
AMPBC=AABCM−A△APB=20−645=100−645=365 cm2=7,2 cm2\mathcal{A}_{MPBC} = \mathcal{A}_{ABCM} - \mathcal{A}_{\triangle APB} = 20 - \frac{64}{5} = \frac{100 - 64}{5} = \frac{36}{5}\text{ cm}^2 = 7,2\text{ cm}^2

Aria patrulaterului MPBCMPBC este egală cu 7,2 cm27,2\text{ cm}^2 (sau 365 cm2\frac{36}{5}\text{ cm}^2).

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Dreptele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, iar dreptele A′BA'B și AB′AB' se intersectează în punctul EE. Punctul FF este mijlocul segmentului CC′CC'.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 512 cm3512\text{ cm}^3.

(3p) b) Demonstrează că dreptele FOFO și DEDE sunt perpendiculare.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Formula volumului unui cub cu muchia de lungime ll este:
V=l3\mathcal{V} = l^3

(1p)

  • Înlocuind muchia AB=8 cmAB = 8\text{ cm}:
VABCDA′B′C′D′=83=512 cm3\mathcal{V}_{ABCDA'B'C'D'} = 8^3 = 512\text{ cm}^3

(1p)


b) Construcții ajutătoare cub

  • În triunghiul ACC′ACC':
    • OO este intersecția diagonalelor bazei pătrate ABCDABCD, deci OO este mijlocul segmentului ACAC.
    • FF este mijlocul muchiei CC′CC'.
  • Rezultă că segmentul FOFO este linie mijlocie în triunghiul ACC′ACC':
FO∥AC′FO \parallel AC'
  • Prin urmare, unghiul format de dreptele FOFO și DEDE este egal cu unghiul format de dreptele AC′AC' și DEDE:
∢(FO,DE)=∢(AC′,DE)\sphericalangle(FO, DE) = \sphericalangle(AC', DE)

(1p)

  • Segmentul AB′AB' este paralel cu DC′DC' (ABB′A′ABB'A' și DCC′D′DCC'D' fiind fețe paralele opuse ale cubului).
  • Dreptele DEDE și AC′AC' sunt coplanare (situate în planul (AB′C′D)(AB'C'D) format de diagonalele fețelor).
  • Fie {Q}=DE∩AC′\{Q\} = DE \cap AC'. Deoarece AE∥C′DAE \parallel C'D, rezultă asemănarea de triunghiuri △AQE∼△C′QD\triangle AQE \sim \triangle C'QD:
QDQE=C′QAQ=C′DAE\frac{QD}{QE} = \frac{C'Q}{AQ} = \frac{C'D}{AE}
  • Punctul EE este centrul feței ABB′A′ABB'A', deci AE=AB′2=822=42 cmAE = \frac{AB'}{2} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}.
  • Muchia diagonală C′DC'D are lungimea 82 cm8\sqrt{2}\text{ cm}. Raportul de asemănare este:
C′DAE=8242=2\frac{C'D}{AE} = \frac{8\sqrt{2}}{4\sqrt{2}} = 2
  • Rezultă că:
QDDE=23  ⟹  QD=23DEșiC′QC′A=23  ⟹  C′Q=23C′A\frac{QD}{DE} = \frac{2}{3} \implies QD = \frac{2}{3}DE \quad \text{și} \quad \frac{C'Q}{C'A} = \frac{2}{3} \implies C'Q = \frac{2}{3}C'A

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic DAEDAE (∢DAE=90∘\sphericalangle DAE = 90^\circ deoarece DA⊥(ABB′A′)DA \perp (ABB'A')):
DE=AD2+AE2=82+(42)2=64+32=96=46 cmDE = \sqrt{AD^2 + AE^2} = \sqrt{8^2 + (4\sqrt{2})^2} = \sqrt{64 + 32} = \sqrt{96} = 4\sqrt{6}\text{ cm}
  • Diagonala cubului este C′A=83 cmC'A = 8\sqrt{3}\text{ cm}.
  • Calculăm lungimile segmentelor QDQD și C′QC'Q:
QD=23⋅46=863 cmQD = \frac{2}{3} \cdot 4\sqrt{6} = \frac{8\sqrt{6}}{3}\text{ cm} C′Q=23⋅83=1633 cmC'Q = \frac{2}{3} \cdot 8\sqrt{3} = \frac{16\sqrt{3}}{3}\text{ cm}
  • Verificăm relația lui Pitagora în triunghiul DQC′DQC' cu laturile QDQD, C′QC'Q și C′D=82 cmC'D = 8\sqrt{2}\text{ cm}:
QD2+C′Q2=(863)2+(1633)2=3849+7689=11529=128QD^2 + C'Q^2 = \left(\frac{8\sqrt{6}}{3}\right)^2 + \left(\frac{16\sqrt{3}}{3}\right)^2 = \frac{384}{9} + \frac{768}{9} = \frac{1152}{9} = 128 C′D2=(82)2=64⋅2=128C'D^2 = (8\sqrt{2})^2 = 64 \cdot 2 = 128
  • Deoarece QD2+C′Q2=C′D2QD^2 + C'Q^2 = C'D^2, conform reciprocei Teoremei lui Pitagora, triunghiul DQC′DQC' este dreptunghic în QQ:
∢DQC′=90∘  ⟹  DE⊥AC′\sphericalangle DQC' = 90^\circ \implies DE \perp AC'
  • Cum FO∥AC′FO \parallel AC', rezultă că:
∢(FO,DE)=90∘  ⟹  FO⊥DE\sphericalangle(FO, DE) = 90^\circ \implies FO \perp DE

deci dreptele FOFO și DEDE sunt perpendiculare.

(1p)