1. Rezultatul calculului 4+12:2 este egal cu: (5p)
a) 6
b) 8
c) 10
d) 12
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:
12:2=6
Efectuăm apoi operația de adunare:
4+6=10
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. Știind că 2a=32, atunci 4a este egal cu: (5p)
a) 31
b) 34
c) 2
d) 3
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Din proporția dată 2a=32, determinăm valoarea numărului a:
a=2⋅32=34
Calculăm acum valoarea raportului 4a:
4a=434=34⋅41=31
(Alternativ: Împărțind ambii membri ai egalității 2a=32 la 2, obținem direct 4a=3⋅22=31.)
Răspunsul corect este a).
(5p)
3. Produsul numerelor −2 și 5 este egal cu: (5p)
a) −10
b) −3
c) 3
d) 10
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înmulțim numerele întregi respectând regula semnelor (un număr negativ înmulțit cu un număr pozitiv dă un rezultat negativ):
(−2)⋅5=−10
Răspunsul corect este a).
(5p)
4. Soluția ecuației 6x−2=1 este numărul: (5p)
a) −31
b) −21
c) 31
d) 21
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Trecem termenul liber în membrul drept cu semn schimbat:
6x=1+2⟺6x=3
Împărțim prin coeficientul lui x:
x=63=21
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Patru elevi, Ana, Maria, Dan și Vlad, calculează suma numerelor a=32+42 și b=32⋅42. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ana
Maria
Dan
Vlad
17
19
37
43
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Ana
b) Maria
c) Dan
d) Vlad
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm mai întâi valoarea numărului a:
a=32+42=9+16=25=5
Calculăm apoi valoarea numărului b:
b=32⋅42=32⋅42=3⋅4=12
Calculăm suma numerelor a și b:
a+b=5+12=17
Comparând cu valorile din tabel, Ana a obținut rezultatul 17.
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În diagrama de mai jos, sunt prezentate rezultatele obținute de elevii participanți la un concurs.
Afirmația „Conform informațiilor din diagramă, 5 dintre elevii participanți au obținut exact 80 de puncte.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Privim coloana corespunzătoare punctajului de 80 de puncte pe axa orizontală a diagramei.
Înălțimea coloanei pentru 80 de puncte corespunde pe axa verticală la nivelul de 6 elevi (nu 5 elevi).
Nivelul de 5 elevi corespunde punctajului de 90 de puncte.
1. În figura alăturată, punctul B este mijlocul segmentului AC și punctul D este simetricul punctului B față de C. Știind că AD=12 cm, lungimea segmentului AC este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 8 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul B este mijlocul segmentului AC, deci:
AB=BC=2AC
Punctul D este simetricul lui B față de C, ceea ce înseamnă că punctul C este mijlocul segmentului BD:
CD=BC
Punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,D, astfel că segmentele AB, BC și CD au lungimi egale:
AB=BC=CD=x
Lungimea întregului segment AD este:
AD=AB+BC+CD=3x=12 cm⟹x=4 cm
Lungimea segmentului AC este:
AC=AB+BC=2x=2⋅4 cm=8 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente AOB și BOC, ∢BOC=2⋅∢AOB. Măsura unghiului AOC este egală cu 120∘ și semidreapta OM este bisectoarea unghiului BOC. Măsura unghiului AOM este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 40∘
c) 60∘
d) 80∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile fiind adiacente, măsura unghiului AOC este suma măsurilor celor două unghiuri:
∢AOB+∢BOC=∢AOC=120∘
Înlocuind ∢BOC=2⋅∢AOB, obținem:
∢AOB+2⋅∢AOB=120∘⟺3⋅∢AOB=120∘⟹∢AOB=40∘
Măsura unghiului BOC este:
∢BOC=2⋅40∘=80∘
Semidreapta OM este bisectoarea unghiului BOC, prin urmare:
∢BOM=2∢BOC=280∘=40∘
Măsura unghiului AOM este:
∢AOM=∢AOB+∢BOM=40∘+40∘=80∘
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC, cu ∢BAC=120∘. Punctul E aparține segmentului BC, astfel încât CE=4 cm, iar dreptele AB și AE sunt perpendiculare. Lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 16 cm
b) 12 cm
c) 8 cm
d) 6 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC este isoscel cu ∢BAC=120∘, deci laturile egale sunt AB=AC, iar unghiurile de la baza BC sunt congruente:
∢B=∢C=2180∘−120∘=30∘
Dreptele AB și AE sunt perpendiculare, deci ∢BAE=90∘.
În triunghiul ABE, dreptunghic în A, cu ∢B=30∘, aplicăm teorema unghiului de 30∘:
AE=2BE⟺BE=2⋅AE
Măsura unghiului EAC este:
∢EAC=∢BAC−∢BAE=120∘−90∘=30∘
În triunghiul AEC, avem ∢EAC=30∘ și ∢C=30∘, deci triunghiul AEC este isoscel de bază AC, de unde:
AE=CE=4 cm
Rezultă că:
BE=2⋅AE=2⋅4 cm=8 cm
Lungimea segmentului BC este:
BC=BE+CE=8 cm+4 cm=12 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu AB=3⋅BC. Perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 32 cm. Aria dreptunghiului ABCD este egală cu: (5p)
a) 16 cm2
b) 32 cm2
c) 48 cm2
d) 64 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie BC=x. Atunci AB=3x.
Perimetrul dreptunghiului ABCD este:
PABCD=2(AB+BC)=2(3x+x)=2⋅4x=8x
Din ipoteză, PABCD=32 cm, deci:
8x=32⟹x=4 cm
Dimensiunile dreptunghiului sunt:
BC=4 cm,AB=3⋅4 cm=12 cm
Aria dreptunghiului ABCD este:
AABCD=AB⋅BC=12 cm⋅4 cm=48 cm2
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC, înscris în cercul de centru O. Punctul D aparține arcului mic BC. Măsura unghiului BDC este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 90∘
c) 120∘
d) 150∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC este echilateral, prin urmare:
∢BAC=60∘
Patrulaterul ABDC este înscris în cercul de centru O (patrulater inscriptibil).
Într-un patrulater inscriptibil, unghiurile opuse sunt suplementare:
∢BDC+∢BAC=180∘
Rezultă măsura unghiului BDC:
∢BDC=180∘−60∘=120∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat conul circular drept cu secțiunea axială triunghiul echilateral VAB, cu AB=6 cm. Aria laterală a conului este egală cu: (5p)
a) 18π cm2
b) 27π cm2
c) 36π cm2
d) 54π cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Secțiunea axială a conului este triunghiul echilateral VAB, unde segmentul AB este diametrul bazei, iar VA și VB sunt generatoare ale conului.
Raza bazei conului este:
R=2AB=26 cm=3 cm
Generatoarea conului este egală cu latura triunghiului echilateral:
G=VA=AB=6 cm
Aria laterală a conului circular drept se calculează cu formula:
Al=πRG=π⋅3⋅6=18π cm2
Răspunsul corect este a).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Ana a cumpărat de la o librărie caiete, pixuri și creioane. Prețul unui pix este egal cu 75% din prețul unui caiet, iar prețul unui creion este egal cu 40% din prețul unui pix.
(2p) a) Este posibil ca prețul a opt pixuri să fie egal cu prețul a cinci caiete? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Dacă Ana a plătit pentru trei caiete, patru pixuri și cinci creioane suma de 45 de lei, determină prețul unui caiet.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Notăm cu x prețul unui caiet, exprimat în lei (x>0).
Prețul unui pix este 75% din prețul unui caiet:
p=10075x=43x
(1p)
Prețul a opt pixuri este:
8p=8⋅43x=6x
Prețul a cinci caiete este 5x.
Deoarece x>0, avem 6x=5x (egalitatea ar implica x=0, ceea ce este imposibil pentru un preț real).
Prin urmare, nu este posibil ca prețul a opt pixuri să fie egal cu prețul a cinci caiete.
(1p)
b)
Prețul unui creion este 40% din prețul unui pix:
c=10040p=52⋅(43x)=103x
(1p)
Suma plătită de Ana pentru trei caiete, patru pixuri și cinci creioane este 45 de lei:
Cum x2−3x=x(x−3), simplificăm factorul nenul x(x−3):
E(x)=x(x−3)(x+3)x2+27⋅x(x−3)=x+3x2+27
pentru orice număr real x, x=−3, x=0, x=3.
(1p)
Calculăm diferența E(n)−6 pentru n∈N, n=0, n=3:
E(n)−6=n+3n2+27−6=n+3n2+27−6(n+3)=n+3n2−6n+9
Recunoaștem formula restrânsă (n−3)2 la numărător:
E(n)−6=n+3(n−3)2
(1p)
Deoarece n∈N și n=0, avem n+3>0.
Cum n=3, diferența n−3=0, deci (n−3)2>0.
Raportul a două numere strict pozitive este strict pozitiv:
E(n)−6=n+3(n−3)2>0⟹E(n)>6
pentru orice număr natural n, n=0 și n=3.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x−4.
(2p) a) Arată că f(2)−f(0)=4.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Punctul C este simetricul punctului A față de axa Oy. Arată că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 4(5+1).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm f(2):
f(2)=2⋅2−4=4−4=0
(1p)
Calculăm f(0):
f(0)=2⋅0−4=−4
Efectuăm scăderea:
f(2)−f(0)=0−(−4)=4
(1p)
b)
Punctul A este intersecția graficului cu axa Ox (f(x)=0):
2x−4=0⟺2x=4⟹x=2⟹A(2,0)
Punctul B este intersecția graficului cu axa Oy (x=0):
f(0)=−4⟹B(0,−4)
(1p)
Punctul C este simetricul punctului A(2,0) față de axa Oy, deci C are coordonatele C(−2,0).
Lungimile segmentelor pe axa Ox sunt OA=2 și OC=2, prin urmare:
CA=CO+OA=2+2=4
(1p)
Triunghiurile AOB și COB sunt dreptunghice în originea O(0,0) cu catetele OA=OC=2 și OB=∣−4∣=4.
Aplicăm Teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuzele AB și BC:
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD și triunghiul echilateral ACE, astfel încât punctele D și E sunt situate de aceeași parte a dreptei AC. Perimetrul pătratului ABCD este egal cu 48 cm.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ACE este egal cu 362 cm.
(3p) b) Arată că distanța de la punctul D la dreapta AE este egală cu 32(3−1) cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Perimetrul pătratului ABCD este 48 cm, deci latura pătratului este:
AB=448 cm=12 cm
Lungimea diagonalei AC a pătratului este:
AC=AB2=122 cm
(1p)
Triunghiul ACE este echilateral cu latura AC=122 cm, prin urmare perimetrul său este:
P△ACE=3⋅AC=3⋅122 cm=362 cm
(1p)
b)
Comparăm triunghiurile ADE și CDE:
AD=CD=12 cm (laturile pătratului)
AE=CE=122 cm (laturile triunghiului echilateral)
DE este latură comună
Din cazul de congruență L.L.L. rezultă △ADE≡△CDE, deci cele două triunghiuri au arii egale.
Aria patrulaterului ADCE este suma celor două arii:
AADCE=2⋅A△ADE
Pe de altă parte, din descompunerea patrulaterului ADCE, avem AADCE=A△ACE−A△ACD.
Calculăm aria triunghiului echilateral ACE:
A△ACE=4AC23=4(122)23=42883=723 cm2
Calculăm aria triunghiului dreptunghic ACD:
A△ACD=2AD⋅CD=212⋅12=72 cm2
Rezultă aria triunghiului ADE:
A△ADE=2A△ACE−A△ACD=2723−72=36(3−1) cm2
(1p)
Fie DM⊥AE, cu M∈AE. Distanța de la punctul D la dreapta AE este lungimea segmentului DM:
d(D,AE)=DM
Exprimăm aria triunghiului ADE folosind baza AE și înălțimea DM:
A△ADE=2AE⋅DM
(1p)
Aflăm lungimea înălțimii DM:
DM=AE2⋅A△ADE=1222⋅36(3−1)=26(3−1)=262(3−1)=32(3−1) cm
Distanța de la punctul D la dreapta AE este egală cu 32(3−1) cm.
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD, cu AB∥CD, ∢DAB=90∘, AB=8 cm și AD=DC=4 cm. Punctul M este mijlocul segmentului DC și P este punctul de intersecție a dreptelor AM și BD.
(2p) a) Arată că BC=42 cm.
(3p) b) Calculează aria patrulaterului MPBC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Construim perpendiculara CN⊥AB, cu N∈AB.
Deoarece AD⊥AB și DC∥AB, patrulaterul ADCN are toate unghiurile drepte, deci este dreptunghi.
Rezultă că:
CN=AD=4 cmșiAN=DC=4 cm
Lungimea segmentului NB este:
NB=AB−AN=8 cm−4 cm=4 cm
(1p)
În triunghiul CNB, dreptunghic în N (∢CNB=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora:
BC=CN2+NB2=42+42=16+16=32=42 cm
(1p)
b)
Punctul M este mijlocul segmentului DC, deci:
DM=MC=2DC=24 cm=2 cm
Deoarece DM∥AB, din Teorema Fundamentală a Asemănării în triunghiurile formate de diagonale obținem △DPM∼△BPA:
PAPM=ABDM=82=41
(1p)
Fie EF⊥AB înălțimea dusă prin punctul P, cu E∈CD și F∈AB.
Avem △PME∼△PAF, de unde:
PFPE=PAPM=41⟹PE=41PF
Cum segmentul EF unește cele două baze paralele și este perpendicular pe ele, lungimea lui este egală cu înălțimea trapezului AD=4 cm:
PE+PF=4 cm⟺41PF+PF=4⟺45PF=4⟹PF=516 cm
Calculăm aria triunghiului APB, de bază AB și înălțime PF:
A△APB=2AB⋅PF=28⋅516=564 cm2=12,8 cm2
(1p)
Patrulaterul ABCM este un trapez dreptunghic cu bazele AB=8 cm și MC=2 cm, și înălțimea AD=4 cm. Aria sa este:
AABCM=2(AB+MC)⋅AD=2(8+2)⋅4=210⋅4=20 cm2
Aria patrulaterului MPBC se obține scăzând aria triunghiului APB din aria trapezului ABCM:
Aria patrulaterului MPBC este egală cu 7,2 cm2 (sau 536 cm2).
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′, cu AB=8 cm. Dreptele AC și BD se intersectează în punctul O, iar dreptele A′B și AB′ se intersectează în punctul E. Punctul F este mijlocul segmentului CC′.
(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ este egal cu 512 cm3.
(3p) b) Demonstrează că dreptele FO și DE sunt perpendiculare.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Formula volumului unui cub cu muchia de lungime l este:
V=l3
(1p)
Înlocuind muchia AB=8 cm:
VABCDA′B′C′D′=83=512 cm3
(1p)
b)
În triunghiul ACC′:
O este intersecția diagonalelor bazei pătrate ABCD, deci O este mijlocul segmentului AC.
F este mijlocul muchiei CC′.
Rezultă că segmentul FO este linie mijlocie în triunghiul ACC′:
FO∥AC′
Prin urmare, unghiul format de dreptele FO și DE este egal cu unghiul format de dreptele AC′ și DE:
∢(FO,DE)=∢(AC′,DE)
(1p)
Segmentul AB′ este paralel cu DC′ (ABB′A′ și DCC′D′ fiind fețe paralele opuse ale cubului).
Dreptele DE și AC′ sunt coplanare (situate în planul (AB′C′D) format de diagonalele fețelor).
Fie {Q}=DE∩AC′. Deoarece AE∥C′D, rezultă asemănarea de triunghiuri △AQE∼△C′QD:
QEQD=AQC′Q=AEC′D
Punctul E este centrul feței ABB′A′, deci AE=2AB′=282=42 cm.
Muchia diagonală C′D are lungimea 82 cm. Raportul de asemănare este:
AEC′D=4282=2
Rezultă că:
DEQD=32⟹QD=32DEșiC′AC′Q=32⟹C′Q=32C′A
(1p)
În triunghiul dreptunghic DAE (∢DAE=90∘ deoarece DA⊥(ABB′A′)):
DE=AD2+AE2=82+(42)2=64+32=96=46 cm
Diagonala cubului este C′A=83 cm.
Calculăm lungimile segmentelor QD și C′Q:
QD=32⋅46=386 cmC′Q=32⋅83=3163 cm
Verificăm relația lui Pitagora în triunghiul DQC′ cu laturile QD, C′Q și C′D=82 cm: