1. Rezultatul calculului [1+2⋅(3+4)]:3 este egal cu:
a) 5
b) 6
c) 7
d) 15
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Calculăm mai întâi paranteza rotundă:
3+4=7
Efectuăm înmulțirea din paranteza dreaptă:
2⋅7=14
Calculăm suma din paranteză:
1+14=15
Efectuăm împărțirea finală:
15:3=5
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
2. Trei robinete umplu un bazin în 12 ore. Opt robinete vor umple bazinul în:
a) 4 ore
b) 4 ore și 30 minute
c) 4 ore și 50 minute
d) 32 ore
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numărul de robinete și timpul necesar umplerii bazinului sunt mărimi invers proporționale (mai multe robinete vor umple bazinul într-un timp mai scurt).
Notăm cu t timpul necesar celor 8 robinete. Avem relația de proporționalitate inversă:
3⋅12=8⋅t⟺36=8t⟺t=836=29=4,5 ore
Transformăm partea fracționară în minute:
0,5 ore=0,5⋅60 minute=30 minute
Așadar, cele 8 robinete vor umple bazinul în 4 ore și 30 minute.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. Se consideră operația ab⋅ba=736, unde ba este un număr prim. Numărul ab este egal cu:
a) 16
b) 23
c) 32
d) 46
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Descompunem numărul 736 în factori primi:
736=25⋅23=32⋅23
Căutăm doi factori de două cifre, ab și ba, obținuți unul din celălalt prin inversarea cifrelor, dintre care ba este număr prim:
Dacă ab=32, atunci răsturnatul său este ba=23.
Numărul 23 este prim.
Verificăm produsul: 32⋅23=736.
Dacă am fi ales ab=23, atunci ba=32, însă 32 nu este număr prim (este divizibil cu 2).
Prin urmare, numărul ab este 32.
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Se consideră șirul de numere: a=23, b=32, c=25 și d=28:2. Cel mai mic număr este:
a) a
b) b
c) c
d) d
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Introducem factorii sub radical pentru a putea compara numerele reale pozitive:
5. Mioara, Simona, Mircea și Sorin au avut de efectuat diferența x−y, unde:
x=231+3șiy=−3+2,(3)
Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt trecute în tabelul de mai jos:
Mioara
Simona
Mircea
Sorin
0
4,(6)
6
10,(6)
Dintre cei patru elevi, a calculat corect:
a) Mioara
b) Simona
c) Mircea
d) Sorin
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Transformăm fracția mixtă și fracția zecimală periodică simplă:
231=32⋅3+1=372,(3)=923−2=921=37=231
Calculăm valorile numerice ale lui x și y:
x=37+3=37+9=316y=−3+37=3−9+7=−32
Efectuăm diferența x−y:
x−y=316−(−32)=316+32=318=6
(sau direct: x−y=231+3−(−3+231)=3+3=6)
Conform tabelului, Mircea a obținut rezultatul 6.
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. Se alege la întâmplare o literă din cuvântul ALGEBRA. Ana afirmă: „Probabilitatea ca litera aleasă să fie A, este egală cu 52.”. Afirmația Anei este:
1. În figura alăturată punctele A,A1,A2,A3,A4,A5,A6,A7 sunt coliniare. Lungimile segmentelor sunt egale cu: AA1=1 cm, A1A2=2 cm, A2A3=3 cm, A3A4=4 cm, A4A5=5 cm, A5A6=6 cm, A6A7=7 cm, iar M este mijlocul segmentului AA7. Lungimea segmentului AM este egală cu cea a segmentului:
a) A2A6
b) A5A7
c) AA4
d) A1A5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm lungimea totală a segmentului AA7 prin însumarea lungimilor segmentelor componente:
AA7=1+2+3+4+5+6+7=27⋅8=28 cm
Deoarece punctul M este mijlocul segmentului AA7, lungimea segmentului AM este:
AM=2AA7=228=14 cm
Calculăm lungimile segmentelor propuse în variante:
a) A2A6=3+4+5+6=18 cm
b) A5A7=6+7=13 cm
c) AA4=1+2+3+4=10 cm
d) A1A5=2+3+4+5=14 cm
Observăm că A1A5=14 cm=AM.
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente ∢AOB și ∢BOC, cu măsurile de 100∘ și respectiv 140∘. Semidreapta OD este bisectoarea unghiului ∢AOC. Măsura unghiului format de semidreptele OD și OB este egală cu:
a) 60∘
b) 120∘
c) 160∘
d) 180∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile ∢AOB și ∢BOC sunt adiacente, deci unghiul reflex format de laturile exterioare OA și OC conținând semidreapta OB are măsura:
∢AOB+∢BOC=100∘+140∘=240∘
Măsura unghiului propriu (convex) ∢AOC este:
∢AOC=360∘−240∘=120∘
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului convex ∢AOC, prin urmare:
∢AOD=∢COD=2120∘=60∘
Deoarece semidreapta OB se află în regiunea unghiului reflex, unghiul format de semidreptele OD și OB este suma unghiurilor adiacente ∢AOD și ∢AOB:
∢DOB=∢AOD+∢AOB=60∘+100∘=160∘
(Verificare pe cealaltă cale: ∢DOB=360∘−(∢COD+∢BOC)=360∘−(60∘+140∘)=360∘−200∘=160∘)
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu măsurile unghiurilor ∢ABC=60∘ și ∢ACB=20∘. AD este înălțimea triunghiului ABC, iar AE (E∈BC) este bisectoarea unghiului ∢BAC. Măsura unghiului ∢DAE este egală cu:
a) 20∘
b) 30∘
c) 50∘
d) 70∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm măsura unghiului ∢BAC din triunghiul ABC, folosind faptul că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180∘:
Semidreapta AE este bisectoarea unghiului ∢BAC, deci:
∢BAE=2∢BAC=2100∘=50∘
Segmentul AD este înălțime în triunghiul ABC, cu AD⊥BC (D∈BC). În triunghiul dreptunghic ADB (∢ADB=90∘):
∢BAD=90∘−∢ABC=90∘−60∘=30∘
Măsura unghiului ∢DAE este diferența dintre măsura unghiului format de bisectoare și măsura unghiului format de înălțime cu latura AB:
∢DAE=∢BAE−∢BAD=50∘−30∘=20∘
(sau direct din formula unghiului format de înălțime și bisectoare din același vârf: ∢DAE=2∣∢B−∢C∣=260∘−20∘=20∘)
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu latura de 8 cm, iar M și N sunt mijloacele laturilor AB și respectiv BC. Aria triunghiului MND este egală cu:
a) 24 cm2
b) 32 cm2
c) 36 cm2
d) 48 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm aria pătratului ABCD:
AABCD=AB2=82=64 cm2
Punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB, respectiv BC, deci:
AM=MB=BN=NC=28=4 cm
Calculăm ariile celor trei triunghiuri dreptunghice exterioare triunghiului MND:
În triunghiul dreptunghic DAM (∢A=90∘):
AΔDAM=2AD⋅AM=28⋅4=16 cm2
În triunghiul dreptunghic MBN (∢B=90∘):
AΔMBN=2MB⋅BN=24⋅4=8 cm2
În triunghiul dreptunghic DCN (∢C=90∘):
AΔDCN=2DC⋅NC=28⋅4=16 cm2
Aria triunghiului MND se obține scăzând din aria pătratului ariile celor trei triunghiuri:
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și rază OA=6 cm. Se construiește diametrul BC astfel încât măsura arcului mic AB⌢ este egală cu 60∘. Lungimea coardei AC este egală cu:
a) 6 cm
b) 62 cm
c) 63 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentul BC este diametru în cercul de rază R=6 cm, deci lungimea sa este:
BC=2R=2⋅6=12 cm
Diametrul împarte cercul într-un semicerc de 180∘. Cum măsura arcului mic AB⌢ este 60∘, măsura arcului AC⌢ este:
m(AC⌢)=180∘−m(AB⌢)=180∘−60∘=120∘
Unghiul înscris ∢ABC subîntinde arcul AC⌢, prin urmare:
∢ABC=2m(AC⌢)=2120∘=60∘
Deoarece unghiul ∢BAC este înscris într-un semicerc (subîntinde diametrul BC), avem ∢BAC=90∘. Triunghiul ABC este dreptunghic în A.
În triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘):
sin(∢ABC)=BCAC⟺sin60∘=12AC⟺23=12ACAC=12⋅23=63 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH, cu dimensiunile: AB=12 cm, BC=5 cm, AE=13 cm. Perimetrul patrulaterului ACGE este egal cu:
a) 34 cm
b) 50 cm
c) 52 cm
d) 60 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În dreptunghiul de la baza paralelipipedului (ABCD), triunghiul ABC este dreptunghic în B. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla diagonala bazei AC:
AC=AB2+BC2=122+52=144+25=169=13 cm
Muchia laterală este perpendiculară pe planul bazei: AE⊥(ABC)⟹AE⊥AC. De asemenea, muchia opusă CG este paralelă și congruentă cu AE:
CG=AE=13 cm
Patrulaterul ACGE are laturile opuse paralele și congruente (AC∥EG, AC=EG=13 cm și AE∥CG, AE=CG=13 cm) și unghiurile drepte. Deci ACGE este un dreptunghi (și chiar pătrat, având laturile consecutive congruente: AC=AE=13 cm).
Calculăm perimetrul patrulaterului ACGE:
PACGE=2⋅(AC+AE)=2⋅(13+13)=2⋅26=52 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Dacă elevii unei clase sunt așezați câte trei într-o bancă, atunci rămâne o bancă cu un singur elev. Dacă sunt așezați câte doi elevi într-o bancă, atunci 8 elevi rămân în picioare.
(2p) a) E posibil ca în clasă să fie 30 de elevi? Justificare.
(3p) b) Determină numărul de elevi din clasa respectivă.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea imposibilității ca în clasă să fie 30 de elevi:
Presupunem că numărul total de elevi din clasă este e=30.
Din a doua condiție a enunțului (dacă elevii sunt așezați câte doi într-o bancă, rămân 8 elevi în picioare):
30=2⋅b+8⟺2b=22⟺b=11 ba˘nci
(1 punct)
Verificăm prima condiție pentru b=11 bănci și 30 de elevi:
Dacă așezăm elevii câte 3 într-o bancă, în primele b−1=10 bănci ar trebui să stea câte 3 elevi, iar în ultima bancă 1 elev, ceea ce ar însemna:
e=3⋅(11−1)+1=3⋅10+1=31 elevi=30
(sau: dacă ar fi 30 de elevi în 11 bănci, 30=3⋅10+0, deci 10 bănci ar fi pline și o bancă ar rămâne complet liberă, nu cu un elev)
Contradicția arată că presupunerea este falsă, deci nu este posibil ca în clasă să fie 30 de elevi.
(1 punct)
b) Determinarea numărului de elevi din clasă:
Fie e numărul de elevi și b numărul de bănci din clasă.
Scriem cele două ecuații corespunzătoare enunțului:
Dacă stau câte trei într-o bancă și rămâne o bancă cu un singur elev (b−1 bănci cu câte 3 elevi și 1 bancă cu 1 elev):
e=3(b−1)+1=3b−2
(1 punct)
Dacă stau câte doi într-o bancă și rămân 8 elevi în picioare:
e=2b+8
(1 punct)
Egalăm cele două expresii ale lui e:
3b−2=2b+8⟺3b−2b=8+2⟺b=10 ba˘nci
Aflăm numărul de elevi înlocuind valoarea lui b:
e=2⋅10+8=20+8=28 elevi
În clasă sunt 28 de elevi (și 10 bănci).
(1 punct)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x+32−x−31+x2−9x+5):3x−92x−4
unde x∈R∖{−3,2,3}.
(2p) a) Arată că E(x)=x+33, pentru oricare x∈R∖{−3,2,3}.
(3p) b) Determină numerele naturale a pentru care E(a)≥3−1.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aducerea expresiei E(x) la forma simplificată:
Descompunem numitorul x2−9=(x−3)(x+3).
Aducem la numitorul comun (x−3)(x+3) în paranteza rotundă:
Factorizăm împărțitorul: 2x−4=2(x−2) și 3x−9=3(x−3). Împărțirea cu o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa sa:
E(x)=(x−3)(x+3)2(x−2)⋅2(x−2)3(x−3)
Simplificăm factorii comuni nenuli 2(x−2) și x−3:
E(x)=x+33
pentru orice x∈R∖{−3,2,3}.
(1 punct)
b) Determinarea numerelor naturale a:
Observăm că 3−1=31. Inecuația devine:
E(a)≥31⟺a+33≥31
(1 punct)
Deoarece a∈N, avem a≥0, deci numitorul a+3≥3>0. Înmulțim inegalitatea cu 3(a+3)>0 fără a schimba sensul inegalității:
3⋅3≥1⋅(a+3)⟺9≥a+3⟺a≤6
(1 punct)
Cum a∈N, valorile posibile sunt a∈{0,1,2,3,4,5,6}.
Însă expresia E(a) este definită pentru a∈R∖{−3,2,3}, de unde excludem valorile interzise din domeniul de definiție: a=2 și a=3.
Obținem mulțimea finală a numerelor naturale căutate:
a∈{0,1,4,5,6}
(1 punct)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=−x+4.
(2p) a) Verifică dacă punctul M(m+2;2−m) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției f pentru orice număr real m.
(3p) b) Calculează distanța de la originea sistemului de axe la reprezentarea geometrică a graficului funcției f.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea apartenenței punctului M la graficul funcției:
Punctul M(xM,yM) aparține graficului funcției f dacă și numai dacă f(xM)=yM.
Avem xM=m+2. Calculăm valoarea funcției în acest punct:
f(m+2)=−(m+2)+4=−m−2+4=2−m
(1 punct)
Observăm că f(m+2)=yM=2−m, relație adevărată pentru orice număr real m.
Așadar, punctul M(m+2;2−m) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției f pentru orice m∈R.
(1 punct)
b) Calculul distanței de la originea sistemului de axe la graficul funcției:
Determinăm intersecțiile graficului funcției f cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟺−x+4=0⟺x=4⟹A(4,0)∈Gf⟹OA=4
Intersecția cu axa Oy (x=0):
f(0)=−0+4=4⟹B(0,4)∈Gf⟹OB=4
(1 punct)
Triunghiul AOB format de grafic cu axele de coordonate este dreptunghic în O (OA⊥OB) și isoscel (OA=OB=4).
Calculăm lungimea ipotenuzei AB cu teorema lui Pitagora:
AB=OA2+OB2=42+42=16+16=32=42
(1 punct)
Distanța de la originea O(0,0) la graficul funcției f (dreapta AB) este lungimea înălțimii OP⊥AB, unde P∈AB:
d(O,Gf)=OP=ABOA⋅OB=424⋅4=24=22
Distanța de la originea sistemului de axe la graficul funcției f este 22.
(1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, având laturile BC=6 cm și AB=63 cm. În exteriorul dreptunghiului se construiește triunghiul isoscel ABM, cu măsura unghiului ∢AMB egală cu 120∘.
(2p) a) Arată că aria dreptunghiului este egală cu 363 cm2.
(3p) b) Demonstrează că triunghiul MDC este echilateral.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei dreptunghiului ABCD:
Formula ariei dreptunghiului este produsul celor două dimensiuni:
AABCD=AB⋅BC=63⋅6=363 cm2
(2 puncte)
b) Demonstrarea faptului că triunghiul MDC este echilateral:
În triunghiul isoscel ABM (MA=MB), măsura unghiului ∢AMB=120∘. Măsurile unghiurilor de la bază sunt:
∢MAB=∢MBA=2180∘−120∘=30∘
(1 punct)
Fie P mijlocul segmentului AB. În triunghiul dreptunghic AMP (∢APM=90∘):
AP=2AB=263=33 cmcos30∘=MAAP⟺23=MA33⟹MA=6 cm
Cum MB=MA, avem MB=6 cm.
Deoarece punctul M este construit în exteriorul dreptunghiului, unghiul ∢MAD are măsura:
∢MAD=∢MAB+∢BAD=30∘+90∘=120∘
(1 punct)
În triunghiul MAD, avem MA=6 cm și AD=BC=6 cm, deci triunghiul MAD este isoscel cu unghiul de la vârf ∢MAD=120∘. Calculăm lungimea laturii MD cu teorema cosinusului în ΔMAD:
MD2=MA2+AD2−2⋅MA⋅AD⋅cos120∘MD2=62+62−2⋅6⋅6⋅(−21)=36+36+36=108⟹MD=108=63 cm
Printr-un raționament perfect analog în triunghiul MBC (∢MBC=30∘+90∘=120∘, MB=BC=6 cm), obținem:
MC=63 cm
În dreptunghiul ABCD, latura opusă este CD=AB=63 cm.
Avem așadar:
MD=MC=CD=63 cm
toate laturile triunghiului MDC fiind congruente, ceea ce demonstrează că triunghiul MDC este echilateral.
(1 punct)
5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic MNPQ în exteriorul căruia s-a construit semicercul de diametru NP. Se știe că MN∥QP, ∢M=∢Q=90∘, MQ=3 cm, QP=9 cm, NP=6 cm, iar {T}=QP∩NP⌢.
(2p) a) Arătați că MN=3(3+3) cm.
(3p) b) Aflați perimetrul patrulaterului MNTQ.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii bazei MN:
Deoarece punctul T aparține semicercului de diametru NP, unghiul ∢NTP este înscris într-un semicerc, prin urmare:
∢NTP=90∘⟹NT⊥QP
(1 punct)
Cum MN∥QP și MQ⊥QP (∢M=∢Q=90∘), perpendiculara NT pe dreapta QP este paralelă cu MQ, iar patrulaterul MNTQ are toate cele patru unghiuri drepte:
∢M=∢Q=∢T=∢N=90∘
Rezultă că patrulaterul MNTQ este un dreptunghi, având NT=MQ=3 cm și MN=QT.
În triunghiul dreptunghic NTP (∢NTP=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta PT:
PT=NP2−NT2=62−32=36−9=27=33 cm
Punctul P se află pe segmentul QT, deci:
MN=QT=QP+PT=9+33=3(3+3) cm
(1 punct)
b) Calculul perimetrului patrulaterului MNTQ:
Am demonstrat la subpunctul a) că patrulaterul MNTQ este un dreptunghi cu dimensiunile:
MQ=NT=3 cmMN=QT=3(3+3)=9+33 cm
(1 punct)
Calculăm perimetrul dreptunghiului MNTQ:
PMNTQ=2⋅(MN+MQ)=2⋅(9+33+3)
(1 punct)
Efectuăm calculele:
PMNTQ=2⋅(12+33)=24+63=6(4+3) cm
Perimetrul patrulaterului MNTQ este 6(4+3) cm (sau 24+63 cm).
(1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră dreaptă VABCD, cu baza pătratul ABCD, având latura bazei AB=12 cm și înălțimea VO=63 cm.
(2p) a) Arată că volumul piramidei este egal cu 2883 cm3.
(3p) b) Calculează tangenta unghiului format de planele (VBC) și (VAC).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul volumului piramidei VABCD:
Baza piramidei este pătratul ABCD cu latura AB=12 cm. Aria bazei este:
AABCD=AB2=122=144 cm2
(1 punct)
Formula volumului piramidei este:
VVABCD=3AABCD⋅VO=3144⋅63=144⋅23=2883 cm3
(1 punct)
b) Calculul tangentei unghiului format de planele (VBC) și (VAC):
Intersecția celor două plane este dreapta VC:
(VBC)∩(VAC)=VC
În pătratul ABCD, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc în centrul O:
AC=BD=AB2=122 cm⟹OC=OB=2122=62 cm
Avem BO⊥AC. Deoarece VO este înălțimea piramidei, VO⊥(ABCD), deci VO⊥BO.
Cum BO⊥AC și BO⊥VO, cu AC∩VO={O}, rezultă că:
BO⊥(VAC)⟹BO⊥VC
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic VOC (∢VOC=90∘), calculăm lungimea muchiei laterale VC cu teorema lui Pitagora:
VC=VO2+OC2=(63)2+(62)2=108+72=180=65 cm
Construim perpendiculara din O pe VC: fie OP⊥VC, cu P∈VC. În ΔVOC, OP este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei:
OP=VCVO⋅OC=6563⋅62=65366=566=5630 cm
(1 punct)
Unim B cu P. Deoarece BO⊥(VAC) și OP⊥VC cu OP⊂(VAC), conform reciprocei teoremei celor trei perpendiculare rezultă că:
BP⊥VC
Cum BP⊥VC (BP⊂(VBC)) și OP⊥VC (OP⊂(VAC)), unghiul plan corespunzător diedrului format de planele (VBC) și (VAC) este ∢BPO.
Deoarece BO⊥(VAC) și OP⊂(VAC), avem BO⊥OP, deci triunghiul BOP este dreptunghic în O (∢BOP=90∘).