BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Sibiu

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Sibiu

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului [1+2⋅(3+4)]:3[1 + 2 \cdot (3 + 4)] : 3 este egal cu:

a) 55
b) 66
c) 77
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Calculăm mai întâi paranteza rotundă:

3+4=73 + 4 = 7

Efectuăm înmulțirea din paranteza dreaptă:

2⋅7=142 \cdot 7 = 14

Calculăm suma din paranteză:

1+14=151 + 14 = 15

Efectuăm împărțirea finală:

15:3=515 : 3 = 5

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


2. Trei robinete umplu un bazin în 1212 ore. Opt robinete vor umple bazinul în:

a) 4 ore4\text{ ore}
b) 4 ore și 30 minute4\text{ ore și } 30\text{ minute}
c) 4 ore și 50 minute4\text{ ore și } 50\text{ minute}
d) 32 ore32\text{ ore}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numărul de robinete și timpul necesar umplerii bazinului sunt mărimi invers proporționale (mai multe robinete vor umple bazinul într-un timp mai scurt).

Notăm cu tt timpul necesar celor 88 robinete. Avem relația de proporționalitate inversă:

3⋅12=8⋅t  ⟺  36=8t  ⟺  t=368=92=4,5 ore3 \cdot 12 = 8 \cdot t \iff 36 = 8t \iff t = \frac{36}{8} = \frac{9}{2} = 4{,}5\text{ ore}

Transformăm partea fracționară în minute:

0,5 ore=0,5⋅60 minute=30 minute0{,}5\text{ ore} = 0{,}5 \cdot 60\text{ minute} = 30\text{ minute}

Așadar, cele 88 robinete vor umple bazinul în 4 ore și 30 minute4\text{ ore și } 30\text{ minute}.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Se consideră operația ab‾⋅ba‾=736\overline{ab} \cdot \overline{ba} = 736, unde ba‾\overline{ba} este un număr prim. Numărul ab‾\overline{ab} este egal cu:

a) 1616
b) 2323
c) 3232
d) 4646

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Descompunem numărul 736736 în factori primi:

736=25⋅23=32⋅23736 = 2^5 \cdot 23 = 32 \cdot 23

Căutăm doi factori de două cifre, ab‾\overline{ab} și ba‾\overline{ba}, obținuți unul din celălalt prin inversarea cifrelor, dintre care ba‾\overline{ba} este număr prim:

  • Dacă ab‾=32\overline{ab} = 32, atunci răsturnatul său este ba‾=23\overline{ba} = 23.
  • Numărul 2323 este prim.
  • Verificăm produsul: 32⋅23=73632 \cdot 23 = 736.

Dacă am fi ales ab‾=23\overline{ab} = 23, atunci ba‾=32\overline{ba} = 32, însă 3232 nu este număr prim (este divizibil cu 22).

Prin urmare, numărul ab‾\overline{ab} este 3232.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Se consideră șirul de numere: a=23a = 2\sqrt{3}, b=32b = 3\sqrt{2}, c=25c = 2\sqrt{5} și d=28:2d = \sqrt{28} : 2. Cel mai mic număr este:

a) aa
b) bb
c) cc
d) dd

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem factorii sub radical pentru a putea compara numerele reale pozitive:

a=23=22⋅3=4⋅3=12a = 2\sqrt{3} = \sqrt{2^2 \cdot 3} = \sqrt{4 \cdot 3} = \sqrt{12} b=32=32⋅2=9⋅2=18b = 3\sqrt{2} = \sqrt{3^2 \cdot 2} = \sqrt{9 \cdot 2} = \sqrt{18} c=25=22⋅5=4⋅5=20c = 2\sqrt{5} = \sqrt{2^2 \cdot 5} = \sqrt{4 \cdot 5} = \sqrt{20}

Pentru numărul dd:

d=28:2=2822=284=7d = \sqrt{28} : 2 = \sqrt{\frac{28}{2^2}} = \sqrt{\frac{28}{4}} = \sqrt{7}

Comparăm numerele sub radical:

7<12<18<20  ⟹  d<a<b<c\sqrt{7} < \sqrt{12} < \sqrt{18} < \sqrt{20} \implies d < a < b < c

Cel mai mic număr din șir este dd.

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. Mioara, Simona, Mircea și Sorin au avut de efectuat diferența x−yx - y, unde:

x=213+3șiy=−3+2,(3)x = 2\frac{1}{3} + 3 \quad \text{și} \quad y = -3 + 2{,}(3)

Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt trecute în tabelul de mai jos:

MioaraSimonaMirceaSorin
004,(6)4{,}(6)6610,(6)10{,}(6)

Dintre cei patru elevi, a calculat corect:

a) Mioara
b) Simona
c) Mircea
d) Sorin

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Transformăm fracția mixtă și fracția zecimală periodică simplă:

213=2⋅3+13=732\frac{1}{3} = \frac{2 \cdot 3 + 1}{3} = \frac{7}{3} 2,(3)=23−29=219=73=2132{,}(3) = \frac{23 - 2}{9} = \frac{21}{9} = \frac{7}{3} = 2\frac{1}{3}

Calculăm valorile numerice ale lui xx și yy:

x=73+3=7+93=163x = \frac{7}{3} + 3 = \frac{7 + 9}{3} = \frac{16}{3} y=−3+73=−9+73=−23y = -3 + \frac{7}{3} = \frac{-9 + 7}{3} = -\frac{2}{3}

Efectuăm diferența x−yx - y:

x−y=163−(−23)=163+23=183=6x - y = \frac{16}{3} - \left(-\frac{2}{3}\right) = \frac{16}{3} + \frac{2}{3} = \frac{18}{3} = 6

(sau direct: x−y=213+3−(−3+213)=3+3=6x - y = 2\frac{1}{3} + 3 - (-3 + 2\frac{1}{3}) = 3 + 3 = 6)

Conform tabelului, Mircea a obținut rezultatul 66.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Se alege la întâmplare o literă din cuvântul ALGEBRA. Ana afirmă: „Probabilitatea ca litera aleasă să fie A, este egală cu 25\frac{2}{5}.”. Afirmația Anei este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Formula probabilității este:

P=numa˘rul cazurilor favorabilenuma˘rul cazurilor posibileP = \frac{\text{numărul cazurilor favorabile}}{\text{numărul cazurilor posibile}}
  • Cuvântul ALGEBRA conține 77 litere: A, L, G, E, B, R, A. Deci numărul cazurilor posibile este 77.
  • Litera A apare de 22 ori în cuvânt. Deci numărul cazurilor favorabile este 22.

Probabilitatea corectă este:

P=27P = \frac{2}{7}

Cum 27≠25\frac{2}{7} \neq \frac{2}{5}, afirmația Anei este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele A,A1,A2,A3,A4,A5,A6,A7A, A_1, A_2, A_3, A_4, A_5, A_6, A_7 sunt coliniare. Lungimile segmentelor sunt egale cu: AA1=1 cmAA_1 = 1\text{ cm}, A1A2=2 cmA_1A_2 = 2\text{ cm}, A2A3=3 cmA_2A_3 = 3\text{ cm}, A3A4=4 cmA_3A_4 = 4\text{ cm}, A4A5=5 cmA_4A_5 = 5\text{ cm}, A5A6=6 cmA_5A_6 = 6\text{ cm}, A6A7=7 cmA_6A_7 = 7\text{ cm}, iar MM este mijlocul segmentului AA7AA_7. Lungimea segmentului AMAM este egală cu cea a segmentului:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) A2A6A_2A_6
b) A5A7A_5A_7
c) AA4AA_4
d) A1A5A_1A_5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm lungimea totală a segmentului AA7AA_7 prin însumarea lungimilor segmentelor componente:

AA7=1+2+3+4+5+6+7=7⋅82=28 cmAA_7 = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 = \frac{7 \cdot 8}{2} = 28\text{ cm}

Deoarece punctul MM este mijlocul segmentului AA7AA_7, lungimea segmentului AMAM este:

AM=AA72=282=14 cmAM = \frac{AA_7}{2} = \frac{28}{2} = 14\text{ cm}

Calculăm lungimile segmentelor propuse în variante:

  • a) A2A6=3+4+5+6=18 cmA_2A_6 = 3 + 4 + 5 + 6 = 18\text{ cm}
  • b) A5A7=6+7=13 cmA_5A_7 = 6 + 7 = 13\text{ cm}
  • c) AA4=1+2+3+4=10 cmAA_4 = 1 + 2 + 3 + 4 = 10\text{ cm}
  • d) A1A5=2+3+4+5=14 cmA_1A_5 = 2 + 3 + 4 + 5 = 14\text{ cm}

Observăm că A1A5=14 cm=AMA_1A_5 = 14\text{ cm} = AM.

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢BOC\sphericalangle BOC, cu măsurile de 100∘100^\circ și respectiv 140∘140^\circ. Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului ∢AOC\sphericalangle AOC. Măsura unghiului format de semidreptele ODOD și OBOB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 60∘60^\circ
b) 120∘120^\circ
c) 160∘160^\circ
d) 180∘180^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢BOC\sphericalangle BOC sunt adiacente, deci unghiul reflex format de laturile exterioare OAOA și OCOC conținând semidreapta OBOB are măsura:

∢AOB+∢BOC=100∘+140∘=240∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = 100^\circ + 140^\circ = 240^\circ

Măsura unghiului propriu (convex) ∢AOC\sphericalangle AOC este:

∢AOC=360∘−240∘=120∘\sphericalangle AOC = 360^\circ - 240^\circ = 120^\circ

Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului convex ∢AOC\sphericalangle AOC, prin urmare:

∢AOD=∢COD=120∘2=60∘\sphericalangle AOD = \sphericalangle COD = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

Deoarece semidreapta OBOB se află în regiunea unghiului reflex, unghiul format de semidreptele ODOD și OBOB este suma unghiurilor adiacente ∢AOD\sphericalangle AOD și ∢AOB\sphericalangle AOB:

∢DOB=∢AOD+∢AOB=60∘+100∘=160∘\sphericalangle DOB = \sphericalangle AOD + \sphericalangle AOB = 60^\circ + 100^\circ = 160^\circ

(Verificare pe cealaltă cale: ∢DOB=360∘−(∢COD+∢BOC)=360∘−(60∘+140∘)=360∘−200∘=160∘\sphericalangle DOB = 360^\circ - (\sphericalangle COD + \sphericalangle BOC) = 360^\circ - (60^\circ + 140^\circ) = 360^\circ - 200^\circ = 160^\circ)

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu măsurile unghiurilor ∢ABC=60∘\sphericalangle ABC = 60^\circ și ∢ACB=20∘\sphericalangle ACB = 20^\circ. ADAD este înălțimea triunghiului ABCABC, iar AEAE (E∈BCE \in BC) este bisectoarea unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC. Măsura unghiului ∢DAE\sphericalangle DAE este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 20∘20^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 50∘50^\circ
d) 70∘70^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm măsura unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC din triunghiul ABCABC, folosind faptul că suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este 180∘180^\circ:

∢BAC=180∘−(∢ABC+∢ACB)=180∘−(60∘+20∘)=180∘−80∘=100∘\sphericalangle BAC = 180^\circ - (\sphericalangle ABC + \sphericalangle ACB) = 180^\circ - (60^\circ + 20^\circ) = 180^\circ - 80^\circ = 100^\circ

Semidreapta AEAE este bisectoarea unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC, deci:

∢BAE=∢BAC2=100∘2=50∘\sphericalangle BAE = \frac{\sphericalangle BAC}{2} = \frac{100^\circ}{2} = 50^\circ

Segmentul ADAD este înălțime în triunghiul ABCABC, cu AD⊥BCAD \perp BC (D∈BCD \in BC). În triunghiul dreptunghic ADBADB (∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ):

∢BAD=90∘−∢ABC=90∘−60∘=30∘\sphericalangle BAD = 90^\circ - \sphericalangle ABC = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Măsura unghiului ∢DAE\sphericalangle DAE este diferența dintre măsura unghiului format de bisectoare și măsura unghiului format de înălțime cu latura ABAB:

∢DAE=∢BAE−∢BAD=50∘−30∘=20∘\sphericalangle DAE = \sphericalangle BAE - \sphericalangle BAD = 50^\circ - 30^\circ = 20^\circ

(sau direct din formula unghiului format de înălțime și bisectoare din același vârf: ∢DAE=∣∢B−∢C∣2=60∘−20∘2=20∘\sphericalangle DAE = \frac{|\sphericalangle B - \sphericalangle C|}{2} = \frac{60^\circ - 20^\circ}{2} = 20^\circ)

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu latura de 8 cm8\text{ cm}, iar MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB și respectiv BCBC. Aria triunghiului MNDMND este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 24 cm224\text{ cm}^2
b) 32 cm232\text{ cm}^2
c) 36 cm236\text{ cm}^2
d) 48 cm248\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm aria pătratului ABCDABCD:

AABCD=AB2=82=64 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 8^2 = 64\text{ cm}^2

Punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB, respectiv BCBC, deci:

AM=MB=BN=NC=82=4 cmAM = MB = BN = NC = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Calculăm ariile celor trei triunghiuri dreptunghice exterioare triunghiului MNDMND:

  1. În triunghiul dreptunghic DAMDAM (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):
AΔDAM=AD⋅AM2=8⋅42=16 cm2\mathcal{A}_{\Delta DAM} = \frac{AD \cdot AM}{2} = \frac{8 \cdot 4}{2} = 16\text{ cm}^2
  1. În triunghiul dreptunghic MBNMBN (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ):
AΔMBN=MB⋅BN2=4⋅42=8 cm2\mathcal{A}_{\Delta MBN} = \frac{MB \cdot BN}{2} = \frac{4 \cdot 4}{2} = 8\text{ cm}^2
  1. În triunghiul dreptunghic DCNDCN (∢C=90∘\sphericalangle C = 90^\circ):
AΔDCN=DC⋅NC2=8⋅42=16 cm2\mathcal{A}_{\Delta DCN} = \frac{DC \cdot NC}{2} = \frac{8 \cdot 4}{2} = 16\text{ cm}^2

Aria triunghiului MNDMND se obține scăzând din aria pătratului ariile celor trei triunghiuri:

AΔMND=AABCD−(AΔDAM+AΔMBN+AΔDCN)\mathcal{A}_{\Delta MND} = \mathcal{A}_{ABCD} - (\mathcal{A}_{\Delta DAM} + \mathcal{A}_{\Delta MBN} + \mathcal{A}_{\Delta DCN}) AΔMND=64−(16+8+16)=64−40=24 cm2\mathcal{A}_{\Delta MND} = 64 - (16 + 8 + 16) = 64 - 40 = 24\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și rază OA=6 cmOA = 6\text{ cm}. Se construiește diametrul BCBC astfel încât măsura arcului mic AB⌢\overparen{AB} este egală cu 60∘60^\circ. Lungimea coardei ACAC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}
c) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul BCBC este diametru în cercul de rază R=6 cmR = 6\text{ cm}, deci lungimea sa este:

BC=2R=2⋅6=12 cmBC = 2R = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}

Diametrul împarte cercul într-un semicerc de 180∘180^\circ. Cum măsura arcului mic AB⌢\overparen{AB} este 60∘60^\circ, măsura arcului AC⌢\overparen{AC} este:

m(AC⌢)=180∘−m(AB⌢)=180∘−60∘=120∘m(\overparen{AC}) = 180^\circ - m(\overparen{AB}) = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Unghiul înscris ∢ABC\sphericalangle ABC subîntinde arcul AC⌢\overparen{AC}, prin urmare:

∢ABC=m(AC⌢)2=120∘2=60∘\sphericalangle ABC = \frac{m(\overparen{AC})}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

Deoarece unghiul ∢BAC\sphericalangle BAC este înscris într-un semicerc (subîntinde diametrul BCBC), avem ∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ. Triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA.

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):

sin⁡(∢ABC)=ACBC  ⟺  sin⁡60∘=AC12  ⟺  32=AC12\sin(\sphericalangle ABC) = \frac{AC}{BC} \iff \sin 60^\circ = \frac{AC}{12} \iff \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{AC}{12} AC=12⋅32=63 cmAC = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH, cu dimensiunile: AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=5 cmBC = 5\text{ cm}, AE=13 cmAE = 13\text{ cm}. Perimetrul patrulaterului ACGEACGE este egal cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 34 cm34\text{ cm}
b) 50 cm50\text{ cm}
c) 52 cm52\text{ cm}
d) 60 cm60\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În dreptunghiul de la baza paralelipipedului (ABCDABCD), triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla diagonala bazei ACAC:

AC=AB2+BC2=122+52=144+25=169=13 cmAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{12^2 + 5^2} = \sqrt{144 + 25} = \sqrt{169} = 13\text{ cm}

Muchia laterală este perpendiculară pe planul bazei: AE⊥(ABC)  ⟹  AE⊥ACAE \perp (ABC) \implies AE \perp AC. De asemenea, muchia opusă CGCG este paralelă și congruentă cu AEAE:

CG=AE=13 cmCG = AE = 13\text{ cm}

Patrulaterul ACGEACGE are laturile opuse paralele și congruente (AC∥EGAC \parallel EG, AC=EG=13 cmAC = EG = 13\text{ cm} și AE∥CGAE \parallel CG, AE=CG=13 cmAE = CG = 13\text{ cm}) și unghiurile drepte. Deci ACGEACGE este un dreptunghi (și chiar pătrat, având laturile consecutive congruente: AC=AE=13 cmAC = AE = 13\text{ cm}).

Calculăm perimetrul patrulaterului ACGEACGE:

PACGE=2⋅(AC+AE)=2⋅(13+13)=2⋅26=52 cm\mathcal{P}_{ACGE} = 2 \cdot (AC + AE) = 2 \cdot (13 + 13) = 2 \cdot 26 = 52\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Dacă elevii unei clase sunt așezați câte trei într-o bancă, atunci rămâne o bancă cu un singur elev. Dacă sunt așezați câte doi elevi într-o bancă, atunci 8 elevi rămân în picioare.

(2p) a) E posibil ca în clasă să fie 30 de elevi? Justificare.

(3p) b) Determină numărul de elevi din clasa respectivă.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea imposibilității ca în clasă să fie 30 de elevi:

Presupunem că numărul total de elevi din clasă este e=30e = 30.

Din a doua condiție a enunțului (dacă elevii sunt așezați câte doi într-o bancă, rămân 88 elevi în picioare):

30=2⋅b+8  ⟺  2b=22  ⟺  b=11 ba˘nci30 = 2 \cdot b + 8 \iff 2b = 22 \iff b = 11\text{ bănci}

(1 punct)

Verificăm prima condiție pentru b=11b = 11 bănci și 3030 de elevi:

Dacă așezăm elevii câte 33 într-o bancă, în primele b−1=10b - 1 = 10 bănci ar trebui să stea câte 33 elevi, iar în ultima bancă 11 elev, ceea ce ar însemna:

e=3⋅(11−1)+1=3⋅10+1=31 elevi≠30e = 3 \cdot (11 - 1) + 1 = 3 \cdot 10 + 1 = 31\text{ elevi} \neq 30

(sau: dacă ar fi 3030 de elevi în 1111 bănci, 30=3⋅10+030 = 3 \cdot 10 + 0, deci 1010 bănci ar fi pline și o bancă ar rămâne complet liberă, nu cu un elev)

Contradicția arată că presupunerea este falsă, deci nu este posibil ca în clasă să fie 3030 de elevi.

(1 punct)


b) Determinarea numărului de elevi din clasă:

Fie ee numărul de elevi și bb numărul de bănci din clasă.

Scriem cele două ecuații corespunzătoare enunțului:

  1. Dacă stau câte trei într-o bancă și rămâne o bancă cu un singur elev (b−1b - 1 bănci cu câte 33 elevi și 11 bancă cu 11 elev):
e=3(b−1)+1=3b−2e = 3(b - 1) + 1 = 3b - 2

(1 punct)

  1. Dacă stau câte doi într-o bancă și rămân 88 elevi în picioare:
e=2b+8e = 2b + 8

(1 punct)

Egalăm cele două expresii ale lui ee:

3b−2=2b+8  ⟺  3b−2b=8+2  ⟺  b=10 ba˘nci3b - 2 = 2b + 8 \iff 3b - 2b = 8 + 2 \iff b = 10\text{ bănci}

Aflăm numărul de elevi înlocuind valoarea lui bb:

e=2⋅10+8=20+8=28 elevie = 2 \cdot 10 + 8 = 20 + 8 = 28\text{ elevi}

În clasă sunt 2828 de elevi (și 1010 bănci).

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x+3−1x−3+x+5x2−9):2x−43x−9E(x) = \left( \frac{2}{x+3} - \frac{1}{x-3} + \frac{x+5}{x^2-9} \right) : \frac{2x-4}{3x-9}

unde x∈R∖{−3,2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 2, 3\}.

(2p) a) Arată că E(x)=3x+3E(x) = \frac{3}{x+3}, pentru oricare x∈R∖{−3,2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 2, 3\}.

(3p) b) Determină numerele naturale aa pentru care E(a)≥3−1E(a) \ge 3^{-1}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei E(x)E(x) la forma simplificată:

Descompunem numitorul x2−9=(x−3)(x+3)x^2 - 9 = (x - 3)(x + 3).

Aducem la numitorul comun (x−3)(x+3)(x - 3)(x + 3) în paranteza rotundă:

2x+3−1x−3+x+5x2−9=2(x−3)−1(x+3)+(x+5)(x−3)(x+3)\frac{2}{x+3} - \frac{1}{x-3} + \frac{x+5}{x^2-9} = \frac{2(x-3) - 1(x+3) + (x+5)}{(x-3)(x+3)}

Efectuăm calculele la numărător:

2x−6−x−3+x+5=(2x−x+x)+(−6−3+5)=2x−4=2(x−2)2x - 6 - x - 3 + x + 5 = (2x - x + x) + (-6 - 3 + 5) = 2x - 4 = 2(x - 2)

(1 punct)

Factorizăm împărțitorul: 2x−4=2(x−2)2x - 4 = 2(x - 2) și 3x−9=3(x−3)3x - 9 = 3(x - 3). Împărțirea cu o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa sa:

E(x)=2(x−2)(x−3)(x+3)⋅3(x−3)2(x−2)E(x) = \frac{2(x-2)}{(x-3)(x+3)} \cdot \frac{3(x-3)}{2(x-2)}

Simplificăm factorii comuni nenuli 2(x−2)2(x - 2) și x−3x - 3:

E(x)=3x+3E(x) = \frac{3}{x+3}

pentru orice x∈R∖{−3,2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 2, 3\}.

(1 punct)


b) Determinarea numerelor naturale aa:

Observăm că 3−1=133^{-1} = \frac{1}{3}. Inecuația devine:

E(a)≥13  ⟺  3a+3≥13E(a) \ge \frac{1}{3} \iff \frac{3}{a+3} \ge \frac{1}{3}

(1 punct)

Deoarece a∈Na \in \mathbb{N}, avem a≥0a \ge 0, deci numitorul a+3≥3>0a + 3 \ge 3 > 0. Înmulțim inegalitatea cu 3(a+3)>03(a + 3) > 0 fără a schimba sensul inegalității:

3⋅3≥1⋅(a+3)  ⟺  9≥a+3  ⟺  a≤63 \cdot 3 \ge 1 \cdot (a + 3) \iff 9 \ge a + 3 \iff a \le 6

(1 punct)

Cum a∈Na \in \mathbb{N}, valorile posibile sunt a∈{0,1,2,3,4,5,6}a \in \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}.

Însă expresia E(a)E(a) este definită pentru a∈R∖{−3,2,3}a \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 2, 3\}, de unde excludem valorile interzise din domeniul de definiție: a≠2a \neq 2 și a≠3a \neq 3.

Obținem mulțimea finală a numerelor naturale căutate:

a∈{0,1,4,5,6}a \in \{0, 1, 4, 5, 6\}

(1 punct)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x+4f(x) = -x + 4.

(2p) a) Verifică dacă punctul M(m+2;2−m)M(m+2; 2-m) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției ff pentru orice număr real mm.

(3p) b) Calculează distanța de la originea sistemului de axe la reprezentarea geometrică a graficului funcției ff.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 3

a) Verificarea apartenenței punctului MM la graficul funcției:

Punctul M(xM,yM)M(x_M, y_M) aparține graficului funcției ff dacă și numai dacă f(xM)=yMf(x_M) = y_M.

Avem xM=m+2x_M = m + 2. Calculăm valoarea funcției în acest punct:

f(m+2)=−(m+2)+4=−m−2+4=2−mf(m + 2) = -(m + 2) + 4 = -m - 2 + 4 = 2 - m

(1 punct)

Observăm că f(m+2)=yM=2−mf(m + 2) = y_M = 2 - m, relație adevărată pentru orice număr real mm.

Așadar, punctul M(m+2;2−m)M(m+2; 2-m) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției ff pentru orice m∈Rm \in \mathbb{R}.

(1 punct)


b) Calculul distanței de la originea sistemului de axe la graficul funcției:

Determinăm intersecțiile graficului funcției ff cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  −x+4=0  ⟺  x=4  ⟹  A(4,0)∈Gf  ⟹  OA=4f(x) = 0 \iff -x + 4 = 0 \iff x = 4 \implies A(4, 0) \in G_f \implies OA = 4
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=−0+4=4  ⟹  B(0,4)∈Gf  ⟹  OB=4f(0) = -0 + 4 = 4 \implies B(0, 4) \in G_f \implies OB = 4

(1 punct)

Triunghiul AOBAOB format de grafic cu axele de coordonate este dreptunghic în OO (OA⊥OBOA \perp OB) și isoscel (OA=OB=4OA = OB = 4).

Calculăm lungimea ipotenuzei ABAB cu teorema lui Pitagora:

AB=OA2+OB2=42+42=16+16=32=42AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{4^2 + 4^2} = \sqrt{16 + 16} = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}

(1 punct)

Distanța de la originea O(0,0)O(0, 0) la graficul funcției ff (dreapta ABAB) este lungimea înălțimii OP⊥ABOP \perp AB, unde P∈ABP \in AB:

d(O,Gf)=OP=OA⋅OBAB=4⋅442=42=22d(O, G_f) = OP = \frac{OA \cdot OB}{AB} = \frac{4 \cdot 4}{4\sqrt{2}} = \frac{4}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{2}

Distanța de la originea sistemului de axe la graficul funcției ff este 222\sqrt{2}.

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, având laturile BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm}. În exteriorul dreptunghiului se construiește triunghiul isoscel ABMABM, cu măsura unghiului ∢AMB\sphericalangle AMB egală cu 120∘120^\circ.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că aria dreptunghiului este egală cu 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2.

(3p) b) Demonstrează că triunghiul MDCMDC este echilateral.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Calculul ariei dreptunghiului ABCDABCD:

Formula ariei dreptunghiului este produsul celor două dimensiuni:

AABCD=AB⋅BC=63⋅6=363 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 6\sqrt{3} \cdot 6 = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

(2 puncte)


b) Demonstrarea faptului că triunghiul MDCMDC este echilateral:

În triunghiul isoscel ABMABM (MA=MBMA = MB), măsura unghiului ∢AMB=120∘\sphericalangle AMB = 120^\circ. Măsurile unghiurilor de la bază sunt:

∢MAB=∢MBA=180∘−120∘2=30∘\sphericalangle MAB = \sphericalangle MBA = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = 30^\circ

(1 punct)

Fie PP mijlocul segmentului ABAB. În triunghiul dreptunghic AMPAMP (∢APM=90∘\sphericalangle APM = 90^\circ):

AP=AB2=632=33 cmAP = \frac{AB}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm} cos⁡30∘=APMA  ⟺  32=33MA  ⟹  MA=6 cm\cos 30^\circ = \frac{AP}{MA} \iff \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{3\sqrt{3}}{MA} \implies MA = 6\text{ cm}

Cum MB=MAMB = MA, avem MB=6 cmMB = 6\text{ cm}.

Deoarece punctul MM este construit în exteriorul dreptunghiului, unghiul ∢MAD\sphericalangle MAD are măsura:

∢MAD=∢MAB+∢BAD=30∘+90∘=120∘\sphericalangle MAD = \sphericalangle MAB + \sphericalangle BAD = 30^\circ + 90^\circ = 120^\circ

(1 punct)

În triunghiul MADMAD, avem MA=6 cmMA = 6\text{ cm} și AD=BC=6 cmAD = BC = 6\text{ cm}, deci triunghiul MADMAD este isoscel cu unghiul de la vârf ∢MAD=120∘\sphericalangle MAD = 120^\circ. Calculăm lungimea laturii MDMD cu teorema cosinusului în ΔMAD\Delta MAD:

MD2=MA2+AD2−2⋅MA⋅AD⋅cos⁡120∘MD^2 = MA^2 + AD^2 - 2 \cdot MA \cdot AD \cdot \cos 120^\circ MD2=62+62−2⋅6⋅6⋅(−12)=36+36+36=108  ⟹  MD=108=63 cmMD^2 = 6^2 + 6^2 - 2 \cdot 6 \cdot 6 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 36 + 36 + 36 = 108 \implies MD = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Printr-un raționament perfect analog în triunghiul MBCMBC (∢MBC=30∘+90∘=120∘\sphericalangle MBC = 30^\circ + 90^\circ = 120^\circ, MB=BC=6 cmMB = BC = 6\text{ cm}), obținem:

MC=63 cmMC = 6\sqrt{3}\text{ cm}

În dreptunghiul ABCDABCD, latura opusă este CD=AB=63 cmCD = AB = 6\sqrt{3}\text{ cm}.

Avem așadar:

MD=MC=CD=63 cmMD = MC = CD = 6\sqrt{3}\text{ cm}

toate laturile triunghiului MDCMDC fiind congruente, ceea ce demonstrează că triunghiul MDCMDC este echilateral.

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic MNPQMNPQ în exteriorul căruia s-a construit semicercul de diametru NPNP. Se știe că MN∥QPMN \parallel QP, ∢M=∢Q=90∘\sphericalangle M = \sphericalangle Q = 90^\circ, MQ=3 cmMQ = 3\text{ cm}, QP=9 cmQP = 9\text{ cm}, NP=6 cmNP = 6\text{ cm}, iar {T}=QP∩NP⌢\{T\} = QP \cap \overparen{NP}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că MN=3(3+3) cmMN = 3(\sqrt{3} + 3)\text{ cm}.

(3p) b) Aflați perimetrul patrulaterului MNTQMNTQ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Calculul lungimii bazei MNMN:

Deoarece punctul TT aparține semicercului de diametru NPNP, unghiul ∢NTP\sphericalangle NTP este înscris într-un semicerc, prin urmare:

∢NTP=90∘  ⟹  NT⊥QP\sphericalangle NTP = 90^\circ \implies NT \perp QP

(1 punct)

Cum MN∥QPMN \parallel QP și MQ⊥QPMQ \perp QP (∢M=∢Q=90∘\sphericalangle M = \sphericalangle Q = 90^\circ), perpendiculara NTNT pe dreapta QPQP este paralelă cu MQMQ, iar patrulaterul MNTQMNTQ are toate cele patru unghiuri drepte:

∢M=∢Q=∢T=∢N=90∘\sphericalangle M = \sphericalangle Q = \sphericalangle T = \sphericalangle N = 90^\circ

Rezultă că patrulaterul MNTQMNTQ este un dreptunghi, având NT=MQ=3 cmNT = MQ = 3\text{ cm} și MN=QTMN = QT.

În triunghiul dreptunghic NTPNTP (∢NTP=90∘\sphericalangle NTP = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta PTPT:

PT=NP2−NT2=62−32=36−9=27=33 cmPT = \sqrt{NP^2 - NT^2} = \sqrt{6^2 - 3^2} = \sqrt{36 - 9} = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Punctul PP se află pe segmentul QTQT, deci:

MN=QT=QP+PT=9+33=3(3+3) cmMN = QT = QP + PT = 9 + 3\sqrt{3} = 3(\sqrt{3} + 3)\text{ cm}

(1 punct)


b) Calculul perimetrului patrulaterului MNTQMNTQ:

Am demonstrat la subpunctul a) că patrulaterul MNTQMNTQ este un dreptunghi cu dimensiunile:

MQ=NT=3 cmMQ = NT = 3\text{ cm} MN=QT=3(3+3)=9+33 cmMN = QT = 3(\sqrt{3} + 3) = 9 + 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm perimetrul dreptunghiului MNTQMNTQ:

PMNTQ=2⋅(MN+MQ)=2⋅(9+33+3)\mathcal{P}_{MNTQ} = 2 \cdot (MN + MQ) = 2 \cdot (9 + 3\sqrt{3} + 3)

(1 punct)

Efectuăm calculele:

PMNTQ=2⋅(12+33)=24+63=6(4+3) cm\mathcal{P}_{MNTQ} = 2 \cdot (12 + 3\sqrt{3}) = 24 + 6\sqrt{3} = 6(4 + \sqrt{3})\text{ cm}

Perimetrul patrulaterului MNTQMNTQ este 6(4+3) cm6(4 + \sqrt{3})\text{ cm} (sau 24+63 cm24 + 6\sqrt{3}\text{ cm}).

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră dreaptă VABCDVABCD, cu baza pătratul ABCDABCD, având latura bazei AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și înălțimea VO=63 cmVO = 6\sqrt{3}\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că volumul piramidei este egal cu 2883 cm3288\sqrt{3}\text{ cm}^3.

(3p) b) Calculează tangenta unghiului format de planele (VBC)(VBC) și (VAC)(VAC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Calculul volumului piramidei VABCDVABCD:

Baza piramidei este pătratul ABCDABCD cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Aria bazei este:

AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2

(1 punct)

Formula volumului piramidei este:

VVABCD=AABCD⋅VO3=144⋅633=144⋅23=2883 cm3\mathcal{V}_{VABCD} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD} \cdot VO}{3} = \frac{144 \cdot 6\sqrt{3}}{3} = 144 \cdot 2\sqrt{3} = 288\sqrt{3}\text{ cm}^3

(1 punct)


b) Calculul tangentei unghiului format de planele (VBC)(VBC) și (VAC)(VAC):

Intersecția celor două plane este dreapta VCVC:

(VBC)∩(VAC)=VC(VBC) \cap (VAC) = VC

În pătratul ABCDABCD, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc în centrul OO:

AC=BD=AB2=122 cm  ⟹  OC=OB=1222=62 cmAC = BD = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm} \implies OC = OB = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Avem BO⊥ACBO \perp AC. Deoarece VOVO este înălțimea piramidei, VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD), deci VO⊥BOVO \perp BO.

Cum BO⊥ACBO \perp AC și BO⊥VOBO \perp VO, cu AC∩VO={O}AC \cap VO = \{O\}, rezultă că:

BO⊥(VAC)  ⟹  BO⊥VCBO \perp (VAC) \implies BO \perp VC

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic VOCVOC (∢VOC=90∘\sphericalangle VOC = 90^\circ), calculăm lungimea muchiei laterale VCVC cu teorema lui Pitagora:

VC=VO2+OC2=(63)2+(62)2=108+72=180=65 cmVC = \sqrt{VO^2 + OC^2} = \sqrt{(6\sqrt{3})^2 + (6\sqrt{2})^2} = \sqrt{108 + 72} = \sqrt{180} = 6\sqrt{5}\text{ cm}

Construim perpendiculara din OO pe VCVC: fie OP⊥VCOP \perp VC, cu P∈VCP \in VC. În ΔVOC\Delta VOC, OPOP este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei:

OP=VO⋅OCVC=63⋅6265=36665=665=6305 cmOP = \frac{VO \cdot OC}{VC} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6\sqrt{2}}{6\sqrt{5}} = \frac{36\sqrt{6}}{6\sqrt{5}} = \frac{6\sqrt{6}}{\sqrt{5}} = \frac{6\sqrt{30}}{5}\text{ cm}

(1 punct)

Unim BB cu PP. Deoarece BO⊥(VAC)BO \perp (VAC) și OP⊥VCOP \perp VC cu OP⊂(VAC)OP \subset (VAC), conform reciprocei teoremei celor trei perpendiculare rezultă că:

BP⊥VCBP \perp VC

Cum BP⊥VCBP \perp VC (BP⊂(VBC)BP \subset (VBC)) și OP⊥VCOP \perp VC (OP⊂(VAC)OP \subset (VAC)), unghiul plan corespunzător diedrului format de planele (VBC)(VBC) și (VAC)(VAC) este ∢BPO\sphericalangle BPO.

Deoarece BO⊥(VAC)BO \perp (VAC) și OP⊂(VAC)OP \subset (VAC), avem BO⊥OPBO \perp OP, deci triunghiul BOPBOP este dreptunghic în OO (∢BOP=90∘\sphericalangle BOP = 90^\circ).

Calculăm tangenta unghiului ∢BPO\sphericalangle BPO:

tg⁡(∢BPO)=BOOP=62665=2⋅56=106=53=153\operatorname{tg}(\sphericalangle BPO) = \frac{BO}{OP} = \frac{6\sqrt{2}}{\frac{6\sqrt{6}}{\sqrt{5}}} = \frac{\sqrt{2} \cdot \sqrt{5}}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{10}}{\sqrt{6}} = \sqrt{\frac{5}{3}} = \frac{\sqrt{15}}{3}

Tangenta unghiului format de planele (VBC)(VBC) și (VAC)(VAC) este 153\frac{\sqrt{15}}{3}.

(1 punct)