BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Maramureș

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Maramureș

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Sfertul numărului 242^4 este:

a) 22
b) 44
c) 232^3
d) 1616

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Sfertul unui număr reprezintă împărțirea acelui număr la 44 (sau înmulțirea cu 14\frac{1}{4}).

Calculăm valoarea numărului dat:

24=162^4 = 16

Apoi calculăm sfertul acestuia:

164=4\frac{16}{4} = 4

Alternativ, folosind regulile de calcul cu puteri cu aceeași bază:

244=2422=24−2=22=4\frac{2^4}{4} = \frac{2^4}{2^2} = 2^{4 - 2} = 2^2 = 4

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Cel mai mic element al mulțimii A={x∈Z∣−2024<x≤10}A = \{x \in \mathbb{Z} \mid -2024 < x \le 10\} este:

a) −2021-2021
b) −2023-2023
c) −2022-2022
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Elementele mulțimii AA sunt numere întregi (x∈Zx \in \mathbb{Z}) care verifică dubla inegalitate:

−2024<x≤10-2024 < x \le 10

Deoarece inegalitatea din stânga este strictă (−2024<x-2024 < x), cel mai mic număr întreg strict mai mare decât −2024-2024 este:

−2024+1=−2023-2024 + 1 = -2023

Mulțimea AA scrisă prin enumerarea elementelor este:

A={−2023,−2022,−2021,…,9,10}A = \{-2023, -2022, -2021, \dots, 9, 10\}

Așadar, cel mai mic element al mulțimii AA este −2023-2023.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Dacă a3=b4\frac{a}{3} = \frac{b}{4}, atunci 8a−6b8a - 6b este:

a) 33
b) 44
c) 00
d) 11

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din proporția dată, folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

a3=b4  ⟹  4a=3b\frac{a}{3} = \frac{b}{4} \implies 4a = 3b

Scădem 3b3b din ambii membri:

4a−3b=04a - 3b = 0

Expresia cerută este 8a−6b8a - 6b. Dând factor comun pe 22, obținem:

8a−6b=2(4a−3b)8a - 6b = 2(4a - 3b)

Înlocuind 4a−3b=04a - 3b = 0:

8a−6b=2⋅0=08a - 6b = 2 \cdot 0 = 0

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Se consideră numerele a=2−3a = 2 - \sqrt{3} și b=2+3b = 2 + \sqrt{3}. Media aritmetică a numerelor aa, bb și 88 este:

a) 22
b) 33
c) 333\sqrt{3}
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Media aritmetică a trei numere aa, bb și cc este definită ca:

ma=a+b+c3m_a = \frac{a + b + c}{3}

Calculăm mai întâi suma celor trei numere:

a+b+8=(2−3)+(2+3)+8a + b + 8 = (2 - \sqrt{3}) + (2 + \sqrt{3}) + 8

Termenii iraționali −3-\sqrt{3} și +3+\sqrt{3} se reduc:

a+b+8=2+2+8=12a + b + 8 = 2 + 2 + 8 = 12

Calculăm media aritmetică:

ma=123=4m_a = \frac{12}{3} = 4

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. Un obiect costă 200 lei200\text{ lei}. Afirmația: „După o scumpire de 15%15\% prețul obiectului va fi 215 lei215\text{ lei}.” este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm valoarea scumpirii de 15%15\% aplicată prețului de 200 lei200\text{ lei}:

15100⋅200=15⋅2=30 lei\frac{15}{100} \cdot 200 = 15 \cdot 2 = 30\text{ lei}

Prețul obiectului după scumpire devine:

200+30=230 lei200 + 30 = 230\text{ lei}

Deoarece 230 lei≠215 lei230\text{ lei} \neq 215\text{ lei}, afirmația dată este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. În tabelul de mai jos sunt temperaturile medii înregistrate pe parcursul unei săptămâni:

ZiuaLuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
Temperatura medie−3∘C-3^\circ\text{C}−2∘C-2^\circ\text{C}−1∘C-1^\circ\text{C}1∘C1^\circ\text{C}2∘C2^\circ\text{C}−1∘C-1^\circ\text{C}−3∘C-3^\circ\text{C}

Temperatura medie în acea săptămână a fost de:

a) 1∘C1^\circ\text{C}
b) −1∘C-1^\circ\text{C}
c) 0∘C0^\circ\text{C}
d) −7∘C-7^\circ\text{C}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Temperatura medie a săptămânii este media aritmetică a temperaturilor înregistrate în cele 77 zile:

Tmedie=(−3)+(−2)+(−1)+1+2+(−1)+(−3)7T_{\text{medie}} = \frac{(-3) + (-2) + (-1) + 1 + 2 + (-1) + (-3)}{7}

Calculăm suma temperaturilor de la numărător:

S=−3−2−1+1+2−1−3=−7∘CS = -3 - 2 - 1 + 1 + 2 - 1 - 3 = -7^\circ\text{C}

Așadar:

Tmedie=−77=−1∘CT_{\text{medie}} = \frac{-7}{7} = -1^\circ\text{C}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, CC este mijlocul segmentului ADAD și AB=3⋅BCAB = 3 \cdot BC. Dacă lungimea segmentului ADAD este egală cu 16 cm16\text{ cm}, atunci lungimea segmentului BCBC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 1 cm1\text{ cm}
b) 2 cm2\text{ cm}
c) 3 cm3\text{ cm}
d) 1,5 cm1,5\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt coliniare în această ordine. Deoarece CC este mijlocul segmentului ADAD, lungimea segmentului ACAC este jumătate din lungimea lui ADAD:

AC=AD2=162=8 cmAC = \frac{AD}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Punctul BB se află între AA și CC, prin urmare:

AC=AB+BCAC = AB + BC

Din ipoteză știm că AB=3⋅BCAB = 3 \cdot BC. Înlocuim în relația anterioară:

3⋅BC+BC=8  ⟹  4⋅BC=8  ⟹  BC=84=2 cm3 \cdot BC + BC = 8 \implies 4 \cdot BC = 8 \implies BC = \frac{8}{4} = 2\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, punctele AA, OO, BB sunt coliniare, în această ordine, iar măsura unghiului ∠COD\angle COD este egală cu 100∘100^\circ. Măsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor ∠AOC\angle AOC și ∠BOD\angle BOD este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 100∘100^\circ
b) 130∘130^\circ
c) 140∘140^\circ
d) 120∘120^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele A,O,BA, O, B fiind coliniare în această ordine, unghiul ∠AOB\angle AOB este un unghi alungit, având măsura de 180∘180^\circ:

∠AOC+∠COD+∠DOB=180∘\angle AOC + \angle COD + \angle DOB = 180^\circ

Înlocuind ∠COD=100∘\angle COD = 100^\circ, obținem suma celorlalte două unghiuri:

∠AOC+∠DOB=180∘−100∘=80∘\angle AOC + \angle DOB = 180^\circ - 100^\circ = 80^\circ

Fie (OM(OM bisectoarea unghiului ∠AOC\angle AOC și (ON(ON bisectoarea unghiului ∠BOD\angle BOD. Conform definiției bisectoarei:

∠MOC=∠AOC2și∠DON=∠DOB2\angle MOC = \frac{\angle AOC}{2} \quad \text{și} \quad \angle DON = \frac{\angle DOB}{2}

Adunând aceste două măsuri:

∠MOC+∠DON=∠AOC+∠DOB2=80∘2=40∘\angle MOC + \angle DON = \frac{\angle AOC + \angle DOB}{2} = \frac{80^\circ}{2} = 40^\circ

Unghiul format de bisectoarele (OM(OM și (ON(ON este ∠MON\angle MON:

∠MON=∠MOC+∠COD+∠DON=40∘+100∘=140∘\angle MON = \angle MOC + \angle COD + \angle DON = 40^\circ + 100^\circ = 140^\circ

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Pătratul ABCDABCD are lungimea diagonalei ACAC egală cu 6 cm6\text{ cm}. Perimetrul pătratului ABCDABCD este egal cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 18 cm18\text{ cm}
b) 155 cm15\sqrt{5}\text{ cm}
c) 122 cm12\sqrt{2}\text{ cm}
d) 153 cm15\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Notăm cu ll lungimea laturii pătratului ABCDABCD. Diagonala unui pătrat este dată de formula:

d=l2d = l\sqrt{2}

Avem AC=6 cmAC = 6\text{ cm}, deci:

l2=6  ⟹  l=62=622=32 cml\sqrt{2} = 6 \implies l = \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Perimetrul pătratului este de patru ori lungimea laturii:

PABCD=4⋅l=4⋅32=122 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4 \cdot l = 4 \cdot 3\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Triunghiul ABCABC are perimetrul egal cu 40 cm40\text{ cm}. Fie MM și NN mijloacele laturilor ABAB, respectiv ACAC, iar punctul DD este proiecția punctului AA pe dreapta BCBC. Perimetrul triunghiului MNDMND este egal cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 20 cm20\text{ cm}
b) 30 cm30\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 15 cm15\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Analizăm lungimile laturilor triunghiului MNDMND:

  1. MM este mijlocul laturii ABAB și NN este mijlocul laturii ACAC, deci segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, paralelă cu BCBC:
MN=BC2MN = \frac{BC}{2}
  1. Punctul DD este proiecția lui AA pe BCBC, prin urmare AD⊥BCAD \perp BC, ceea ce înseamnă că triunghiul ADBADB este dreptunghic în DD (∠ADB=90∘\angle ADB = 90^\circ). În acest triunghi, DMDM este mediana corespunzătoare ipotenuzei ABAB:
DM=AB2DM = \frac{AB}{2}
  1. În mod analog, triunghiul ADCADC este dreptunghic în DD (∠ADC=90∘\angle ADC = 90^\circ), iar DNDN este mediana corespunzătoare ipotenuzei ACAC:
DN=AC2DN = \frac{AC}{2}

Perimetrul triunghiului MNDMND este suma lungimilor laturilor sale:

PMND=MN+DM+DN=BC2+AB2+AC2=AB+BC+AC2=PABC2\mathcal{P}_{MND} = MN + DM + DN = \frac{BC}{2} + \frac{AB}{2} + \frac{AC}{2} = \frac{AB + BC + AC}{2} = \frac{\mathcal{P}_{ABC}}{2}

Știind că PABC=40 cm\mathcal{P}_{ABC} = 40\text{ cm}:

PMND=402=20 cm\mathcal{P}_{MND} = \frac{40}{2} = 20\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Fie ABAB diametru în cercul de centru OO și rază de lungime egală cu 5 cm5\text{ cm}. Dacă CD⊥ABCD \perp AB și lungimea segmentului ACAC este egală cu 8 cm8\text{ cm}, atunci aria patrulaterului ACBDACBD este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 24 cm224\text{ cm}^2
b) 25 cm225\text{ cm}^2
c) 20 cm220\text{ cm}^2
d) 48 cm248\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Raza cercului este R=5 cmR = 5\text{ cm}, deci lungimea diametrului ABAB este:

AB=2R=2⋅5=10 cmAB = 2R = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

Deoarece ABAB este diametru și punctul CC se află pe cerc, triunghiul ACBACB este înscris într-un semicerc, deci este dreptunghic în CC (∠ACB=90∘\angle ACB = 90^\circ).

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ACBACB:

BC=AB2−AC2=102−82=100−64=36=6 cmBC = \sqrt{AB^2 - AC^2} = \sqrt{10^2 - 8^2} = \sqrt{100 - 64} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

Fie HH punctul de intersecție dintre ABAB și CDCD. Deoarece diametrul ABAB este perpendicular pe coarda CDCD, ABAB este axă de simetrie a cercului și trece prin mijlocul corzii CDCD, deci HH este mijlocul lui CDCD, iar CD=2⋅CHCD = 2 \cdot CH.

Segmentul CHCH este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei ABAB în triunghiul dreptunghic ACBACB:

CH=AC⋅BCAB=8⋅610=4810=4,8 cmCH = \frac{AC \cdot BC}{AB} = \frac{8 \cdot 6}{10} = \frac{48}{10} = 4,8\text{ cm}

Lungimea corzii CDCD este:

CD=2⋅CH=2⋅4,8=9,6 cmCD = 2 \cdot CH = 2 \cdot 4,8 = 9,6\text{ cm}

Patrulaterul ACBDACBD are diagonalele perpendiculare (AB⊥CDAB \perp CD). Aria sa este dată de semiprodusul diagonalelor:

AACBD=AB⋅CD2=10⋅9,62=48 cm2\mathcal{A}_{ACBD} = \frac{AB \cdot CD}{2} = \frac{10 \cdot 9,6}{2} = 48\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. Aria bazei unui tetraedru regulat este egală cu 93 cm29\sqrt{3}\text{ cm}^2. Suma lungimilor muchiilor laterale este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 163 cm16\sqrt{3}\text{ cm}
b) 30 cm30\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 18 cm18\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Baza tetraedrului regulat este un triunghi echilateral cu latura de lungime ll. Aria bazei este:

Abaza˘=l234\mathcal{A}_{\text{bază}} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

Egalând cu valoarea dată în enunț:

l234=93  ⟹  l2=4⋅9=36  ⟹  l=6 cm\frac{l^2\sqrt{3}}{4} = 9\sqrt{3} \implies l^2 = 4 \cdot 9 = 36 \implies l = 6\text{ cm}

Într-un tetraedru regulat, toate cele 66 muchii sunt congruente. Muchiile laterale sunt în număr de 33, fiecare având lungimea egală cu l=6 cml = 6\text{ cm}.

Suma lungimilor muchiilor laterale este:

S=3⋅l=3⋅6=18 cmS = 3 \cdot l = 3 \cdot 6 = 18\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL AL III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Prețul unui obiect este egal cu 2000 lei2000\text{ lei} și se micșorează cu 20%20\%. După un timp, același obiect se ieftinește din nou cu 20%20\%.

(3p) a) Aflați cât costă obiectul după cele două ieftiniri.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie P0=2000 leiP_0 = 2000\text{ lei} prețul inițial al obiectului.

Calculăm valoarea primei ieftiniri (20%20\% din P0P_0):

20100⋅2000=400 lei\frac{20}{100} \cdot 2000 = 400\text{ lei}

Prețul obiectului după prima ieftinire este:

P1=2000−400=1600 leiP_1 = 2000 - 400 = 1600\text{ lei}

A doua ieftinire de 20%20\% se aplică la noul preț P1P_1:

20100⋅1600=320 lei\frac{20}{100} \cdot 1600 = 320\text{ lei}

Prețul final al obiectului după cele două ieftiniri este:

P2=1600−320=1280 leiP_2 = 1600 - 320 = 1280\text{ lei}

(3 puncte)

(2p) b) Cu ce procent ar trebui să se ieftinească obiectul, o singură dată, astfel ca prețul acestuia să fie egal cu 1280 lei1280\text{ lei}?

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Notăm cu p%p\% procentul necesar de ieftinire unică aplicat prețului inițial de 2000 lei2000\text{ lei}.

Diferența dintre prețul inițial și prețul dorit este:

2000−1280=720 lei2000 - 1280 = 720\text{ lei}

Scriem ecuația procentuală:

p100⋅2000=720\frac{p}{100} \cdot 2000 = 720

Simplificând prin 100100:

20⋅p=720  ⟹  p=72020=3620 \cdot p = 720 \implies p = \frac{720}{20} = 36

Așadar, obiectul ar trebui să se ieftinească, o singură dată, cu un procent de 36%36\%.

(2 puncte)


2. Fie x=144+218−(3)2x = \sqrt{144} + 2\sqrt{18} - (\sqrt{3})^2.

(2p) a) Arătați că x=9+62x = 9 + 6\sqrt{2}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm fiecare termen al expresiei xx:

144=12\sqrt{144} = 12 218=29⋅2=2⋅32=622\sqrt{18} = 2\sqrt{9 \cdot 2} = 2 \cdot 3\sqrt{2} = 6\sqrt{2} (3)2=3(\sqrt{3})^2 = 3

Înlocuim rezultatele obținute în expresia lui xx:

x=12+62−3=(12−3)+62=9+62x = 12 + 6\sqrt{2} - 3 = (12 - 3) + 6\sqrt{2} = 9 + 6\sqrt{2}

Am arătat că x=9+62x = 9 + 6\sqrt{2}.

(2 puncte)

(3p) b) Determinați numărul pozitiv yy pentru care media geometrică a numerelor xx și yy este 36+272\sqrt{36 + 27\sqrt{2}}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Media geometrică a două numere reale pozitive xx și yy este definită prin formula:

mg=x⋅ym_g = \sqrt{x \cdot y}

Conform ipotezei:

x⋅y=36+272\sqrt{x \cdot y} = \sqrt{36 + 27\sqrt{2}}

Ridicăm la pătrat ambii membri ai egalității:

x⋅y=36+272x \cdot y = 36 + 27\sqrt{2}

Înlocuim valoarea lui x=9+62x = 9 + 6\sqrt{2}:

(9+62)⋅y=36+272  ⟹  y=36+2729+62(9 + 6\sqrt{2}) \cdot y = 36 + 27\sqrt{2} \implies y = \frac{36 + 27\sqrt{2}}{9 + 6\sqrt{2}}

Dăm factor comun la numărător pe 99 și la numitor pe 33:

y=9(4+32)3(3+22)=3(4+32)3+22y = \frac{9(4 + 3\sqrt{2})}{3(3 + 2\sqrt{2})} = \frac{3(4 + 3\sqrt{2})}{3 + 2\sqrt{2}}

Raționalizăm numitorul prin amplificare cu conjugata 3−223 - 2\sqrt{2}:

(3+22)(3−22)=32−(22)2=9−8=1(3 + 2\sqrt{2})(3 - 2\sqrt{2}) = 3^2 - (2\sqrt{2})^2 = 9 - 8 = 1

Efectuăm calculul la numărător:

(4+32)(3−22)=12−82+92−6⋅2=12+2−12=2(4 + 3\sqrt{2})(3 - 2\sqrt{2}) = 12 - 8\sqrt{2} + 9\sqrt{2} - 6 \cdot 2 = 12 + \sqrt{2} - 12 = \sqrt{2}

Rezultă:

y=3⋅2=32y = 3 \cdot \sqrt{2} = 3\sqrt{2}

Deoarece 32>03\sqrt{2} > 0, numărul pozitiv căutat este y=32y = 3\sqrt{2}.

(3 puncte)


3. Se consideră mulțimile:

A={x∈R∣∣x+2∣≤3}șiB={x∈R  |  1<3x+82≤13}A = \{x \in \mathbb{R} \mid |x + 2| \le 3\} \quad \text{și} \quad B = \left\{x \in \mathbb{R} \;\middle|\; 1 < \frac{3x + 8}{2} \le 13\right\}

(2p) a) Arătați că A=[−5,1]A = [-5, 1].

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Inegalitatea cu modul ∣x+2∣≤3|x + 2| \le 3 este echivalentă cu dubla inegalitate:

−3≤x+2≤3-3 \le x + 2 \le 3

Scădem 22 din toți termenii:

−3−2≤x≤3−2  ⟺  −5≤x≤1-3 - 2 \le x \le 3 - 2 \iff -5 \le x \le 1

Deoarece x∈Rx \in \mathbb{R}, soluția este intervalul închis:

A=[−5,1]A = [-5, 1]

(2 puncte)

(3p) b) Determinați (A∩B)∩Z(A \cap B) \cap \mathbb{Z}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvăm mai întâi dubla inegalitate care definește mulțimea BB:

1<3x+82≤131 < \frac{3x + 8}{2} \le 13

Înmulțim toți membrii cu 22:

2<3x+8≤262 < 3x + 8 \le 26

Scădem 88 din toți termenii:

2−8<3x≤26−8  ⟺  −6<3x≤182 - 8 < 3x \le 26 - 8 \iff -6 < 3x \le 18

Împărțim toți membrii la 33:

−2<x≤6-2 < x \le 6

Așadar, mulțimea BB este intervalul:

B=(−2,6]B = (-2, 6]

Determinăm intersecția celor două intervale AA și BB:

A∩B=[−5,1]∩(−2,6]=(−2,1]A \cap B = [-5, 1] \cap (-2, 6] = (-2, 1]

Elementele întregi ale acestei mulțimi sunt numerele întregi strict mai mari decât −2-2 și mai mici sau egale cu 11:

(A∩B)∩Z=(−2,1]∩Z={−1,0,1}(A \cap B) \cap \mathbb{Z} = (-2, 1] \cap \mathbb{Z} = \{-1, 0, 1\}

(3 puncte)


4. În figura alăturată, ABCDABCD este un trapez dreptunghic cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, BC=CD=5 cmBC = CD = 5\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arătați că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 26 cm226\text{ cm}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție geometrică rezolvare

Fie C′∈[AB]C' \in [AB] proiecția punctului CC pe baza mare ABAB, deci CC′⊥ABCC' \perp AB.

Deoarece trapezul este dreptunghic cu ∠A=∠D=90∘\angle A = \angle D = 90^\circ și CD∥ABCD \parallel AB, patrulaterul AC′CDAC'CD are trei unghiuri drepte, deci este dreptunghi.

Rezultă:

AC′=CD=5 cmșiAD=CC′AC' = CD = 5\text{ cm} \quad \text{și} \quad AD = CC'

Deoarece C′∈[AB]C' \in [AB] și AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, lungimea segmentului C′BC'B este:

C′B=AB−AC′=8−5=3 cmC'B = AB - AC' = 8 - 5 = 3\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic CC′BCC'B (∠CC′B=90∘\angle CC'B = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea CC′CC':

CC′=BC2−C′B2=52−32=25−9=16=4 cmCC' = \sqrt{BC^2 - C'B^2} = \sqrt{5^2 - 3^2} = \sqrt{25 - 9} = \sqrt{16} = 4\text{ cm}

Astfel, înălțimea trapezului este AD=CC′=4 cmAD = CC' = 4\text{ cm}.

Calculăm aria trapezului ABCDABCD:

AABCD=(AB+CD)⋅AD2=(8+5)⋅42=13⋅2=26 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} = \frac{(8 + 5) \cdot 4}{2} = 13 \cdot 2 = 26\text{ cm}^2

(2 puncte)

(3p) b) Dacă punctul MM aparține segmentului ABAB astfel încât lungimea segmentului AMAM este egală cu 3 cm3\text{ cm}, arătați că CM⊥BDCM \perp BD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul MM aparține segmentului [AB][AB], iar AM=3 cmAM = 3\text{ cm}.

Calculăm lungimea segmentului MBMB:

MB=AB−AM=8−3=5 cmMB = AB - AM = 8 - 3 = 5\text{ cm}

Analizăm proprietățile patrulaterului MBCDMBCD:

  1. Baza mică CDCD este paralelă cu baza mare ABAB, iar M∈[AB]M \in [AB], prin urmare:
CD∥MBCD \parallel MB
  1. Lungimile laturilor opuse sunt egale:
CD=5 cmșiMB=5 cm  ⟹  CD=MBCD = 5\text{ cm} \quad \text{și} \quad MB = 5\text{ cm} \implies CD = MB

Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci MBCDMBCD este paralelogram.

  1. Din ipoteză avem BC=5 cmBC = 5\text{ cm}. Prin urmare:
MB=BC=5 cmMB = BC = 5\text{ cm}

Un paralelogram care are două laturi consecutive congruente este romb. Așadar, MBCDMBCD este romb.

Într-un romb, diagonalele sunt perpendiculare. Deoarece diagonalele rombului MBCDMBCD sunt segmentele CMCM și BDBD, deducem direct:

CM⊥BDCM \perp BD

(3 puncte)


5. Se consideră triunghiul echilateral ABCABC. Punctele DD și EE sunt situate pe latura BCBC, astfel încât BD=DE=EC=6 cmBD = DE = EC = 6\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 54 cm54\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție geometrică rezolvare

Punctele DD și EE se află pe latura [BC][BC] în ordinea B,D,E,CB, D, E, C. Lungimea laturii BCBC este suma celor trei segmente:

BC=BD+DE+EC=6+6+6=18 cmBC = BD + DE + EC = 6 + 6 + 6 = 18\text{ cm}

Triunghiul ABCABC fiind echilateral, toate cele trei laturi au lungimi egale:

AB=BC=CA=18 cmAB = BC = CA = 18\text{ cm}

Perimetrul triunghiului ABCABC este:

PABC=3⋅18=54 cm\mathcal{P}_{ABC} = 3 \cdot 18 = 54\text{ cm}

(2 puncte)

(3p) b) Calculați sinusul unghiului ∠DAE\angle DAE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie MM mijlocul segmentului [DE][DE]. Cum DE=6 cmDE = 6\text{ cm}, avem:

DM=ME=DE2=62=3 cmDM = ME = \frac{DE}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

Calculăm distanțele de la BB și CC la punctul MM:

BM=BD+DM=6+3=9 cmșiMC=ME+EC=3+6=9 cmBM = BD + DM = 6 + 3 = 9\text{ cm} \quad \text{și} \quad MC = ME + EC = 3 + 6 = 9\text{ cm}

Rezultă că MM este și mijlocul laturii [BC][BC].

În triunghiul echilateral ABCABC, mediana AMAM este și înălțime, deci AM⊥BCAM \perp BC. Lungimea înălțimii este:

AM=BC32=1832=93 cmAM = \frac{BC\sqrt{3}}{2} = \frac{18\sqrt{3}}{2} = 9\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic AMDAMD (∠AMD=90∘\angle AMD = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea lui ADAD:

AD2=AM2+DM2=(93)2+32=81⋅3+9=243+9=252AD^2 = AM^2 + DM^2 = (9\sqrt{3})^2 + 3^2 = 81 \cdot 3 + 9 = 243 + 9 = 252 AD=252=36⋅7=67 cmAD = \sqrt{252} = \sqrt{36 \cdot 7} = 6\sqrt{7}\text{ cm}

Datorită simetriei față de AMAM (sau aplicând Pitagora în △AME\triangle AME), obținem:

AE=67 cmAE = 6\sqrt{7}\text{ cm}

Triunghiul ADEADE este isoscel cu AD=AE=67 cmAD = AE = 6\sqrt{7}\text{ cm} și baza DE=6 cmDE = 6\text{ cm}.

Exprimăm aria triunghiului ADEADE în două moduri:

  1. Folosind baza DEDE și înălțimea AMAM:
AADE=DE⋅AM2=6⋅932=273 cm2\mathcal{A}_{ADE} = \frac{DE \cdot AM}{2} = \frac{6 \cdot 9\sqrt{3}}{2} = 27\sqrt{3}\text{ cm}^2
  1. Folosind formula trigonometrică a ariei:
AADE=AD⋅AE⋅sin⁡(∠DAE)2\mathcal{A}_{ADE} = \frac{AD \cdot AE \cdot \sin(\angle DAE)}{2}

Înlocuim valorile:

AADE=(67)⋅(67)⋅sin⁡(∠DAE)2=36⋅7⋅sin⁡(∠DAE)2=126⋅sin⁡(∠DAE)\mathcal{A}_{ADE} = \frac{(6\sqrt{7}) \cdot (6\sqrt{7}) \cdot \sin(\angle DAE)}{2} = \frac{36 \cdot 7 \cdot \sin(\angle DAE)}{2} = 126 \cdot \sin(\angle DAE)

Egalăm cele două expresii ale ariei:

126⋅sin⁡(∠DAE)=273  ⟹  sin⁡(∠DAE)=273126126 \cdot \sin(\angle DAE) = 27\sqrt{3} \implies \sin(\angle DAE) = \frac{27\sqrt{3}}{126}

Simplificăm fracția prin 99:

sin⁡(∠DAE)=3314\sin(\angle DAE) = \frac{3\sqrt{3}}{14}

(3 puncte)


6. În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu diagonala AC′AC' de 100 cm100\text{ cm}, avem AB=64 cmAB = 64\text{ cm}, BC=48 cmBC = 48\text{ cm}, AA′=60 cmAA' = 60\text{ cm}, iar MM este un punct pe muchia BB′BB'.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arătați că triunghiul A′BCA'BC este dreptunghic.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție geometrică rezolvare

În paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', baza ABCDABCD este dreptunghi, deci:

BC⊥ABBC \perp AB

Muchia laterală BB′BB' este perpendiculară pe planul bazei, deci:

BC⊥BB′BC \perp BB'

Deoarece dreapta BCBC este perpendiculară pe două drepte concurente (ABAB și BB′BB') din planul feței (ABB′A′)(ABB'A'), rezultă că BCBC este perpendiculară pe întreg planul:

BC⊥(ABB′A′)BC \perp (ABB'A')

Dreapta A′BA'B este situată în planul (ABB′A′)(ABB'A'). Conform definiției dreptei perpendiculare pe un plan, BCBC este perpendiculară pe orice dreaptă din acest plan, deci:

BC⊥A′B  ⟹  ∠A′BC=90∘BC \perp A'B \implies \angle A'BC = 90^\circ

Așadar, triunghiul A′BCA'BC este dreptunghic în BB.

(2 puncte)

(3p) b) Arătați că valoarea perimetrului triunghiului A′MCA'MC nu poate fi mai mică de 227 cm227\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Perimetrul triunghiului A′MCA'MC este:

PA′MC=A′C+A′M+MC\mathcal{P}_{A'MC} = A'C + A'M + MC

Calculăm lungimea segmentului A′CA'C. În triunghiul dreptunghic A′BCA'BC (∠A′BC=90∘\angle A'BC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

Mai întâi, în dreptunghiul ABB′A′ABB'A':

A′B2=AB2+AA′2=642+602=4096+3600=7696A'B^2 = AB^2 + AA'^2 = 64^2 + 60^2 = 4096 + 3600 = 7696

Apoi, în triunghiul dreptunghic A′BCA'BC:

A′C=A′B2+BC2=7696+482=7696+2304=10000=100 cmA'C = \sqrt{A'B^2 + BC^2} = \sqrt{7696 + 48^2} = \sqrt{7696 + 2304} = \sqrt{10000} = 100\text{ cm}

Lungimea segmentului A′C=100 cmA'C = 100\text{ cm} este constantă (fiind lungimea diagonalei paralelipipedului dreptunghic). Prin urmare:

PA′MC=100+(A′M+MC)\mathcal{P}_{A'MC} = 100 + (A'M + MC)

Pentru a minimiza perimetrul, trebuie să determinăm valoarea minimă a sumei A′M+MCA'M + MC, unde MM este un punct pe muchia [BB′][BB'].

Desfășurăm în același plan fețele adiacente ABB′A′ABB'A' și BCC′B′BCC'B' prin rotirea feței BCC′B′BCC'B' în jurul muchiei comune BB′BB'. În planul desfășurării:

  • Punctele A,B,CA, B, C sunt coliniare, iar A′,B′,C′A', B', C' sunt coliniare;
  • AB=64 cmAB = 64\text{ cm}, BC=48 cmBC = 48\text{ cm}, deci AC=AB+BC=64+48=112 cmAC = AB + BC = 64 + 48 = 112\text{ cm};
  • AA′=BB′=CC′=60 cmAA' = BB' = CC' = 60\text{ cm} și CC′⊥ACCC' \perp AC.

Distanța minimă între punctul A′A' și punctul CC, trecând printr-un punct MM situat pe muchia BB′BB', este lungimea segmentului de dreaptă ce unește A′A' cu CC în planul desfășurării:

A′M+MC≥A′Cdesfa˘șurareA'M + MC \ge A'C_{\text{desfășurare}}

În triunghiul dreptunghic din desfășurare, având catetele AC=112 cmAC = 112\text{ cm} și AA′=60 cmAA' = 60\text{ cm}, ipotenuza este:

A′Cdesfa˘șurare=AC2+AA′2=1122+602=12544+3600=16144 cmA'C_{\text{desfășurare}} = \sqrt{AC^2 + AA'^2} = \sqrt{112^2 + 60^2} = \sqrt{12544 + 3600} = \sqrt{16144}\text{ cm}

Comparăm 16144\sqrt{16144} cu 127127:

1272=16129127^2 = 16129

Deoarece 16144>1612916144 > 16129, avem:

16144>16129=127 cm\sqrt{16144} > \sqrt{16129} = 127\text{ cm}

Rezultă:

A′M+MC≥16144>127 cmA'M + MC \ge \sqrt{16144} > 127\text{ cm}

Adunând lungimea diagonalei A′C=100 cmA'C = 100\text{ cm}, obținem:

PA′MC=100+(A′M+MC)>100+127=227 cm\mathcal{P}_{A'MC} = 100 + (A'M + MC) > 100 + 127 = 227\text{ cm}

Prin urmare, valoarea perimetrului triunghiului A′MCA'MC este strict mai mare de 227 cm227\text{ cm}, deci nu poate fi mai mică de 227 cm227\text{ cm}.

(3 puncte)