BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Ilfov

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Ilfov

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Mulțimea numerelor reale mai mici decât −3-3 este:

a) (−3;+∞)(-3; +\infty)
b) (−∞;3)(-\infty; 3)
c) (−∞;−3)(-\infty; -3)
d) (−3;3)(-3; 3)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele reale mai mici strict decât −3-3 satisfac inecuația x<−3x < -3.

În scriere cu intervale de numere reale, această mulțime reprezintă intervalul deschis nemărginit la stânga:

x∈(−∞,−3)x \in (-\infty, -3)

Răspuns corect: c).

(5 puncte)


2. Media aritmetică a numerelor a=16a = 16 și b=4b = 4 este mai mare decât media lor geometrică cu:

a) 1212
b) 1010
c) 88
d) 22

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=16+42=202=10m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{16 + 4}{2} = \frac{20}{2} = 10

Calculăm media geometrică a numerelor aa și bb:

mg=a⋅b=16⋅4=64=8m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{16 \cdot 4} = \sqrt{64} = 8

Diferența dintre media aritmetică și media geometrică este:

ma−mg=10−8=2m_a - m_g = 10 - 8 = 2

Răspuns corect: d).

(5 puncte)


3. Dintre numerele 27\sqrt{27}, 77, 203\frac{20}{3} și 434\sqrt{3}, cel mai mare este:

a) 203\frac{20}{3}
b) 27\sqrt{27}
c) 77
d) 434\sqrt{3}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Comparăm cele patru numere reale prin introducerea factorilor sub radical sau prin ridicare la pătrat:

  • 27\sqrt{27} are pătratul (27)2=27(\sqrt{27})^2 = 27;
  • 7=497 = \sqrt{49} are pătratul 72=497^2 = 49;
  • 203=4009=44,(4)\frac{20}{3} = \sqrt{\frac{400}{9}} = \sqrt{44{,}(4)} are pătratul (203)2=4009≈44,44\left(\frac{20}{3}\right)^2 = \frac{400}{9} \approx 44{,}44;
  • 43=42⋅3=16⋅3=484\sqrt{3} = \sqrt{4^2 \cdot 3} = \sqrt{16 \cdot 3} = \sqrt{48} are pătratul (43)2=48(4\sqrt{3})^2 = 48.

Comparând valorile de sub radical:

27<44,44<48<4927 < 44{,}44 < 48 < 49

Rezultă ordinea strictă:

27<203<43<7\sqrt{27} < \frac{20}{3} < 4\sqrt{3} < 7

Așadar, cel mai mare număr este 77.

Răspuns corect: c).

(5 puncte)


4. În tabelul alăturat sunt trecute cantitățile dintr-un anumit produs vândute pe parcursul a cinci zile consecutive.

Ziua12345
Cantitatea200184210216195

Cantitatea vândută în medie pe zi din acest produs a fost:

a) 200200
b) 201201
c) 205205
d) 221221

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Cantitatea medie vândută pe zi reprezintă media aritmetică a cantităților din cele 5 zile:

m=200+184+210+216+1955m = \frac{200 + 184 + 210 + 216 + 195}{5}

Calculăm suma din numărător:

200+184+210+216+195=1005200 + 184 + 210 + 216 + 195 = 1005

Efectuăm împărțirea:

m=10055=201m = \frac{1005}{5} = 201

Răspuns corect: b).

(5 puncte)


5. Patru elevi au format proporții cu numerele 66, 99, 1616, 2424, conform datelor din tabel:

AndreiBogdanCiprianDan
166=249\frac{16}{6} = \frac{24}{9}96=2416\frac{9}{6} = \frac{24}{16}624=916\frac{6}{24} = \frac{9}{16}924=616\frac{9}{24} = \frac{6}{16}

Cel care a greșit în scrierea proporției este:

a) Bogdan
b) Dan
c) Ciprian
d) Andrei

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-o proporție ab=cd\frac{a}{b} = \frac{c}{d}, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: a⋅d=b⋅ca \cdot d = b \cdot c.

Observăm că pentru numerele date:

6⋅24=144și9⋅16=1446 \cdot 24 = 144 \quad \text{și} \quad 9 \cdot 16 = 144

Deci produsele în cruce corecte trebuie să verifice egalitatea 144=144144 = 144.

Verificăm egalitățile scrise de fiecare elev:

  • Andrei: 166=249  ⟺  16⋅9=6⋅24  ⟺  144=144\frac{16}{6} = \frac{24}{9} \iff 16 \cdot 9 = 6 \cdot 24 \iff 144 = 144 (Adevărat)
  • Bogdan: 96=2416  ⟺  9⋅16=6⋅24  ⟺  144=144\frac{9}{6} = \frac{24}{16} \iff 9 \cdot 16 = 6 \cdot 24 \iff 144 = 144 (Adevărat)
  • Ciprian: 624=916  ⟺  6⋅16=24⋅9  ⟺  96=216\frac{6}{24} = \frac{9}{16} \iff 6 \cdot 16 = 24 \cdot 9 \iff 96 = 216 (Fals, deoarece 96≠21696 \neq 216)
  • Dan: 924=616  ⟺  9⋅16=24⋅6  ⟺  144=144\frac{9}{24} = \frac{6}{16} \iff 9 \cdot 16 = 24 \cdot 6 \iff 144 = 144 (Adevărat)

Elevul care a greșit este Ciprian.

Răspuns corect: c).

(5 puncte)


6. Ela spune că dacă un număr natural este prim, atunci el are doi divizori naturali. Afirmația Elei este:

a) Falsă
b) Adevărată

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform definiției, un număr natural p≥2p \ge 2 se numește prim dacă admite exact doi divizori naturali distincți: numărul 11 și numărul însuși (pp).

Prin urmare, orice număr prim are exact doi divizori naturali.

Afirmația Elei este adevărată.

Răspuns corect: b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat segmentul ABAB cu lungimea de 10 cm10\text{ cm}. Punctul AA este mijlocul segmentului CBCB, iar punctul DD este simetricul punctului CC față de punctul BB.

Segmentul AB

Lungimea segmentului ADAD este:

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 20 cm20\text{ cm}
c) 30 cm30\text{ cm}
d) 40 cm40\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece AA este mijlocul segmentului CBCB, punctele C,A,BC, A, B sunt coliniare în această ordine și avem:

CA=AB=10 cm  ⟹  CB=CA+AB=10+10=20 cmCA = AB = 10\text{ cm} \implies CB = CA + AB = 10 + 10 = 20\text{ cm}

Punctul DD este simetricul punctului CC față de BB, ceea ce înseamnă că BB este mijlocul segmentului CDCD:

BD=CB=20 cmBD = CB = 20\text{ cm}

Punctele se succed pe dreaptă în ordinea C−A−B−DC - A - B - D. Lungimea segmentului ADAD este:

AD=AB+BD=10 cm+20 cm=30 cmAD = AB + BD = 10\text{ cm} + 20\text{ cm} = 30\text{ cm}

Răspuns corect: c).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, semidreapta OCOC este bisectoarea ∢AOB\sphericalangle AOB și semidreapta ODOD este bisectoarea ∢BOC\sphericalangle BOC. Dacă ∢COD=15∘\sphericalangle COD = 15^\circ, atunci ∢AOD\sphericalangle AOD are măsura de:

Unghiuri și bisectoare

a) 60∘60^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 30∘30^\circ
d) 15∘15^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului ∢BOC\sphericalangle BOC, de unde:

∢BOD=∢COD=15∘\sphericalangle BOD = \sphericalangle COD = 15^\circ

Măsura unghiului ∢BOC\sphericalangle BOC este:

∢BOC=∢BOD+∢COD=15∘+15∘=30∘\sphericalangle BOC = \sphericalangle BOD + \sphericalangle COD = 15^\circ + 15^\circ = 30^\circ

Semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB, deci:

∢AOC=∢BOC=30∘\sphericalangle AOC = \sphericalangle BOC = 30^\circ

Semidreapta OCOC este situată în interiorul unghiului ∢AOD\sphericalangle AOD, așadar măsura unghiului ∢AOD\sphericalangle AOD este:

∢AOD=∢AOC+∢COD=30∘+15∘=45∘\sphericalangle AOD = \sphericalangle AOC + \sphericalangle COD = 30^\circ + 15^\circ = 45^\circ

Răspuns corect: b).

(5 puncte)


3. În figura următoare este reprezentat un triunghi ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și BC=83 cmBC = 8\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii ACAC.

Triunghi dreptunghic ABC

Lungimea segmentului BMBM este egală cu:

a) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}
b) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
c) 46 cm4\sqrt{6}\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

BC2=AB2+AC2  ⟹  AC2=BC2−AB2BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies AC^2 = BC^2 - AB^2

Înlocuim valorile date:

AC2=(83)2−82=192−64=128AC^2 = (8\sqrt{3})^2 - 8^2 = 192 - 64 = 128 AC=128=64⋅2=82 cmAC = \sqrt{128} = \sqrt{64 \cdot 2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}

Punctul MM fiind mijlocul catetei ACAC:

AM=AC2=822=42 cmAM = \frac{AC}{2} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BAMBAM (∢BAM=90∘\sphericalangle BAM = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BMBM:

BM2=AB2+AM2=82+(42)2=64+32=96BM^2 = AB^2 + AM^2 = 8^2 + (4\sqrt{2})^2 = 64 + 32 = 96 BM=96=16⋅6=46 cmBM = \sqrt{96} = \sqrt{16 \cdot 6} = 4\sqrt{6}\text{ cm}

Răspuns corect: c).

(5 puncte)


4. În figura următoare este reprezentat rombul ABCDABCD cu măsura unghiului ∢BAD\sphericalangle BAD de 45∘45^\circ și lungimea laturii AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.

Romb ABCD

Aria rombului este egală cu:

a) 182 cm218\sqrt{2}\text{ cm}^2
b) 362 cm236\sqrt{2}\text{ cm}^2
c) 18 cm218\text{ cm}^2
d) 36 cm236\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rombul ABCDABCD are toate cele patru laturi congruente: AB=AD=6 cmAB = AD = 6\text{ cm}.

Aria rombului poate fi calculată cu formula trigonometrică a ariei:

AABCD=AB⋅AD⋅sin⁡(∢BAD)\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD \cdot \sin(\sphericalangle BAD)

Înlocuim valorile:

AABCD=6⋅6⋅sin⁡45∘=36⋅22=182 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 6 \cdot 6 \cdot \sin 45^\circ = 36 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm}^2

Răspuns corect: a).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat un trapez isoscel ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD. Diagonala ACAC este perpendiculară pe latura BCBC, AC=6 cmAC = 6\text{ cm}, iar măsura unghiului ∢ADC=120∘\sphericalangle ADC = 120^\circ.

Trapez isoscel ABCD

Lungimea segmentului ADAD este egală cu:

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
d) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În trapezul isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, unghiurile alăturate laturii neparalele ADAD sunt suplementare:

∢DAB=180∘−∢ADC=180∘−120∘=60∘\sphericalangle DAB = 180^\circ - \sphericalangle ADC = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Trapezul fiind isoscel, unghiurile de la baza mare sunt egale:

∢ABC=∢DAB=60∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle DAB = 60^\circ

De asemenea, laturile neparalele sunt egale: AD=BCAD = BC.

Triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC (AC⊥BCAC \perp BC), cu ∢ABC=60∘\sphericalangle ABC = 60^\circ. Măsura celuilalt unghi ascuțit este:

∢CAB=90∘−60∘=30∘\sphericalangle CAB = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic ABCABC, aplicăm funcția tangentă pentru unghiul de 60∘60^\circ:

tan⁡(∢ABC)=ACBC  ⟹  tan⁡60∘=6BC\tan(\sphericalangle ABC) = \frac{AC}{BC} \implies \tan 60^\circ = \frac{6}{BC} 3=6BC  ⟹  BC=63=633=23 cm\sqrt{3} = \frac{6}{BC} \implies BC = \frac{6}{\sqrt{3}} = \frac{6\sqrt{3}}{3} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Deoarece trapezul este isoscel, avem:

AD=BC=23 cmAD = BC = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Răspuns corect: c).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCDABCD cu aria unei fețe egală cu 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2.

Tetraedru regulat ABCD

Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului regulat este egală cu:

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 36 cm36\text{ cm}
d) 72 cm72\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll lungimea unei muchii a tetraedrului regulat. Fiecare dintre cele 4 fețe este un triunghi echilateral cu latura ll.

Aria unei fețe este:

Afața˘=l234\mathcal{A}_{\text{față}} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

Egalăm cu valoarea dată în ipoteză:

l234=363  ⟹  l2=36⋅4=144  ⟹  l=12 cm\frac{l^2\sqrt{3}}{4} = 36\sqrt{3} \implies l^2 = 36 \cdot 4 = 144 \implies l = 12\text{ cm}

Un tetraedru are 66 muchii, iar în cazul tetraedrului regulat toate cele 66 muchii sunt de lungimi egale:

S=6⋅l=6⋅12 cm=72 cmS = 6 \cdot l = 6 \cdot 12\text{ cm} = 72\text{ cm}

Răspuns corect: d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Un turist a parcurs un traseu în care a atins 3 vârfuri muntoase, în trei etape ale unei zile. În prima etapă a plecat de la Lacul Bâlea și a ajuns pe vârful Vânătarea lui Buteanu (2509 m), parcurgând o cincime din etapa a doua, în care a mers până pe vârful Moldoveanu (2544 m), iar în a treia etapă a mers cu 50%50\% mai mult decât în a doua etapă, mergând până pe vârful Dara (2500 m).

(2p) a) Verifică dacă distanța parcursă în cea de-a treia etapă este mai mare decât cea parcursă în primele două etape la un loc.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx distanța parcursă de turist în prima etapă.

Conform enunțului, distanța din prima etapă reprezintă o cincime din distanța parcursă în a doua etapă:

Etapa I: x\text{Etapa I: } x Etapa a II-a: 5x\text{Etapa a II-a: } 5x

În a treia etapă a parcurs cu 50%50\% mai mult decât în a doua etapă:

Etapa a III-a: 5x+50%⋅5x=5x+0,5⋅5x=5x+2,5x=7,5x\text{Etapa a III-a: } 5x + 50\% \cdot 5x = 5x + 0{,}5 \cdot 5x = 5x + 2{,}5x = 7{,}5x

Calculăm suma distanțelor parcurse în primele două etape la un loc:

Etapa I+Etapa a II-a=x+5x=6x\text{Etapa I} + \text{Etapa a II-a} = x + 5x = 6x

Comparăm distanța din a treia etapă cu suma primelor două:

7,5x>6x(deoarece x>0)7{,}5x > 6x \quad (\text{deoarece } x > 0)

Așadar, distanța parcursă în cea de-a treia etapă este mai mare decât distanța parcursă în primele două etape la un loc.

(2 puncte)

(3p) b) Știind că lungimea traseului este de 27 km27\text{ km}, determinați care este distanța parcursă în a doua etapă.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Lungimea totală a traseului este suma distanțelor parcurse în cele trei etape:

x+5x+7,5x=27x + 5x + 7{,}5x = 27

Adunăm termenii:

13,5x=2713{,}5x = 27

Aflăm valoarea lui xx:

x=2713,5=2 kmx = \frac{27}{13{,}5} = 2\text{ km}

Distanța parcursă în a doua etapă este:

d2=5x=5⋅2 km=10 kmd_2 = 5x = 5 \cdot 2\text{ km} = 10\text{ km}

(3 puncte)


2. Se consideră mulțimile:

A={x∈R∣∣x+1∣<3}A = \{x \in \mathbb{R} \mid |x + 1| < 3\}

și

B={x∈R  |  −1<2x−1−3≤1}B = \left\{x \in \mathbb{R} \;\middle|\; -1 < \frac{2x - 1}{-3} \le 1\right\}

(2p) a) Verificați dacă 0∈A0 \in A.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Înlocuim x=0x = 0 în relația care definește mulțimea AA:

∣0+1∣=∣1∣=1|0 + 1| = |1| = 1

Deoarece 1<31 < 3, inegalitatea este adevărată.

Prin urmare:

0∈A0 \in A

(2 puncte)

(3p) b) Determinați A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm intervalul corespunzător mulțimii AA:

∣x+1∣<3  ⟺  −3<x+1<3|x + 1| < 3 \iff -3 < x + 1 < 3

Scădem 11 din toți membrii:

−4<x<2  ⟹  A=(−4,2)-4 < x < 2 \implies A = (-4, 2)

Determinăm intervalul corespunzător mulțimii BB:

−1<2x−1−3≤1-1 < \frac{2x - 1}{-3} \le 1

Înmulțim întreaga inegalitate cu numărul negativ −3-3, ceea ce inversează sensul inegalităților:

(−1)⋅(−3)>2x−1≥1⋅(−3)(-1) \cdot (-3) > 2x - 1 \ge 1 \cdot (-3) 3>2x−1≥−3  ⟺  −3≤2x−1<33 > 2x - 1 \ge -3 \iff -3 \le 2x - 1 < 3

Adunăm 11 în fiecare membru:

−3+1≤2x<3+1  ⟺  −2≤2x<4-3 + 1 \le 2x < 3 + 1 \iff -2 \le 2x < 4

Împărțim prin 22:

−1≤x<2  ⟹  B=[−1,2)-1 \le x < 2 \implies B = [-1, 2)

Efectuăm intersecția celor două mulțimi:

A∩B=(−4,2)∩[−1,2)=[−1,2)A \cap B = (-4, 2) \cap [-1, 2) = [-1, 2)

(3 puncte)


3. Se dau numerele:

a=3(42+33)−2(24+3)a = \sqrt{3}(4\sqrt{2} + 3\sqrt{3}) - 2(\sqrt{24} + 3)

și

b=∣5−33∣+2⋅(32−32)+123b = |5 - 3\sqrt{3}| + 2 \cdot \left(\frac{3}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) + \frac{\sqrt{12}}{\sqrt{3}}

(2p) a) Să se arate că a=3a = 3.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Desfacem parantezele expresiei lui aa:

a=3⋅42+3⋅33−224−2⋅3a = \sqrt{3} \cdot 4\sqrt{2} + \sqrt{3} \cdot 3\sqrt{3} - 2\sqrt{24} - 2 \cdot 3

Calculăm fiecare termen:

  • 3⋅42=46\sqrt{3} \cdot 4\sqrt{2} = 4\sqrt{6}
  • 3⋅33=3⋅3=9\sqrt{3} \cdot 3\sqrt{3} = 3 \cdot 3 = 9
  • 224=2⋅4⋅6=2⋅26=462\sqrt{24} = 2 \cdot \sqrt{4 \cdot 6} = 2 \cdot 2\sqrt{6} = 4\sqrt{6}
  • 2⋅3=62 \cdot 3 = 6

Substituim termenii calculați:

a=46+9−46−6a = 4\sqrt{6} + 9 - 4\sqrt{6} - 6

Termenii iraționali 464\sqrt{6} și −46-4\sqrt{6} se reduc reciproc:

a=9−6=3a = 9 - 6 = 3

(2 puncte)

(3p) b) Determinați cel mai mic număr real nenul nn pentru care n⋅a⋅b∈Nn \cdot a \cdot b \in \mathbb{N}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului bb:

Analizăm semnul expresiei din modul ∣5−33∣|5 - 3\sqrt{3}|:

5=25și33=275 = \sqrt{25} \quad \text{și} \quad 3\sqrt{3} = \sqrt{27}

Deoarece 25<2725 < 27, avem 5<33  ⟹  5−33<05 < 3\sqrt{3} \implies 5 - 3\sqrt{3} < 0.

Prin urmare:

∣5−33∣=−(5−33)=33−5|5 - 3\sqrt{3}| = -(5 - 3\sqrt{3}) = 3\sqrt{3} - 5

Calculăm ceilalți termeni ai numărului bb:

  • 2⋅(32−32)=2⋅3−32=3−32 \cdot \left(\frac{3}{2} - \frac{\sqrt{3}}{2}\right) = 2 \cdot \frac{3 - \sqrt{3}}{2} = 3 - \sqrt{3}
  • 123=123=4=2\frac{\sqrt{12}}{\sqrt{3}} = \sqrt{\frac{12}{3}} = \sqrt{4} = 2

Adunăm toți termenii:

b=(33−5)+(3−3)+2b = (3\sqrt{3} - 5) + (3 - \sqrt{3}) + 2

Grupăm termenii întregi și termenii cu radical:

b=(−5+3+2)+(33−3)=0+23=23b = (-5 + 3 + 2) + (3\sqrt{3} - \sqrt{3}) = 0 + 2\sqrt{3} = 2\sqrt{3}

Calculăm produsul a⋅ba \cdot b:

a⋅b=3⋅23=63a \cdot b = 3 \cdot 2\sqrt{3} = 6\sqrt{3}

Căutăm cel mai mic număr real nenul n>0n > 0 astfel încât:

n⋅a⋅b∈N∗n \cdot a \cdot b \in \mathbb{N}^*

Pentru ca n⋅63n \cdot 6\sqrt{3} să fie cel mai mic număr natural nenul, alegem valoarea 11:

n⋅63=1  ⟹  n=163n \cdot 6\sqrt{3} = 1 \implies n = \frac{1}{6\sqrt{3}}

Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 3\sqrt{3}:

n=36⋅3=318n = \frac{\sqrt{3}}{6 \cdot 3} = \frac{\sqrt{3}}{18}

(3 puncte)


4. În triunghiul echilateral ABCABC, se consideră DD și EE mijloacele segmentelor BCBC și BDBD astfel încât BE=3 cmBE = 3\text{ cm}.

Triunghi echilateral ABC

(2p) a) Arătați că perimetrul triunghiului ABCABC este de 36 cm36\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul EE este mijlocul segmentului BDBD, deci:

BD=2⋅BE=2⋅3 cm=6 cmBD = 2 \cdot BE = 2 \cdot 3\text{ cm} = 6\text{ cm}

Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC, prin urmare:

BC=2⋅BD=2⋅6 cm=12 cmBC = 2 \cdot BD = 2 \cdot 6\text{ cm} = 12\text{ cm}

Triunghiul ABCABC fiind echilateral, toate laturile sunt egale:

AB=BC=CA=12 cmAB = BC = CA = 12\text{ cm}

Perimetrul triunghiului ABCABC este:

PABC=3⋅BC=3⋅12 cm=36 cm\mathcal{P}_{ABC} = 3 \cdot BC = 3 \cdot 12\text{ cm} = 36\text{ cm}

(2 puncte)

(3p) b) Aflați distanța de la punctul CC la dreapta AEAE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție rezolvare Exercițiul 4

În triunghiul echilateral ABCABC, mediana ADAD dusă pe latura BCBC este și înălțime (AD⊥BCAD \perp BC):

AD=BC32=1232=63 cmAD = \frac{BC\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Punctele B,E,D,CB, E, D, C sunt coliniare în această ordine. Lungimea segmentului ECEC este:

EC=ED+DC=3 cm+6 cm=9 cmEC = ED + DC = 3\text{ cm} + 6\text{ cm} = 9\text{ cm}

În triunghiul AECAEC, înălțimea corespunzătoare bazei ECEC este segmentul AD⊥BCAD \perp BC. Aria triunghiului AECAEC este:

AAEC=EC⋅AD2=9⋅632=273 cm2\mathcal{A}_{AEC} = \frac{EC \cdot AD}{2} = \frac{9 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 27\sqrt{3}\text{ cm}^2

În triunghiul dreptunghic ADEADE (∢ADE=90∘\sphericalangle ADE = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea ipotenuzei AEAE:

AE2=AD2+ED2=(63)2+32=108+9=117AE^2 = AD^2 + ED^2 = (6\sqrt{3})^2 + 3^2 = 108 + 9 = 117 AE=117=9⋅13=313 cmAE = \sqrt{117} = \sqrt{9 \cdot 13} = 3\sqrt{13}\text{ cm}

Exprimăm aria triunghiului AECAEC considerând baza AEAE și înălțimea corespunzătoare distanței de la vârful CC la dreapta AEAE, d(C,AE)d(C, AE):

AAEC=AE⋅d(C,AE)2\mathcal{A}_{AEC} = \frac{AE \cdot d(C, AE)}{2}

Egalăm cele două formule ale ariei:

273=313⋅d(C,AE)227\sqrt{3} = \frac{3\sqrt{13} \cdot d(C, AE)}{2}

Rezolvăm ecuația în raport cu d(C,AE)d(C, AE):

d(C,AE)=2⋅273313=18313=183913 cmd(C, AE) = \frac{2 \cdot 27\sqrt{3}}{3\sqrt{13}} = \frac{18\sqrt{3}}{\sqrt{13}} = \frac{18\sqrt{39}}{13}\text{ cm}

(3 puncte)


5. În cercul de centru OO și rază 8 cm8\text{ cm}, se consideră diametrele ACAC și BDBD astfel încât măsura unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB să fie de 60∘60^\circ.

Cerc cu diametrele AC și BD

(2p) a) Aflați măsura arcului BC⌢\overparen{BC}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul ∢AOB\sphericalangle AOB este unghi la centru, deci măsura arcului mic AB⌢\overparen{AB} este egală cu măsura unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB:

AB⌢=∢AOB=60∘\overparen{AB} = \sphericalangle AOB = 60^\circ

Deoarece ACAC este un diametru al cercului, arcul ABC⌢\overparen{ABC} reprezintă un semicerc, având măsura de 180∘180^\circ.

Măsura arcului BC⌢\overparen{BC} este:

BC⌢=180∘−AB⌢=180∘−60∘=120∘\overparen{BC} = 180^\circ - \overparen{AB} = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

(2 puncte)

(3p) b) Fie MM și NN picioarele perpendicularelor duse din AA pe BDBD și respectiv, din DD pe ACAC. Să se afle perimetrul triunghiului MONMON.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție rezolvare Exercițiul 5

În triunghiul AOBAOB, segmentele OAOA și OBOB sunt raze ale cercului:

OA=OB=8 cmOA = OB = 8\text{ cm}

Deoarece triunghiul AOBAOB este isoscel și are unghiul dintre laturile egale de 60∘60^\circ (∢AOB=60∘\sphericalangle AOB = 60^\circ), rezultă că triunghiul AOBAOB este echilateral.

Punctul MM este piciorul perpendicularei duse din AA pe diametrul BDBD (AM⊥BDAM \perp BD). Într-un triunghi echilateral, înălțimea este și mediană, deci MM este mijlocul razei OBOB:

OM=OB2=82=4 cmOM = \frac{OB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Analog, unghiurile ∢COD\sphericalangle COD și ∢AOB\sphericalangle AOB sunt unghiuri opuse la vârf, deci:

∢COD=∢AOB=60∘\sphericalangle COD = \sphericalangle AOB = 60^\circ

Segmentele OCOC și ODOD sunt raze (OC=OD=8 cmOC = OD = 8\text{ cm}), deci triunghiul CODCOD este la rândul său echilateral.

Punctul NN este piciorul perpendicularei duse din DD pe diametrul ACAC (DN⊥ACDN \perp AC). Înălțimea DNDN este și mediană în triunghiul echilateral CODCOD, așadar NN este mijlocul razei OCOC:

ON=OC2=82=4 cmON = \frac{OC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

În triunghiul BOCBOC:

  • Punctul MM este mijlocul laturii OBOB;
  • Punctul NN este mijlocul laturii OCOC.

Rezultă că segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul BOCBOC, deci:

MN=BC2MN = \frac{BC}{2}

Calculăm lungimea coardei BCBC:

În triunghiul BOCBOC, avem OB=OC=8 cmOB = OC = 8\text{ cm} și unghiul la centru ∢BOC=180∘−60∘=120∘\sphericalangle BOC = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ.

Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul BOCBOC:

BC2=OB2+OC2−2⋅OB⋅OC⋅cos⁡(∢BOC)BC^2 = OB^2 + OC^2 - 2 \cdot OB \cdot OC \cdot \cos(\sphericalangle BOC) BC2=82+82−2⋅8⋅8⋅cos⁡120∘=64+64−128⋅(−12)=128+64=192BC^2 = 8^2 + 8^2 - 2 \cdot 8 \cdot 8 \cdot \cos 120^\circ = 64 + 64 - 128 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) = 128 + 64 = 192 BC=192=83 cmBC = \sqrt{192} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

Lungimea liniei mijlocii MNMN este:

MN=BC2=832=43 cmMN = \frac{BC}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Perimetrul triunghiului MONMON este:

PMON=OM+ON+MN=4 cm+4 cm+43 cm=(8+43) cm\mathcal{P}_{MON} = OM + ON + MN = 4\text{ cm} + 4\text{ cm} + 4\sqrt{3}\text{ cm} = (8 + 4\sqrt{3})\text{ cm}

(3 puncte)


6. Fie piramida patrulateră regulată VABCDVABCD în care VB=CD=6 cmVB = CD = 6\text{ cm} și MM este mijlocul laturii CDCD.

Piramidă patrulateră regulată VABCD

(2p) a) Arătați că aria unei fețe laterale este 93 cm29\sqrt{3}\text{ cm}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Piramida VABCDVABCD fiind patrulateră regulată, baza ABCDABCD este un pătrat cu latura:

AB=BC=CD=DA=6 cmAB = BC = CD = DA = 6\text{ cm}

Muchiile laterale sunt toate egale:

VA=VB=VC=VD=6 cmVA = VB = VC = VD = 6\text{ cm}

Deoarece muchiile laterale au aceeași lungime ca laturile bazei (6 cm6\text{ cm}), fiecare față laterală este un triunghi echilateral cu latura l=6 cml = 6\text{ cm}.

Aria unei fețe laterale este:

Afața˘=l234=6234=3634=93 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{6^2\sqrt{3}}{4} = \frac{36\sqrt{3}}{4} = 9\sqrt{3}\text{ cm}^2

(2 puncte)

(3p) b) Aflați sinusul unghiului dintre dreptele VMVM și BDBD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție rezolvare Exercițiul 6

Fie NN mijlocul laturii BCBC.

În triunghiul BCDBCD, MM este mijlocul laturii CDCD, iar NN este mijlocul laturii BCBC. Prin urmare, segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul BCDBCD:

MN∥BDșiMN=BD2MN \parallel BD \quad \text{și} \quad MN = \frac{BD}{2}

În pătratul ABCDABCD cu latura de 6 cm6\text{ cm}, lungimea diagonalei BDBD este:

BD=62 cmBD = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Lungimea segmentului MNMN este:

MN=622=32 cmMN = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece MN∥BDMN \parallel BD, unghiul dintre dreptele necoplanare VMVM și BDBD este egal cu unghiul dintre dreptele concurente VMVM și MNMN:

∢(VM,BD)=∢(VM,MN)=∢VMN\sphericalangle(VM, BD) = \sphericalangle(VM, MN) = \sphericalangle VMN

Segmentul VMVM este apotemă în fața laterală echilaterală VCDVCD:

VM=632=33 cmVM = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Segmentul VNVN este apotemă în fața laterală echilaterală VBCVBC:

VN=632=33 cmVN = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

Deoarece VM=VN=33 cmVM = VN = 3\sqrt{3}\text{ cm}, triunghiul VMNVMN este isoscel cu vârful în VV.

Fie PP mijlocul segmentului MNMN. În triunghiul isoscel VMNVMN, mediana VPVP corespunzătoare bazei este și înălțime (VP⊥MNVP \perp MN).

Calculăm lungimea segmentului PMPM:

PM=MN2=322 cmPM = \frac{MN}{2} = \frac{3\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic VPMVPM (∢VPM=90∘\sphericalangle VPM = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea VPVP:

VP2=VM2−PM2=(33)2−(322)2=27−184=27−92=452VP^2 = VM^2 - PM^2 = (3\sqrt{3})^2 - \left(\frac{3\sqrt{2}}{2}\right)^2 = 27 - \frac{18}{4} = 27 - \frac{9}{2} = \frac{45}{2} VP=452=352=3102 cmVP = \sqrt{\frac{45}{2}} = \frac{3\sqrt{5}}{\sqrt{2}} = \frac{3\sqrt{10}}{2}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic VPMVPM, sinusul unghiului ∢VMN\sphericalangle VMN este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:

sin⁡(∢VMN)=VPVM=310233=3102⋅33=1023=306\sin(\sphericalangle VMN) = \frac{VP}{VM} = \frac{\frac{3\sqrt{10}}{2}}{3\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{10}}{2 \cdot 3\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{10}}{2\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{30}}{6}

Așadar:

sin⁡(∢(VM,BD))=306\sin(\sphericalangle(VM, BD)) = \frac{\sqrt{30}}{6}

(3 puncte)