1. În figura alăturată este reprezentat segmentul AB cu lungimea de 10 cm. Punctul A este mijlocul segmentului CB, iar punctul D este simetricul punctului C față de punctul B.
Lungimea segmentului AD este:
a) 10 cm
b) 20 cm
c) 30 cm
d) 40 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece A este mijlocul segmentului CB, punctele C,A,B sunt coliniare în această ordine și avem:
CA=AB=10 cm⟹CB=CA+AB=10+10=20 cm
Punctul D este simetricul punctului C față de B, ceea ce înseamnă că B este mijlocul segmentului CD:
BD=CB=20 cm
Punctele se succed pe dreaptă în ordinea C−A−B−D. Lungimea segmentului AD este:
AD=AB+BD=10 cm+20 cm=30 cm
Răspuns corect: c).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, semidreapta OC este bisectoarea ∢AOB și semidreapta OD este bisectoarea ∢BOC. Dacă ∢COD=15∘, atunci ∢AOD are măsura de:
a) 60∘
b) 45∘
c) 30∘
d) 15∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului ∢BOC, de unde:
∢BOD=∢COD=15∘
Măsura unghiului ∢BOC este:
∢BOC=∢BOD+∢COD=15∘+15∘=30∘
Semidreapta OC este bisectoarea unghiului ∢AOB, deci:
∢AOC=∢BOC=30∘
Semidreapta OC este situată în interiorul unghiului ∢AOD, așadar măsura unghiului ∢AOD este:
∢AOD=∢AOC+∢COD=30∘+15∘=45∘
Răspuns corect: b).
(5 puncte)
3. În figura următoare este reprezentat un triunghi ABC, dreptunghic în A, cu AB=8 cm și BC=83 cm. Punctul M este mijlocul laturii AC.
Lungimea segmentului BM este egală cu:
a) 42 cm
b) 43 cm
c) 46 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC (∢BAC=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2⟹AC2=BC2−AB2
Înlocuim valorile date:
AC2=(83)2−82=192−64=128AC=128=64⋅2=82 cm
Punctul M fiind mijlocul catetei AC:
AM=2AC=282=42 cm
În triunghiul dreptunghic BAM (∢BAM=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza BM:
BM2=AB2+AM2=82+(42)2=64+32=96BM=96=16⋅6=46 cm
Răspuns corect: c).
(5 puncte)
4. În figura următoare este reprezentat rombul ABCD cu măsura unghiului ∢BAD de 45∘ și lungimea laturii AB=6 cm.
Aria rombului este egală cu:
a) 182 cm2
b) 362 cm2
c) 18 cm2
d) 36 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rombul ABCD are toate cele patru laturi congruente: AB=AD=6 cm.
Aria rombului poate fi calculată cu formula trigonometrică a ariei:
AABCD=AB⋅AD⋅sin(∢BAD)
Înlocuim valorile:
AABCD=6⋅6⋅sin45∘=36⋅22=182 cm2
Răspuns corect: a).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat un trapez isoscel ABCD, cu AB∥CD. Diagonala AC este perpendiculară pe latura BC, AC=6 cm, iar măsura unghiului ∢ADC=120∘.
Lungimea segmentului AD este egală cu:
a) 6 cm
b) 12 cm
c) 23 cm
d) 43 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În trapezul isoscel ABCD cu AB∥CD, unghiurile alăturate laturii neparalele AD sunt suplementare:
∢DAB=180∘−∢ADC=180∘−120∘=60∘
Trapezul fiind isoscel, unghiurile de la baza mare sunt egale:
∢ABC=∢DAB=60∘
De asemenea, laturile neparalele sunt egale: AD=BC.
Triunghiul ABC este dreptunghic în C (AC⊥BC), cu ∢ABC=60∘. Măsura celuilalt unghi ascuțit este:
∢CAB=90∘−60∘=30∘
În triunghiul dreptunghic ABC, aplicăm funcția tangentă pentru unghiul de 60∘:
tan(∢ABC)=BCAC⟹tan60∘=BC63=BC6⟹BC=36=363=23 cm
Deoarece trapezul este isoscel, avem:
AD=BC=23 cm
Răspuns corect: c).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCD cu aria unei fețe egală cu 363 cm2.
Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului regulat este egală cu:
a) 6 cm
b) 12 cm
c) 36 cm
d) 72 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l lungimea unei muchii a tetraedrului regulat. Fiecare dintre cele 4 fețe este un triunghi echilateral cu latura l.
Aria unei fețe este:
Afața˘=4l23
Egalăm cu valoarea dată în ipoteză:
4l23=363⟹l2=36⋅4=144⟹l=12 cm
Un tetraedru are 6 muchii, iar în cazul tetraedrului regulat toate cele 6 muchii sunt de lungimi egale:
S=6⋅l=6⋅12 cm=72 cm
Răspuns corect: d).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Un turist a parcurs un traseu în care a atins 3 vârfuri muntoase, în trei etape ale unei zile. În prima etapă a plecat de la Lacul Bâlea și a ajuns pe vârful Vânătarea lui Buteanu (2509 m), parcurgând o cincime din etapa a doua, în care a mers până pe vârful Moldoveanu (2544 m), iar în a treia etapă a mers cu 50% mai mult decât în a doua etapă, mergând până pe vârful Dara (2500 m).
(2p) a) Verifică dacă distanța parcursă în cea de-a treia etapă este mai mare decât cea parcursă în primele două etape la un loc.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie x distanța parcursă de turist în prima etapă.
Conform enunțului, distanța din prima etapă reprezintă o cincime din distanța parcursă în a doua etapă:
Etapa I: xEtapa a II-a: 5x
În a treia etapă a parcurs cu 50% mai mult decât în a doua etapă:
Etapa a III-a: 5x+50%⋅5x=5x+0,5⋅5x=5x+2,5x=7,5x
Calculăm suma distanțelor parcurse în primele două etape la un loc:
Etapa I+Etapa a II-a=x+5x=6x
Comparăm distanța din a treia etapă cu suma primelor două:
7,5x>6x(deoarece x>0)
Așadar, distanța parcursă în cea de-a treia etapă este mai mare decât distanța parcursă în primele două etape la un loc.
(2 puncte)
(3p) b) Știind că lungimea traseului este de 27 km, determinați care este distanța parcursă în a doua etapă.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Lungimea totală a traseului este suma distanțelor parcurse în cele trei etape:
x+5x+7,5x=27
Adunăm termenii:
13,5x=27
Aflăm valoarea lui x:
x=13,527=2 km
Distanța parcursă în a doua etapă este:
d2=5x=5⋅2 km=10 km
(3 puncte)
2. Se consideră mulțimile:
A={x∈R∣∣x+1∣<3}
și
B={x∈R−1<−32x−1≤1}
(2p) a) Verificați dacă 0∈A.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Înlocuim x=0 în relația care definește mulțimea A:
∣0+1∣=∣1∣=1
Deoarece 1<3, inegalitatea este adevărată.
Prin urmare:
0∈A
(2 puncte)
(3p) b) Determinați A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm intervalul corespunzător mulțimii A:
∣x+1∣<3⟺−3<x+1<3
Scădem 1 din toți membrii:
−4<x<2⟹A=(−4,2)
Determinăm intervalul corespunzător mulțimii B:
−1<−32x−1≤1
Înmulțim întreaga inegalitate cu numărul negativ −3, ceea ce inversează sensul inegalităților:
(−1)⋅(−3)>2x−1≥1⋅(−3)3>2x−1≥−3⟺−3≤2x−1<3
Adunăm 1 în fiecare membru:
−3+1≤2x<3+1⟺−2≤2x<4
Împărțim prin 2:
−1≤x<2⟹B=[−1,2)
Efectuăm intersecția celor două mulțimi:
A∩B=(−4,2)∩[−1,2)=[−1,2)
(3 puncte)
3. Se dau numerele:
a=3(42+33)−2(24+3)
și
b=∣5−33∣+2⋅(23−23)+312
(2p) a) Să se arate că a=3.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Desfacem parantezele expresiei lui a:
a=3⋅42+3⋅33−224−2⋅3
Calculăm fiecare termen:
3⋅42=46
3⋅33=3⋅3=9
224=2⋅4⋅6=2⋅26=46
2⋅3=6
Substituim termenii calculați:
a=46+9−46−6
Termenii iraționali 46 și −46 se reduc reciproc:
a=9−6=3
(2 puncte)
(3p) b) Determinați cel mai mic număr real nenul n pentru care n⋅a⋅b∈N.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi valoarea numărului b:
Analizăm semnul expresiei din modul ∣5−33∣:
5=25și33=27
Deoarece 25<27, avem 5<33⟹5−33<0.
Prin urmare:
∣5−33∣=−(5−33)=33−5
Calculăm ceilalți termeni ai numărului b:
2⋅(23−23)=2⋅23−3=3−3
312=312=4=2
Adunăm toți termenii:
b=(33−5)+(3−3)+2
Grupăm termenii întregi și termenii cu radical:
b=(−5+3+2)+(33−3)=0+23=23
Calculăm produsul a⋅b:
a⋅b=3⋅23=63
Căutăm cel mai mic număr real nenul n>0 astfel încât:
n⋅a⋅b∈N∗
Pentru ca n⋅63 să fie cel mai mic număr natural nenul, alegem valoarea 1:
n⋅63=1⟹n=631
Raționalizăm numitorul prin amplificare cu 3:
n=6⋅33=183
(3 puncte)
4. În triunghiul echilateral ABC, se consideră D și E mijloacele segmentelor BC și BD astfel încât BE=3 cm.
(2p) a) Arătați că perimetrul triunghiului ABC este de 36 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul E este mijlocul segmentului BD, deci:
BD=2⋅BE=2⋅3 cm=6 cm
Punctul D este mijlocul segmentului BC, prin urmare:
BC=2⋅BD=2⋅6 cm=12 cm
Triunghiul ABC fiind echilateral, toate laturile sunt egale:
AB=BC=CA=12 cm
Perimetrul triunghiului ABC este:
PABC=3⋅BC=3⋅12 cm=36 cm
(2 puncte)
(3p) b) Aflați distanța de la punctul C la dreapta AE.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul echilateral ABC, mediana AD dusă pe latura BC este și înălțime (AD⊥BC):
AD=2BC3=2123=63 cm
Punctele B,E,D,C sunt coliniare în această ordine. Lungimea segmentului EC este:
EC=ED+DC=3 cm+6 cm=9 cm
În triunghiul AEC, înălțimea corespunzătoare bazei EC este segmentul AD⊥BC. Aria triunghiului AEC este:
AAEC=2EC⋅AD=29⋅63=273 cm2
În triunghiul dreptunghic ADE (∢ADE=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina lungimea ipotenuzei AE:
AE2=AD2+ED2=(63)2+32=108+9=117AE=117=9⋅13=313 cm
Exprimăm aria triunghiului AEC considerând baza AE și înălțimea corespunzătoare distanței de la vârful C la dreapta AE, d(C,AE):
AAEC=2AE⋅d(C,AE)
Egalăm cele două formule ale ariei:
273=2313⋅d(C,AE)
Rezolvăm ecuația în raport cu d(C,AE):
d(C,AE)=3132⋅273=13183=131839 cm
(3 puncte)
5. În cercul de centru O și rază 8 cm, se consideră diametrele AC și BD astfel încât măsura unghiului ∢AOB să fie de 60∘.
(2p) a) Aflați măsura arcului BC⌢.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul ∢AOB este unghi la centru, deci măsura arcului mic AB⌢ este egală cu măsura unghiului ∢AOB:
AB⌢=∢AOB=60∘
Deoarece AC este un diametru al cercului, arcul ABC⌢ reprezintă un semicerc, având măsura de 180∘.
Măsura arcului BC⌢ este:
BC⌢=180∘−AB⌢=180∘−60∘=120∘
(2 puncte)
(3p) b) Fie M și N picioarele perpendicularelor duse din A pe BD și respectiv, din D pe AC. Să se afle perimetrul triunghiului MON.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul AOB, segmentele OA și OB sunt raze ale cercului:
OA=OB=8 cm
Deoarece triunghiul AOB este isoscel și are unghiul dintre laturile egale de 60∘ (∢AOB=60∘), rezultă că triunghiul AOB este echilateral.
Punctul M este piciorul perpendicularei duse din A pe diametrul BD (AM⊥BD). Într-un triunghi echilateral, înălțimea este și mediană, deci M este mijlocul razei OB:
OM=2OB=28=4 cm
Analog, unghiurile ∢COD și ∢AOB sunt unghiuri opuse la vârf, deci:
∢COD=∢AOB=60∘
Segmentele OC și OD sunt raze (OC=OD=8 cm), deci triunghiul COD este la rândul său echilateral.
Punctul N este piciorul perpendicularei duse din D pe diametrul AC (DN⊥AC). Înălțimea DN este și mediană în triunghiul echilateral COD, așadar N este mijlocul razei OC:
ON=2OC=28=4 cm
În triunghiul BOC:
Punctul M este mijlocul laturii OB;
Punctul N este mijlocul laturii OC.
Rezultă că segmentul MN este linie mijlocie în triunghiul BOC, deci:
MN=2BC
Calculăm lungimea coardei BC:
În triunghiul BOC, avem OB=OC=8 cm și unghiul la centru ∢BOC=180∘−60∘=120∘.
Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul BOC:
BC2=OB2+OC2−2⋅OB⋅OC⋅cos(∢BOC)BC2=82+82−2⋅8⋅8⋅cos120∘=64+64−128⋅(−21)=128+64=192BC=192=83 cm
Lungimea liniei mijlocii MN este:
MN=2BC=283=43 cm
Perimetrul triunghiului MON este:
PMON=OM+ON+MN=4 cm+4 cm+43 cm=(8+43) cm
(3 puncte)
6. Fie piramida patrulateră regulată VABCD în care VB=CD=6 cm și M este mijlocul laturii CD.
(2p) a) Arătați că aria unei fețe laterale este 93 cm2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Piramida VABCD fiind patrulateră regulată, baza ABCD este un pătrat cu latura:
AB=BC=CD=DA=6 cm
Muchiile laterale sunt toate egale:
VA=VB=VC=VD=6 cm
Deoarece muchiile laterale au aceeași lungime ca laturile bazei (6 cm), fiecare față laterală este un triunghi echilateral cu latura l=6 cm.
Aria unei fețe laterale este:
Afața˘=4l23=4623=4363=93 cm2
(2 puncte)
(3p) b) Aflați sinusul unghiului dintre dreptele VM și BD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie N mijlocul laturii BC.
În triunghiul BCD, M este mijlocul laturii CD, iar N este mijlocul laturii BC. Prin urmare, segmentul MN este linie mijlocie în triunghiul BCD:
MN∥BDșiMN=2BD
În pătratul ABCD cu latura de 6 cm, lungimea diagonalei BD este:
BD=62 cm
Lungimea segmentului MN este:
MN=262=32 cm
Deoarece MN∥BD, unghiul dintre dreptele necoplanare VM și BD este egal cu unghiul dintre dreptele concurente VM și MN:
∢(VM,BD)=∢(VM,MN)=∢VMN
Segmentul VM este apotemă în fața laterală echilaterală VCD:
VM=263=33 cm
Segmentul VN este apotemă în fața laterală echilaterală VBC:
VN=263=33 cm
Deoarece VM=VN=33 cm, triunghiul VMN este isoscel cu vârful în V.
Fie P mijlocul segmentului MN. În triunghiul isoscel VMN, mediana VP corespunzătoare bazei este și înălțime (VP⊥MN).
Calculăm lungimea segmentului PM:
PM=2MN=232 cm
În triunghiul dreptunghic VPM (∢VPM=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla înălțimea VP:
VP2=VM2−PM2=(33)2−(232)2=27−418=27−29=245VP=245=235=2310 cm
În triunghiul dreptunghic VPM, sinusul unghiului ∢VMN este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză: