1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C și D, în această ordine, astfel încât AB=2 cm, BD=2AB și BC=4BD. Lungimea segmentului AC este egală cu:
a) 2 cm
b) 3 cm
c) 4 cm
d) 5 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Cunoscând AB=2 cm, determinăm lungimea segmentului BD:
BD=2⋅AB=2⋅2=4 cm
Aflăm lungimea segmentului BC:
BC=4BD=44=1 cm
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,D, punctul B este situat între A și C:
AC=AB+BC=2+1=3 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, unghiul AOB este alungit. Punctele M și N sunt situate de aceeași parte a dreptei AB, astfel încât măsura unghiului AON este egală cu 130∘, iar măsura unghiului MOB este egală cu 121∘. Măsura unghiului MON este egală cu:
a) 60∘
b) 66∘
c) 69∘
d) 71∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul AOB fiind alungit, măsura sa este de 180∘.
Calculăm măsura unghiului ∢NOB, care este suplementul unghiului ∢AON:
∢NOB=180∘−∢AON=180∘−130∘=50∘
Punctele M și N sunt de aceeași parte a dreptei AB, iar ∢MOB=121∘>∢NOB=50∘, ceea ce înseamnă că semidreapta [ON este situată în interiorul unghiului ∢MOB.
Deducem măsura unghiului ∢MON:
∢MON=∢MOB−∢NOB=121∘−50∘=71∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC. Măsura unghiului BAC este egală cu 120∘ și AC=4 cm. Aria triunghiului ABC este egală cu:
a) 4 cm2
b) 42 cm2
c) 43 cm2
d) 8 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Triunghiul ABC fiind isoscel cu un unghi obtuz ∢BAC=120∘, laturile congruente pornesc din vârful unghiului obtuz:
AB=AC=4 cm
Calculăm aria triunghiului ABC folosind formula ariei în funcție de două laturi și sinusul unghiului dintre ele:
AΔABC=2AB⋅AC⋅sin(∢BAC)
Știind că sin120∘=sin(180∘−60∘)=sin60∘=23, obținem:
AΔABC=24⋅4⋅23=283=43 cm2
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC de arie 83 cm2. Perimetrul triunghiului ABC este egal cu:
a) 123 cm
b) 122 cm
c) 43 cm
d) 42 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l lungimea laturii triunghiului echilateral ABC. Formula ariei triunghiului echilateral este:
AΔABC=4l23
Egalăm cu valoarea dată:
4l23=83⟺l2=4⋅8=32⟺l=32=42 cm
Calculăm perimetrul triunghiului echilateral ABC:
PΔABC=3⋅l=3⋅42=122 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru O și rază r pe care se află punctele A și B. Punctul M este situat pe arcul mare AB și măsura unghiului AMB este egală cu 30∘. Măsura unghiului AOB este egală cu:
a) 60∘
b) 45∘
c) 30∘
d) 15∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul ∢AMB este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AB⌢. Măsura arcului mic AB⌢ este egală cu dublul măsurii unghiului înscris:
m(AB⌢)=2⋅∢AMB=2⋅30∘=60∘
Unghiul ∢AOB este unghi la centru care subîntinde același arc AB⌢, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:
∢AOB=m(AB⌢)=60∘
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat un cub cu suma lungimilor muchiilor egală cu 48 cm. Diagonala cubului are lungimea egală cu:
a) 42 cm
b) 43 cm
c) 62 cm
d) 63 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Un cub are 12 muchii congruente de lungime l. Suma lungimilor tuturor muchiilor este:
12⋅l=48 cm⟹l=1248=4 cm
Lungimea diagonalei unui cub cu latura l este dată de formula:
d=l3=43 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Dacă elevii unei clase se așază câte doi în bancă, atunci un elev stă singur în bancă, iar o bancă rămâne liberă. Dacă elevii se așază câte trei în bancă, atunci rămân cinci bănci libere.
(2p) a) Verifică dacă în clasă pot fi 15 elevi. Justifică răspunsul!
(3p) b) Determină numărul elevilor din clasă.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea posibilității ca în clasă să fie 15 elevi:
Presupunem că în clasă sunt 15 elevi.
Dacă elevii se așază câte trei în bancă și rămân 5 bănci libere, atunci băncile ocupate sunt în număr de:
315=5 ba˘nci ocupate
Numărul total de bănci din clasă ar fi:
5 (ocupate)+5 (libere)=10 ba˘nci
(1 punct)
Verificăm prima situație pentru cele 10 bănci și 15 elevi:
Dacă o bancă rămâne liberă, rămân 10−1=9 bănci disponibile pentru elevi.
Dacă un elev stă singur într-o bancă, ceilalți 14 elevi stau câte doi în bancă:
214=7 ba˘nci
Numărul total de bănci ocupate ar fi 7+1=8 bănci, ceea ce înseamnă că ar rămâne libere 10−8=2 bănci, în contradicție cu ipoteza că rămâne doar o singură bancă liberă.
Prin urmare, în clasă nu pot fi 15 elevi.
(1 punct)
b) Determinarea numărului elevilor din clasă:
Fie e numărul elevilor și b numărul băncilor din clasă.
În prima situație (câte doi elevi în bancă, un elev singur și o bancă liberă):
Banca liberă este 1, banca cu un elev este 1, iar în restul de b−2 bănci stau câte 2 elevi:
e=2(b−2)+1=2b−4+1=2b−3
(1 punct)
În a doua situație (câte trei elevi în bancă, cinci bănci libere):
În cele b−5 bănci stau câte 3 elevi:
e=3(b−5)=3b−15
(1 punct)
Egalăm cele două relații pentru a afla numărul băncilor b:
3b−15=2b−3⟺3b−2b=15−3⟺b=12 ba˘nci
Calculăm numărul elevilor:
e=3(12−5)=3⋅7=21 elevi
(1 punct)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−33+x+3x):x2−x−6x2+9
unde x∈R∖{−3,−2,3}.
(2p) a) Arată că E(x)=x+3x+2, pentru orice număr real x∈R∖{−3,−2,3}.
(3p) b) Determină numerele întregi a pentru care E(a)∈Z.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aducerea expresiei la forma simplificată:
Efectuăm mai întâi adunarea din paranteză, aducând la numitorul comun (x−3)(x+3)=x2−9:
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=12 cm. AC∩BD={O}, iar punctul M este mijlocul segmentului AO.
(2p) a) Arată că aria pătratului ABCD este egală cu 144 cm2.
(3p) b) Știind că punctul G este centrul de greutate al triunghiului AOD și E este punctul de intersecție al dreptelor DM și AB, calculează perimetrul patrulaterului AGOE.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei pătratului ABCD:
Aria unui pătrat cu latura de lungime l este l2:
AABCD=AB2=122=144 cm2
(2 puncte)
b) Calculul perimetrului patrulaterului AGOE:
Diagonalele pătratului ABCD au lungimea AC=BD=122 cm și se înjumătățesc în O:
AO=OC=BO=OD=62 cm
Punctul M fiind mijlocul segmentului AO, avem:
AM=MO=2AO=32 cm⟹MC=MO+OC=32+62=92 cm
Deoarece AB∥CD, dreptele AE și CD sunt paralele. Aplicând teorema fundamentală a asemănării în raport cu punctul M pe dreptele concurente AC și DE, obținem ΔAEM∼ΔCDM:
CDAE=MCAM=9232=31⟹AE=3CD=312=4 cm
(1 punct)
Fie P mijlocul laturii AD, deci AP=PD=6 cm.
În triunghiul dreptunghic isoscel AOD (OA=OD, ∢AOD=90∘), mediana OP este și înălțime, deci OP⊥AD.
Cum AB⊥AD, rezultă că OP∥AB, adică OP∥AE.
Lungimea medianei OP din vârful unghiului drept este jumătate din ipotenuza AD:
OP=2AD=6 cm
Punctul G este centrul de greutate al triunghiului AOD, deci este situat pe mediana OP la două treimi de vârf:
OG=32⋅OP=32⋅6=4 cm
Deoarece G∈OP și OP∥AE, avem OG∥AE. În plus, OG=AE=4 cm.
Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci AGOE este paralelogram.
(1 punct)
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, prin urmare:
AG=OE
Calculăm lungimea laturii OE în triunghiul AOE. Avem AO=62 cm, AE=4 cm, iar măsura unghiului ∢OAE este de 45∘ (diagonala pătratului este bisectoare a unghiului drept).
Aplicăm teorema cosinusului în ΔAOE:
OE2=AO2+AE2−2⋅AO⋅AE⋅cos45∘OE2=(62)2+42−2⋅62⋅4⋅22=72+16−48=40⟹OE=40=210 cm
Rezultă AG=OE=210 cm.
Calculăm perimetrul paralelogramului AGOE:
PAGOE=2(AE+OE)=2(4+210)=8+410 cm
(1 punct)
6. În figura alăturată, VABCD este o piramidă patrulateră regulată cu AB=12 cm și măsura unghiului format de muchia laterală cu planul (ABC) este egală cu 60∘, VM⊥BC, M∈BC, punctele N și P sunt mijloacele muchiilor VA și VC, iar {O}=AC∩BD.
(2p) a) Arată că NP=62 cm.
(3p) b) Determină cotangenta unghiului dintre planele (VOM) și (VAB).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii segmentului NP:
Baza piramidei patrulatere regulate este pătratul ABCD cu latura AB=12 cm. Lungimea diagonalei pătratului este:
AC=AB2=122 cm
În triunghiul VAC, punctele N și P sunt mijloacele laturilor VA, respectiv VC.
Segmentul NP unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci este linie mijlocie în ΔVAC:
NP=2AC=2122=62 cm
(2 puncte)
b) Determinarea cotangentei unghiului dintre planele (VOM) și (VAB):
Piramida fiind regulată, înălțimea cade în centrul bazei O, deci VO⊥(ABC).
Muchia laterală VA se proiectează pe planul bazei după segmentul OA, deci unghiul dintre muchia laterală și planul bazei este ∢VAO=60∘.
În pătratul ABCD, OA=2AC=62 cm.
În triunghiul dreptunghic VOA (∢VOA=90∘):
tg(∢VAO)=OAVO⟺tg60∘=62VO⟺3=62VO⟹VO=66 cm
(1 punct)
Punctul M fiind piciorul perpendicularei din V pe BC în triunghiul isoscel VBC, M este mijlocul segmentului BC.
Segmentul OM unește centrul pătratului cu mijlocul laturii BC, deci OM∥AB și:
OM=2AB=212=6 cm
Deoarece OM⊂(VOM) și AB⊂(VAB), iar OM∥AB, intersecția planelor (VOM) și (VAB) este o dreaptă d care trece prin punctul comun V și este paralelă cu ambele drepte:
d=(VOM)∩(VAB),d∥AB∥OM
(1 punct)
Fie K mijlocul laturii AB. În triunghiul isoscel VAB, apotema VK⊥AB. Cum d∥AB, rezultă că:
VK⊥d,VK⊂(VAB)
Deoarece VO⊥(ABC) și AB⊂(ABC), avem VO⊥AB. Cum d∥AB, rezultă că:
VO⊥d,VO⊂(VOM)
Dreptele VK și VO sunt perpendiculare pe dreapta de intersecție d în același punct V, deci unghiul dintre planele (VOM) și (VAB) este unghiul ∢OVK.
În triunghiul VOK, VO⊥(ABC) și OK⊂(ABC), deci VO⊥OK (∢VOK=90∘).
Segmentul OK unește centrul pătratului cu mijlocul laturii AB, deci OK=2BC=6 cm.
Calculăm cotangenta unghiului ∢OVK în triunghiul dreptunghic VOK: