BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Gorj

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Gorj

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului −12+12:12-12 + 12 : 12 este egal cu:

a) 1111
b) 00
c) −11-11
d) −12-12

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi operația de împărțire:

12:12=112 : 12 = 1

Apoi efectuăm adunarea:

−12+1=−11-12 + 1 = -11

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Numărul care reprezintă 30%30\% din 300300 este egal cu:

a) 33
b) 3030
c) 9090
d) 900900

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a calcula procentul dintr-un număr, înmulțim fracția corespunzătoare procentului cu numărul respectiv:

30100⋅300=30⋅3=90\frac{30}{100} \cdot 300 = 30 \cdot 3 = 90

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Cel mai mare număr întreg din intervalul [−5,5)[-5, 5) este:

a) 66
b) 55
c) 44
d) −5-5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intervalul [−5,5)[-5, 5) conține numerele reale xx care verifică inegalitatea dublă:

−5≤x<5-5 \le x < 5

Numerele întregi aparținând acestui interval sunt:

{−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}\{-5, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Deoarece paranteza din dreapta este rotundă, numărul 55 nu aparține intervalului (5∉[−5,5)5 \notin [-5, 5)). Cel mai mare număr întreg din interval este 44.

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Dintre numerele 26\sqrt{26}, 333\sqrt{3}, 55 și 262\sqrt{6} mai mare este numărul:

a) 26\sqrt{26}
b) 333\sqrt{3}
c) 55
d) 262\sqrt{6}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a compara numerele iraționale, introducem toți factorii sub radical sau le calculăm pătratele:

(26)2=26  ⟹  26=26(\sqrt{26})^2 = 26 \implies \sqrt{26} = \sqrt{26} (33)2=32⋅3=9⋅3=27  ⟹  33=27(3\sqrt{3})^2 = 3^2 \cdot 3 = 9 \cdot 3 = 27 \implies 3\sqrt{3} = \sqrt{27} 52=25  ⟹  5=255^2 = 25 \implies 5 = \sqrt{25} (26)2=22⋅6=4⋅6=24  ⟹  26=24(2\sqrt{6})^2 = 2^2 \cdot 6 = 4 \cdot 6 = 24 \implies 2\sqrt{6} = \sqrt{24}

Comparăm valorile de sub radical:

24<25<26<27  ⟹  24<25<26<2724 < 25 < 26 < 27 \implies \sqrt{24} < \sqrt{25} < \sqrt{26} < \sqrt{27}

Așadar:

26<5<26<332\sqrt{6} < 5 < \sqrt{26} < 3\sqrt{3}

Cel mai mare dintre numere este 333\sqrt{3}.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Se consideră numărul real a=(3−2)(3+2)a = (\sqrt{3} - 2)(\sqrt{3} + 2). Patru elevi au calculat a2025a^{2025} și au scris rezultatele în tabelul următor:

MariaAndreeaDariusIlinca
−1-10011232\sqrt{3}

Dintre cei patru elevi, cel care a scris rezultatul corect este:

a) Maria
b) Andreea
c) Darius
d) Ilinca

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului real aa folosind formula diferenței de pătrate, (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:

a=(3−2)(3+2)=(3)2−22=3−4=−1a = (\sqrt{3} - 2)(\sqrt{3} + 2) = (\sqrt{3})^2 - 2^2 = 3 - 4 = -1

Ridicăm numărul a=−1a = -1 la puterea 20252025:

a2025=(−1)2025=−1a^{2025} = (-1)^{2025} = -1

deoarece exponentul 20252025 este un număr impar.

Maria a scris rezultatul corect (−1-1).

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. Două surori au împreună 1111 ani. Afirmația: „Peste cinci ani cele două surori vor avea împreună 1616 ani.” este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx și yy vârstele actuale ale celor două surori. Din ipoteză avem:

x+y=11x + y = 11

Peste 55 ani, vârsta primei surori va fi x+5x + 5, iar a celei de-a doua surori va fi y+5y + 5. Suma vârstelor lor peste cinci ani va fi:

(x+5)+(y+5)=(x+y)+10=11+10=21 ani(x + 5) + (y + 5) = (x + y) + 10 = 11 + 10 = 21\text{ ani}

Deoarece 21≠1621 \neq 16, afirmația dată este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, astfel încât AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, BD=2ABBD = 2AB și BC=BD4BC = \frac{BD}{4}. Lungimea segmentului ACAC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 5 cm5\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Cunoscând AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, determinăm lungimea segmentului BDBD:

BD=2⋅AB=2⋅2=4 cmBD = 2 \cdot AB = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}

Aflăm lungimea segmentului BCBC:

BC=BD4=44=1 cmBC = \frac{BD}{4} = \frac{4}{4} = 1\text{ cm}

Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, punctul BB este situat între AA și CC:

AC=AB+BC=2+1=3 cmAC = AB + BC = 2 + 1 = 3\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, unghiul AOBAOB este alungit. Punctele MM și NN sunt situate de aceeași parte a dreptei ABAB, astfel încât măsura unghiului AONAON este egală cu 130∘130^\circ, iar măsura unghiului MOBMOB este egală cu 121∘121^\circ. Măsura unghiului MONMON este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 60∘60^\circ
b) 66∘66^\circ
c) 69∘69^\circ
d) 71∘71^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul AOBAOB fiind alungit, măsura sa este de 180∘180^\circ.

Calculăm măsura unghiului ∢NOB\sphericalangle NOB, care este suplementul unghiului ∢AON\sphericalangle AON:

∢NOB=180∘−∢AON=180∘−130∘=50∘\sphericalangle NOB = 180^\circ - \sphericalangle AON = 180^\circ - 130^\circ = 50^\circ

Punctele MM și NN sunt de aceeași parte a dreptei ABAB, iar ∢MOB=121∘>∢NOB=50∘\sphericalangle MOB = 121^\circ > \sphericalangle NOB = 50^\circ, ceea ce înseamnă că semidreapta [ON[ON este situată în interiorul unghiului ∢MOB\sphericalangle MOB.

Deducem măsura unghiului ∢MON\sphericalangle MON:

∢MON=∢MOB−∢NOB=121∘−50∘=71∘\sphericalangle MON = \sphericalangle MOB - \sphericalangle NOB = 121^\circ - 50^\circ = 71^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC. Măsura unghiului BACBAC este egală cu 120∘120^\circ și AC=4 cmAC = 4\text{ cm}. Aria triunghiului ABCABC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 4 cm24\text{ cm}^2
b) 42 cm24\sqrt{2}\text{ cm}^2
c) 43 cm24\sqrt{3}\text{ cm}^2
d) 8 cm28\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Triunghiul ABCABC fiind isoscel cu un unghi obtuz ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC = 120^\circ, laturile congruente pornesc din vârful unghiului obtuz:

AB=AC=4 cmAB = AC = 4\text{ cm}

Calculăm aria triunghiului ABCABC folosind formula ariei în funcție de două laturi și sinusul unghiului dintre ele:

AΔABC=AB⋅AC⋅sin⁡(∢BAC)2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin(\sphericalangle BAC)}{2}

Știind că sin⁡120∘=sin⁡(180∘−60∘)=sin⁡60∘=32\sin 120^\circ = \sin(180^\circ - 60^\circ) = \sin 60^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}, obținem:

AΔABC=4⋅4⋅322=832=43 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{4 \cdot 4 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2}}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC de arie 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2. Perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 123 cm12\sqrt{3}\text{ cm}
b) 122 cm12\sqrt{2}\text{ cm}
c) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
d) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll lungimea laturii triunghiului echilateral ABCABC. Formula ariei triunghiului echilateral este:

AΔABC=l234\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

Egalăm cu valoarea dată:

l234=83  ⟺  l2=4⋅8=32  ⟺  l=32=42 cm\frac{l^2\sqrt{3}}{4} = 8\sqrt{3} \iff l^2 = 4 \cdot 8 = 32 \iff l = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului echilateral ABCABC:

PΔABC=3⋅l=3⋅42=122 cm\mathcal{P}_{\Delta ABC} = 3 \cdot l = 3 \cdot 4\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat un cerc de centru OO și rază rr pe care se află punctele AA și BB. Punctul MM este situat pe arcul mare ABAB și măsura unghiului AMBAMB este egală cu 30∘30^\circ. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 60∘60^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 30∘30^\circ
d) 15∘15^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul ∢AMB\sphericalangle AMB este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AB⌢\overparen{AB}. Măsura arcului mic AB⌢\overparen{AB} este egală cu dublul măsurii unghiului înscris:

m⁡(AB⌢)=2⋅∢AMB=2⋅30∘=60∘\operatorname{m}(\overparen{AB}) = 2 \cdot \sphericalangle AMB = 2 \cdot 30^\circ = 60^\circ

Unghiul ∢AOB\sphericalangle AOB este unghi la centru care subîntinde același arc AB⌢\overparen{AB}, deci măsura sa este egală cu măsura arcului:

∢AOB=m⁡(AB⌢)=60∘\sphericalangle AOB = \operatorname{m}(\overparen{AB}) = 60^\circ

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub cu suma lungimilor muchiilor egală cu 48 cm48\text{ cm}. Diagonala cubului are lungimea egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}
b) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
c) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}
d) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un cub are 1212 muchii congruente de lungime ll. Suma lungimilor tuturor muchiilor este:

12⋅l=48 cm  ⟹  l=4812=4 cm12 \cdot l = 48\text{ cm} \implies l = \frac{48}{12} = 4\text{ cm}

Lungimea diagonalei unui cub cu latura ll este dată de formula:

d=l3=43 cmd = l\sqrt{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Dacă elevii unei clase se așază câte doi în bancă, atunci un elev stă singur în bancă, iar o bancă rămâne liberă. Dacă elevii se așază câte trei în bancă, atunci rămân cinci bănci libere.

(2p) a) Verifică dacă în clasă pot fi 1515 elevi. Justifică răspunsul!

(3p) b) Determină numărul elevilor din clasă.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea posibilității ca în clasă să fie 1515 elevi:

Presupunem că în clasă sunt 1515 elevi.

Dacă elevii se așază câte trei în bancă și rămân 55 bănci libere, atunci băncile ocupate sunt în număr de:

153=5 ba˘nci ocupate\frac{15}{3} = 5\text{ bănci ocupate}

Numărul total de bănci din clasă ar fi:

5 (ocupate)+5 (libere)=10 ba˘nci5\text{ (ocupate)} + 5\text{ (libere)} = 10\text{ bănci}

(1 punct)

Verificăm prima situație pentru cele 1010 bănci și 1515 elevi: Dacă o bancă rămâne liberă, rămân 10−1=910 - 1 = 9 bănci disponibile pentru elevi. Dacă un elev stă singur într-o bancă, ceilalți 1414 elevi stau câte doi în bancă:

142=7 ba˘nci\frac{14}{2} = 7\text{ bănci}

Numărul total de bănci ocupate ar fi 7+1=87 + 1 = 8 bănci, ceea ce înseamnă că ar rămâne libere 10−8=210 - 8 = 2 bănci, în contradicție cu ipoteza că rămâne doar o singură bancă liberă.

Prin urmare, în clasă nu pot fi 1515 elevi.

(1 punct)


b) Determinarea numărului elevilor din clasă:

Fie ee numărul elevilor și bb numărul băncilor din clasă.

  • În prima situație (câte doi elevi în bancă, un elev singur și o bancă liberă): Banca liberă este 11, banca cu un elev este 11, iar în restul de b−2b - 2 bănci stau câte 22 elevi:
e=2(b−2)+1=2b−4+1=2b−3e = 2(b - 2) + 1 = 2b - 4 + 1 = 2b - 3

(1 punct)

  • În a doua situație (câte trei elevi în bancă, cinci bănci libere): În cele b−5b - 5 bănci stau câte 33 elevi:
e=3(b−5)=3b−15e = 3(b - 5) = 3b - 15

(1 punct)

Egalăm cele două relații pentru a afla numărul băncilor bb:

3b−15=2b−3  ⟺  3b−2b=15−3  ⟺  b=12 ba˘nci3b - 15 = 2b - 3 \iff 3b - 2b = 15 - 3 \iff b = 12\text{ bănci}

Calculăm numărul elevilor:

e=3(12−5)=3⋅7=21 elevie = 3(12 - 5) = 3 \cdot 7 = 21\text{ elevi}

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(3x−3+xx+3):x2+9x2−x−6E(x) = \left(\frac{3}{x-3} + \frac{x}{x+3}\right) : \frac{x^2+9}{x^2-x-6}

unde x∈R∖{−3,−2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}.

(2p) a) Arată că E(x)=x+2x+3E(x) = \frac{x+2}{x+3}, pentru orice număr real x∈R∖{−3,−2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}.

(3p) b) Determină numerele întregi aa pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei la forma simplificată:

Efectuăm mai întâi adunarea din paranteză, aducând la numitorul comun (x−3)(x+3)=x2−9(x-3)(x+3) = x^2 - 9:

3x−3+xx+3=3(x+3)+x(x−3)(x−3)(x+3)=3x+9+x2−3x(x−3)(x+3)=x2+9(x−3)(x+3)\frac{3}{x-3} + \frac{x}{x+3} = \frac{3(x+3) + x(x-3)}{(x-3)(x+3)} = \frac{3x + 9 + x^2 - 3x}{(x-3)(x+3)} = \frac{x^2+9}{(x-3)(x+3)}

(1 punct)

Descompunem numitorul x2−x−6x^2 - x - 6 în factori:

x2−x−6=x2−3x+2x−6=x(x−3)+2(x−3)=(x−3)(x+2)x^2 - x - 6 = x^2 - 3x + 2x - 6 = x(x-3) + 2(x-3) = (x-3)(x+2)

Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa fracției:

E(x)=x2+9(x−3)(x+3)⋅x2−x−6x2+9=x2+9(x−3)(x+3)⋅(x−3)(x+2)x2+9E(x) = \frac{x^2+9}{(x-3)(x+3)} \cdot \frac{x^2-x-6}{x^2+9} = \frac{x^2+9}{(x-3)(x+3)} \cdot \frac{(x-3)(x+2)}{x^2+9}

Simplificăm factorii comuni nenuli (x2+9)(x^2+9) și (x−3)(x-3):

E(x)=x+2x+3E(x) = \frac{x+2}{x+3}

pentru orice x∈R∖{−3,−2,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}.

(1 punct)


b) Determinarea numerelor întregi aa pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}:

Pentru a∈Z∖{−3,−2,3}a \in \mathbb{Z} \setminus \{-3, -2, 3\}, rescriem expresia separând partea întreagă:

E(a)=a+2a+3=a+3−1a+3=1−1a+3E(a) = \frac{a+2}{a+3} = \frac{a+3-1}{a+3} = 1 - \frac{1}{a+3}

(1 punct)

Pentru ca E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}, este necesar ca 1a+3∈Z\frac{1}{a+3} \in \mathbb{Z}, adică a+3a+3 trebuie să fie un divizor întreg al lui 11:

a+3∈D1={−1,1}a+3 \in \mathcal{D}_1 = \{-1, 1\}

(1 punct)

Analizăm cele două cazuri:

  1. a+3=1  ⟹  a=−2a + 3 = 1 \implies a = -2. Dar condiția din ipoteză impune a∈R∖{−3,−2,3}a \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, 3\}, așadar a≠−2a \neq -2, deci această valoare nu convine.
  2. a+3=−1  ⟹  a=−4a + 3 = -1 \implies a = -4. Numărul −4∈Z∖{−3,−2,3}-4 \in \mathbb{Z} \setminus \{-3, -2, 3\}, așadar această valoare convine.

Verificare: E(−4)=−4+2−4+3=−2−1=2∈ZE(-4) = \frac{-4+2}{-4+3} = \frac{-2}{-1} = 2 \in \mathbb{Z}.

Singurul număr întreg este a=−4a = -4.

(1 punct)


3. În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctele A(2,0)A(2, 0) și B(0,−6)B(0, -6).

(2p) a) Arată că AB=210AB = 2\sqrt{10}.

(3p) b) Se consideră punctul M(m,0)M(m, 0). Află valorile numărului mm pentru care aria triunghiului ABMABM este egală cu 12 u.m.212\text{ u.m.}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul lungimii segmentului ABAB:

Coordonatele punctelor sunt A(2,0)A(2, 0) și B(0,−6)B(0, -6). Aplicăm formula distanței dintre două puncte:

AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}

Înlocuim coordonatele:

AB=(0−2)2+(−6−0)2=(−2)2+(−6)2=4+36=40=210AB = \sqrt{(0 - 2)^2 + (-6 - 0)^2} = \sqrt{(-2)^2 + (-6)^2} = \sqrt{4 + 36} = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}

(2 puncte)


b) Determinarea valorilor parametrului mm:

Punctele A(2,0)A(2, 0) și M(m,0)M(m, 0) sunt situate pe axa absciselor (OxOx). Lungimea bazei AMAM pe axa OxOx este:

AM=∣xM−xA∣=∣m−2∣AM = |x_M - x_A| = |m - 2|

(1 punct)

Punctul B(0,−6)B(0, -6) se află pe axa ordonatelor (OyOy). Înălțimea triunghiului ABMABM corespunzătoare bazei AMAM este distanța de la BB la axa OxOx:

h=∣yB∣=∣−6∣=6h = |y_B| = |-6| = 6

(1 punct)

Aria triunghiului ABMABM este:

AΔABM=AM⋅h2=∣m−2∣⋅62=3∣m−2∣\mathcal{A}_{\Delta ABM} = \frac{AM \cdot h}{2} = \frac{|m - 2| \cdot 6}{2} = 3|m - 2|

Impunem condiția ca aria să fie egală cu 1212:

3∣m−2∣=12  ⟺  ∣m−2∣=43|m - 2| = 12 \iff |m - 2| = 4

Avem două ecuații:

  1. m−2=4  ⟹  m=6m - 2 = 4 \implies m = 6
  2. m−2=−4  ⟹  m=−2m - 2 = -4 \implies m = -2

Valorile căutate ale numărului real mm sunt m∈{−2,6}m \in \{-2, 6\}.

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD, ∢A=∢D=90∘\sphericalangle A = \sphericalangle D = 90^\circ și AB>CDAB > CD. Se știe că CD=43 cmCD = 4\sqrt{3}\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și ∢ABC=60∘\sphericalangle ABC = 60^\circ.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 303 cm230\sqrt{3}\text{ cm}^2.

(3p) b) Calculează sinusul unghiului ACBACB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Calculul ariei trapezului ABCDABCD:

Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB. Deoarece AD⊥ABAD \perp AB și CD∥ABCD \parallel AB, patrulaterul AECDAECD are toate unghiurile drepte, fiind dreptunghi:

AE=CD=43 cmșiCE=AD=6 cmAE = CD = 4\sqrt{3}\text{ cm} \quad \text{și} \quad CE = AD = 6\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic CEBCEB (∢CEB=90∘\sphericalangle CEB = 90^\circ), cunoaștem ∢B=60∘\sphericalangle B = 60^\circ. Folosind tangenta unghiului de 60∘60^\circ:

tg⁡(∢B)=CEEB  ⟺  3=6EB  ⟹  EB=63=23 cm\operatorname{tg}(\sphericalangle B) = \frac{CE}{EB} \iff \sqrt{3} = \frac{6}{EB} \implies EB = \frac{6}{\sqrt{3}} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Lungimea bazei mari ABAB este:

AB=AE+EB=43+23=63 cmAB = AE + EB = 4\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm aria trapezului ABCDABCD:

AABCD=(AB+CD)⋅AD2=(63+43)⋅62=103⋅62=303 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot AD}{2} = \frac{(6\sqrt{3} + 4\sqrt{3}) \cdot 6}{2} = \frac{10\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 30\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)


b) Calculul sinusului unghiului ACBACB:

În triunghiul dreptunghic CEBCEB, calculăm ipotenuza BCBC:

sin⁡60∘=CEBC  ⟺  32=6BC  ⟹  BC=123=43 cm\sin 60^\circ = \frac{CE}{BC} \iff \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{6}{BC} \implies BC = \frac{12}{\sqrt{3}} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ADCADC (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru diagonala ACAC:

AC2=AD2+CD2=62+(43)2=36+48=84  ⟹  AC=84=221 cmAC^2 = AD^2 + CD^2 = 6^2 + (4\sqrt{3})^2 = 36 + 48 = 84 \implies AC = \sqrt{84} = 2\sqrt{21}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm aria triunghiului ABCABC. Baza este AB=63 cmAB = 6\sqrt{3}\text{ cm}, iar înălțimea corespunzătoare din CC este CE=6 cmCE = 6\text{ cm}:

AΔABC=AB⋅CE2=63⋅62=183 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AB \cdot CE}{2} = \frac{6\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)

Pe de altă parte, exprimăm aria triunghiului ABCABC cu ajutorul laturilor ACAC, BCBC și a sinusului unghiului ∢ACB\sphericalangle ACB:

AΔABC=AC⋅BC⋅sin⁡(∢ACB)2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AC \cdot BC \cdot \sin(\sphericalangle ACB)}{2}

Înlocuim valorile obținute:

183=221⋅43⋅sin⁡(∢ACB)2=463⋅sin⁡(∢ACB)=127⋅sin⁡(∢ACB)18\sqrt{3} = \frac{2\sqrt{21} \cdot 4\sqrt{3} \cdot \sin(\sphericalangle ACB)}{2} = 4\sqrt{63} \cdot \sin(\sphericalangle ACB) = 12\sqrt{7} \cdot \sin(\sphericalangle ACB)

Deducem valoarea sinusului:

sin⁡(∢ACB)=183127=3327=32114\sin(\sphericalangle ACB) = \frac{18\sqrt{3}}{12\sqrt{7}} = \frac{3\sqrt{3}}{2\sqrt{7}} = \frac{3\sqrt{21}}{14}

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}, iar punctul MM este mijlocul segmentului AOAO.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că aria pătratului ABCDABCD este egală cu 144 cm2144\text{ cm}^2.

(3p) b) Știind că punctul GG este centrul de greutate al triunghiului AODAOD și EE este punctul de intersecție al dreptelor DMDM și ABAB, calculează perimetrul patrulaterului AGOEAGOE.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Calculul ariei pătratului ABCDABCD:

Aria unui pătrat cu latura de lungime ll este l2l^2:

AABCD=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2

(2 puncte)


b) Calculul perimetrului patrulaterului AGOEAGOE:

Diagonalele pătratului ABCDABCD au lungimea AC=BD=122 cmAC = BD = 12\sqrt{2}\text{ cm} și se înjumătățesc în OO:

AO=OC=BO=OD=62 cmAO = OC = BO = OD = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Punctul MM fiind mijlocul segmentului AOAO, avem:

AM=MO=AO2=32 cm  ⟹  MC=MO+OC=32+62=92 cmAM = MO = \frac{AO}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm} \implies MC = MO + OC = 3\sqrt{2} + 6\sqrt{2} = 9\sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, dreptele AEAE și CDCD sunt paralele. Aplicând teorema fundamentală a asemănării în raport cu punctul MM pe dreptele concurente ACAC și DEDE, obținem ΔAEM∼ΔCDM\Delta AEM \sim \Delta CDM:

AECD=AMMC=3292=13  ⟹  AE=CD3=123=4 cm\frac{AE}{CD} = \frac{AM}{MC} = \frac{3\sqrt{2}}{9\sqrt{2}} = \frac{1}{3} \implies AE = \frac{CD}{3} = \frac{12}{3} = 4\text{ cm}

(1 punct)

Fie PP mijlocul laturii ADAD, deci AP=PD=6 cmAP = PD = 6\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic isoscel AODAOD (OA=ODOA = OD, ∢AOD=90∘\sphericalangle AOD = 90^\circ), mediana OPOP este și înălțime, deci OP⊥ADOP \perp AD. Cum AB⊥ADAB \perp AD, rezultă că OP∥ABOP \parallel AB, adică OP∥AEOP \parallel AE. Lungimea medianei OPOP din vârful unghiului drept este jumătate din ipotenuza ADAD:

OP=AD2=6 cmOP = \frac{AD}{2} = 6\text{ cm}

Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului AODAOD, deci este situat pe mediana OPOP la două treimi de vârf:

OG=23⋅OP=23⋅6=4 cmOG = \frac{2}{3} \cdot OP = \frac{2}{3} \cdot 6 = 4\text{ cm}

Deoarece G∈OPG \in OP și OP∥AEOP \parallel AE, avem OG∥AEOG \parallel AE. În plus, OG=AE=4 cmOG = AE = 4\text{ cm}. Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci AGOEAGOE este paralelogram.

(1 punct)

Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente, prin urmare:

AG=OEAG = OE

Calculăm lungimea laturii OEOE în triunghiul AOEAOE. Avem AO=62 cmAO = 6\sqrt{2}\text{ cm}, AE=4 cmAE = 4\text{ cm}, iar măsura unghiului ∢OAE\sphericalangle OAE este de 45∘45^\circ (diagonala pătratului este bisectoare a unghiului drept). Aplicăm teorema cosinusului în ΔAOE\Delta AOE:

OE2=AO2+AE2−2⋅AO⋅AE⋅cos⁡45∘OE^2 = AO^2 + AE^2 - 2 \cdot AO \cdot AE \cdot \cos 45^\circ OE2=(62)2+42−2⋅62⋅4⋅22=72+16−48=40  ⟹  OE=40=210 cmOE^2 = (6\sqrt{2})^2 + 4^2 - 2 \cdot 6\sqrt{2} \cdot 4 \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 72 + 16 - 48 = 40 \implies OE = \sqrt{40} = 2\sqrt{10}\text{ cm}

Rezultă AG=OE=210 cmAG = OE = 2\sqrt{10}\text{ cm}.

Calculăm perimetrul paralelogramului AGOEAGOE:

PAGOE=2(AE+OE)=2(4+210)=8+410 cm\mathcal{P}_{AGOE} = 2(AE + OE) = 2(4 + 2\sqrt{10}) = 8 + 4\sqrt{10}\text{ cm}

(1 punct)


6. În figura alăturată, VABCDVABCD este o piramidă patrulateră regulată cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și măsura unghiului format de muchia laterală cu planul (ABC)(ABC) este egală cu 60∘60^\circ, VM⊥BCVM \perp BC, M∈BCM \in BC, punctele NN și PP sunt mijloacele muchiilor VAVA și VCVC, iar {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că NP=62 cmNP = 6\sqrt{2}\text{ cm}.

(3p) b) Determină cotangenta unghiului dintre planele (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Calculul lungimii segmentului NPNP:

Baza piramidei patrulatere regulate este pătratul ABCDABCD cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Lungimea diagonalei pătratului este:

AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

În triunghiul VACVAC, punctele NN și PP sunt mijloacele laturilor VAVA, respectiv VCVC. Segmentul NPNP unește mijloacele a două laturi ale triunghiului, deci este linie mijlocie în ΔVAC\Delta VAC:

NP=AC2=1222=62 cmNP = \frac{AC}{2} = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(2 puncte)


b) Determinarea cotangentei unghiului dintre planele (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB):

Piramida fiind regulată, înălțimea cade în centrul bazei OO, deci VO⊥(ABC)VO \perp (ABC). Muchia laterală VAVA se proiectează pe planul bazei după segmentul OAOA, deci unghiul dintre muchia laterală și planul bazei este ∢VAO=60∘\sphericalangle VAO = 60^\circ. În pătratul ABCDABCD, OA=AC2=62 cmOA = \frac{AC}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}. În triunghiul dreptunghic VOAVOA (∢VOA=90∘\sphericalangle VOA = 90^\circ):

tg⁡(∢VAO)=VOOA  ⟺  tg⁡60∘=VO62  ⟺  3=VO62  ⟹  VO=66 cm\operatorname{tg}(\sphericalangle VAO) = \frac{VO}{OA} \iff \operatorname{tg} 60^\circ = \frac{VO}{6\sqrt{2}} \iff \sqrt{3} = \frac{VO}{6\sqrt{2}} \implies VO = 6\sqrt{6}\text{ cm}

(1 punct)

Punctul MM fiind piciorul perpendicularei din VV pe BCBC în triunghiul isoscel VBCVBC, MM este mijlocul segmentului BCBC. Segmentul OMOM unește centrul pătratului cu mijlocul laturii BCBC, deci OM∥ABOM \parallel AB și:

OM=AB2=122=6 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Deoarece OM⊂(VOM)OM \subset (VOM) și AB⊂(VAB)AB \subset (VAB), iar OM∥ABOM \parallel AB, intersecția planelor (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB) este o dreaptă dd care trece prin punctul comun VV și este paralelă cu ambele drepte:

d=(VOM)∩(VAB),d∥AB∥OMd = (VOM) \cap (VAB), \quad d \parallel AB \parallel OM

(1 punct)

Fie KK mijlocul laturii ABAB. În triunghiul isoscel VABVAB, apotema VK⊥ABVK \perp AB. Cum d∥ABd \parallel AB, rezultă că:

VK⊥d,VK⊂(VAB)VK \perp d, \quad VK \subset (VAB)

Deoarece VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și AB⊂(ABC)AB \subset (ABC), avem VO⊥ABVO \perp AB. Cum d∥ABd \parallel AB, rezultă că:

VO⊥d,VO⊂(VOM)VO \perp d, \quad VO \subset (VOM)

Dreptele VKVK și VOVO sunt perpendiculare pe dreapta de intersecție dd în același punct VV, deci unghiul dintre planele (VOM)(VOM) și (VAB)(VAB) este unghiul ∢OVK\sphericalangle OVK.

În triunghiul VOKVOK, VO⊥(ABC)VO \perp (ABC) și OK⊂(ABC)OK \subset (ABC), deci VO⊥OKVO \perp OK (∢VOK=90∘\sphericalangle VOK = 90^\circ). Segmentul OKOK unește centrul pătratului cu mijlocul laturii ABAB, deci OK=BC2=6 cmOK = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}. Calculăm cotangenta unghiului ∢OVK\sphericalangle OVK în triunghiul dreptunghic VOKVOK:

ctg⁡(∢OVK)=VOOK=666=6\operatorname{ctg}(\sphericalangle OVK) = \frac{VO}{OK} = \frac{6\sqrt{6}}{6} = \sqrt{6}

(1 punct)