BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Constanța (V1)

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Constanța (Varianta 1)

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 2024−2024:20242024 - 2024 : 2024 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 20242024
d) 20232023

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi operația de împărțire:

2024:2024=12024 : 2024 = 1

Apoi efectuăm scăderea:

2024−1=20232024 - 1 = 2023

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


2. Dacă numerele aa și bb sunt direct proporționale cu 44 și 1010, iar suma lor este 7070, atunci produsul numerelor aa și bb este egal cu: (5p)

a) 10001000
b) 2020
c) 5050
d) 100100

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele aa și bb sunt direct proporționale cu 44 și 1010:

a4=b10=k  ⟹  a=4kșib=10k\frac{a}{4} = \frac{b}{10} = k \implies a = 4k \quad \text{și} \quad b = 10k

Înlocuim în relația pentru suma numerelor:

a+b=70  ⟹  4k+10k=70  ⟹  14k=70  ⟹  k=5a + b = 70 \implies 4k + 10k = 70 \implies 14k = 70 \implies k = 5

Aflăm valorile numerelor aa și bb:

a=4⋅5=20a = 4 \cdot 5 = 20 b=10⋅5=50b = 10 \cdot 5 = 50

Calculăm produsul numerelor:

a⋅b=20⋅50=1000a \cdot b = 20 \cdot 50 = 1000

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. Suma numerelor întregi, divizibile cu 33, din intervalul [−9;6)[-9; 6) este egală cu: (5p)

a) −15-15
b) −9-9
c) 00
d) −6-6

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Intervalul dat este [−9;6)[-9; 6), ceea ce înseamnă că extremitatea stângă −9-9 este inclusă, iar extremitatea dreaptă 66 este exclusă.

Numerele întregi din acest interval divizibile cu 33 sunt multiplii lui 33 cuprinși între −9-9 și 66:

−9,−6,−3,0,3-9, \quad -6, \quad -3, \quad 0, \quad 3

(Numărul 66 nu aparține intervalului [−9;6)[-9; 6) deoarece paranteza din dreapta este rotundă).

Calculăm suma acestor numere:

S=(−9)+(−6)+(−3)+0+3=−9−6−3+3=−15S = (-9) + (-6) + (-3) + 0 + 3 = -9 - 6 - 3 + 3 = -15

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


4. Cel mai mic element al mulțimii A={x∈Z∣(x+1)2=4}A = \{x \in \mathbb{Z} \mid (x + 1)^2 = 4\} este egal cu: (5p)

a) 11
b) 33
c) −3-3
d) −5-5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvăm ecuația în mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z}:

(x+1)2=4  ⟹  x+1=2saux+1=−2(x + 1)^2 = 4 \implies x + 1 = 2 \quad \text{sau} \quad x + 1 = -2

Rezolvăm fiecare ecuație:

  • Dacă x+1=2x + 1 = 2, atunci x=2−1=1∈Zx = 2 - 1 = 1 \in \mathbb{Z}.
  • Dacă x+1=−2x + 1 = -2, atunci x=−2−1=−3∈Zx = -2 - 1 = -3 \in \mathbb{Z}.

Elementele mulțimii AA sunt:

A={−3,1}A = \{-3, 1\}

Cel mai mic element al mulțimii AA este:

min⁡(A)=−3\min(A) = -3

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Patru elevi, Iulia, Mihai, Dana și Bogdan, au calculat media geometrică a numerelor (32)−1(3\sqrt{2})^{-1} și 18\sqrt{18}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

IuliaMihaiDanaBogdan
1323\sqrt{2}60

Rezultatul corect a fost obținut de către:

a) Iulia
b) Mihai
c) Dana
d) Bogdan

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem cele două numere sub o formă simplificată:

x=(32)−1=132x = (3\sqrt{2})^{-1} = \frac{1}{3\sqrt{2}} y=18=9⋅2=32y = \sqrt{18} = \sqrt{9 \cdot 2} = 3\sqrt{2}

Formula mediei geometrice a numerelor reale strict pozitive xx și yy este:

mg=x⋅ym_g = \sqrt{x \cdot y}

Calculăm produsul:

x⋅y=132⋅32=1x \cdot y = \frac{1}{3\sqrt{2}} \cdot 3\sqrt{2} = 1

Extragem rădăcina pătrată:

mg=1=1m_g = \sqrt{1} = 1

Comparând cu rezultatele din tabel, Iulia a obținut rezultatul corect (11).

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. Paula afirmă că: „Numărul 246 este pătrat perfect”. Afirmația Paulei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Verificăm dacă numărul 246246 este pătrat perfect:

  • Calculăm pătratele perfecte ale numerelor întregi din apropierea lui 246246:
152=22515^2 = 225 162=25616^2 = 256

Deoarece 225<246<256225 < 246 < 256, adică:

152<246<16215^2 < 246 < 16^2

numărul 246246 este strict cuprins între două pătrate perfecte consecutive, deci nu poate fi pătrat perfect.

  • Alternativ, prin descompunerea în factori primi:
246=2⋅3⋅41246 = 2 \cdot 3 \cdot 41

Toți factorii primi apar la puterea 11 (exponent impar), așadar 246246 nu este pătrat perfect.

Prin urmare, afirmația Paulei este falsă.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată dreapta dd este mediatoarea segmentului BCBC, iar A∈dA \in d. Dacă AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, atunci distanța de la AA la CC este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 82 cm8\sqrt{2}\text{ cm}
d) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform proprietății fundamentale a mediatoarei unui segment, orice punct situat pe mediatoarea unui segment se află la distanțe egale de capetele segmentului.

Deoarece dreapta dd este mediatoarea segmentului BCBC și punctul AA aparține dreptei dd (A∈dA \in d), rezultă:

AC=ABAC = AB

Cum AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, obținem:

AC=8 cmAC = 8\text{ cm}

Distanța de la punctul AA la punctul CC este de 8 cm8\text{ cm}.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. În figura alăturată unghiurile AOBAOB, BOCBOC și COACOA sunt congruente. Dacă OMOM și ONON sunt bisectoarele unghiurilor AOBAOB și respectiv BOCBOC, atunci măsura unghiului MONMON este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 60∘60^\circ
b) 150∘150^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 180∘180^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile ∠AOB\angle AOB, ∠BOC\angle BOC și ∠COA\angle COA sunt trei unghiuri în jurul punctului OO. Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de 360∘360^\circ:

∢AOB+∢BOC+∢COA=360∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC + \sphericalangle COA = 360^\circ

Deoarece unghiurile sunt congruente:

∢AOB=∢BOC=∢COA=360∘3=120∘\sphericalangle AOB = \sphericalangle BOC = \sphericalangle COA = \frac{360^\circ}{3} = 120^\circ

Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB, deci:

∢MOB=∢AOB2=120∘2=60∘\sphericalangle MOB = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

Semidreapta ONON este bisectoarea unghiului BOCBOC, deci:

∢BON=∢BOC2=120∘2=60∘\sphericalangle BON = \frac{\sphericalangle BOC}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

Unghiurile ∠MOB\angle MOB și ∠BON\angle BON sunt adiacente, deci măsura unghiului ∠MON\angle MON este suma măsurilor lor:

∢MON=∢MOB+∢BON=60∘+60∘=120∘\sphericalangle MON = \sphericalangle MOB + \sphericalangle BON = 60^\circ + 60^\circ = 120^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. Pe cercul C(O;R)\mathcal{C}(O; R) cu raza R=6 cmR = 6\text{ cm} se consideră punctele AA, BB, CC și DD astfel încât AB∥CDAB \parallel CD, O∈ABO \in AB și măsura arcului ADAD egală cu 60∘60^\circ. Atunci perimetrul triunghiului ADCADC este egal cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 18 cm18\text{ cm}
b) 6(2+2) cm6(2 + \sqrt{2})\text{ cm}
c) 6(2+3) cm6(2 + \sqrt{3})\text{ cm}
d) 6(3+3) cm6(3 + \sqrt{3})\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctul OO aparține segmentului ABAB, deci ABAB este diametru al cercului și împarte cercul în două semicercuri de măsură 180∘180^\circ.

Coarda CDCD este paralelă cu diametrul ABAB (AB∥CDAB \parallel CD). Arcele cuprinse între două coarde paralele sunt congruente, deci:

AD⏠=BC⏠=60∘\overgroup{AD} = \overgroup{BC} = 60^\circ

Calculăm măsura arcului CD⏠\overgroup{CD}:

CD⏠=180∘−AD⏠−BC⏠=180∘−60∘−60∘=60∘\overgroup{CD} = 180^\circ - \overgroup{AD} - \overgroup{BC} = 180^\circ - 60^\circ - 60^\circ = 60^\circ

Aflăm lungimile laturilor triunghiului ADCADC:

  1. Latura ADAD: Arcul AD⏠=60∘\overgroup{AD} = 60^\circ, deci unghiul la centru corespunzător are ∢AOD=60∘\sphericalangle AOD = 60^\circ. În triunghiul isoscel OADOAD (OA=OD=R=6 cmOA = OD = R = 6\text{ cm}), având un unghi de 60∘60^\circ, triunghiul este echilateral:
AD=R=6 cmAD = R = 6\text{ cm}
  1. Latura CDCD: Analog, arcul CD⏠=60∘  ⟹  ∢COD=60∘\overgroup{CD} = 60^\circ \implies \sphericalangle COD = 60^\circ, deci triunghiul OCDOCD este echilateral:
CD=R=6 cmCD = R = 6\text{ cm}
  1. Latura ACAC: Măsura arcului AC⏠\overgroup{AC} este:
AC⏠=AD⏠+CD⏠=60∘+60∘=120∘\overgroup{AC} = \overgroup{AD} + \overgroup{CD} = 60^\circ + 60^\circ = 120^\circ

Unghiul la centru corespunzător este ∢AOC=120∘\sphericalangle AOC = 120^\circ. În triunghiul isoscel OACOAC (OA=OC=R=6 cmOA = OC = R = 6\text{ cm}), lungimea coardei ACAC este:

AC=2Rsin⁡(120∘2)=2⋅6⋅sin⁡60∘=12⋅32=63 cmAC = 2R \sin\left(\frac{120^\circ}{2}\right) = 2 \cdot 6 \cdot \sin 60^\circ = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului ADCADC:

PΔADC=AD+CD+AC=6+6+63=12+63=6(2+3) cm\mathcal{P}_{\Delta ADC} = AD + CD + AC = 6 + 6 + 6\sqrt{3} = 12 + 6\sqrt{3} = 6(2 + \sqrt{3})\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. În triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC ipotenuza este egală cu 20 cm20\text{ cm}. Aria acestui triunghi este egală cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 200 cm2200\text{ cm}^2
b) 100 cm2100\text{ cm}^2
c) 150 cm2150\text{ cm}^2
d) 502 cm250\sqrt{2}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-un triunghi dreptunghic isoscel, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este și mediană.

Lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic este egală cu jumătatea lungimii ipotenuzei:

h=i2=202=10 cmh = \frac{i}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

Aria triunghiului este dată de semiprodusul dintre ipotenuză și înălțimea corespunzătoare:

AΔABC=i⋅h2=20⋅102=100 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{i \cdot h}{2} = \frac{20 \cdot 10}{2} = 100\text{ cm}^2

Metodă alternativă: Dacă notăm lungimea fiecărei catete cu cc, aplicând Teorema lui Pitagora obținem:

c2+c2=202  ⟹  2c2=400  ⟹  c2=200c^2 + c^2 = 20^2 \implies 2c^2 = 400 \implies c^2 = 200

Aria triunghiului dreptunghic este:

AΔABC=c⋅c2=c22=2002=100 cm2\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{c \cdot c}{2} = \frac{c^2}{2} = \frac{200}{2} = 100\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. În trapezul isoscel MATEMATE se notează cu OO intersecția diagonalelor. Știind că baza mică MAMA este 3 cm3\text{ cm}, baza mare TETE este de 6 cm6\text{ cm}, iar triunghiul AOMAOM are perimetrul egal cu 13 cm13\text{ cm}, atunci perimetrul triunghiului TOETOE este egal cu: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 9 cm9\text{ cm}
b) 13 cm13\text{ cm}
c) 6,5 cm6,5\text{ cm}
d) 26 cm26\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În trapezul isoscel MATEMATE, bazele sunt MA∥TEMA \parallel TE. Diagonalele MTMT și AEAE se intersectează în punctul OO.

Datorită paralelismului bazelor (MA∥TEMA \parallel TE), triunghiurile determinate de diagonale cu cele două baze sunt asemenea:

ΔAOM∼ΔEOT\Delta AOM \sim \Delta EOT

Raportul de asemănare al celor două triunghiuri este egal cu raportul lungimilor bazelor:

k=TEMA=63=2k = \frac{TE}{MA} = \frac{6}{3} = 2

Într-o relație de asemănare între triunghiuri, raportul perimetrelor este egal cu raportul de asemănare kk:

PΔTOEPΔAOM=k=2\frac{\mathcal{P}_{\Delta TOE}}{\mathcal{P}_{\Delta AOM}} = k = 2

Cunoscând PΔAOM=13 cm\mathcal{P}_{\Delta AOM} = 13\text{ cm}, obținem:

PΔTOE=2⋅PΔAOM=2⋅13=26 cm\mathcal{P}_{\Delta TOE} = 2 \cdot \mathcal{P}_{\Delta AOM} = 2 \cdot 13 = 26\text{ cm}

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. Fie cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dintre dreptele A′DA'D și BC′BC' are măsura de: (5p)

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 60∘60^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 0∘0^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a determina măsura unghiului a două drepte necoplanare, construim sau identificăm o paralelă la una dintre drepte care să fie concurentă cu cealaltă.

În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele opuse ADD′A′ADD'A' și BCC′B′BCC'B' sunt pătrate paralele și congruente. Segmentul A′DA'D este diagonala feței ADD′A′ADD'A', iar segmentul B′CB'C este diagonala corespunzătoare a feței BCC′B′BCC'B'.

Patrulaterul A′B′CDA'B'CD este paralelogram (dreptunghi), de unde rezultă că:

A′D∥B′CA'D \parallel B'C

Prin urmare, unghiul dintre dreptele A′DA'D și BC′BC' este egal cu unghiul format de dreptele concurente B′CB'C și BC′BC':

∢(A′D,BC′)=∢(B′C,BC′)\sphericalangle(A'D, BC') = \sphericalangle(B'C, BC')

Dreptele B′CB'C și BC′BC' sunt diagonalele pătratului BCC′B′BCC'B'. Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare:

B′C⊥BC′  ⟹  ∢(B′C,BC′)=90∘B'C \perp BC' \implies \sphericalangle(B'C, BC') = 90^\circ

Așadar, măsura unghiului dintre dreptele A′DA'D și BC′BC' este de 90∘90^\circ.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. În prezent, vârsta tatălui este de patru ori mai mare decât vârsta fiului său. În urmă cu șase ani, vârsta tatălui era de zece ori mai mare decât vârsta fiului.

(2p) a) Poate avea în prezent copilul vârsta de 10 ani? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Află vârsta actuală a tatălui.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Presupunem că în prezent copilul are vârsta de 10 ani10\text{ ani}.

Dacă fiul are în prezent 10 ani10\text{ ani}, atunci tatăl are în prezent:

4⋅10=40 ani4 \cdot 10 = 40\text{ ani}

În urmă cu șase ani:

  • Vârsta tatălui era:
40−6=34 ani40 - 6 = 34\text{ ani}
  • Vârsta fiului era:
10−6=4 ani10 - 6 = 4\text{ ani}

Verificăm dacă vârsta tatălui era de zece ori mai mare decât vârsta fiului:

10⋅4=40≠3410 \cdot 4 = 40 \neq 34

Deoarece 34≠4034 \neq 40, relația din enunț nu este verificată.

Prin urmare, copilul nu poate avea în prezent vârsta de 10 ani10\text{ ani}. (2 puncte)

b) Notăm cu xx vârsta actuală a tatălui și cu yy vârsta actuală a fiului (x,y∈N∗x, y \in \mathbb{N}^*).

Din prima condiție a problemei, vârsta tatălui este de patru ori mai mare decât a fiului:

x=4yx = 4y

(1 punct)

În urmă cu șase ani, vârsta tatălui era x−6x - 6, iar vârsta fiului era y−6y - 6. Din a doua condiție:

x−6=10(y−6)x - 6 = 10(y - 6)

(1 punct)

Înlocuim x=4yx = 4y în a doua ecuație:

4y−6=10y−604y - 6 = 10y - 60 10y−4y=60−610y - 4y = 60 - 6 6y=54  ⟹  y=9 ani (vaˆrsta actuala˘ a fiului)6y = 54 \implies y = 9\text{ ani (vârsta actuală a fiului)}

Aflăm vârsta actuală a tatălui:

x=4⋅9=36 anix = 4 \cdot 9 = 36\text{ ani}

Vârsta actuală a tatălui este de 36 de ani36\text{ de ani}. (1 punct)


2. Se dă mulțimea A={x∈R  |  ∣4x−13∣<4}A = \left\{x \in \mathbb{R} \;\middle|\; \left|\frac{4x - 1}{3}\right| < 4\right\}.

(2p) a) Arată că A=(−114;134)A = \left(-\frac{11}{4}; \frac{13}{4}\right).

(3p) b) Dacă a=(22+22)⋅1,(7)+∣22−3∣a = \left(\frac{2}{\sqrt{2}} + \frac{\sqrt{2}}{2}\right) \cdot \sqrt{1,(7)} + |2\sqrt{2} - 3|, arată că a∈Aa \in A.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Inecuația cu modul ∣u∣<c|u| < c (unde c>0c > 0) este echivalentă cu inegalitatea dublă −c<u<c-c < u < c.

Pentru u=4x−13u = \frac{4x - 1}{3} și c=4c = 4, avem:

−4<4x−13<4-4 < \frac{4x - 1}{3} < 4

(1 punct)

Înmulțim toți membrii cu 3>03 > 0:

−12<4x−1<12-12 < 4x - 1 < 12

Adunăm 11 în fiecare membru:

−12+1<4x<12+1  ⟹  −11<4x<13-12 + 1 < 4x < 12 + 1 \implies -11 < 4x < 13

Împărțim toți membrii prin 4>04 > 0:

−114<x<134-\frac{11}{4} < x < \frac{13}{4}

Așadar:

A=(−114;134)A = \left(-\frac{11}{4}; \frac{13}{4}\right)

(1 punct)

b) Calculăm valoarea numărului real aa:

  1. Calculăm termenul din prima paranteză, raționalizând primul termen:
22=222=2\frac{2}{\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2} 22+22=2+22=22+22=322\frac{2}{\sqrt{2}} + \frac{\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2} + \frac{\sqrt{2}}{2} = \frac{2\sqrt{2} + \sqrt{2}}{2} = \frac{3\sqrt{2}}{2}
  1. Transformăm fracția zecimală periodică 1,(7)1,(7) în fracție ordinară:
1,(7)=17−19=1691,(7) = \frac{17 - 1}{9} = \frac{16}{9} 1,(7)=169=43\sqrt{1,(7)} = \sqrt{\frac{16}{9}} = \frac{4}{3}
  1. Efectuăm produsul:
(22+22)⋅1,(7)=322⋅43=1226=22\left(\frac{2}{\sqrt{2}} + \frac{\sqrt{2}}{2}\right) \cdot \sqrt{1,(7)} = \frac{3\sqrt{2}}{2} \cdot \frac{4}{3} = \frac{12\sqrt{2}}{6} = 2\sqrt{2}

(1 punct)

  1. Explicităm modulul ∣22−3∣|2\sqrt{2} - 3|: Comparăm 22=82\sqrt{2} = \sqrt{8} cu 3=93 = \sqrt{9}. Deoarece 8<9\sqrt{8} < \sqrt{9}, avem 22−3<02\sqrt{2} - 3 < 0, deci:
∣22−3∣=−(22−3)=3−22|2\sqrt{2} - 3| = -(2\sqrt{2} - 3) = 3 - 2\sqrt{2}

(1 punct)

  1. Însumăm rezultatele:
a=22+(3−22)=3a = 2\sqrt{2} + (3 - 2\sqrt{2}) = 3
  1. Verificăm apartenența la mulțimea AA: Scriem numărul 33 ca fracție cu numitorul 44:
3=1243 = \frac{12}{4}

Deoarece:

−114<124<134-\frac{11}{4} < \frac{12}{4} < \frac{13}{4}

rezultă că 3∈(−114;134)3 \in \left(-\frac{11}{4}; \frac{13}{4}\right), adică a∈Aa \in A. (1 punct)


3. Se consideră expresia E(x)=(x+3)2+(2x−1)2−5(x−1)(x+1)−14E(x) = (x + 3)^2 + (2x - 1)^2 - 5(x - 1)(x + 1) - 14, unde x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p) a) Arată că E(x)=2x+1E(x) = 2x + 1, pentru orice număr real xx.

(3p) b) Dacă n=E(0)+E(1)+E(2)+⋯+E(123)n = E(0) + E(1) + E(2) + \dots + E(123), arată că numărul nn este pătrat perfect.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Dezvoltăm parantezele folosind formulele de calcul prescurtat:

(x+3)2=x2+6x+9(x + 3)^2 = x^2 + 6x + 9 (2x−1)2=(2x)2−2⋅2x⋅1+12=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = (2x)^2 - 2 \cdot 2x \cdot 1 + 1^2 = 4x^2 - 4x + 1 (x−1)(x+1)=x2−1  ⟹  −5(x−1)(x+1)=−5(x2−1)=−5x2+5(x - 1)(x + 1) = x^2 - 1 \implies -5(x - 1)(x + 1) = -5(x^2 - 1) = -5x^2 + 5

(1 punct)

Înlocuim în expresia E(x)E(x):

E(x)=(x2+6x+9)+(4x2−4x+1)−5x2+5−14E(x) = (x^2 + 6x + 9) + (4x^2 - 4x + 1) - 5x^2 + 5 - 14

Reducem termenii asemenea:

E(x)=(x2+4x2−5x2)+(6x−4x)+(9+1+5−14)E(x) = (x^2 + 4x^2 - 5x^2) + (6x - 4x) + (9 + 1 + 5 - 14) E(x)=0⋅x2+2x+1=2x+1E(x) = 0 \cdot x^2 + 2x + 1 = 2x + 1

Așadar, E(x)=2x+1E(x) = 2x + 1, pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}. (1 punct)

b) Folosim forma simplificată E(k)=2k+1E(k) = 2k + 1:

n=(2⋅0+1)+(2⋅1+1)+(2⋅2+1)+⋯+(2⋅123+1)n = (2 \cdot 0 + 1) + (2 \cdot 1 + 1) + (2 \cdot 2 + 1) + \dots + (2 \cdot 123 + 1)

(1 punct)

Suma conține 123−0+1=124123 - 0 + 1 = 124 paranteze. Grupăm termenii care conțin factorul 22 și termenii liberi:

n=2(0+1+2+⋯+123)+(1+1+⋯+1)⏟124 de termenin = 2(0 + 1 + 2 + \dots + 123) + \underbrace{(1 + 1 + \dots + 1)}_{124\text{ de termeni}} n=2(1+2+⋯+123)+124⋅1n = 2(1 + 2 + \dots + 123) + 124 \cdot 1

Aplicăm formula sumei lui Gauss 1+2+⋯+m=m(m+1)21 + 2 + \dots + m = \frac{m(m + 1)}{2} pentru m=123m = 123:

2(1+2+⋯+123)=2⋅123⋅1242=123⋅1242(1 + 2 + \dots + 123) = 2 \cdot \frac{123 \cdot 124}{2} = 123 \cdot 124

(1 punct)

Obținem:

n=123⋅124+124⋅1=124⋅(123+1)=124⋅124=1242n = 123 \cdot 124 + 124 \cdot 1 = 124 \cdot (123 + 1) = 124 \cdot 124 = 124^2

Cum n=1242n = 124^2, cu 124∈N124 \in \mathbb{N}, rezultă că numărul nn este pătrat perfect. (1 punct)


4. În figura alăturată, triunghiul ABCABC este isoscel cu BC=18 cmBC = 18\text{ cm}, măsura unghiului AA egală cu 120∘120^\circ și triunghiul ECDECD este echilateral cu latura de 6 cm6\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Știind că punctele BB, CC și DD sunt coliniare, demonstrează că dreptele CACA și CECE sunt perpendiculare.

(3p) b) Dacă punctul FF este pe latura BCBC astfel încât BF=2FCBF = 2 FC, demonstrează că patrulaterul AEDFAEDF este paralelogram.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică ajutătoare

a) În triunghiul isoscel ABCABC, laturile congruente sunt AB=ACAB = AC, iar unghiul de la vârf este ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC = 120^\circ. Unghiurile de la baza BCBC sunt egale:

∢ABC=∢ACB=180∘−120∘2=60∘2=30∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle ACB = \frac{180^\circ - 120^\circ}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

(1 punct)

Triunghiul ECDECD este echilateral cu latura de 6 cm6\text{ cm}, prin urmare toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ:

∢ECD=60∘\sphericalangle ECD = 60^\circ

Deoarece punctele BB, CC și DD sunt coliniare în această ordine, unghiul ∠BCD\angle BCD este un unghi alungit cu măsura de 180∘180^\circ. Semidreptele (CA(CA și (CE(CE sunt situate în același semiplan determinat de dreapta BDBD, așadar:

∢ACE=180∘−∢ACB−∢ECD=180∘−30∘−60∘=90∘\sphericalangle ACE = 180^\circ - \sphericalangle ACB - \sphericalangle ECD = 180^\circ - 30^\circ - 60^\circ = 90^\circ

Cum ∢ACE=90∘\sphericalangle ACE = 90^\circ, rezultă că CA⊥CECA \perp CE, adică dreptele CACA și CECE sunt perpendiculare. (1 punct)

b) Fie TT mijlocul laturii BCBC. În triunghiul isoscel ABCABC (AB=ACAB = AC), mediana ATAT este și înălțime, deci AT⊥BCAT \perp BC și:

TC=BC2=182=9 cmTC = \frac{BC}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ATCATC (∢ATC=90∘\sphericalangle ATC = 90^\circ), având ∢ACT=30∘\sphericalangle ACT = 30^\circ:

cos⁡30∘=TCAC  ⟹  32=9AC  ⟹  AC=183=63 cm\cos 30^\circ = \frac{TC}{AC} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{9}{AC} \implies AC = \frac{18}{\sqrt{3}} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Punctul FF este situat pe latura BCBC astfel încât BF=2FCBF = 2 FC. Deoarece BF+FC=BC=18 cmBF + FC = BC = 18\text{ cm}:

2FC+FC=18  ⟹  3FC=18  ⟹  FC=6 cmșiBF=12 cm2 FC + FC = 18 \implies 3 FC = 18 \implies FC = 6\text{ cm} \quad \text{și} \quad BF = 12\text{ cm}

Latura triunghiului echilateral ECDECD este de 6 cm6\text{ cm}, deci CD=6 cmCD = 6\text{ cm}. Punctele F,C,DF, C, D fiind coliniare în această ordine pe dreapta BDBD, lungimea segmentului FDFD este:

FD=FC+CD=6+6=12 cmFD = FC + CD = 6 + 6 = 12\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm lungimea segmentului AEAE în triunghiul dreptunghic ACEACE (∢ACE=90∘\sphericalangle ACE = 90^\circ din subpunctul a)), cu catetele AC=63 cmAC = 6\sqrt{3}\text{ cm} și CE=6 cmCE = 6\text{ cm}. Aplicăm Teorema lui Pitagora:

AE2=AC2+CE2=(63)2+62=108+36=144  ⟹  AE=12 cmAE^2 = AC^2 + CE^2 = (6\sqrt{3})^2 + 6^2 = 108 + 36 = 144 \implies AE = 12\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ACEACE, cateta CE=6 cmCE = 6\text{ cm} este jumătate din ipotenuza AE=12 cmAE = 12\text{ cm}:

CE=AE2  ⟹  ∢CAE=30∘CE = \frac{AE}{2} \implies \sphericalangle CAE = 30^\circ

De aici, unghiul ascuțit ∠AEC\angle AEC are măsura:

∢AEC=90∘−30∘=60∘\sphericalangle AEC = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Deoarece triunghiul ECDECD este echilateral, avem ∢ECD=60∘\sphericalangle ECD = 60^\circ. Unghiurile ∢AEC\sphericalangle AEC și ∢ECD\sphericalangle ECD sunt unghiuri alterne interne congruente formate de dreptele AEAE și FDFD cu secanta CECE:

∢AEC=∢ECD=60∘  ⟹  AE∥FD\sphericalangle AEC = \sphericalangle ECD = 60^\circ \implies AE \parallel FD

Am demonstrat că segmentele opuse AEAE și FDFD sunt paralele și congruente:

AE∥FDșiAE=FD=12 cmAE \parallel FD \quad \text{și} \quad AE = FD = 12\text{ cm}

Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram. Deci patrulaterul AEDFAEDF este paralelogram. (1 punct)


5. În figura alăturată, trapezul dreptunghic ABCDABCD are baza mare ABAB egală cu 10 cm10\text{ cm}, ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ, latura ADAD egală cu 4 cm4\text{ cm} și latura BCBC egală cu 5 cm5\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că perimetrul trapezului ABCDABCD este egal cu 26 cm26\text{ cm}.

(3p) b) Dacă bisectoarea unghiului ABCABC intersectează latura CDCD în punctul NN și dreapta ADAD în punctul MM, calculează aria triunghiului MDNMDN.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică ajutătoare

a) Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB. Deoarece DA⊥ABDA \perp AB, CE⊥ABCE \perp AB și CD∥ABCD \parallel AB, patrulaterul AECDAECD este dreptunghi, de unde:

CE=AD=4 cmșiAE=CDCE = AD = 4\text{ cm} \quad \text{și} \quad AE = CD

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic CEBCEB (∢CEB=90∘\sphericalangle CEB = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora:

EB=BC2−CE2=52−42=25−16=9=3 cmEB = \sqrt{BC^2 - CE^2} = \sqrt{5^2 - 4^2} = \sqrt{25 - 16} = \sqrt{9} = 3\text{ cm}

Lungimea bazei mici CDCD este:

CD=AE=AB−EB=10−3=7 cmCD = AE = AB - EB = 10 - 3 = 7\text{ cm}

Calculăm perimetrul trapezului ABCDABCD:

PABCD=AB+BC+CD+DA=10+5+7+4=26 cm\mathcal{P}_{ABCD} = AB + BC + CD + DA = 10 + 5 + 7 + 4 = 26\text{ cm}

(1 punct)

b) Dreapta BMBM este bisectoarea unghiului ∠ABC\angle ABC, prin urmare:

∢ABM=∢CBM\sphericalangle ABM = \sphericalangle CBM

Deoarece bazele trapezului sunt paralele (CD∥ABCD \parallel AB), dreapta secantă BMBM determină unghiuri alterne interne congruente:

∢CNB=∢ABM\sphericalangle CNB = \sphericalangle ABM

Rezultă că:

∢CNB=∢CBN\sphericalangle CNB = \sphericalangle CBN

de unde triunghiul BCNBCN este isoscel cu CN=BC=5 cmCN = BC = 5\text{ cm}. (1 punct)

Punctul NN este situat pe segmentul CDCD, iar lungimea segmentului CDCD este de 7 cm7\text{ cm}. Calculăm DNDN:

DN=CD−CN=7−5=2 cmDN = CD - CN = 7 - 5 = 2\text{ cm}

Deoarece CD∥ABCD \parallel AB, în triunghiul MABMAB avem DN∥ABDN \parallel AB, cu D∈MAD \in MA și N∈MBN \in MB. Conform Teoremei fundamentale a asemănării:

ΔMDN∼ΔMAB  ⟹  MDMA=DNAB\Delta MDN \sim \Delta MAB \implies \frac{MD}{MA} = \frac{DN}{AB}

(1 punct)

Punctul DD aparține segmentului MAMA, deci MA=MD+AD=MD+4 cmMA = MD + AD = MD + 4\text{ cm}. Substituim valorile cunoscute DN=2 cmDN = 2\text{ cm} și AB=10 cmAB = 10\text{ cm}:

MDMD+4=210=15\frac{MD}{MD + 4} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5} 5⋅MD=MD+4  ⟹  4⋅MD=4  ⟹  MD=1 cm5 \cdot MD = MD + 4 \implies 4 \cdot MD = 4 \implies MD = 1\text{ cm}

Triunghiul MDNMDN este dreptunghic în DD (∢MDN=90∘\sphericalangle MDN = 90^\circ, deoarece dreapta AD⊥CDAD \perp CD). Aria triunghiului dreptunghic MDNMDN este:

AΔMDN=MD⋅DN2=1⋅22=1 cm2\mathcal{A}_{\Delta MDN} = \frac{MD \cdot DN}{2} = \frac{1 \cdot 2}{2} = 1\text{ cm}^2

(1 punct)


6. Prisma patrulateră dreaptă ABCDEFGHABCDEFGH are baza un pătrat cu latura egală cu 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm} și muchiile laterale egale cu 8 cm8\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei AEAE, NN este mijlocul segmentului MFMF și EG∩FH={O}EG \cap FH = \{O\}.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că lungimea segmentului ONON este egală cu 4 cm4\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrează că dreapta MFMF este perpendiculară pe planul (NCB)(NCB).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Figura geometrică ajutătoare

a) Baza superioară EFGHEFGH a prismei este un pătrat cu latura EF=43 cmEF = 4\sqrt{3}\text{ cm}. Diagonalele pătratului EGEG și FHFH se intersectează în centrul OO, deci OO este mijlocul diagonalei FHFH. (1 punct)

Privim triunghiul FMHFMH:

  • Punctul NN este mijlocul segmentului MFMF (din ipoteză).
  • Punctul OO este mijlocul segmentului FHFH.

Segmentul ONON unește mijloacele a două laturi ale triunghiului FMHFMH, prin urmare ONON este linie mijlocie în ΔFMH\Delta FMH:

ON=HM2ON = \frac{HM}{2}

Calculăm lungimea segmentului HMHM în fața laterală ADHEADHE: Fața ADHEADHE este dreptunghi cu EH=43 cmEH = 4\sqrt{3}\text{ cm} și AE=8 cmAE = 8\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul muchiei laterale AEAE, deci:

EM=AE2=82=4 cmEM = \frac{AE}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic HEMHEM (∢HEM=90∘\sphericalangle HEM = 90^\circ), aplicăm Teorema lui Pitagora:

HM=EH2+EM2=(43)2+42=48+16=64=8 cmHM = \sqrt{EH^2 + EM^2} = \sqrt{(4\sqrt{3})^2 + 4^2} = \sqrt{48 + 16} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

Așadar:

ON=HM2=82=4 cmON = \frac{HM}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

(1 punct)

b) Pentru a demonstra că dreapta MFMF este perpendiculară pe planul (NCB)(NCB), este suficient să arătăm că MFMF este perpendiculară pe două drepte concurente din acest plan.

  1. Perpendicularitatea MF⊥BCMF \perp BC: Muchia BCBC este perpendiculară pe fața laterală ABFEABFE:
BC⊥ABșiBC⊥BF  ⟹  BC⊥(ABFE)BC \perp AB \quad \text{și} \quad BC \perp BF \implies BC \perp (ABFE)

Segmentul MFMF este inclus în planul feței laterale (MF⊂(ABFE)MF \subset (ABFE)), prin urmare:

MF⊥BCMF \perp BC

(1 punct)

  1. Perpendicularitatea MF⊥BNMF \perp BN: Analizăm triunghiul BMFBMF din planul feței laterale ABFEABFE:
  • Muchia laterală BFBF are lungimea BF=8 cmBF = 8\text{ cm}.
  • În triunghiul dreptunghic MABMAB (∢MAB=90∘\sphericalangle MAB = 90^\circ), cu AM=4 cmAM = 4\text{ cm} și AB=43 cmAB = 4\sqrt{3}\text{ cm}:
BM=AM2+AB2=42+(43)2=16+48=64=8 cmBM = \sqrt{AM^2 + AB^2} = \sqrt{4^2 + (4\sqrt{3})^2} = \sqrt{16 + 48} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic MEFMEF (∢MEF=90∘\sphericalangle MEF = 90^\circ), cu ME=4 cmME = 4\text{ cm} și EF=43 cmEF = 4\sqrt{3}\text{ cm}:
MF=ME2+EF2=42+(43)2=16+48=64=8 cmMF = \sqrt{ME^2 + EF^2} = \sqrt{4^2 + (4\sqrt{3})^2} = \sqrt{16 + 48} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

Toate cele trei laturi ale triunghiului BMFBMF au aceeași lungime:

BM=MF=BF=8 cmBM = MF = BF = 8\text{ cm}

deci ΔBMF\Delta BMF este triunghi echilateral. (1 punct)

În triunghiul echilateral BMFBMF, punctul NN este mijlocul laturii MFMF, deci mediana BNBN este și înălțime a triunghiului:

BN⊥MF  ⟹  MF⊥BNBN \perp MF \implies MF \perp BN
  1. Concluzie: Avem:
MF⊥BCșiMF⊥BNMF \perp BC \quad \text{și} \quad MF \perp BN

Dreptele BCBC și BNBN sunt incluse în planul (NCB)(NCB) și se intersectează în punctul BB:

BC⊂(NCB),BN⊂(NCB),BC∩BN={B}BC \subset (NCB), \quad BN \subset (NCB), \quad BC \cap BN = \{B\}

Conform teoremei de perpendicularitate a unei drepte pe un plan, rezultă:

MF⊥(NCB)MF \perp (NCB)

(1 punct)