1. Rezultatul calculului 2024−2024:2024 este egal cu: (5p)
a) 0
b) 1
c) 2024
d) 2023
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi operația de împărțire:
2024:2024=1
Apoi efectuăm scăderea:
2024−1=2023
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
2. Dacă numerele a și b sunt direct proporționale cu 4 și 10, iar suma lor este 70, atunci produsul numerelor a și b este egal cu: (5p)
a) 1000
b) 20
c) 50
d) 100
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele a și b sunt direct proporționale cu 4 și 10:
4a=10b=k⟹a=4kșib=10k
Înlocuim în relația pentru suma numerelor:
a+b=70⟹4k+10k=70⟹14k=70⟹k=5
Aflăm valorile numerelor a și b:
a=4⋅5=20b=10⋅5=50
Calculăm produsul numerelor:
a⋅b=20⋅50=1000
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
3. Suma numerelor întregi, divizibile cu 3, din intervalul [−9;6) este egală cu: (5p)
a) −15
b) −9
c) 0
d) −6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Intervalul dat este [−9;6), ceea ce înseamnă că extremitatea stângă −9 este inclusă, iar extremitatea dreaptă 6 este exclusă.
Numerele întregi din acest interval divizibile cu 3 sunt multiplii lui 3 cuprinși între −9 și 6:
−9,−6,−3,0,3
(Numărul 6 nu aparține intervalului [−9;6) deoarece paranteza din dreapta este rotundă).
Calculăm suma acestor numere:
S=(−9)+(−6)+(−3)+0+3=−9−6−3+3=−15
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
4. Cel mai mic element al mulțimii A={x∈Z∣(x+1)2=4} este egal cu: (5p)
a) 1
b) 3
c) −3
d) −5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvăm ecuația în mulțimea numerelor întregi Z:
(x+1)2=4⟹x+1=2saux+1=−2
Rezolvăm fiecare ecuație:
Dacă x+1=2, atunci x=2−1=1∈Z.
Dacă x+1=−2, atunci x=−2−1=−3∈Z.
Elementele mulțimii A sunt:
A={−3,1}
Cel mai mic element al mulțimii A este:
min(A)=−3
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Patru elevi, Iulia, Mihai, Dana și Bogdan, au calculat media geometrică a numerelor (32)−1 și 18. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Iulia
Mihai
Dana
Bogdan
1
32
6
0
Rezultatul corect a fost obținut de către:
a) Iulia
b) Mihai
c) Dana
d) Bogdan
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem cele două numere sub o formă simplificată:
x=(32)−1=321y=18=9⋅2=32
Formula mediei geometrice a numerelor reale strict pozitive x și y este:
mg=x⋅y
Calculăm produsul:
x⋅y=321⋅32=1
Extragem rădăcina pătrată:
mg=1=1
Comparând cu rezultatele din tabel, Iulia a obținut rezultatul corect (1).
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. Paula afirmă că: „Numărul 246 este pătrat perfect”. Afirmația Paulei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Verificăm dacă numărul 246 este pătrat perfect:
Calculăm pătratele perfecte ale numerelor întregi din apropierea lui 246:
152=225162=256
Deoarece 225<246<256, adică:
152<246<162
numărul 246 este strict cuprins între două pătrate perfecte consecutive, deci nu poate fi pătrat perfect.
Alternativ, prin descompunerea în factori primi:
246=2⋅3⋅41
Toți factorii primi apar la puterea 1 (exponent impar), așadar 246 nu este pătrat perfect.
1. În figura alăturată dreapta d este mediatoarea segmentului BC, iar A∈d. Dacă AB=8 cm, atunci distanța de la A la C este egală cu: (5p)
a) 8 cm
b) 4 cm
c) 82 cm
d) 83 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform proprietății fundamentale a mediatoarei unui segment, orice punct situat pe mediatoarea unui segment se află la distanțe egale de capetele segmentului.
Deoarece dreapta d este mediatoarea segmentului BC și punctul A aparține dreptei d (A∈d), rezultă:
AC=AB
Cum AB=8 cm, obținem:
AC=8 cm
Distanța de la punctul A la punctul C este de 8 cm.
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
2. În figura alăturată unghiurile AOB, BOC și COA sunt congruente. Dacă OM și ON sunt bisectoarele unghiurilor AOB și respectiv BOC, atunci măsura unghiului MON este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 150∘
c) 120∘
d) 180∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile ∠AOB, ∠BOC și ∠COA sunt trei unghiuri în jurul punctului O. Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de 360∘:
∢AOB+∢BOC+∢COA=360∘
Deoarece unghiurile sunt congruente:
∢AOB=∢BOC=∢COA=3360∘=120∘
Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB, deci:
∢MOB=2∢AOB=2120∘=60∘
Semidreapta ON este bisectoarea unghiului BOC, deci:
∢BON=2∢BOC=2120∘=60∘
Unghiurile ∠MOB și ∠BON sunt adiacente, deci măsura unghiului ∠MON este suma măsurilor lor:
∢MON=∢MOB+∢BON=60∘+60∘=120∘
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. Pe cercul C(O;R) cu raza R=6 cm se consideră punctele A, B, C și D astfel încât AB∥CD, O∈AB și măsura arcului AD egală cu 60∘. Atunci perimetrul triunghiului ADC este egal cu: (5p)
a) 18 cm
b) 6(2+2) cm
c) 6(2+3) cm
d) 6(3+3) cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctul O aparține segmentului AB, deci AB este diametru al cercului și împarte cercul în două semicercuri de măsură 180∘.
Coarda CD este paralelă cu diametrul AB (AB∥CD). Arcele cuprinse între două coarde paralele sunt congruente, deci:
AD=BC=60∘
Calculăm măsura arcului CD:
CD=180∘−AD−BC=180∘−60∘−60∘=60∘
Aflăm lungimile laturilor triunghiului ADC:
Latura AD:
Arcul AD=60∘, deci unghiul la centru corespunzător are ∢AOD=60∘.
În triunghiul isoscel OAD (OA=OD=R=6 cm), având un unghi de 60∘, triunghiul este echilateral:
AD=R=6 cm
Latura CD:
Analog, arcul CD=60∘⟹∢COD=60∘, deci triunghiul OCD este echilateral:
CD=R=6 cm
Latura AC:
Măsura arcului AC este:
AC=AD+CD=60∘+60∘=120∘
Unghiul la centru corespunzător este ∢AOC=120∘.
În triunghiul isoscel OAC (OA=OC=R=6 cm), lungimea coardei AC este:
AC=2Rsin(2120∘)=2⋅6⋅sin60∘=12⋅23=63 cm
Calculăm perimetrul triunghiului ADC:
PΔADC=AD+CD+AC=6+6+63=12+63=6(2+3) cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. În triunghiul dreptunghic isoscel ABC ipotenuza este egală cu 20 cm. Aria acestui triunghi este egală cu: (5p)
a) 200 cm2
b) 100 cm2
c) 150 cm2
d) 502 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-un triunghi dreptunghic isoscel, înălțimea corespunzătoare ipotenuzei este și mediană.
Lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic este egală cu jumătatea lungimii ipotenuzei:
h=2i=220=10 cm
Aria triunghiului este dată de semiprodusul dintre ipotenuză și înălțimea corespunzătoare:
AΔABC=2i⋅h=220⋅10=100 cm2
Metodă alternativă:
Dacă notăm lungimea fiecărei catete cu c, aplicând Teorema lui Pitagora obținem:
c2+c2=202⟹2c2=400⟹c2=200
Aria triunghiului dreptunghic este:
AΔABC=2c⋅c=2c2=2200=100 cm2
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
5. În trapezul isoscel MATE se notează cu O intersecția diagonalelor. Știind că baza mică MA este 3 cm, baza mare TE este de 6 cm, iar triunghiul AOM are perimetrul egal cu 13 cm, atunci perimetrul triunghiului TOE este egal cu: (5p)
a) 9 cm
b) 13 cm
c) 6,5 cm
d) 26 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În trapezul isoscel MATE, bazele sunt MA∥TE. Diagonalele MT și AE se intersectează în punctul O.
Datorită paralelismului bazelor (MA∥TE), triunghiurile determinate de diagonale cu cele două baze sunt asemenea:
ΔAOM∼ΔEOT
Raportul de asemănare al celor două triunghiuri este egal cu raportul lungimilor bazelor:
k=MATE=36=2
Într-o relație de asemănare între triunghiuri, raportul perimetrelor este egal cu raportul de asemănare k:
PΔAOMPΔTOE=k=2
Cunoscând PΔAOM=13 cm, obținem:
PΔTOE=2⋅PΔAOM=2⋅13=26 cm
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. Fie cubul ABCDA′B′C′D′. Unghiul dintre dreptele A′D și BC′ are măsura de: (5p)
a) 60∘
b) 30∘
c) 90∘
d) 0∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Pentru a determina măsura unghiului a două drepte necoplanare, construim sau identificăm o paralelă la una dintre drepte care să fie concurentă cu cealaltă.
În cubul ABCDA′B′C′D′, fețele opuse ADD′A′ și BCC′B′ sunt pătrate paralele și congruente. Segmentul A′D este diagonala feței ADD′A′, iar segmentul B′C este diagonala corespunzătoare a feței BCC′B′.
Patrulaterul A′B′CD este paralelogram (dreptunghi), de unde rezultă că:
A′D∥B′C
Prin urmare, unghiul dintre dreptele A′D și BC′ este egal cu unghiul format de dreptele concurente B′C și BC′:
∢(A′D,BC′)=∢(B′C,BC′)
Dreptele B′C și BC′ sunt diagonalele pătratului BCC′B′. Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare:
B′C⊥BC′⟹∢(B′C,BC′)=90∘
Așadar, măsura unghiului dintre dreptele A′D și BC′ este de 90∘.
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. În prezent, vârsta tatălui este de patru ori mai mare decât vârsta fiului său. În urmă cu șase ani, vârsta tatălui era de zece ori mai mare decât vârsta fiului.
(2p) a) Poate avea în prezent copilul vârsta de 10 ani? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Află vârsta actuală a tatălui.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Presupunem că în prezent copilul are vârsta de 10 ani.
Dacă fiul are în prezent 10 ani, atunci tatăl are în prezent:
4⋅10=40 ani
În urmă cu șase ani:
Vârsta tatălui era:
40−6=34 ani
Vârsta fiului era:
10−6=4 ani
Verificăm dacă vârsta tatălui era de zece ori mai mare decât vârsta fiului:
10⋅4=40=34
Deoarece 34=40, relația din enunț nu este verificată.
Prin urmare, copilul nu poate avea în prezent vârsta de 10 ani. (2 puncte)
b) Notăm cu x vârsta actuală a tatălui și cu y vârsta actuală a fiului (x,y∈N∗).
Din prima condiție a problemei, vârsta tatălui este de patru ori mai mare decât a fiului:
x=4y
(1 punct)
În urmă cu șase ani, vârsta tatălui era x−6, iar vârsta fiului era y−6.
Din a doua condiție:
x−6=10(y−6)
(1 punct)
Înlocuim x=4y în a doua ecuație:
4y−6=10y−6010y−4y=60−66y=54⟹y=9 ani (vaˆrsta actuala˘ a fiului)
Aflăm vârsta actuală a tatălui:
x=4⋅9=36 ani
Vârsta actuală a tatălui este de 36 de ani. (1 punct)
2. Se dă mulțimea A={x∈R34x−1<4}.
(2p) a) Arată că A=(−411;413).
(3p) b) Dacă a=(22+22)⋅1,(7)+∣22−3∣, arată că a∈A.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Inecuația cu modul ∣u∣<c (unde c>0) este echivalentă cu inegalitatea dublă −c<u<c.
Pentru u=34x−1 și c=4, avem:
−4<34x−1<4
(1 punct)
Înmulțim toți membrii cu 3>0:
−12<4x−1<12
Adunăm 1 în fiecare membru:
−12+1<4x<12+1⟹−11<4x<13
Împărțim toți membrii prin 4>0:
−411<x<413
Așadar:
A=(−411;413)
(1 punct)
b) Calculăm valoarea numărului real a:
Calculăm termenul din prima paranteză, raționalizând primul termen:
22=222=222+22=2+22=222+2=232
Transformăm fracția zecimală periodică 1,(7) în fracție ordinară:
1,(7)=917−1=9161,(7)=916=34
Efectuăm produsul:
(22+22)⋅1,(7)=232⋅34=6122=22
(1 punct)
Explicităm modulul ∣22−3∣:
Comparăm 22=8 cu 3=9.
Deoarece 8<9, avem 22−3<0, deci:
∣22−3∣=−(22−3)=3−22
(1 punct)
Însumăm rezultatele:
a=22+(3−22)=3
Verificăm apartenența la mulțimea A:
Scriem numărul 3 ca fracție cu numitorul 4:
3=412
Deoarece:
−411<412<413
rezultă că 3∈(−411;413), adică a∈A. (1 punct)
3. Se consideră expresia E(x)=(x+3)2+(2x−1)2−5(x−1)(x+1)−14, unde x∈R.
(2p) a) Arată că E(x)=2x+1, pentru orice număr real x.
(3p) b) Dacă n=E(0)+E(1)+E(2)+⋯+E(123), arată că numărul n este pătrat perfect.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Dezvoltăm parantezele folosind formulele de calcul prescurtat:
Suma conține 123−0+1=124 paranteze.
Grupăm termenii care conțin factorul 2 și termenii liberi:
n=2(0+1+2+⋯+123)+124 de termeni(1+1+⋯+1)n=2(1+2+⋯+123)+124⋅1
Aplicăm formula sumei lui Gauss 1+2+⋯+m=2m(m+1) pentru m=123:
2(1+2+⋯+123)=2⋅2123⋅124=123⋅124
(1 punct)
Obținem:
n=123⋅124+124⋅1=124⋅(123+1)=124⋅124=1242
Cum n=1242, cu 124∈N, rezultă că numărul n este pătrat perfect. (1 punct)
4. În figura alăturată, triunghiul ABC este isoscel cu BC=18 cm, măsura unghiului A egală cu 120∘ și triunghiul ECD este echilateral cu latura de 6 cm.
(2p) a) Știind că punctele B, C și D sunt coliniare, demonstrează că dreptele CA și CE sunt perpendiculare.
(3p) b) Dacă punctul F este pe latura BC astfel încât BF=2FC, demonstrează că patrulaterul AEDF este paralelogram.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul isoscel ABC, laturile congruente sunt AB=AC, iar unghiul de la vârf este ∢BAC=120∘.
Unghiurile de la baza BC sunt egale:
∢ABC=∢ACB=2180∘−120∘=260∘=30∘
(1 punct)
Triunghiul ECD este echilateral cu latura de 6 cm, prin urmare toate unghiurile sale au măsura de 60∘:
∢ECD=60∘
Deoarece punctele B, C și D sunt coliniare în această ordine, unghiul ∠BCD este un unghi alungit cu măsura de 180∘.
Semidreptele (CA și (CE sunt situate în același semiplan determinat de dreapta BD, așadar:
∢ACE=180∘−∢ACB−∢ECD=180∘−30∘−60∘=90∘
Cum ∢ACE=90∘, rezultă că CA⊥CE, adică dreptele CA și CE sunt perpendiculare. (1 punct)
b) Fie T mijlocul laturii BC.
În triunghiul isoscel ABC (AB=AC), mediana AT este și înălțime, deci AT⊥BC și:
TC=2BC=218=9 cm
În triunghiul dreptunghic ATC (∢ATC=90∘), având ∢ACT=30∘:
cos30∘=ACTC⟹23=AC9⟹AC=318=63 cm
(1 punct)
Punctul F este situat pe latura BC astfel încât BF=2FC. Deoarece BF+FC=BC=18 cm:
2FC+FC=18⟹3FC=18⟹FC=6 cmșiBF=12 cm
Latura triunghiului echilateral ECD este de 6 cm, deci CD=6 cm.
Punctele F,C,D fiind coliniare în această ordine pe dreapta BD, lungimea segmentului FD este:
FD=FC+CD=6+6=12 cm
(1 punct)
Calculăm lungimea segmentului AE în triunghiul dreptunghic ACE (∢ACE=90∘ din subpunctul a)), cu catetele AC=63 cm și CE=6 cm.
Aplicăm Teorema lui Pitagora:
AE2=AC2+CE2=(63)2+62=108+36=144⟹AE=12 cm
În triunghiul dreptunghic ACE, cateta CE=6 cm este jumătate din ipotenuza AE=12 cm:
CE=2AE⟹∢CAE=30∘
De aici, unghiul ascuțit ∠AEC are măsura:
∢AEC=90∘−30∘=60∘
Deoarece triunghiul ECD este echilateral, avem ∢ECD=60∘.
Unghiurile ∢AEC și ∢ECD sunt unghiuri alterne interne congruente formate de dreptele AE și FD cu secanta CE:
∢AEC=∢ECD=60∘⟹AE∥FD
Am demonstrat că segmentele opuse AE și FD sunt paralele și congruente:
AE∥FDșiAE=FD=12 cm
Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram.
Deci patrulaterul AEDF este paralelogram. (1 punct)
5. În figura alăturată, trapezul dreptunghic ABCD are baza mare AB egală cu 10 cm, ∢A=90∘, latura AD egală cu 4 cm și latura BC egală cu 5 cm.
(2p) a) Arată că perimetrul trapezului ABCD este egal cu 26 cm.
(3p) b) Dacă bisectoarea unghiului ABC intersectează latura CD în punctul N și dreapta AD în punctul M, calculează aria triunghiului MDN.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Construim înălțimea CE⊥AB, cu E∈AB.
Deoarece DA⊥AB, CE⊥AB și CD∥AB, patrulaterul AECD este dreptunghi, de unde:
CE=AD=4 cmșiAE=CD
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic CEB (∢CEB=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora:
EB=BC2−CE2=52−42=25−16=9=3 cm
Lungimea bazei mici CD este:
CD=AE=AB−EB=10−3=7 cm
Calculăm perimetrul trapezului ABCD:
PABCD=AB+BC+CD+DA=10+5+7+4=26 cm
(1 punct)
b) Dreapta BM este bisectoarea unghiului ∠ABC, prin urmare:
∢ABM=∢CBM
Deoarece bazele trapezului sunt paralele (CD∥AB), dreapta secantă BM determină unghiuri alterne interne congruente:
∢CNB=∢ABM
Rezultă că:
∢CNB=∢CBN
de unde triunghiul BCN este isoscel cu CN=BC=5 cm. (1 punct)
Punctul N este situat pe segmentul CD, iar lungimea segmentului CD este de 7 cm. Calculăm DN:
DN=CD−CN=7−5=2 cm
Deoarece CD∥AB, în triunghiul MAB avem DN∥AB, cu D∈MA și N∈MB. Conform Teoremei fundamentale a asemănării:
ΔMDN∼ΔMAB⟹MAMD=ABDN
(1 punct)
Punctul D aparține segmentului MA, deci MA=MD+AD=MD+4 cm.
Substituim valorile cunoscute DN=2 cm și AB=10 cm:
MD+4MD=102=515⋅MD=MD+4⟹4⋅MD=4⟹MD=1 cm
Triunghiul MDN este dreptunghic în D (∢MDN=90∘, deoarece dreapta AD⊥CD).
Aria triunghiului dreptunghic MDN este:
AΔMDN=2MD⋅DN=21⋅2=1 cm2
(1 punct)
6. Prisma patrulateră dreaptă ABCDEFGH are baza un pătrat cu latura egală cu 43 cm și muchiile laterale egale cu 8 cm. Punctul M este mijlocul muchiei AE, N este mijlocul segmentului MF și EG∩FH={O}.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului ON este egală cu 4 cm.
(3p) b) Demonstrează că dreapta MF este perpendiculară pe planul (NCB).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Baza superioară EFGH a prismei este un pătrat cu latura EF=43 cm.
Diagonalele pătratului EG și FH se intersectează în centrul O, deci O este mijlocul diagonalei FH. (1 punct)
Privim triunghiul FMH:
Punctul N este mijlocul segmentului MF (din ipoteză).
Punctul O este mijlocul segmentului FH.
Segmentul ON unește mijloacele a două laturi ale triunghiului FMH, prin urmare ON este linie mijlocie în ΔFMH:
ON=2HM
Calculăm lungimea segmentului HM în fața laterală ADHE:
Fața ADHE este dreptunghi cu EH=43 cm și AE=8 cm.
Punctul M este mijlocul muchiei laterale AE, deci:
EM=2AE=28=4 cm
În triunghiul dreptunghic HEM (∢HEM=90∘), aplicăm Teorema lui Pitagora:
HM=EH2+EM2=(43)2+42=48+16=64=8 cm
Așadar:
ON=2HM=28=4 cm
(1 punct)
b) Pentru a demonstra că dreapta MF este perpendiculară pe planul (NCB), este suficient să arătăm că MF este perpendiculară pe două drepte concurente din acest plan.
Perpendicularitatea MF⊥BC:
Muchia BC este perpendiculară pe fața laterală ABFE:
BC⊥ABșiBC⊥BF⟹BC⊥(ABFE)
Segmentul MF este inclus în planul feței laterale (MF⊂(ABFE)), prin urmare:
MF⊥BC
(1 punct)
Perpendicularitatea MF⊥BN:
Analizăm triunghiul BMF din planul feței laterale ABFE:
Muchia laterală BF are lungimea BF=8 cm.
În triunghiul dreptunghic MAB (∢MAB=90∘), cu AM=4 cm și AB=43 cm:
BM=AM2+AB2=42+(43)2=16+48=64=8 cm
În triunghiul dreptunghic MEF (∢MEF=90∘), cu ME=4 cm și EF=43 cm:
MF=ME2+EF2=42+(43)2=16+48=64=8 cm
Toate cele trei laturi ale triunghiului BMF au aceeași lungime:
BM=MF=BF=8 cm
deci ΔBMF este triunghi echilateral. (1 punct)
În triunghiul echilateral BMF, punctul N este mijlocul laturii MF, deci mediana BN este și înălțime a triunghiului:
BN⊥MF⟹MF⊥BN
Concluzie:
Avem:
MF⊥BCșiMF⊥BN
Dreptele BC și BN sunt incluse în planul (NCB) și se intersectează în punctul B:
BC⊂(NCB),BN⊂(NCB),BC∩BN={B}
Conform teoremei de perpendicularitate a unei drepte pe un plan, rezultă: