1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C și D, în această ordine. Lungimea segmentului AB este egală cu 4 cm, BD=2AB și BC=4BD. Lungimea segmentului AC este egală cu: (5p)
a) 6 cm
b) 12 cm
c) 4 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm lungimea segmentului BD:
BD=2⋅AB=2⋅4=8 cm
Calculăm lungimea segmentului BC:
BC=4BD=48=2 cm
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A, B, C, lungimea segmentului AC este:
AC=AB+BC=4+2=6 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
2. În figura alăturată, unghiul ∢AOB este alungit, măsura unghiului ∢AON este egală cu 120∘ și măsura unghiului ∢MOB este egală cu 117∘. Măsura unghiului ∢MON este egală cu: (5p)
a) 70∘
b) 60∘
c) 57∘
d) 58∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiul ∢AOB fiind alungit, are măsura de 180∘.
Calculăm măsura unghiului suplementar ∢NOB:
∢NOB=180∘−∢AON=180∘−120∘=60∘
Deoarece semidreapta [ON este situată în interiorul unghiului ∢MOB (care are măsura de 117∘), măsura unghiului ∢MON este:
∢MON=∢MOB−∢NOB=117∘−60∘=57∘
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. În figura alăturată, M este mijlocul segmentului AB, N este mijlocul segmentului AC, P este mijlocul segmentului MB și Q este mijlocul segmentului NC. Dacă BC=16 cm, atunci lungimea segmentului PQ este egală cu: (5p)
a) 18 cm
b) 16 cm
c) 12 cm
d) 20 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ABC, M și N sunt mijloacele laturilor AB și AC, deci segmentul MN este linie mijlocie în △ABC:
MN∥BCșiMN=2BC=216=8 cm
Patrulaterul MNCB este un trapez cu bazele MN=8 cm și BC=16 cm.
Deoarece P este mijlocul laturii neparalele MB, iar Q este mijlocul laturii neparalele NC, segmentul PQ este linia mijlocie a trapezului MNCB.
Calculăm lungimea liniei mijlocii PQ:
PQ=2MN+BC=28+16=224=12 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
4. Triunghiul ABC este echilateral, AB=12 cm și D este mijlocul laturii AB. Dacă triunghiul DCE este dreptunghic isoscel cu ipotenuza DE, atunci lungimea laturii DE este egală cu: (5p)
a) 122 cm
b) 123 cm
c) 66 cm
d) 62 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul echilateral ABC cu latura de 12 cm, mediana CD corespunzătoare laturii AB este și înălțime (CD⊥AB):
CD=2AB3=2123=63 cm
Triunghiul DCE este dreptunghic isoscel cu ipotenuza DE, deci unghiul drept este ∢DCE=90∘, iar catetele sunt egale:
CD=CE=63 cm
Lungimea ipotenuzei DE a unui triunghi dreptunghic isoscel este egală cu lungimea catetei înmulțită cu 2:
DE=CD2=63⋅2=66 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. Punctele A,B,C,D aparțin cercului, astfel încât măsura unghiului ∢ACD este egală cu 45∘ și măsura unghiului ∢DBC este egală cu 75∘. Măsura unghiului ∢ADC este egală cu: (5p)
a) 90∘
b) 30∘
c) 120∘
d) 60∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile ∢ACD și ∢ABD sunt unghiuri înscrise în cerc care subîntind același arc AD⌢. Prin urmare, ele sunt congruente:
∢ABD=∢ACD=45∘
Măsura unghiului ∢ABC al patrulaterului înscris este:
∢ABC=∢ABD+∢DBC=45∘+75∘=120∘
Patrulaterul ABCD fiind inscriptibil (toate vârfurile aparțin aceluiași cerc), unghiurile opuse sunt suplementare:
∢ADC+∢ABC=180∘
Aflăm măsura unghiului ∢ADC:
∢ADC=180∘−120∘=60∘
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
6. Se consideră cubul ABCDEFGH. Dacă perimetrul triunghiului ACH este egal cu 92 cm, atunci aria secțiunii diagonale ACGE este egală cu: (5p)
a) 62 cm2
b) 182 cm2
c) 18 cm2
d) 92 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l lungimea muchiei cubului ABCDEFGH. Laturile triunghiului ACH sunt diagonale ale fețelor cubului:
AC este diagonala bazei ABCD⟹AC=l2;
CH este diagonala feței CDHG⟹CH=l2;
AH este diagonala feței ADHE⟹AH=l2.
Triunghiul ACH este deci un triunghi echilateral cu latura l2. Perimetrul său este:
PACH=3⋅l2=92 cm⟹3l=9⟹l=3 cm
Secțiunea diagonală ACGE este un dreptunghi având dimensiunile:
lungimea AC=l2=32 cm;
lățimea (muchia verticală) AE=l=3 cm.
Calculăm aria dreptunghiului ACGE:
AACGE=AC⋅AE=32⋅3=92 cm2
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Un test are 18 probleme. Pentru fiecare problemă rezolvată corect se acordă 5 puncte, pentru o problemă rezolvată greșit sau nerezolvată se scad 2 puncte, iar din oficiu se acordă 10 puncte.
(2p) a) Determină punctajul obținut de un elev care a rezolvat corect 12 probleme. (3p) b) Determină numărul de probleme rezolvate corect de un elev care a obținut 72 puncte.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul punctajului pentru 12 probleme corecte:
Dacă elevul a rezolvat corect 12 probleme din totalul de 18, numărul de probleme rezolvate greșit sau nerezolvate este:
18−12=6 probleme
(1p)
Calculăm punctajul final adunând punctele din oficiu, punctele pentru răspunsurile corecte și scăzând penalizările:
10+12⋅5−6⋅2=10+60−12=58 puncte
(1p)
b) Determinarea numărului de probleme rezolvate corect pentru 72 de puncte:
Fie x numărul de probleme rezolvate corect și y numărul de probleme rezolvate greșit sau nerezolvate (x,y∈N).
Scriem sistemul de ecuații pe baza datelor din problemă:
{x+y=1810+5x−2y=72
(1p)
Din prima ecuație exprimăm y:
y=18−x
Înlocuim în a doua ecuație (5x−2y=62):
5x−2(18−x)=62⟺5x−36+2x=62⟺7x=98
(1p)
Aflăm valoarea lui x:
x=798=14
Elevul a rezolvat corect 14 probleme.
(1p)
2. Se consideră numerele reale:
a=(311−95⋅103)⋅(161)−1șib=233:(327−a3)
(2p) a) Arată că a=3. (3p) b) Calculează media geometrică a numerelor a și b.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea egalității a=3:
Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză, simplificând fracțiile:
95⋅103=9⋅105⋅3=3⋅21=61
Efectuăm scăderea, aducând la numitorul comun 6:
311−61=622−61=621=27
(1p)
Transformăm fracția mixtă în fracție ordinară și aplicăm exponentul −1:
161=61⋅6+1=67⟹(161)−1=(67)−1=76
Calculăm valoarea lui a:
a=27⋅76=26=3
(1p)
b) Calculul mediei geometrice a numerelor a și b:
Înlocuim a=3 în expresia numărului b:
b=233:(327−33)
Scoatem factorii de sub radical pentru 27:
27=9⋅3=33⟹327=3⋅33=93
Scăderea din paranteză devine:
327−33=93−33=63
(1p)
Raționalizăm numitorul fracției 233:
233=2⋅333=23
Efectuăm împărțirea pentru a calcula b:
b=23:(63)=23⋅631=121
(1p)
Calculăm media geometrică mg=a⋅b:
mg=3⋅121=123=41=21
(1p)
3. Se consideră expresia:
E(x)=(x+3x−x2+6x+9x2+3):x2−9x−1
unde x∈R∖{−3,1,3}.
(2p) a) Arată că E(x)=x+33(x−3), pentru orice x∈R∖{−3,1,3}. (3p) b) Determină numerele întregi n, n∈/{−3,1,3}, pentru care numărul a=n−31⋅E(n) este număr întreg.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aducerea expresiei E(x) la forma simplificată:
Restrângem numitorul celei de-a doua fracții folosind formula restrângerii pătratului:
x2+6x+9=(x+3)2
Aducem la numitorul comun (x+3)2 în paranteza rotundă:
Pentru orice n∈Z∖{−3,1,3}, înlocuim E(n) în expresia lui a:
a=n−31⋅E(n)=n−31⋅n+33(n−3)=n+33
(1p)
Numărul a este întreg dacă și numai dacă numitorul n+3 este divizor întreg al numărătorului 3:
n+33∈Z⟺(n+3)∈D3⟺n+3∈{−3,−1,1,3}
(1p)
Rezolvăm pentru fiecare caz, scăzând 3:
n+3=−3⟹n=−6;
n+3=−1⟹n=−4;
n+3=1⟹n=−2;
n+3=3⟹n=0.
Toate aceste valori aparțin mulțimii Z și respectă condițiile de existență (n∈/{−3,1,3}).
Prin urmare, mulțimea valorilor căutate este:
n∈{−6,−4,−2,0}
(1p)
4. În figura alăturată, ABCD este dreptunghi, AB>AD, AD=6 cm, AE este bisectoarea unghiului ∢BAD, E∈CD, EC=2 cm, EF⊥AE și F∈BC.
(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCD este egală cu 48 cm2. (3p) b) Știind că punctul K este simetricul punctului F față de B, arată că distanța de la E la dreapta AK este mai mare decât lungimea laturii AB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei dreptunghiului ABCD:
Deoarece ABCD este dreptunghi, măsura unghiului ∢BAD este de 90∘.
Segmentul [AE fiind bisectoarea unghiului ∢BAD, avem:
∢DAE=290∘=45∘
În triunghiul dreptunghic △ADE (∢D=90∘):
∢DEA=90∘−∢DAE=90∘−45∘=45∘
Triunghiul △ADE este dreptunghic isoscel, cu catetele congruente:
DE=AD=6 cm
Lungimea laturii CD este:
CD=DE+EC=6+2=8 cm
Într-un dreptunghi laturile opuse sunt congruente, deci AB=CD=8 cm.
Calculăm aria dreptunghiului ABCD:
AABCD=AB⋅AD=8⋅6=48 cm2
(1p)
(1p)
b) Compararea distanței d(E,AK) cu latura AB:
Determinarea poziției punctelor F și K:
Pe dreapta CD, suma unghiurilor în jurul punctului E este de 180∘:
∢DEA+∢AEF+∢FEC=180∘
Deoarece EF⊥AE, avem ∢AEF=90∘. Cum ∢DEA=45∘, obținem:
∢FEC=180∘−45∘−90∘=45∘
În triunghiul dreptunghic △ECF (∢C=90∘), ∢FEC=45∘, deci △ECF este dreptunghic isoscel cu:
CF=EC=2 cm
Deoarece BC=AD=6 cm și F∈BC, lungimea segmentului BF este:
BF=BC−CF=6−2=4 cm
Punctul K este simetricul lui F față de B, deci B este mijlocul segmentului FK, iar K se află pe semidreapta opusă lui [BF:
BK=BF=4 cmșiK∈BC, sub punctul B
(1p)
Calculul ariei triunghiului △AEK și al lungimii AK:
Patrulaterul ADCK este un trapez dreptunghic (AD∥CK, ambele fiind perpendiculare pe CD), cu bazele AD=6 cm, CK=BC+BK=6+4=10 cm și înălțimea CD=8 cm:
AADCK=2(AD+CK)⋅CD=2(6+10)⋅8=216⋅8=64 cm2
Aria triunghiului △AEK se obține scăzând ariile triunghiurilor exterioare △ADE și △ECK:
În triunghiul dreptunghic △ABK (∢ABK=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AK=AB2+BK2=82+42=64+16=80=45 cm
(1p)
Calculul distanței d(E,AK) și demonstrarea inegalității:
Exprimăm aria triunghiului △AEK prin baza AK și înălțimea corespunzătoare d(E,AK):
AAEK=2AK⋅d(E,AK)⟹36=245⋅d(E,AK)=25⋅d(E,AK)d(E,AK)=2536=518=5185 cm
Comparăm această distanță cu lungimea laturii AB=8 cm:
5185>8⟺185>40⟺95>20
Ridicăm ambii termeni pozitivi la pătrat:
(95)2=81⋅5=405și202=400
Deoarece 405>400, inegalitatea este adevărată, deci d(E,AK)>AB.
(1p)
5. În figura alăturată, ABCD este paralelogram, AB=12 cm, BC=9 cm, iar punctele M∈AC, N∈AB, P∈AD sunt astfel încât MN∥BC, MP∥AB și ACAM=k, cu 0<k<1.
(2p) a) Arată că perimetrul patrulaterului ANMP este 42k cm. (3p) b) Pentru k=31, demonstrează că M este centrul de greutate al triunghiului ABD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul perimetrului patrulaterului ANMP:
În triunghiul △ABC, dreapta MN este paralelă cu BC (N∈AB,M∈AC). Conform teoremei lui Thales și a triunghiurilor asemenea (△AMN∼△ACB):
ABAN=BCMN=ACAM=k
De aici obținem lungimile segmentelor AN și MN:
AN=k⋅AB=12k cmșiMN=k⋅BC=9k cm
(1p)
În paralelogramul ABCD, laturile opuse sunt paralele: AD∥BC.
Deoarece MN∥BC și BC∥AD, avem MN∥AD, adică MN∥AP.
Din ipoteză avem de asemenea MP∥AB, adică MP∥AN.
Patrulaterul ANMP având laturile opuse paralele două câte două este paralelogram.
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente:
AP=MN=9k cmșiMP=AN=12k cm
Calculăm perimetrul paralelogramului ANMP:
PANMP=2(AN+AP)=2(12k+9k)=2⋅21k=42k cm
(1p)
b) Demonstrarea că M este centrul de greutate al triunghiului ABD:
Fie O punctul de intersecție al diagonalelor paralelogramului ABCD (AC∩BD={O}).
Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc, deci O este mijlocul segmentului BD și mijlocul segmentului AC:
AC=2⋅AO
(1p)
În triunghiul △ABD, punctul O fiind mijlocul laturii BD, segmentul [AO] este mediană.
Pentru k=31, din raportul din ipoteză avem:
ACAM=31⟹2⋅AOAM=31
(1p)
Înmulțind egalitatea cu 2, obținem:
AOAM=32⟹AM=32AO
Deoarece punctul M este situat pe mediana [AO] a triunghiului △ABD la două treimi de vârful A și o treime de baza BD, rezultă că M este centrul de greutate al triunghiului △ABD.
(1p)
6. În figura alăturată, SABCD este o piramidă patrulateră regulată cu AB=8 cm, SO=43 cm, unde AC∩BD={O}, iar M este mijlocul segmentului BC.
(2p) a) Arată că unghiul dintre SM și planul (ABC) are măsura 60∘. (3p) b) Demonstrează că punctul P, proiecția lui O pe planul (SBC), este ortocentrul triunghiului SBC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Măsura unghiului dintre dreapta SM și planul (ABC):
Piramida SABCD fiind regulată, înălțimea sa cade în centrul bazei O, deci SO⊥(ABC).
Proiecția punctului S pe planul (ABC) este O:
pr(ABC)S=O
Deoarece M∈(ABC), avem pr(ABC)M=M.
Rezultă că proiecția segmentului SM pe planul (ABC) este segmentul OM:
pr(ABC)SM=OM⟹∢(SM,(ABC))=∢(SM,OM)=∢SMO
(1p)
Baza ABCD este pătrat cu latura AB=8 cm. Punctul O fiind centrul pătratului, iar M mijlocul laturii BC, segmentul OM este apotema bazei:
OM=2AB=28=4 cm
În triunghiul dreptunghic △SOM (∢SOM=90∘), calculăm tangenta unghiului ∢SMO:
tg(∢SMO)=OMSO=443=3
Deoarece tg(∢SMO)=3, măsura unghiului este:
∢SMO=60∘
(1p)
b) Demonstrarea că P este ortocentrul triunghiului SBC:
Construcția și identificarea proiecției P:
În triunghiul dreptunghic △SOM, ducem perpendiculara OP⊥SM, cu P∈SM.
Deoarece BC⊥OM (în pătratul de la bază) și BC⊥SO (deoarece SO⊥(ABC) și BC⊂(ABC)), iar dreptele OM și SO sunt concurente în O, rezultă că:
BC⊥(SOM)
Cum OP⊂(SOM), deducem că BC⊥OP, adică OP⊥BC.
Deoarece OP⊥SM și OP⊥BC, cu SM,BC⊂(SBC) concurente în M, rezultă că:
OP⊥(SBC)⟹P=pr(SBC)O
Punctul P se află pe apotema SM. În triunghiul isoscel SBC (SB=SC), mediana SM corespunzătoare bazei este și înălțime (SM⊥BC). Deci P aparține înălțimii duse din S pe latura BC.
(1p)
Perpendicularitatea SC⊥BO:
În pătratul bazei ABCD, diagonalele sunt perpendiculare, deci BO⊥AC.
De asemenea, SO⊥(ABC)⟹SO⊥BO, deci BO⊥SO.
Deoarece dreapta BO este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (SAC) (AC și SO), rezultă că:
BO⊥(SAC)
Deoarece SC⊂(SAC), deducem că:
BO⊥SC(1)
(1p)
Finalizarea demonstrației ortocentrului:
Deoarece OP⊥(SBC) și SC⊂(SBC), avem:
OP⊥SC(2)
Din relațiile (1) și (2), dreapta SC este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BOP) (BO și OP), deci:
SC⊥(BOP)
Cum dreapta BP este inclusă în planul (BOP), rezultă:
SC⊥BP
Prin urmare, dreapta BP este înălțime în triunghiul SBC dusă din vârful B pe latura opusă SC.
Punctul P fiind intersecția a două înălțimi ale triunghiului SBC (SM⊥BC și BP⊥SC), rezultă că P este ortocentrul triunghiului SBC.