BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Constanța

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Constanța

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 9−3⋅(−24)9 - 3 \cdot (-24) este egal cu: (5p)

a) 144144
b) −144-144
c) 8181
d) −63-63

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi înmulțirea:

3⋅(−24)=−723 \cdot (-24) = -72

Scăderea unui număr negativ este echivalentă cu adunarea opusului său:

9−(−72)=9+72=819 - (-72) = 9 + 72 = 81

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


2. Salariul unui muncitor era 4400 lei4400\text{ lei} și s-a mărit cu 7%7\%. Noul salariu este: (5p)

a) 4708 lei4708\text{ lei}
b) 4688 lei4688\text{ lei}
c) 4718 lei4718\text{ lei}
d) 4698 lei4698\text{ lei}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea măririi de salariu (7%7\% din 4400 lei4400\text{ lei}):

7100⋅4400=7⋅44=308 lei\frac{7}{100} \cdot 4400 = 7 \cdot 44 = 308\text{ lei}

Adăugăm mărirea la salariul inițial:

4400+308=4708 lei4400 + 308 = 4708\text{ lei}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


3. Se consideră mulțimea A={−3; 0; 13; 3,(3); 4; 3}A = \left\{-\sqrt{3};\, 0;\, \frac{1}{3};\, 3,(3);\, \sqrt{4};\, 3\right\}. Cardinalul mulțimii A∩QA \cap \mathbb{Q} este egal cu: (5p)

a) 22
b) 33
c) 44
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Analizăm fiecare element al mulțimii AA pentru a stabili dacă este număr rațional (∈Q\in \mathbb{Q}):

  • −3∉Q-\sqrt{3} \notin \mathbb{Q} (este număr irațional);
  • 0∈Q0 \in \mathbb{Q} (0=010 = \frac{0}{1});
  • 13∈Q\frac{1}{3} \in \mathbb{Q} (fracție ordinară);
  • 3,(3)=33−39=309=103∈Q3,(3) = \frac{33 - 3}{9} = \frac{30}{9} = \frac{10}{3} \in \mathbb{Q} (fracție zecimală periodică);
  • 4=2∈Q\sqrt{4} = 2 \in \mathbb{Q};
  • 3∈Q3 \in \mathbb{Q}.

Elementele raționale din AA sunt:

A∩Q={0; 13; 3,(3); 4; 3}A \cap \mathbb{Q} = \left\{0;\, \frac{1}{3};\, 3,(3);\, \sqrt{4};\, 3\right\}

Numărăm elementele mulțimii A∩QA \cap \mathbb{Q}:

card(A∩Q)=5\text{card}(A \cap \mathbb{Q}) = 5

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


4. Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 2x+3≤4x+52x + 3 \le 4x + 5 este intervalul: (5p)

a) [1;∞)[1; \infty)
b) [−1;∞)[-1; \infty)
c) (−∞;−1](-\infty; -1]
d) (−∞;1](-\infty; 1]

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvăm inecuația prin izolarea termenilor care îl conțin pe xx:

2x+3≤4x+5  ⟺  2x−4x≤5−3  ⟺  −2x≤22x + 3 \le 4x + 5 \iff 2x - 4x \le 5 - 3 \iff -2x \le 2

Împărțim prin numărul negativ −2-2 și schimbăm sensul inegalității:

x≥2−2  ⟺  x≥−1x \ge \frac{2}{-2} \iff x \ge -1

Scris sub formă de interval, mulțimea soluțiilor reale este:

x∈[−1;∞)x \in [-1; \infty)

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


5. Știind că y+z=2+3y + z = 2 + \sqrt{3} și x=3−2x = \sqrt{3} - 2, patru elevi au calculat numărul xy+xzxy + xz și au găsit rezultatele:

CristinaRaduMariaTiberiu
232\sqrt{3}11−1-144

Rezultatul corect a fost obținut de: (5p)

a) Cristina
b) Radu
c) Maria
d) Tiberiu

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dăm factor comun pe xx în expresia xy+xzxy + xz:

xy+xz=x(y+z)xy + xz = x(y + z)

Înlocuim valorile date în ipoteză:

x=3−2șiy+z=2+3=3+2x = \sqrt{3} - 2 \quad \text{și} \quad y + z = 2 + \sqrt{3} = \sqrt{3} + 2

Folosim formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:

xy+xz=(3−2)(3+2)=(3)2−22=3−4=−1xy + xz = (\sqrt{3} - 2)(\sqrt{3} + 2) = (\sqrt{3})^2 - 2^2 = 3 - 4 = -1

Rezultatul corect (−1-1) a fost obținut de Maria.

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


6. Andrei afirmă că suma primelor nouă zecimale ale numărului 2,4(03)2,4(03) este 1616. Afirmația lui Andrei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem numărul desfășurat cu zecimalele sale:

2,4(03)=2,403030303…2,4(03) = 2,403030303\dots

Identificăm primele 99 zecimale:

  • Zecimala 1: 44
  • Zecimala 2: 00
  • Zecimala 3: 33
  • Zecimala 4: 00
  • Zecimala 5: 33
  • Zecimala 6: 00
  • Zecimala 7: 33
  • Zecimala 8: 00
  • Zecimala 9: 33

Calculăm suma primelor nouă zecimale:

S=4+(0+3)+(0+3)+(0+3)+(0+3)=4+4⋅3=4+12=16S = 4 + (0 + 3) + (0 + 3) + (0 + 3) + (0 + 3) = 4 + 4 \cdot 3 = 4 + 12 = 16

Deoarece suma obținută este 1616, afirmația lui Andrei este adevărată.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare AA, BB, CC și DD, în această ordine. Lungimea segmentului ABAB este egală cu 4 cm4\text{ cm}, BD=2ABBD = 2AB și BC=BD4BC = \frac{BD}{4}. Lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm lungimea segmentului BDBD:

BD=2⋅AB=2⋅4=8 cmBD = 2 \cdot AB = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

Calculăm lungimea segmentului BCBC:

BC=BD4=84=2 cmBC = \frac{BD}{4} = \frac{8}{4} = 2\text{ cm}

Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea AA, BB, CC, lungimea segmentului ACAC este:

AC=AB+BC=4+2=6 cmAC = AB + BC = 4 + 2 = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. În figura alăturată, unghiul ∢AOB\sphericalangle AOB este alungit, măsura unghiului ∢AON\sphericalangle AON este egală cu 120∘120^\circ și măsura unghiului ∢MOB\sphericalangle MOB este egală cu 117∘117^\circ. Măsura unghiului ∢MON\sphericalangle MON este egală cu: (5p)

Unghiurile AON și MOB

a) 70∘70^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 57∘57^\circ
d) 58∘58^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul ∢AOB\sphericalangle AOB fiind alungit, are măsura de 180∘180^\circ.

Calculăm măsura unghiului suplementar ∢NOB\sphericalangle NOB:

∢NOB=180∘−∢AON=180∘−120∘=60∘\sphericalangle NOB = 180^\circ - \sphericalangle AON = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Deoarece semidreapta [ON[ON este situată în interiorul unghiului ∢MOB\sphericalangle MOB (care are măsura de 117∘117^\circ), măsura unghiului ∢MON\sphericalangle MON este:

∢MON=∢MOB−∢NOB=117∘−60∘=57∘\sphericalangle MON = \sphericalangle MOB - \sphericalangle NOB = 117^\circ - 60^\circ = 57^\circ

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. În figura alăturată, MM este mijlocul segmentului ABAB, NN este mijlocul segmentului ACAC, PP este mijlocul segmentului MBMB și QQ este mijlocul segmentului NCNC. Dacă BC=16 cmBC = 16\text{ cm}, atunci lungimea segmentului PQPQ este egală cu: (5p)

Punctele M, N, P, Q în triunghiul ABC

a) 18 cm18\text{ cm}
b) 16 cm16\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ABCABC, MM și NN sunt mijloacele laturilor ABAB și ACAC, deci segmentul MNMN este linie mijlocie în △ABC\triangle ABC:

MN∥BCșiMN=BC2=162=8 cmMN \parallel BC \quad \text{și} \quad MN = \frac{BC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}

Patrulaterul MNCBMNCB este un trapez cu bazele MN=8 cmMN = 8\text{ cm} și BC=16 cmBC = 16\text{ cm}.

Deoarece PP este mijlocul laturii neparalele MBMB, iar QQ este mijlocul laturii neparalele NCNC, segmentul PQPQ este linia mijlocie a trapezului MNCBMNCB.

Calculăm lungimea liniei mijlocii PQPQ:

PQ=MN+BC2=8+162=242=12 cmPQ = \frac{MN + BC}{2} = \frac{8 + 16}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


4. Triunghiul ABCABC este echilateral, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și DD este mijlocul laturii ABAB. Dacă triunghiul DCEDCE este dreptunghic isoscel cu ipotenuza DEDE, atunci lungimea laturii DEDE este egală cu: (5p)

Triunghiurile ABC și DCE

a) 122 cm12\sqrt{2}\text{ cm}
b) 123 cm12\sqrt{3}\text{ cm}
c) 66 cm6\sqrt{6}\text{ cm}
d) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul echilateral ABCABC cu latura de 12 cm12\text{ cm}, mediana CDCD corespunzătoare laturii ABAB este și înălțime (CD⊥ABCD \perp AB):

CD=AB32=1232=63 cmCD = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Triunghiul DCEDCE este dreptunghic isoscel cu ipotenuza DEDE, deci unghiul drept este ∢DCE=90∘\sphericalangle DCE = 90^\circ, iar catetele sunt egale:

CD=CE=63 cmCD = CE = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Lungimea ipotenuzei DEDE a unui triunghi dreptunghic isoscel este egală cu lungimea catetei înmulțită cu 2\sqrt{2}:

DE=CD2=63⋅2=66 cmDE = CD\sqrt{2} = 6\sqrt{3} \cdot \sqrt{2} = 6\sqrt{6}\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. Punctele A,B,C,DA, B, C, D aparțin cercului, astfel încât măsura unghiului ∢ACD\sphericalangle ACD este egală cu 45∘45^\circ și măsura unghiului ∢DBC\sphericalangle DBC este egală cu 75∘75^\circ. Măsura unghiului ∢ADC\sphericalangle ADC este egală cu: (5p)

Patrulaterul ABCD înscris în cerc

a) 90∘90^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 60∘60^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile ∢ACD\sphericalangle ACD și ∢ABD\sphericalangle ABD sunt unghiuri înscrise în cerc care subîntind același arc AD⌢\overparen{AD}. Prin urmare, ele sunt congruente:

∢ABD=∢ACD=45∘\sphericalangle ABD = \sphericalangle ACD = 45^\circ

Măsura unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC al patrulaterului înscris este:

∢ABC=∢ABD+∢DBC=45∘+75∘=120∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle ABD + \sphericalangle DBC = 45^\circ + 75^\circ = 120^\circ

Patrulaterul ABCDABCD fiind inscriptibil (toate vârfurile aparțin aceluiași cerc), unghiurile opuse sunt suplementare:

∢ADC+∢ABC=180∘\sphericalangle ADC + \sphericalangle ABC = 180^\circ

Aflăm măsura unghiului ∢ADC\sphericalangle ADC:

∢ADC=180∘−120∘=60∘\sphericalangle ADC = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


6. Se consideră cubul ABCDEFGHABCDEFGH. Dacă perimetrul triunghiului ACHACH este egal cu 92 cm9\sqrt{2}\text{ cm}, atunci aria secțiunii diagonale ACGEACGE este egală cu: (5p)

Cubul ABCDEFGH cu secțiunea diagonală

a) 62 cm26\sqrt{2}\text{ cm}^2
b) 182 cm218\sqrt{2}\text{ cm}^2
c) 18 cm218\text{ cm}^2
d) 92 cm29\sqrt{2}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll lungimea muchiei cubului ABCDEFGHABCDEFGH. Laturile triunghiului ACHACH sunt diagonale ale fețelor cubului:

  • ACAC este diagonala bazei ABCD  ⟹  AC=l2ABCD \implies AC = l\sqrt{2};
  • CHCH este diagonala feței CDHG  ⟹  CH=l2CDHG \implies CH = l\sqrt{2};
  • AHAH este diagonala feței ADHE  ⟹  AH=l2ADHE \implies AH = l\sqrt{2}.

Triunghiul ACHACH este deci un triunghi echilateral cu latura l2l\sqrt{2}. Perimetrul său este:

PACH=3⋅l2=92 cm  ⟹  3l=9  ⟹  l=3 cm\mathcal{P}_{ACH} = 3 \cdot l\sqrt{2} = 9\sqrt{2}\text{ cm} \implies 3l = 9 \implies l = 3\text{ cm}

Secțiunea diagonală ACGEACGE este un dreptunghi având dimensiunile:

  • lungimea AC=l2=32 cmAC = l\sqrt{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm};
  • lățimea (muchia verticală) AE=l=3 cmAE = l = 3\text{ cm}.

Calculăm aria dreptunghiului ACGEACGE:

AACGE=AC⋅AE=32⋅3=92 cm2\mathcal{A}_{ACGE} = AC \cdot AE = 3\sqrt{2} \cdot 3 = 9\sqrt{2}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Un test are 1818 probleme. Pentru fiecare problemă rezolvată corect se acordă 55 puncte, pentru o problemă rezolvată greșit sau nerezolvată se scad 22 puncte, iar din oficiu se acordă 1010 puncte.

(2p) a) Determină punctajul obținut de un elev care a rezolvat corect 1212 probleme.
(3p) b) Determină numărul de probleme rezolvate corect de un elev care a obținut 7272 puncte.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul punctajului pentru 12 probleme corecte:

Dacă elevul a rezolvat corect 1212 probleme din totalul de 1818, numărul de probleme rezolvate greșit sau nerezolvate este:

18−12=6 probleme18 - 12 = 6\text{ probleme}

(1p)

Calculăm punctajul final adunând punctele din oficiu, punctele pentru răspunsurile corecte și scăzând penalizările:

10+12⋅5−6⋅2=10+60−12=58 puncte10 + 12 \cdot 5 - 6 \cdot 2 = 10 + 60 - 12 = 58\text{ puncte}

(1p)


b) Determinarea numărului de probleme rezolvate corect pentru 72 de puncte:

Fie xx numărul de probleme rezolvate corect și yy numărul de probleme rezolvate greșit sau nerezolvate (x,y∈Nx, y \in \mathbb{N}).
Scriem sistemul de ecuații pe baza datelor din problemă:

{x+y=1810+5x−2y=72\begin{cases} x + y = 18 \\ 10 + 5x - 2y = 72 \end{cases}

(1p)

Din prima ecuație exprimăm yy:

y=18−xy = 18 - x

Înlocuim în a doua ecuație (5x−2y=625x - 2y = 62):

5x−2(18−x)=62  ⟺  5x−36+2x=62  ⟺  7x=985x - 2(18 - x) = 62 \iff 5x - 36 + 2x = 62 \iff 7x = 98

(1p)

Aflăm valoarea lui xx:

x=987=14x = \frac{98}{7} = 14

Elevul a rezolvat corect 1414 probleme.

(1p)


2. Se consideră numerele reale:

a=(113−59⋅310)⋅(116)−1șib=323:(327−a3)a = \left(\frac{11}{3} - \frac{5}{9} \cdot \frac{3}{10}\right) \cdot \left(1\frac{1}{6}\right)^{-1} \quad \text{și} \quad b = \frac{3}{2\sqrt{3}} : (3\sqrt{27} - a\sqrt{3})

(2p) a) Arată că a=3a = 3.
(3p) b) Calculează media geometrică a numerelor aa și bb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea egalității a=3a = 3:

Efectuăm mai întâi înmulțirea din paranteză, simplificând fracțiile:

59⋅310=5⋅39⋅10=13⋅2=16\frac{5}{9} \cdot \frac{3}{10} = \frac{5 \cdot 3}{9 \cdot 10} = \frac{1}{3 \cdot 2} = \frac{1}{6}

Efectuăm scăderea, aducând la numitorul comun 66:

113−16=226−16=216=72\frac{11}{3} - \frac{1}{6} = \frac{22}{6} - \frac{1}{6} = \frac{21}{6} = \frac{7}{2}

(1p)

Transformăm fracția mixtă în fracție ordinară și aplicăm exponentul −1-1:

116=1⋅6+16=76  ⟹  (116)−1=(76)−1=671\frac{1}{6} = \frac{1 \cdot 6 + 1}{6} = \frac{7}{6} \implies \left(1\frac{1}{6}\right)^{-1} = \left(\frac{7}{6}\right)^{-1} = \frac{6}{7}

Calculăm valoarea lui aa:

a=72⋅67=62=3a = \frac{7}{2} \cdot \frac{6}{7} = \frac{6}{2} = 3

(1p)


b) Calculul mediei geometrice a numerelor aa și bb:

Înlocuim a=3a = 3 în expresia numărului bb:

b=323:(327−33)b = \frac{3}{2\sqrt{3}} : (3\sqrt{27} - 3\sqrt{3})

Scoatem factorii de sub radical pentru 27\sqrt{27}:

27=9⋅3=33  ⟹  327=3⋅33=93\sqrt{27} = \sqrt{9 \cdot 3} = 3\sqrt{3} \implies 3\sqrt{27} = 3 \cdot 3\sqrt{3} = 9\sqrt{3}

Scăderea din paranteză devine:

327−33=93−33=633\sqrt{27} - 3\sqrt{3} = 9\sqrt{3} - 3\sqrt{3} = 6\sqrt{3}

(1p)

Raționalizăm numitorul fracției 323\frac{3}{2\sqrt{3}}:

323=332⋅3=32\frac{3}{2\sqrt{3}} = \frac{3\sqrt{3}}{2 \cdot 3} = \frac{\sqrt{3}}{2}

Efectuăm împărțirea pentru a calcula bb:

b=32:(63)=32⋅163=112b = \frac{\sqrt{3}}{2} : (6\sqrt{3}) = \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{1}{6\sqrt{3}} = \frac{1}{12}

(1p)

Calculăm media geometrică mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}:

mg=3⋅112=312=14=12m_g = \sqrt{3 \cdot \frac{1}{12}} = \sqrt{\frac{3}{12}} = \sqrt{\frac{1}{4}} = \frac{1}{2}

(1p)


3. Se consideră expresia:

E(x)=(xx+3−x2+3x2+6x+9):x−1x2−9E(x) = \left(\frac{x}{x+3} - \frac{x^2+3}{x^2+6x+9}\right) : \frac{x-1}{x^2-9}

unde x∈R∖{−3,1,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 1, 3\}.

(2p) a) Arată că E(x)=3(x−3)x+3E(x) = \frac{3(x-3)}{x+3}, pentru orice x∈R∖{−3,1,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 1, 3\}.
(3p) b) Determină numerele întregi nn, n∉{−3,1,3}n \notin \{-3, 1, 3\}, pentru care numărul a=1n−3⋅E(n)a = \frac{1}{n-3} \cdot E(n) este număr întreg.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei E(x)E(x) la forma simplificată:

Restrângem numitorul celei de-a doua fracții folosind formula restrângerii pătratului:

x2+6x+9=(x+3)2x^2 + 6x + 9 = (x + 3)^2

Aducem la numitorul comun (x+3)2(x+3)^2 în paranteza rotundă:

xx+3−x2+3(x+3)2=x(x+3)−(x2+3)(x+3)2=x2+3x−x2−3(x+3)2=3x−3(x+3)2=3(x−1)(x+3)2\frac{x}{x+3} - \frac{x^2+3}{(x+3)^2} = \frac{x(x+3) - (x^2+3)}{(x+3)^2} = \frac{x^2 + 3x - x^2 - 3}{(x+3)^2} = \frac{3x - 3}{(x+3)^2} = \frac{3(x-1)}{(x+3)^2}

(1p)

Descompunem numitorul celei de-a doua fracții ca diferență de pătrate:

x2−9=(x−3)(x+3)x^2 - 9 = (x - 3)(x + 3)

Transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa fracției:

E(x)=3(x−1)(x+3)2:x−1(x−3)(x+3)=3(x−1)(x+3)2⋅(x−3)(x+3)x−1E(x) = \frac{3(x-1)}{(x+3)^2} : \frac{x-1}{(x-3)(x+3)} = \frac{3(x-1)}{(x+3)^2} \cdot \frac{(x-3)(x+3)}{x-1}

Simplificăm factorii comuni (x−1)(x-1) și (x+3)(x+3):

E(x)=3(x−3)x+3E(x) = \frac{3(x-3)}{x+3}

(1p)


b) Determinarea valorilor întregi ale lui nn:

Pentru orice n∈Z∖{−3,1,3}n \in \mathbb{Z} \setminus \{-3, 1, 3\}, înlocuim E(n)E(n) în expresia lui aa:

a=1n−3⋅E(n)=1n−3⋅3(n−3)n+3=3n+3a = \frac{1}{n-3} \cdot E(n) = \frac{1}{n-3} \cdot \frac{3(n-3)}{n+3} = \frac{3}{n+3}

(1p)

Numărul aa este întreg dacă și numai dacă numitorul n+3n+3 este divizor întreg al numărătorului 33:

3n+3∈Z  ⟺  (n+3)∈D3  ⟺  n+3∈{−3,−1,1,3}\frac{3}{n+3} \in \mathbb{Z} \iff (n+3) \in \mathcal{D}_3 \iff n+3 \in \{-3, -1, 1, 3\}

(1p)

Rezolvăm pentru fiecare caz, scăzând 33:

  • n+3=−3  ⟹  n=−6n + 3 = -3 \implies n = -6;
  • n+3=−1  ⟹  n=−4n + 3 = -1 \implies n = -4;
  • n+3=1  ⟹  n=−2n + 3 = 1 \implies n = -2;
  • n+3=3  ⟹  n=0n + 3 = 3 \implies n = 0.

Toate aceste valori aparțin mulțimii Z\mathbb{Z} și respectă condițiile de existență (n∉{−3,1,3}n \notin \{-3, 1, 3\}).

Prin urmare, mulțimea valorilor căutate este:

n∈{−6,−4,−2,0}n \in \{-6, -4, -2, 0\}

(1p)


4. În figura alăturată, ABCDABCD este dreptunghi, AB>ADAB > AD, AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, AEAE este bisectoarea unghiului ∢BAD\sphericalangle BAD, E∈CDE \in CD, EC=2 cmEC = 2\text{ cm}, EF⊥AEEF \perp AE și F∈BCF \in BC.

Dreptunghiul ABCD cu punctele E, F, K

(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 48 cm248\text{ cm}^2.
(3p) b) Știind că punctul KK este simetricul punctului FF față de BB, arată că distanța de la EE la dreapta AKAK este mai mare decât lungimea laturii ABAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul ariei dreptunghiului ABCDABCD:

Deoarece ABCDABCD este dreptunghi, măsura unghiului ∢BAD\sphericalangle BAD este de 90∘90^\circ.
Segmentul [AE[AE fiind bisectoarea unghiului ∢BAD\sphericalangle BAD, avem:

∢DAE=90∘2=45∘\sphericalangle DAE = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

În triunghiul dreptunghic △ADE\triangle ADE (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ):

∢DEA=90∘−∢DAE=90∘−45∘=45∘\sphericalangle DEA = 90^\circ - \sphericalangle DAE = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Triunghiul △ADE\triangle ADE este dreptunghic isoscel, cu catetele congruente:

DE=AD=6 cmDE = AD = 6\text{ cm}

Lungimea laturii CDCD este:

CD=DE+EC=6+2=8 cmCD = DE + EC = 6 + 2 = 8\text{ cm}

Într-un dreptunghi laturile opuse sunt congruente, deci AB=CD=8 cmAB = CD = 8\text{ cm}.

Calculăm aria dreptunghiului ABCDABCD:

AABCD=AB⋅AD=8⋅6=48 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot AD = 8 \cdot 6 = 48\text{ cm}^2

(1p)

(1p)


b) Compararea distanței d(E,AK)d(E, AK) cu latura ABAB:

Rezolvare Exercițiul 4

  1. Determinarea poziției punctelor FF și KK:
    Pe dreapta CDCD, suma unghiurilor în jurul punctului EE este de 180∘180^\circ:

    ∢DEA+∢AEF+∢FEC=180∘\sphericalangle DEA + \sphericalangle AEF + \sphericalangle FEC = 180^\circ

    Deoarece EF⊥AEEF \perp AE, avem ∢AEF=90∘\sphericalangle AEF = 90^\circ. Cum ∢DEA=45∘\sphericalangle DEA = 45^\circ, obținem:

    ∢FEC=180∘−45∘−90∘=45∘\sphericalangle FEC = 180^\circ - 45^\circ - 90^\circ = 45^\circ

    În triunghiul dreptunghic △ECF\triangle ECF (∢C=90∘\sphericalangle C = 90^\circ), ∢FEC=45∘\sphericalangle FEC = 45^\circ, deci △ECF\triangle ECF este dreptunghic isoscel cu:

    CF=EC=2 cmCF = EC = 2\text{ cm}

    Deoarece BC=AD=6 cmBC = AD = 6\text{ cm} și F∈BCF \in BC, lungimea segmentului BFBF este:

    BF=BC−CF=6−2=4 cmBF = BC - CF = 6 - 2 = 4\text{ cm}

    Punctul KK este simetricul lui FF față de BB, deci BB este mijlocul segmentului FKFK, iar KK se află pe semidreapta opusă lui [BF[BF:

    BK=BF=4 cmșiK∈BC, sub punctul BBK = BF = 4\text{ cm} \quad \text{și} \quad K \in BC, \text{ sub punctul } B

(1p)

  1. Calculul ariei triunghiului △AEK\triangle AEK și al lungimii AKAK:
    Patrulaterul ADCKADCK este un trapez dreptunghic (AD∥CKAD \parallel CK, ambele fiind perpendiculare pe CDCD), cu bazele AD=6 cmAD = 6\text{ cm}, CK=BC+BK=6+4=10 cmCK = BC + BK = 6 + 4 = 10\text{ cm} și înălțimea CD=8 cmCD = 8\text{ cm}:

    AADCK=(AD+CK)⋅CD2=(6+10)⋅82=16⋅82=64 cm2\mathcal{A}_{ADCK} = \frac{(AD + CK) \cdot CD}{2} = \frac{(6 + 10) \cdot 8}{2} = \frac{16 \cdot 8}{2} = 64\text{ cm}^2

    Aria triunghiului △AEK\triangle AEK se obține scăzând ariile triunghiurilor exterioare △ADE\triangle ADE și △ECK\triangle ECK:

    AADE=AD⋅DE2=6⋅62=18 cm2\mathcal{A}_{ADE} = \frac{AD \cdot DE}{2} = \frac{6 \cdot 6}{2} = 18\text{ cm}^2 AECK=EC⋅CK2=2⋅102=10 cm2\mathcal{A}_{ECK} = \frac{EC \cdot CK}{2} = \frac{2 \cdot 10}{2} = 10\text{ cm}^2 AAEK=AADCK−AADE−AECK=64−18−10=36 cm2\mathcal{A}_{AEK} = \mathcal{A}_{ADCK} - \mathcal{A}_{ADE} - \mathcal{A}_{ECK} = 64 - 18 - 10 = 36\text{ cm}^2

    În triunghiul dreptunghic △ABK\triangle ABK (∢ABK=90∘\sphericalangle ABK = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

    AK=AB2+BK2=82+42=64+16=80=45 cmAK = \sqrt{AB^2 + BK^2} = \sqrt{8^2 + 4^2} = \sqrt{64 + 16} = \sqrt{80} = 4\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  1. Calculul distanței d(E,AK)d(E, AK) și demonstrarea inegalității:
    Exprimăm aria triunghiului △AEK\triangle AEK prin baza AKAK și înălțimea corespunzătoare d(E,AK)d(E, AK):

    AAEK=AK⋅d(E,AK)2  ⟹  36=45⋅d(E,AK)2=25⋅d(E,AK)\mathcal{A}_{AEK} = \frac{AK \cdot d(E, AK)}{2} \implies 36 = \frac{4\sqrt{5} \cdot d(E, AK)}{2} = 2\sqrt{5} \cdot d(E, AK) d(E,AK)=3625=185=1855 cmd(E, AK) = \frac{36}{2\sqrt{5}} = \frac{18}{\sqrt{5}} = \frac{18\sqrt{5}}{5}\text{ cm}

    Comparăm această distanță cu lungimea laturii AB=8 cmAB = 8\text{ cm}:

    1855>8  ⟺  185>40  ⟺  95>20\frac{18\sqrt{5}}{5} > 8 \iff 18\sqrt{5} > 40 \iff 9\sqrt{5} > 20

    Ridicăm ambii termeni pozitivi la pătrat:

    (95)2=81⋅5=405și202=400(9\sqrt{5})^2 = 81 \cdot 5 = 405 \quad \text{și} \quad 20^2 = 400

    Deoarece 405>400405 > 400, inegalitatea este adevărată, deci d(E,AK)>ABd(E, AK) > AB.

(1p)


5. În figura alăturată, ABCDABCD este paralelogram, AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=9 cmBC = 9\text{ cm}, iar punctele M∈ACM \in AC, N∈ABN \in AB, P∈ADP \in AD sunt astfel încât MN∥BCMN \parallel BC, MP∥ABMP \parallel AB și AMAC=k\frac{AM}{AC} = k, cu 0<k<10 < k < 1.

Paralelogramul ABCD cu punctele M, N, P

(2p) a) Arată că perimetrul patrulaterului ANMPANMP este 42k cm42k\text{ cm}.
(3p) b) Pentru k=13k = \frac{1}{3}, demonstrează că MM este centrul de greutate al triunghiului ABDABD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul perimetrului patrulaterului ANMPANMP:

În triunghiul △ABC\triangle ABC, dreapta MNMN este paralelă cu BCBC (N∈AB,M∈ACN \in AB, M \in AC). Conform teoremei lui Thales și a triunghiurilor asemenea (△AMN∼△ACB\triangle AMN \sim \triangle ACB):

ANAB=MNBC=AMAC=k\frac{AN}{AB} = \frac{MN}{BC} = \frac{AM}{AC} = k

De aici obținem lungimile segmentelor ANAN și MNMN:

AN=k⋅AB=12k cmșiMN=k⋅BC=9k cmAN = k \cdot AB = 12k\text{ cm} \quad \text{și} \quad MN = k \cdot BC = 9k\text{ cm}

(1p)

În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: AD∥BCAD \parallel BC.
Deoarece MN∥BCMN \parallel BC și BC∥ADBC \parallel AD, avem MN∥ADMN \parallel AD, adică MN∥APMN \parallel AP.
Din ipoteză avem de asemenea MP∥ABMP \parallel AB, adică MP∥ANMP \parallel AN.

Patrulaterul ANMPANMP având laturile opuse paralele două câte două este paralelogram.
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt congruente:

AP=MN=9k cmșiMP=AN=12k cmAP = MN = 9k\text{ cm} \quad \text{și} \quad MP = AN = 12k\text{ cm}

Calculăm perimetrul paralelogramului ANMPANMP:

PANMP=2(AN+AP)=2(12k+9k)=2⋅21k=42k cm\mathcal{P}_{ANMP} = 2(AN + AP) = 2(12k + 9k) = 2 \cdot 21k = 42k\text{ cm}

(1p)


b) Demonstrarea că MM este centrul de greutate al triunghiului ABDABD:

Rezolvare Exercițiul 5

Fie OO punctul de intersecție al diagonalelor paralelogramului ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).
Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc, deci OO este mijlocul segmentului BDBD și mijlocul segmentului ACAC:

AC=2⋅AOAC = 2 \cdot AO

(1p)

În triunghiul △ABD\triangle ABD, punctul OO fiind mijlocul laturii BDBD, segmentul [AO][AO] este mediană.

Pentru k=13k = \frac{1}{3}, din raportul din ipoteză avem:

AMAC=13  ⟹  AM2⋅AO=13\frac{AM}{AC} = \frac{1}{3} \implies \frac{AM}{2 \cdot AO} = \frac{1}{3}

(1p)

Înmulțind egalitatea cu 22, obținem:

AMAO=23  ⟹  AM=23AO\frac{AM}{AO} = \frac{2}{3} \implies AM = \frac{2}{3}AO

Deoarece punctul MM este situat pe mediana [AO][AO] a triunghiului △ABD\triangle ABD la două treimi de vârful AA și o treime de baza BDBD, rezultă că MM este centrul de greutate al triunghiului △ABD\triangle ABD.

(1p)


6. În figura alăturată, SABCDSABCD este o piramidă patrulateră regulată cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, SO=43 cmSO = 4\sqrt{3}\text{ cm}, unde AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}, iar MM este mijlocul segmentului BCBC.

Piramida patrulateră regulată SABCD

(2p) a) Arată că unghiul dintre SMSM și planul (ABC)(ABC) are măsura 60∘60^\circ.
(3p) b) Demonstrează că punctul PP, proiecția lui OO pe planul (SBC)(SBC), este ortocentrul triunghiului SBCSBC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Măsura unghiului dintre dreapta SMSM și planul (ABC)(ABC):

Piramida SABCDSABCD fiind regulată, înălțimea sa cade în centrul bazei OO, deci SO⊥(ABC)SO \perp (ABC).
Proiecția punctului SS pe planul (ABC)(ABC) este OO:

pr(ABC)S=O\text{pr}_{(ABC)} S = O

Deoarece M∈(ABC)M \in (ABC), avem pr(ABC)M=M\text{pr}_{(ABC)} M = M.
Rezultă că proiecția segmentului SMSM pe planul (ABC)(ABC) este segmentul OMOM:

pr(ABC)SM=OM  ⟹  ∢(SM,(ABC))=∢(SM,OM)=∢SMO\text{pr}_{(ABC)} SM = OM \implies \sphericalangle(SM, (ABC)) = \sphericalangle(SM, OM) = \sphericalangle SMO

(1p)

Baza ABCDABCD este pătrat cu latura AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctul OO fiind centrul pătratului, iar MM mijlocul laturii BCBC, segmentul OMOM este apotema bazei:

OM=AB2=82=4 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △SOM\triangle SOM (∢SOM=90∘\sphericalangle SOM = 90^\circ), calculăm tangenta unghiului ∢SMO\sphericalangle SMO:

tg(∢SMO)=SOOM=434=3\text{tg}(\sphericalangle SMO) = \frac{SO}{OM} = \frac{4\sqrt{3}}{4} = \sqrt{3}

Deoarece tg(∢SMO)=3\text{tg}(\sphericalangle SMO) = \sqrt{3}, măsura unghiului este:

∢SMO=60∘\sphericalangle SMO = 60^\circ

(1p)


b) Demonstrarea că PP este ortocentrul triunghiului SBCSBC:

Rezolvare Exercițiul 6

  1. Construcția și identificarea proiecției PP:
    În triunghiul dreptunghic △SOM\triangle SOM, ducem perpendiculara OP⊥SMOP \perp SM, cu P∈SMP \in SM.
    Deoarece BC⊥OMBC \perp OM (în pătratul de la bază) și BC⊥SOBC \perp SO (deoarece SO⊥(ABC)SO \perp (ABC) și BC⊂(ABC)BC \subset (ABC)), iar dreptele OMOM și SOSO sunt concurente în OO, rezultă că:

    BC⊥(SOM)BC \perp (SOM)

    Cum OP⊂(SOM)OP \subset (SOM), deducem că BC⊥OPBC \perp OP, adică OP⊥BCOP \perp BC.
    Deoarece OP⊥SMOP \perp SM și OP⊥BCOP \perp BC, cu SM,BC⊂(SBC)SM, BC \subset (SBC) concurente în MM, rezultă că:

    OP⊥(SBC)  ⟹  P=pr(SBC)OOP \perp (SBC) \implies P = \text{pr}_{(SBC)} O

    Punctul PP se află pe apotema SMSM. În triunghiul isoscel SBCSBC (SB=SCSB = SC), mediana SMSM corespunzătoare bazei este și înălțime (SM⊥BCSM \perp BC). Deci PP aparține înălțimii duse din SS pe latura BCBC.

(1p)

  1. Perpendicularitatea SC⊥BOSC \perp BO:
    În pătratul bazei ABCDABCD, diagonalele sunt perpendiculare, deci BO⊥ACBO \perp AC.
    De asemenea, SO⊥(ABC)  ⟹  SO⊥BOSO \perp (ABC) \implies SO \perp BO, deci BO⊥SOBO \perp SO.
    Deoarece dreapta BOBO este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (SAC)(SAC) (ACAC și SOSO), rezultă că:

    BO⊥(SAC)BO \perp (SAC)

    Deoarece SC⊂(SAC)SC \subset (SAC), deducem că:

    BO⊥SC(1)BO \perp SC \quad (1)

(1p)

  1. Finalizarea demonstrației ortocentrului:
    Deoarece OP⊥(SBC)OP \perp (SBC) și SC⊂(SBC)SC \subset (SBC), avem:

    OP⊥SC(2)OP \perp SC \quad (2)

    Din relațiile (1) și (2), dreapta SCSC este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BOP)(BOP) (BOBO și OPOP), deci:

    SC⊥(BOP)SC \perp (BOP)

    Cum dreapta BPBP este inclusă în planul (BOP)(BOP), rezultă:

    SC⊥BPSC \perp BP

    Prin urmare, dreapta BPBP este înălțime în triunghiul SBCSBC dusă din vârful BB pe latura opusă SCSC.
    Punctul PP fiind intersecția a două înălțimi ale triunghiului SBCSBC (SM⊥BCSM \perp BC și BP⊥SCBP \perp SC), rezultă că PP este ortocentrul triunghiului SBCSBC.

(1p)