Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi înmulțirea:
2⋅3=6
Apoi efectuăm scăderea:
9−6=3
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. Dacă ba=25, atunci 4a−10b are valoarea egală cu:
a) 2
b) 6
c) 5
d) 0
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
ba=25⟺2a=5b
Înmulțim ambii membri ai egalității cu 2:
4a=10b⟺4a−10b=0
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. Soluția ecuației 5−x=5 este numărul:
a) −5
b) 10
c) 0
d) 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvăm ecuația de gradul I:
5−x=5⟺−x=5−5⟺−x=0⟺x=0
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Numărul de numere iraționale din mulțimea A={0,(4);0,04;0,4;4} este:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Analizăm fiecare element al mulțimii A:
0,(4)=94=32∈Q (număr rațional);
0,04=1004=102=51=0,2∈Q (număr rațional);
0,4=104=102=510∈/Q (număr irațional);
4=2∈Q (număr rațional).
Singurul număr irațional din mulțime este 0,4, deci mulțimea conține exact un număr irațional.
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. Mihai, Alexia, Ciprian și Viorel au calculat media aritmetică a numerelor a=23+3 și b=23−3. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Mihai
Alexia
Ciprian
Viorel
43
23
3
6
Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Mihai
b) Alexia
c) Ciprian
d) Viorel
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma=2a+b=2(23+3)+(23−3)
Termenii +3 și −3 se reduc:
ma=243=23
Conform tabelului, rezultatul 23 a fost obținut de Alexia.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. Eva afirmă că: „În intervalul de numere reale [−2,3] sunt 4 numere întregi.” Afirmația Evei este:
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Determinăm numerele întregi din intervalul închis [−2,3]:
[−2,3]∩Z={−2,−1,0,1,2,3}
Numărăm aceste elemente: numărul numerelor întregi din interval este 6 (și anume: −2,−1,0,1,2,3).
1. În figura alăturată este reprezentat segmentul AB, având lungimea de 8 cm. Punctul C este mijlocul segmentului AB, iar punctul D este mijlocul segmentului AC. Lungimea segmentului DB este egală cu:
a) 4 cm
b) 6 cm
c) 2 cm
d) 5 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece C este mijlocul segmentului AB, avem:
AC=CB=2AB=28=4 cm
Punctul D este mijlocul segmentului AC, deci:
AD=DC=2AC=24=2 cm
Lungimea segmentului DB este suma segmentelor DC și CB:
DB=DC+CB=2+4=6 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În figura alăturată unghiurile ∢AOB și ∢BOC sunt adiacente complementare, iar semidreapta OD este bisectoarea unghiului ∢BOC. Dacă ∢AOB are măsura 20∘, atunci ∢AOD are măsura egală cu:
a) 70∘
b) 35∘
c) 60∘
d) 55∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile ∢AOB și ∢BOC sunt complementare, deci:
∢AOB+∢BOC=90∘⟺20∘+∢BOC=90∘⟺∢BOC=70∘
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului ∢BOC, ceea ce înseamnă că:
∢BOD=2∢BOC=270∘=35∘
Unghiurile ∢AOB și ∢BOD sunt adiacente, deci:
∢AOD=∢AOB+∢BOD=20∘+35∘=55∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
3. O pereche de unghiuri corespondente din figura alăturată este:
a) (1;6)
b) (2;8)
c) (4;5)
d) (3;7)
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Două unghiuri formate de două drepte cu o secantă se numesc corespondente dacă se află de aceeași parte a secantei și pe aceeași parte a dreptelor intersectate.
Privind cele două puncte de intersecție:
Unghiurile 1 și 5 sunt situate în stânga-sus (corespondente);
Unghiurile 2 și 6 sunt situate în dreapta-sus (corespondente);
Unghiurile 3 și 7 sunt situate în dreapta-jos (corespondente);
Unghiurile 4 și 8 sunt situate în stânga-jos (corespondente).
Dintre opțiunile date, perechea (3;7) reprezintă unghiuri corespondente.
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
4. Un trapez isoscel ABCD are bazele de 16 cm și 9 cm, iar înălțimea trapezului este media geometrică a bazelor trapezului. Aria trapezului este:
a) 84 cm2
b) 120 cm2
c) 160 cm2
d) 150 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie B=16 cm și b=9 cm lungimile celor două baze.
Înălțimea trapezului este media geometrică a bazelor:
h=B⋅b=16⋅9=144=12 cm
Calculăm aria trapezului isoscel cu formula standard:
AABCD=2(B+b)⋅h=2(16+9)⋅12=225⋅12=25⋅6=150 cm2
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O. Punctele A și B aparțin cercului, astfel încât măsura unghiului AOB este de 60∘ și AB=6 cm. Lungimea cercului este egală cu:
a) 6π cm
b) 12π cm
c) 36π cm
d) 72π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul OAB, segmentele OA și OB sunt raze ale cercului, deci OA=OB=R, ceea ce arată că triunghiul este isoscel cu vârful în O.
Deoarece măsura unghiului la vârf este ∢AOB=60∘, triunghiul OAB este echilateral. Prin urmare:
R=OA=OB=AB=6 cm
Lungimea cercului este dată de formula:
L=2πR=2π⋅6=12π cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu secțiunea axială triunghiul dreptunghic VAB. Generatoarea conului are lungimea egală 42 cm. Aria bazei conului este egală cu:
a) 8 cm2
b) 16 cm2
c) 8π cm2
d) 16π cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Secțiunea axială este triunghiul dreptunghic isoscel VAB, având ∢AVB=90∘ și catetele VA=VB=G=42 cm.
Ipotenuza AB este diametrul cercului de bază (AB=2R). Aplicăm teorema lui Pitagora în ΔVAB:
AB2=VA2+VB2=(42)2+(42)2=32+32=64⟹AB=8 cm
Raza bazei conului este:
R=2AB=28=4 cm
Aria bazei conului este:
Abaza˘=πR2=π⋅42=16π cm2
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Matei are 185 de lei, în bancnote de 10 lei și de 5 lei, în total 25 de bancnote.
(2p) a) Este posibil ca Matei să aibă 20 de bancnote de 10 lei? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Câte bancnote de fiecare fel are?
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea ipotezei:
Dacă Matei ar avea 20 de bancnote de 10 lei, valoarea doar a acestor bancnote ar fi:
20⋅10=200 lei
(1 punct)
Deoarece 200>185, suma doar a bancnotelor de 10 lei ar depăși suma totală de 185 de lei pe care o deține Matei (fără a mai lua în calcul restul de 5 bancnote de 5 lei).
Prin urmare, nu este posibil ca Matei să aibă 20 de bancnote de 10 lei.
(1 punct)
b) Determinarea numărului de bancnote de fiecare fel:
Notăm cu a numărul bancnotelor de 10 lei și cu b numărul bancnotelor de 5 lei.
Scriem sistemul de ecuații pe baza datelor din problemă:
{a+b=2510a+5b=185
(1 punct)
Împărțim a doua ecuație prin 5:
2a+b=37
Scădem prima ecuație din aceasta:
(2a+b)−(a+b)=37−25⟺a=12
(1 punct)
Înlocuim valoarea lui a în prima ecuație:
12+b=25⟺b=25−12⟺b=13
Așadar, Matei are 12 bancnote de 10 lei și 13 bancnote de 5 lei.
(1 punct)
2. Se consideră mulțimile A={x∈R∣∣2x−1∣<9} și B={x∈Z−1≤43x+5<5}.
(2p) a) Aflați mulțimea A.
(3p) b) Aflați numărul de elemente din A∩B.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Determinarea mulțimii A:
Proprietatea modulului afirmă că ∣u∣<c⟺−c<u<c, pentru c>0. Aplicăm această proprietate:
∣2x−1∣<9⟺−9<2x−1<9
Adunăm 1 în toți membrii inegalității:
−8<2x<10
Împărțim prin 2:
−4<x<5
(1 punct)
Cum x∈R, mulțimea A este intervalul deschis:
A=(−4,5)
(1 punct)
b) Determinarea numărului de elemente din A∩B:
Rezolvăm dubla inecuație pentru mulțimea B:
−1≤43x+5<5
Înmulțim toți membrii cu 4:
−4≤3x+5<20
Scădem 5:
−9≤3x<15
Împărțim prin 3:
−3≤x<5
(1 punct)
Deoarece x∈Z, elementele mulțimii B sunt numerele întregi din acest interval:
B={−3,−2,−1,0,1,2,3,4}
(1 punct)
Toate aceste numere întregi aparțin și intervalului A=(−4,5), deoarece −4<−3 și 4<5:
A∩B={−3,−2,−1,0,1,2,3,4}
Numărul de elemente al intersecției este:
card(A∩B)=8
(1 punct)
3. Fie x=(85−27):26 și y=(51+803):51.
(2p) a) Arată că x=−43.
(3p) b) Demonstrează că x+y este număr natural.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul numărului x:
Scoatem factorul de sub radical: 8=22.
Aducem la numitor comun în paranteză:
85−27=225−2214=−229
(1 punct)
Împărțirea la o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa acesteia:
x=(−229)⋅62=−12292=−129=−43
(1 punct)
b) Calculul numărului y și demonstrarea proprietății:
Scoatem factorul de sub radical pentru 80=16⋅5=45.
Efectuăm adunarea din paranteză:
51+803=454+453=457
Efectuăm împărțirea la 51:
y=457:51=457⋅5=47
(1 punct)
Calculăm suma x+y:
x+y=−43+47=4−3+7=44=1
(1 punct)
Deoarece 1∈N, rezultă că x+y este număr natural.
(1 punct)
4. În figura alăturată, baza mare BC a trapezului dreptunghic ABCD cu ∢A=90∘ are lungimea de 12 cm, este de două ori mai mare decât baza mică AD și ∢C=60∘.
(2p) a) Calculați perimetrul trapezului ABCD.
(3p) b) Calculați aria triunghiului VBD, unde {V}=AB∩CD.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul perimetrului trapezului ABCD:
Baza mică are lungimea:
AD=2BC=212=6 cm
(1 punct)
Construim înălțimea DE⊥BC, cu E∈BC. În patrulaterul ABED, avem ∢A=∢B=∢E=90∘, deci ABED este dreptunghi, de unde:
BE=AD=6 cm⟹EC=BC−BE=12−6=6 cm
În triunghiul dreptunghic DEC (∢DEC=90∘), măsura unghiului ∢C=60∘, deci:
cos60∘=CDEC⟺21=CD6⟹CD=12 cm
Înălțimea trapezului este:
DE=EC⋅tg60∘=63 cm⟹AB=DE=63 cm
Perimetrul trapezului este suma tuturor laturilor:
PABCD=AB+BC+CD+AD=63+12+12+6=30+63=6(3+5) cm
(1 punct)
b) Calculul ariei triunghiului VBD:
În triunghiul dreptunghic ABD (∢BAD=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
BD=AB2+AD2=(63)2+62=108+36=144=12 cm
Deoarece tg(∢ABD)=ABAD=636=31=33, măsura unghiului este ∢ABD=30∘.
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic VBC (∢VBC=90∘), măsura unghiului ∢VCB=60∘, deci:
∢BVC=90∘−60∘=30∘
Deoarece ∢BVD=30∘ și ∢VBD=90∘−∢ABD=90∘−30∘=60∘, deducem că în ΔVBD unghiul ∢VDB=180∘−30∘−60∘=90∘.
Prin urmare, triunghiul VBD este dreptunghic în D. De asemenea, deoarece AD∥BC și AD=2BC, din teorema fundamentală a asemănării în ΔVBC rezultă că AD este linie mijlocie în ΔVBC, deci A este mijlocul segmentului VB:
VB=2⋅AB=2⋅63=123 cm
(1 punct)
Segmentul AD este înălțimea corespunzătoare bazei VB în triunghiul VBD (AD⊥VB), deci aria triunghiului VBD este:
AΔVBD=2VB⋅AD=2123⋅6=363 cm2
(1 punct)
5. Triunghiul ABC din figura alăturată are aria 48 cm2 și AC=16 cm și BC=12 cm, iar punctul D∈AC încât CD=83 cm.
(2p) a) Determină măsura unghiului ∢C.
(3p) b) Demonstrează că BD⊥BC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Determinarea măsurii unghiului ∢C:
Fie BE⊥AC, cu E∈AC. Segmentul BE este înălțimea corespunzătoare laturii AC în ΔABC. Folosind formula ariei:
AΔABC=2AC⋅BE⟺48=216⋅BE⟺48=8⋅BE⟹BE=6 cm
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic BEC (∢BEC=90∘), calculăm sinusul unghiului C:
sin(∢C)=BCBE=126=21
Deoarece sin30∘=21, rezultă că:
∢C=30∘
(1 punct)
b) Demonstrarea relației BD⊥BC:
În triunghiul dreptunghic BEC (∢BEC=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta CE:
CE=BC2−BE2=122−62=144−36=108=63 cm
(1 punct)
Calculăm produsul dintre ipotenuza potențială CD și proiecția catetei CE:
CD⋅CE=83⋅63=48⋅3=144
Observăm că BC2=122=144, deci:
BC2=CD⋅CE
(1 punct)
În triunghiul BCD, E este piciorul perpendicularei din B pe latura CD (BE⊥CD). Conform reciprocei teoremei catetei, dacă pătratul laturii BC este egal cu produsul dintre latura CD și proiecția laturii BC pe CD (care este CE), atunci triunghiul BCD este dreptunghic cu ipotenuza CD:
∢CBD=90∘⟹BD⊥BC
(1 punct)
6. Figura alăturată reprezintă un cub ABCDEFGH cu AB=6 cm. Punctul O reprezintă centrul bazei ABCD.
(2p) a) Arată că aria triunghiului AHF este egală cu 183 cm2.
(3p) b) Demonstrează că dreapta GO este paralelă cu planul (AHF).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei triunghiului AHF:
Segmentele AH, HF și FA sunt diagonale în fețele congruente ale cubului (ADHE, EFGH, respectiv ABFE):
AH=HF=FA=l2=62 cm
(1 punct)
Triunghiul AHF are toate laturile egale, deci este triunghi echilateral cu latura L=62 cm. Calculăm aria sa:
AΔAHF=4L23=4(62)23=4723=183 cm2
(1 punct)
b) Demonstrarea paralelismului GO∥(AHF):
Muchia verticală AE este paralelă și congruentă cu muchia verticală CG (AE∥CG și AE=CG). Rezultă că patrulaterul ACGE este paralelogram, de unde:
AC∥EGșiAC=EG
(1 punct)
Fie {Q}=EG∩HF. Deoarece EFGH este pătrat, Q este centrul feței superioare, deci mijlocul diagonalei EG, ceea ce înseamnă:
GQ=2EG
Punctul O este centrul bazei inferioare ABCD, deci mijlocul diagonalei AC:
AO=2AC
Deoarece AC∥EG și AC=EG, segmentele AO și GQ se află pe drepte paralele (AO∥GQ) și au lungimi egale:
AO=GQ=262=32 cm
Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci AOGQ este paralelogram.
(1 punct)
Din proprietățile paralelogramului AOGQ, laturile opuse sunt paralele:
GO∥AQ
Deoarece Q este mijlocul segmentului HF și HF⊂(AHF), punctul Q aparține planului (AHF). Cum și A∈(AHF), deducem că întreaga dreaptă AQ este inclusă în planul triunghiului:
AQ⊂(AHF)
Dreapta GO este paralelă cu dreapta AQ inclusă în planul (AHF), iar GO⊂(AHF), prin urmare: