BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Buzău

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Buzău

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 9−2⋅39 - 2 \cdot 3 este egal cu:

a) 2121
b) 33
c) 44
d) 00

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi înmulțirea:

2⋅3=62 \cdot 3 = 6

Apoi efectuăm scăderea:

9−6=39 - 6 = 3

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Dacă ab=52\frac{a}{b} = \frac{5}{2}, atunci 4a−10b4a - 10b are valoarea egală cu:

a) 22
b) 66
c) 55
d) 00

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

ab=52  ⟺  2a=5b\frac{a}{b} = \frac{5}{2} \iff 2a = 5b

Înmulțim ambii membri ai egalității cu 22:

4a=10b  ⟺  4a−10b=04a = 10b \iff 4a - 10b = 0

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. Soluția ecuației 5−x=55 - x = 5 este numărul:

a) −5-5
b) 1010
c) 00
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvăm ecuația de gradul I:

5−x=5  ⟺  −x=5−5  ⟺  −x=0  ⟺  x=05 - x = 5 \iff -x = 5 - 5 \iff -x = 0 \iff x = 0

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Numărul de numere iraționale din mulțimea A={0,(4);0,04;0,4;4}A = \{\sqrt{0,(4)}; \sqrt{0,04}; \sqrt{0,4}; \sqrt{4}\} este:

a) 11
b) 22
c) 33
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Analizăm fiecare element al mulțimii AA:

  • 0,(4)=49=23∈Q\sqrt{0,(4)} = \sqrt{\frac{4}{9}} = \frac{2}{3} \in \mathbb{Q} (număr rațional);
  • 0,04=4100=210=15=0,2∈Q\sqrt{0,04} = \sqrt{\frac{4}{100}} = \frac{2}{10} = \frac{1}{5} = 0,2 \in \mathbb{Q} (număr rațional);
  • 0,4=410=210=105∉Q\sqrt{0,4} = \sqrt{\frac{4}{10}} = \frac{2}{\sqrt{10}} = \frac{\sqrt{10}}{5} \notin \mathbb{Q} (număr irațional);
  • 4=2∈Q\sqrt{4} = 2 \in \mathbb{Q} (număr rațional).

Singurul număr irațional din mulțime este 0,4\sqrt{0,4}, deci mulțimea conține exact un număr irațional.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Mihai, Alexia, Ciprian și Viorel au calculat media aritmetică a numerelor a=23+3a = 2\sqrt{3} + 3 și b=23−3b = 2\sqrt{3} - 3. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

MihaiAlexiaCiprianViorel
434\sqrt{3}232\sqrt{3}3366

Dintre cei patru elevi, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Mihai
b) Alexia
c) Ciprian
d) Viorel

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=(23+3)+(23−3)2m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{(2\sqrt{3} + 3) + (2\sqrt{3} - 3)}{2}

Termenii +3+3 și −3-3 se reduc:

ma=432=23m_a = \frac{4\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}

Conform tabelului, rezultatul 232\sqrt{3} a fost obținut de Alexia.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Eva afirmă că: „În intervalul de numere reale [−2,3][-2, 3] sunt 4 numere întregi.” Afirmația Evei este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Determinăm numerele întregi din intervalul închis [−2,3][-2, 3]:

[−2,3]∩Z={−2,−1,0,1,2,3}[-2, 3] \cap \mathbb{Z} = \{-2, -1, 0, 1, 2, 3\}

Numărăm aceste elemente: numărul numerelor întregi din interval este 66 (și anume: −2,−1,0,1,2,3-2, -1, 0, 1, 2, 3).

Deoarece 6≠46 \neq 4, afirmația Evei este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat segmentul ABAB, având lungimea de 8 cm8\text{ cm}. Punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, iar punctul DD este mijlocul segmentului ACAC. Lungimea segmentului DBDB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 2 cm2\text{ cm}
d) 5 cm5\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece CC este mijlocul segmentului ABAB, avem:

AC=CB=AB2=82=4 cmAC = CB = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Punctul DD este mijlocul segmentului ACAC, deci:

AD=DC=AC2=42=2 cmAD = DC = \frac{AC}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

Lungimea segmentului DBDB este suma segmentelor DCDC și CBCB:

DB=DC+CB=2+4=6 cmDB = DC + CB = 2 + 4 = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În figura alăturată unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢BOC\sphericalangle BOC sunt adiacente complementare, iar semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului ∢BOC\sphericalangle BOC. Dacă ∢AOB\sphericalangle AOB are măsura 20∘20^\circ, atunci ∢AOD\sphericalangle AOD are măsura egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 70∘70^\circ
b) 35∘35^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 55∘55^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢BOC\sphericalangle BOC sunt complementare, deci:

∢AOB+∢BOC=90∘  ⟺  20∘+∢BOC=90∘  ⟺  ∢BOC=70∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = 90^\circ \iff 20^\circ + \sphericalangle BOC = 90^\circ \iff \sphericalangle BOC = 70^\circ

Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului ∢BOC\sphericalangle BOC, ceea ce înseamnă că:

∢BOD=∢BOC2=70∘2=35∘\sphericalangle BOD = \frac{\sphericalangle BOC}{2} = \frac{70^\circ}{2} = 35^\circ

Unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢BOD\sphericalangle BOD sunt adiacente, deci:

∢AOD=∢AOB+∢BOD=20∘+35∘=55∘\sphericalangle AOD = \sphericalangle AOB + \sphericalangle BOD = 20^\circ + 35^\circ = 55^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


3. O pereche de unghiuri corespondente din figura alăturată este:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) (1;6)(1; 6)
b) (2;8)(2; 8)
c) (4;5)(4; 5)
d) (3;7)(3; 7)

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Două unghiuri formate de două drepte cu o secantă se numesc corespondente dacă se află de aceeași parte a secantei și pe aceeași parte a dreptelor intersectate.

Privind cele două puncte de intersecție:

  • Unghiurile 11 și 55 sunt situate în stânga-sus (corespondente);
  • Unghiurile 22 și 66 sunt situate în dreapta-sus (corespondente);
  • Unghiurile 33 și 77 sunt situate în dreapta-jos (corespondente);
  • Unghiurile 44 și 88 sunt situate în stânga-jos (corespondente).

Dintre opțiunile date, perechea (3;7)(3; 7) reprezintă unghiuri corespondente.

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Un trapez isoscel ABCDABCD are bazele de 16 cm16\text{ cm} și 9 cm9\text{ cm}, iar înălțimea trapezului este media geometrică a bazelor trapezului. Aria trapezului este:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 84 cm284\text{ cm}^2
b) 120 cm2120\text{ cm}^2
c) 160 cm2160\text{ cm}^2
d) 150 cm2150\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie B=16 cmB = 16\text{ cm} și b=9 cmb = 9\text{ cm} lungimile celor două baze.

Înălțimea trapezului este media geometrică a bazelor:

h=B⋅b=16⋅9=144=12 cmh = \sqrt{B \cdot b} = \sqrt{16 \cdot 9} = \sqrt{144} = 12\text{ cm}

Calculăm aria trapezului isoscel cu formula standard:

AABCD=(B+b)⋅h2=(16+9)⋅122=25⋅122=25⋅6=150 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(B + b) \cdot h}{2} = \frac{(16 + 9) \cdot 12}{2} = \frac{25 \cdot 12}{2} = 25 \cdot 6 = 150\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA și BB aparțin cercului, astfel încât măsura unghiului AOBAOB este de 60∘60^\circ și AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Lungimea cercului este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 6π cm6\pi\text{ cm}
b) 12π cm12\pi\text{ cm}
c) 36π cm36\pi\text{ cm}
d) 72π cm72\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul OABOAB, segmentele OAOA și OBOB sunt raze ale cercului, deci OA=OB=ROA = OB = R, ceea ce arată că triunghiul este isoscel cu vârful în OO.

Deoarece măsura unghiului la vârf este ∢AOB=60∘\sphericalangle AOB = 60^\circ, triunghiul OABOAB este echilateral. Prin urmare:

R=OA=OB=AB=6 cmR = OA = OB = AB = 6\text{ cm}

Lungimea cercului este dată de formula:

L=2πR=2π⋅6=12π cm\mathcal{L} = 2\pi R = 2\pi \cdot 6 = 12\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu secțiunea axială triunghiul dreptunghic VABVAB. Generatoarea conului are lungimea egală 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}. Aria bazei conului este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 8 cm28\text{ cm}^2
b) 16 cm216\text{ cm}^2
c) 8π cm28\pi\text{ cm}^2
d) 16π cm216\pi\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Secțiunea axială este triunghiul dreptunghic isoscel VABVAB, având ∢AVB=90∘\sphericalangle AVB = 90^\circ și catetele VA=VB=G=42 cmVA = VB = G = 4\sqrt{2}\text{ cm}.

Ipotenuza ABAB este diametrul cercului de bază (AB=2RAB = 2R). Aplicăm teorema lui Pitagora în ΔVAB\Delta VAB:

AB2=VA2+VB2=(42)2+(42)2=32+32=64  ⟹  AB=8 cmAB^2 = VA^2 + VB^2 = (4\sqrt{2})^2 + (4\sqrt{2})^2 = 32 + 32 = 64 \implies AB = 8\text{ cm}

Raza bazei conului este:

R=AB2=82=4 cmR = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

Aria bazei conului este:

Abaza˘=πR2=π⋅42=16π cm2\mathcal{A}_{\text{bază}} = \pi R^2 = \pi \cdot 4^2 = 16\pi\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Matei are 185185 de lei, în bancnote de 1010 lei și de 55 lei, în total 2525 de bancnote.

(2p) a) Este posibil ca Matei să aibă 2020 de bancnote de 1010 lei? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Câte bancnote de fiecare fel are?

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea ipotezei:

Dacă Matei ar avea 2020 de bancnote de 1010 lei, valoarea doar a acestor bancnote ar fi:

20⋅10=200 lei20 \cdot 10 = 200\text{ lei}

(1 punct)

Deoarece 200>185200 > 185, suma doar a bancnotelor de 1010 lei ar depăși suma totală de 185185 de lei pe care o deține Matei (fără a mai lua în calcul restul de 55 bancnote de 55 lei).

Prin urmare, nu este posibil ca Matei să aibă 2020 de bancnote de 1010 lei.

(1 punct)


b) Determinarea numărului de bancnote de fiecare fel:

Notăm cu aa numărul bancnotelor de 1010 lei și cu bb numărul bancnotelor de 55 lei.

Scriem sistemul de ecuații pe baza datelor din problemă:

{a+b=2510a+5b=185\begin{cases} a + b = 25 \\ 10a + 5b = 185 \end{cases}

(1 punct)

Împărțim a doua ecuație prin 55:

2a+b=372a + b = 37

Scădem prima ecuație din aceasta:

(2a+b)−(a+b)=37−25  ⟺  a=12(2a + b) - (a + b) = 37 - 25 \iff a = 12

(1 punct)

Înlocuim valoarea lui aa în prima ecuație:

12+b=25  ⟺  b=25−12  ⟺  b=1312 + b = 25 \iff b = 25 - 12 \iff b = 13

Așadar, Matei are 1212 bancnote de 1010 lei și 1313 bancnote de 55 lei.

(1 punct)


2. Se consideră mulțimile A={x∈R∣∣2x−1∣<9}A = \{x \in \mathbb{R} \mid |2x - 1| < 9\} și B={x∈Z  |  −1≤3x+54<5}B = \left\{x \in \mathbb{Z} \;\middle|\; -1 \le \frac{3x + 5}{4} < 5\right\}.

(2p) a) Aflați mulțimea AA.

(3p) b) Aflați numărul de elemente din A∩BA \cap B.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Determinarea mulțimii AA:

Proprietatea modulului afirmă că ∣u∣<c  ⟺  −c<u<c|u| < c \iff -c < u < c, pentru c>0c > 0. Aplicăm această proprietate:

∣2x−1∣<9  ⟺  −9<2x−1<9|2x - 1| < 9 \iff -9 < 2x - 1 < 9

Adunăm 11 în toți membrii inegalității:

−8<2x<10-8 < 2x < 10

Împărțim prin 22:

−4<x<5-4 < x < 5

(1 punct)

Cum x∈Rx \in \mathbb{R}, mulțimea AA este intervalul deschis:

A=(−4,5)A = (-4, 5)

(1 punct)


b) Determinarea numărului de elemente din A∩BA \cap B:

Rezolvăm dubla inecuație pentru mulțimea BB:

−1≤3x+54<5-1 \le \frac{3x + 5}{4} < 5

Înmulțim toți membrii cu 44:

−4≤3x+5<20-4 \le 3x + 5 < 20

Scădem 55:

−9≤3x<15-9 \le 3x < 15

Împărțim prin 33:

−3≤x<5-3 \le x < 5

(1 punct)

Deoarece x∈Zx \in \mathbb{Z}, elementele mulțimii BB sunt numerele întregi din acest interval:

B={−3,−2,−1,0,1,2,3,4}B = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

(1 punct)

Toate aceste numere întregi aparțin și intervalului A=(−4,5)A = (-4, 5), deoarece −4<−3-4 < -3 și 4<54 < 5:

A∩B={−3,−2,−1,0,1,2,3,4}A \cap B = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Numărul de elemente al intersecției este:

card(A∩B)=8\text{card}(A \cap B) = 8

(1 punct)


3. Fie x=(58−72):62x = \left(\frac{5}{\sqrt{8}} - \frac{7}{\sqrt{2}}\right) : \frac{6}{\sqrt{2}} și y=(15+380):15y = \left(\frac{1}{\sqrt{5}} + \frac{3}{\sqrt{80}}\right) : \frac{1}{\sqrt{5}}.

(2p) a) Arată că x=−34x = -\frac{3}{4}.

(3p) b) Demonstrează că x+yx + y este număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul numărului xx:

Scoatem factorul de sub radical: 8=22\sqrt{8} = 2\sqrt{2}.

Aducem la numitor comun în paranteză:

58−72=522−1422=−922\frac{5}{\sqrt{8}} - \frac{7}{\sqrt{2}} = \frac{5}{2\sqrt{2}} - \frac{14}{2\sqrt{2}} = -\frac{9}{2\sqrt{2}}

(1 punct)

Împărțirea la o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa acesteia:

x=(−922)⋅26=−92122=−912=−34x = \left(-\frac{9}{2\sqrt{2}}\right) \cdot \frac{\sqrt{2}}{6} = -\frac{9\sqrt{2}}{12\sqrt{2}} = -\frac{9}{12} = -\frac{3}{4}

(1 punct)


b) Calculul numărului yy și demonstrarea proprietății:

Scoatem factorul de sub radical pentru 80=16⋅5=45\sqrt{80} = \sqrt{16 \cdot 5} = 4\sqrt{5}.

Efectuăm adunarea din paranteză:

15+380=445+345=745\frac{1}{\sqrt{5}} + \frac{3}{\sqrt{80}} = \frac{4}{4\sqrt{5}} + \frac{3}{4\sqrt{5}} = \frac{7}{4\sqrt{5}}

Efectuăm împărțirea la 15\frac{1}{\sqrt{5}}:

y=745:15=745⋅5=74y = \frac{7}{4\sqrt{5}} : \frac{1}{\sqrt{5}} = \frac{7}{4\sqrt{5}} \cdot \sqrt{5} = \frac{7}{4}

(1 punct)

Calculăm suma x+yx + y:

x+y=−34+74=−3+74=44=1x + y = -\frac{3}{4} + \frac{7}{4} = \frac{-3 + 7}{4} = \frac{4}{4} = 1

(1 punct)

Deoarece 1∈N1 \in \mathbb{N}, rezultă că x+yx + y este număr natural.

(1 punct)


4. În figura alăturată, baza mare BCBC a trapezului dreptunghic ABCDABCD cu ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ are lungimea de 12 cm12\text{ cm}, este de două ori mai mare decât baza mică ADAD și ∢C=60∘\sphericalangle C = 60^\circ.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Calculați perimetrul trapezului ABCDABCD.

(3p) b) Calculați aria triunghiului VBDVBD, unde {V}=AB∩CD\{V\} = AB \cap CD.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Calculul perimetrului trapezului ABCDABCD:

Baza mică are lungimea:

AD=BC2=122=6 cmAD = \frac{BC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

(1 punct)

Construim înălțimea DE⊥BCDE \perp BC, cu E∈BCE \in BC. În patrulaterul ABEDABED, avem ∢A=∢B=∢E=90∘\sphericalangle A = \sphericalangle B = \sphericalangle E = 90^\circ, deci ABEDABED este dreptunghi, de unde:

BE=AD=6 cm  ⟹  EC=BC−BE=12−6=6 cmBE = AD = 6\text{ cm} \implies EC = BC - BE = 12 - 6 = 6\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic DECDEC (∢DEC=90∘\sphericalangle DEC = 90^\circ), măsura unghiului ∢C=60∘\sphericalangle C = 60^\circ, deci:

cos⁡60∘=ECCD  ⟺  12=6CD  ⟹  CD=12 cm\cos 60^\circ = \frac{EC}{CD} \iff \frac{1}{2} = \frac{6}{CD} \implies CD = 12\text{ cm}

Înălțimea trapezului este:

DE=EC⋅tg⁡60∘=63 cm  ⟹  AB=DE=63 cmDE = EC \cdot \operatorname{tg} 60^\circ = 6\sqrt{3}\text{ cm} \implies AB = DE = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Perimetrul trapezului este suma tuturor laturilor:

PABCD=AB+BC+CD+AD=63+12+12+6=30+63=6(3+5) cm\mathcal{P}_{ABCD} = AB + BC + CD + AD = 6\sqrt{3} + 12 + 12 + 6 = 30 + 6\sqrt{3} = 6(\sqrt{3} + 5)\text{ cm}

(1 punct)


b) Calculul ariei triunghiului VBDVBD:

În triunghiul dreptunghic ABDABD (∢BAD=90∘\sphericalangle BAD = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

BD=AB2+AD2=(63)2+62=108+36=144=12 cmBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{(6\sqrt{3})^2 + 6^2} = \sqrt{108 + 36} = \sqrt{144} = 12\text{ cm}

Deoarece tg⁡(∢ABD)=ADAB=663=13=33\operatorname{tg}(\sphericalangle ABD) = \frac{AD}{AB} = \frac{6}{6\sqrt{3}} = \frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{3}, măsura unghiului este ∢ABD=30∘\sphericalangle ABD = 30^\circ.

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic VBCVBC (∢VBC=90∘\sphericalangle VBC = 90^\circ), măsura unghiului ∢VCB=60∘\sphericalangle VCB = 60^\circ, deci:

∢BVC=90∘−60∘=30∘\sphericalangle BVC = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Deoarece ∢BVD=30∘\sphericalangle BVD = 30^\circ și ∢VBD=90∘−∢ABD=90∘−30∘=60∘\sphericalangle VBD = 90^\circ - \sphericalangle ABD = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ, deducem că în ΔVBD\Delta VBD unghiul ∢VDB=180∘−30∘−60∘=90∘\sphericalangle VDB = 180^\circ - 30^\circ - 60^\circ = 90^\circ.

Prin urmare, triunghiul VBDVBD este dreptunghic în DD. De asemenea, deoarece AD∥BCAD \parallel BC și AD=BC2AD = \frac{BC}{2}, din teorema fundamentală a asemănării în ΔVBC\Delta VBC rezultă că ADAD este linie mijlocie în ΔVBC\Delta VBC, deci AA este mijlocul segmentului VBVB:

VB=2⋅AB=2⋅63=123 cmVB = 2 \cdot AB = 2 \cdot 6\sqrt{3} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Segmentul ADAD este înălțimea corespunzătoare bazei VBVB în triunghiul VBDVBD (AD⊥VBAD \perp VB), deci aria triunghiului VBDVBD este:

AΔVBD=VB⋅AD2=123⋅62=363 cm2\mathcal{A}_{\Delta VBD} = \frac{VB \cdot AD}{2} = \frac{12\sqrt{3} \cdot 6}{2} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)


5. Triunghiul ABCABC din figura alăturată are aria 48 cm248\text{ cm}^2 și AC=16 cmAC = 16\text{ cm} și BC=12 cmBC = 12\text{ cm}, iar punctul D∈ACD \in AC încât CD=83 cmCD = 8\sqrt{3}\text{ cm}.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Determină măsura unghiului ∢C\sphericalangle C.

(3p) b) Demonstrează că BD⊥BCBD \perp BC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Determinarea măsurii unghiului ∢C\sphericalangle C:

Fie BE⊥ACBE \perp AC, cu E∈ACE \in AC. Segmentul BEBE este înălțimea corespunzătoare laturii ACAC în ΔABC\Delta ABC. Folosind formula ariei:

AΔABC=AC⋅BE2  ⟺  48=16⋅BE2  ⟺  48=8⋅BE  ⟹  BE=6 cm\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AC \cdot BE}{2} \iff 48 = \frac{16 \cdot BE}{2} \iff 48 = 8 \cdot BE \implies BE = 6\text{ cm}

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic BECBEC (∢BEC=90∘\sphericalangle BEC = 90^\circ), calculăm sinusul unghiului CC:

sin⁡(∢C)=BEBC=612=12\sin(\sphericalangle C) = \frac{BE}{BC} = \frac{6}{12} = \frac{1}{2}

Deoarece sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}, rezultă că:

∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ

(1 punct)


b) Demonstrarea relației BD⊥BCBD \perp BC:

În triunghiul dreptunghic BECBEC (∢BEC=90∘\sphericalangle BEC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta CECE:

CE=BC2−BE2=122−62=144−36=108=63 cmCE = \sqrt{BC^2 - BE^2} = \sqrt{12^2 - 6^2} = \sqrt{144 - 36} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm produsul dintre ipotenuza potențială CDCD și proiecția catetei CECE:

CD⋅CE=83⋅63=48⋅3=144CD \cdot CE = 8\sqrt{3} \cdot 6\sqrt{3} = 48 \cdot 3 = 144

Observăm că BC2=122=144BC^2 = 12^2 = 144, deci:

BC2=CD⋅CEBC^2 = CD \cdot CE

(1 punct)

În triunghiul BCDBCD, EE este piciorul perpendicularei din BB pe latura CDCD (BE⊥CDBE \perp CD). Conform reciprocei teoremei catetei, dacă pătratul laturii BCBC este egal cu produsul dintre latura CDCD și proiecția laturii BCBC pe CDCD (care este CECE), atunci triunghiul BCDBCD este dreptunghic cu ipotenuza CDCD:

∢CBD=90∘  ⟹  BD⊥BC\sphericalangle CBD = 90^\circ \implies BD \perp BC

(1 punct)


6. Figura alăturată reprezintă un cub ABCDEFGHABCD E FGH cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul OO reprezintă centrul bazei ABCDABCD.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că aria triunghiului AHFAHF este egală cu 183 cm218\sqrt{3}\text{ cm}^2.

(3p) b) Demonstrează că dreapta GOGO este paralelă cu planul (AHF)(AHF).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Calculul ariei triunghiului AHFAHF:

Segmentele AHAH, HFHF și FAFA sunt diagonale în fețele congruente ale cubului (ADHEADHE, EFGHEFGH, respectiv ABFEABFE):

AH=HF=FA=l2=62 cmAH = HF = FA = l\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Triunghiul AHFAHF are toate laturile egale, deci este triunghi echilateral cu latura L=62 cmL = 6\sqrt{2}\text{ cm}. Calculăm aria sa:

AΔAHF=L234=(62)234=7234=183 cm2\mathcal{A}_{\Delta AHF} = \frac{L^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{(6\sqrt{2})^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{72\sqrt{3}}{4} = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)


b) Demonstrarea paralelismului GO∥(AHF)GO \parallel (AHF):

Muchia verticală AEAE este paralelă și congruentă cu muchia verticală CGCG (AE∥CGAE \parallel CG și AE=CGAE = CG). Rezultă că patrulaterul ACGEACGE este paralelogram, de unde:

AC∥EGșiAC=EGAC \parallel EG \quad \text{și} \quad AC = EG

(1 punct)

Fie {Q}=EG∩HF\{Q\} = EG \cap HF. Deoarece EFGHEFGH este pătrat, QQ este centrul feței superioare, deci mijlocul diagonalei EGEG, ceea ce înseamnă:

GQ=EG2GQ = \frac{EG}{2}

Punctul OO este centrul bazei inferioare ABCDABCD, deci mijlocul diagonalei ACAC:

AO=AC2AO = \frac{AC}{2}

Deoarece AC∥EGAC \parallel EG și AC=EGAC = EG, segmentele AOAO și GQGQ se află pe drepte paralele (AO∥GQAO \parallel GQ) și au lungimi egale:

AO=GQ=622=32 cmAO = GQ = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Un patrulater convex cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram, deci AOGQAOGQ este paralelogram.

(1 punct)

Din proprietățile paralelogramului AOGQAOGQ, laturile opuse sunt paralele:

GO∥AQGO \parallel AQ

Deoarece QQ este mijlocul segmentului HFHF și HF⊂(AHF)HF \subset (AHF), punctul QQ aparține planului (AHF)(AHF). Cum și A∈(AHF)A \in (AHF), deducem că întreaga dreaptă AQAQ este inclusă în planul triunghiului:

AQ⊂(AHF)AQ \subset (AHF)

Dreapta GOGO este paralelă cu dreapta AQAQ inclusă în planul (AHF)(AHF), iar GO⊄(AHF)GO \not\subset (AHF), prin urmare:

GO∥(AHF)GO \parallel (AHF)

(1 punct)