BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare Brăila

Evaluare Națională 2024 — Simulare Județeană Brăila

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 44−4⋅444 - 4 \cdot 4 este egal cu:

a) 00
b) 2828
c) 6060
d) 160160

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi operația de înmulțire:

4⋅4=164 \cdot 4 = 16

Apoi efectuăm scăderea:

44−16=2844 - 16 = 28

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Numărul care reprezintă 34\frac{3}{4} din 16001600 este egal cu:

a) 12001200
b) 120120
c) 64003\frac{6400}{3}
d) 48004800

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Pentru a calcula fracția dintr-un număr, înmulțim fracția cu numărul respectiv:

34⋅1600=3⋅16004=3⋅400=1200\frac{3}{4} \cdot 1600 = 3 \cdot \frac{1600}{4} = 3 \cdot 400 = 1200

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


3. Într-un depozit sunt 2700 kg2700\text{ kg} de fructe: mere, pere, gutui și struguri, după cum este prezentat în tabelul următor:

FructeCantitate
mere900 kg900\text{ kg}
pere500 kg500\text{ kg}
gutui490 kg490\text{ kg}
struguri810 kg810\text{ kg}

Dintre fructele de mai sus, categoria care reprezintă 30100\frac{30}{100} din cantitatea de fructe din acest depozit este:

a) mere
b) pere
c) gutui
d) struguri

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm cantitatea corespunzătoare fracției 30100\frac{30}{100} (adică 30%30\%) din totalul de 2700 kg2700\text{ kg}:

30100⋅2700=30⋅27=810 kg\frac{30}{100} \cdot 2700 = 30 \cdot 27 = 810\text{ kg}

Comparând cu datele din tabel, observăm că strugurii au cantitatea exactă de 810 kg810\text{ kg}.

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Suma numerelor întregi negative din intervalul (−5,4](-5, 4] este egală cu:

a) −10-10
b) −15-15
c) 00
d) 1010

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele întregi din intervalul (−5,4](-5, 4] sunt:

{−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}\{-4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Dintre acestea, numerele negative sunt:

{−4,−3,−2,−1}\{-4, -3, -2, -1\}

Calculăm suma lor:

S=(−4)+(−3)+(−2)+(−1)=−10S = (-4) + (-3) + (-2) + (-1) = -10

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Se consideră numărul real a=(3−22)(3+22)a = (3 - 2\sqrt{2})(3 + 2\sqrt{2}). Patru elevi au calculat a2024a^{2024} și au scris rezultatele în tabelul următor:

AndreiValentinaMihaiRăzvan
0011−1-120242024

Dintre cei patru elevi, cel care a scris rezultatul corect este:

a) Andrei
b) Mihai
c) Valentina
d) Răzvan

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm valoarea numărului aa folosind formula diferenței de pătrate, (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:

a=(3−22)(3+22)=32−(22)2=9−4⋅2=9−8=1a = (3 - 2\sqrt{2})(3 + 2\sqrt{2}) = 3^2 - (2\sqrt{2})^2 = 9 - 4 \cdot 2 = 9 - 8 = 1

Ridicăm numărul a=1a = 1 la puterea 20242024:

a2024=12024=1a^{2024} = 1^{2024} = 1

Valentina a obținut rezultatul corect (11).

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Un biciclist se deplasează cu viteza de 40 km/h40\text{ km/h}. Andrei afirmă că biciclistul, păstrând viteza de deplasare, a parcurs 60 km60\text{ km} în 6060 de minute. Afirmația făcută de Andrei este:

a) Adevărată
b) Falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Timpul de 6060 de minute este egal cu o oră:

t=60 min=1 ht = 60\text{ min} = 1\text{ h}

Distanța parcursă cu viteza constantă v=40 km/hv = 40\text{ km/h} într-o oră este:

d=v⋅t=40 km/h⋅1 h=40 kmd = v \cdot t = 40\text{ km/h} \cdot 1\text{ h} = 40\text{ km}

Deoarece 40 km≠60 km40\text{ km} \neq 60\text{ km}, afirmația lui Andrei este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,BA, B și CC, în această ordine. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și punctul NN este mijlocul segmentului BCBC. Știind că MN=5 cmMN = 5\text{ cm}, lungimea segmentului ACAC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 1

a) 2,5 cm2,5\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,CA, M, B, N, C, avem:

MB=AB2șiBN=BC2MB = \frac{AB}{2} \quad \text{și} \quad BN = \frac{BC}{2}

Lungimea segmentului MNMN este:

MN=MB+BN=AB2+BC2=AB+BC2=AC2MN = MB + BN = \frac{AB}{2} + \frac{BC}{2} = \frac{AB + BC}{2} = \frac{AC}{2}

Cunoscând MN=5 cmMN = 5\text{ cm}, deducem:

AC=2⋅MN=2⋅5=10 cmAC = 2 \cdot MN = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, dreptele paralele aa și bb sunt intersectate de secanta dd, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 35∘35^\circ și de 2x+5∘2x + 5^\circ. Valoarea lui xx este de:

Figura Subiectul II Exercițiul 2

a) 70∘70^\circ
b) 25∘25^\circ
c) 15∘15^\circ
d) 75∘75^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Cele două unghiuri reprezentate în figură sunt unghiuri interne (sau externe) de aceeași parte a secantei formate de două drepte paralele tăiate de o secantă, fiind prin urmare suplementare:

(2x+5∘)+35∘=180∘(2x + 5^\circ) + 35^\circ = 180^\circ

Rezolvăm ecuația:

2x+40∘=180∘  ⟺  2x=140∘  ⟺  x=70∘2x + 40^\circ = 180^\circ \iff 2x = 140^\circ \iff x = 70^\circ

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, cu măsura unghiului ABCABC de 30∘30^\circ. Bisectoarea unghiului ACBACB intersectează dreapta ABAB în punctul MM și AM=3 cmAM = 3\text{ cm}. Lungimea catetei ABAB este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 3

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 9 cm9\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), suma măsurilor unghiurilor ascuțite este 90∘90^\circ:

∢ACB=90∘−∢ABC=90∘−30∘=60∘\sphericalangle ACB = 90^\circ - \sphericalangle ABC = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Deoarece semidreapta CMCM este bisectoarea unghiului ∢ACB\sphericalangle ACB, obținem:

∢ACM=∢MCB=60∘2=30∘\sphericalangle ACM = \sphericalangle MCB = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

În triunghiul dreptunghic CAMCAM (∢CAM=90∘\sphericalangle CAM = 90^\circ), unghiul ∢ACM=30∘\sphericalangle ACM = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta AMAM opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza CMCM:

AM=CM2  ⟹  CM=2⋅AM=2⋅3=6 cmAM = \frac{CM}{2} \implies CM = 2 \cdot AM = 2 \cdot 3 = 6\text{ cm}

În triunghiul MCBMCB, avem ∢MCB=30∘\sphericalangle MCB = 30^\circ și ∢MBC=30∘\sphericalangle MBC = 30^\circ, deci triunghiul MCBMCB este isoscel cu:

MB=CM=6 cmMB = CM = 6\text{ cm}

Lungimea catetei ABAB este:

AB=AM+MB=3+6=9 cmAB = AM + MB = 3 + 6 = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD, cu AB∥CDAB \parallel CD. Diagonala ACAC este perpendiculară pe latura BCBC, AB=18 cmAB = 18\text{ cm}, iar măsura unghiului ADCADC este egală cu 120∘120^\circ. Lungimea segmentului BCBC este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 4

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 9 cm9\text{ cm}
c) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}
d) 93 cm9\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece ABCDABCD este trapez isoscel cu AB∥CDAB \parallel CD, unghiurile alăturate laturilor neparalele sunt suplementare:

∢DAB=180∘−∢ADC=180∘−120∘=60∘\sphericalangle DAB = 180^\circ - \sphericalangle ADC = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Unghiurile de la baza mare a trapezului isoscel sunt congruente:

∢ABC=∢DAB=60∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle DAB = 60^\circ

În triunghiul ABCABC, din ipoteză avem AC⊥BCAC \perp BC, deci ∢ACB=90∘\sphericalangle ACB = 90^\circ. Triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC, cu ipotenuza AB=18 cmAB = 18\text{ cm}.

Calculăm măsura unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC:

∢BAC=90∘−∢ABC=90∘−60∘=30∘\sphericalangle BAC = 90^\circ - \sphericalangle ABC = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta BCBC opusă unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei ABAB:

BC=AB2=182=9 cmBC = \frac{AB}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. În figura alăturată ABAB și CDCD sunt diametre în cercul de centru OO, măsura arcului mic AC⌢\overparen{AC} este de 60∘60^\circ, iar lungimea coardei ACAC este egală cu 6 cm6\text{ cm}. Lungimea cercului de centru OO și rază OAOA este egală cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 5

a) 6π cm6\pi\text{ cm}
b) 9π cm9\pi\text{ cm}
c) 12π cm12\pi\text{ cm}
d) 10π cm10\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Măsura unghiului la centru ∢AOC\sphericalangle AOC este egală cu măsura arcului de cerc subîntins:

∢AOC=m⁡(AC⌢)=60∘\sphericalangle AOC = \operatorname{m}(\overparen{AC}) = 60^\circ

În triunghiul AOCAOC, segmentele OAOA și OCOC sunt raze ale cercului (OA=OC=ROA = OC = R). Deoarece triunghiul isoscel AOCAOC are un unghi cu măsura de 60∘60^\circ, el este triunghi echilateral.

Rezultă că raza cercului este egală cu lungimea coardei ACAC:

R=OA=AC=6 cmR = OA = AC = 6\text{ cm}

Lungimea cercului se calculează cu formula:

L=2πR=2π⋅6=12π cm\mathcal{L} = 2\pi R = 2\pi \cdot 6 = 12\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o prismă triunghiulară regulată dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C' de baze ABCABC și A′B′C′A'B'C', cu muchiile ABAB și AA′AA' egale. Știind că aria laterală a prismei reprezentate este egală cu 27 cm227\text{ cm}^2, volumul aceleiași prisme este egal cu:

Figura Subiectul II Exercițiul 6

a) 3 cm33\text{ cm}^3
b) 9 cm39\text{ cm}^3
c) 27 cm327\text{ cm}^3
d) 2734 cm3\frac{27\sqrt{3}}{4}\text{ cm}^3

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ℓ=AB\ell = AB muchia bazei și h=AA′h = AA' înălțimea prismei. Din enunț, ℓ=h\ell = h.

Aria laterală a prismei triunghiulare regulate este suma ariilor celor trei fețe laterale pătrate congruente:

Alaterala˘=3⋅ℓ⋅h=3ℓ2\mathcal{A}_{\text{laterală}} = 3 \cdot \ell \cdot h = 3\ell^2

Egalăm cu valoarea dată:

3ℓ2=27  ⟺  ℓ2=9  ⟹  ℓ=3 cm3\ell^2 = 27 \iff \ell^2 = 9 \implies \ell = 3\text{ cm}

Așadar, muchia bazei este ℓ=3 cm\ell = 3\text{ cm} și înălțimea este h=3 cmh = 3\text{ cm}.

Baza ABCABC este un triunghi echilateral cu latura ℓ=3 cm\ell = 3\text{ cm}. Aria bazei este:

Abaza˘=ℓ234=3234=934 cm2\mathcal{A}_{\text{bază}} = \frac{\ell^2\sqrt{3}}{4} = \frac{3^2\sqrt{3}}{4} = \frac{9\sqrt{3}}{4}\text{ cm}^2

Volumul prismei este produsul dintre aria bazei și înălțime:

V=Abaza˘⋅h=934⋅3=2734 cm3\mathcal{V} = \mathcal{A}_{\text{bază}} \cdot h = \frac{9\sqrt{3}}{4} \cdot 3 = \frac{27\sqrt{3}}{4}\text{ cm}^3

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Un test conține 2020 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 44 puncte. Pentru fiecare răspuns greșit se scad 22 puncte și nu se acordă puncte din oficiu.

(2p) a) Este posibil ca Alexandru, după ce a parcurs integral testul și a răspuns la toate întrebările, să obțină 6565 de puncte? Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Maria a răspuns la toate întrebările testului și a obținut 5050 de puncte. Determină numărul de întrebări din test la care Maria a răspuns corect.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea imposibilității obținerii a 6565 de puncte:

Fie xx numărul de răspunsuri corecte și yy numărul de răspunsuri greșite, unde x,y∈Nx, y \in \mathbb{N} și x+y=20x + y = 20.

Punctajul total obținut este:

P=4x−2y=2(2x−y)P = 4x - 2y = 2(2x - y)

(1 punct)

Deoarece 2x−y2x - y este un număr întreg, punctajul PP este divizibil cu 22, deci este obligatoriu un număr par. Numărul 6565 este impar, prin urmare Alexandru nu poate obține 6565 de puncte.

(1 punct)


b) Determinarea numărului de răspunsuri corecte ale Mariei:

Fie xx numărul de răspunsuri corecte. Cum Maria a răspuns la toate cele 2020 de întrebări, numărul de răspunsuri greșite este 20−x20 - x.

Scriem ecuația punctajului:

4x−2(20−x)=504x - 2(20 - x) = 50

(1 punct)

Desfacem paranteza și reducem termenii asemenea:

4x−40+2x=50  ⟺  6x−40=504x - 40 + 2x = 50 \iff 6x - 40 = 50

(1 punct)

Rezolvăm ecuația:

6x=90  ⟺  x=906=156x = 90 \iff x = \frac{90}{6} = 15

Maria a răspuns corect la 1515 întrebări.

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x−2+xx+2):x2+4x2−x−2E(x) = \left(\frac{2}{x-2} + \frac{x}{x+2}\right) : \frac{x^2+4}{x^2-x-2}

unde x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(2p) a) Arată că E(x)=x+1x+2E(x) = \frac{x+1}{x+2}, pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(3p) b) Determină numerele întregi aa pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei la forma simplificată:

Efectuăm mai întâi adunarea din paranteză, aducând la numitorul comun (x−2)(x+2)=x2−4(x-2)(x+2) = x^2 - 4:

2x−2+xx+2=2(x+2)+x(x−2)(x−2)(x+2)=2x+4+x2−2x(x−2)(x+2)=x2+4(x−2)(x+2)\frac{2}{x-2} + \frac{x}{x+2} = \frac{2(x+2) + x(x-2)}{(x-2)(x+2)} = \frac{2x + 4 + x^2 - 2x}{(x-2)(x+2)} = \frac{x^2+4}{(x-2)(x+2)}

(1 punct)

Descompunem trinomul x2−x−2x^2 - x - 2 în factori:

x2−x−2=x2−2x+x−2=x(x−2)+(x−2)=(x−2)(x+1)x^2 - x - 2 = x^2 - 2x + x - 2 = x(x-2) + (x-2) = (x-2)(x+1)

Împărțirea la o fracție este echivalentă cu înmulțirea cu inversa acesteia:

E(x)=x2+4(x−2)(x+2)⋅x2−x−2x2+4=x2+4(x−2)(x+2)⋅(x−2)(x+1)x2+4E(x) = \frac{x^2+4}{(x-2)(x+2)} \cdot \frac{x^2-x-2}{x^2+4} = \frac{x^2+4}{(x-2)(x+2)} \cdot \frac{(x-2)(x+1)}{x^2+4}

Simplificăm factorii comuni nenuli (x2+4)(x^2+4) și (x−2)(x-2):

E(x)=x+1x+2E(x) = \frac{x+1}{x+2}

pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(1 punct)


b) Determinarea numerelor întregi aa pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}:

Pentru a∈Z∖{−2,−1,2}a \in \mathbb{Z} \setminus \{-2, -1, 2\}, scriem fracția separând partea întreagă:

E(a)=a+1a+2=a+2−1a+2=1−1a+2E(a) = \frac{a+1}{a+2} = \frac{a+2-1}{a+2} = 1 - \frac{1}{a+2}

(1 punct)

Pentru ca E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}, este necesar ca 1a+2∈Z\frac{1}{a+2} \in \mathbb{Z}, ceea ce înseamnă că a+2a+2 este divizor întreg al lui 11:

a+2∈D1={−1,1}a+2 \in \mathcal{D}_1 = \{-1, 1\}

(1 punct)

Analizăm cele două cazuri:

  1. a+2=1  ⟹  a=−1a + 2 = 1 \implies a = -1. Deoarece −1∉R∖{−2,−1,2}-1 \notin \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\} (anulează numitorul din forma inițială), această soluție nu convine.
  2. a+2=−1  ⟹  a=−3a + 2 = -1 \implies a = -3. Numărul −3∈Z∖{−2,−1,2}-3 \in \mathbb{Z} \setminus \{-2, -1, 2\}, deci soluția convine.

Valoarea căutată este a=−3a = -3.

(1 punct)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2f(x) = x - 2.

(2p) a) Arată că f(3)−f(−3)=6f(3) - f(-3) = 6.

(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOyxOy, determină distanța de la punctul C(−2,0)C(-2, 0) la reprezentarea grafică a funcției ff.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Reprezentare grafică Subiectul III Exercițiul 3

a) Calculul valorii expresiei f(3)−f(−3)f(3) - f(-3):

Calculăm valorile funcției în cele două puncte:

f(3)=3−2=1f(3) = 3 - 2 = 1

(1 punct)

f(−3)=−3−2=−5f(-3) = -3 - 2 = -5

Efectuăm scăderea:

f(3)−f(−3)=1−(−5)=1+5=6f(3) - f(-3) = 1 - (-5) = 1 + 5 = 6

(1 punct)


b) Determinarea distanței de la punctul C(−2,0)C(-2, 0) la graficul funcției:

Determinăm intersecțiile graficului funcției ff cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx: f(x)=0  ⟺  x−2=0  ⟺  x=2f(x) = 0 \iff x - 2 = 0 \iff x = 2, deci obținem punctul A(2,0)A(2, 0).
  • Intersecția cu axa OyOy: x=0  ⟹  f(0)=−2x = 0 \implies f(0) = -2, deci obținem punctul B(0,−2)B(0, -2).

Dreapta ABAB este reprezentarea grafică a funcției ff.

(1 punct)

Punctele A(2,0)A(2, 0) și C(−2,0)C(-2, 0) se află pe axa OxOx. Lungimea segmentului ACAC este:

AC=∣xA−xC∣=∣2−(−2)∣=4AC = |x_A - x_C| = |2 - (-2)| = 4

Punctul B(0,−2)B(0, -2) se află pe axa OyOy, deci înălțimea din BB corespunzătoare bazei ACAC este OB=∣yB∣=2OB = |y_B| = 2.

Aria triunghiului ABCABC este:

AΔABC=AC⋅OB2=4⋅22=4\mathcal{A}_{\Delta ABC} = \frac{AC \cdot OB}{2} = \frac{4 \cdot 2}{2} = 4

(1 punct)

Calculăm lungimea segmentului ABAB în triunghiul dreptunghic isoscel OABOAB:

AB=OA2+OB2=22+(−2)2=4+4=22AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + (-2)^2} = \sqrt{4 + 4} = 2\sqrt{2}

Distanța de la punctul CC la dreapta ABAB este înălțimea din CC a triunghiului ABCABC:

d(C,AB)=2⋅AΔABCAB=2⋅422=42=22d(C, AB) = \frac{2 \cdot \mathcal{A}_{\Delta ABC}}{AB} = \frac{2 \cdot 4}{2\sqrt{2}} = \frac{4}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{2}

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=AC=10 cmAB = AC = 10\text{ cm} și ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC = 120^\circ. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC și punctul SS este simetricul punctului MM față de punctul AA.

Figura Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Arată că BC=103 cmBC = 10\sqrt{3}\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrează că distanța de la punctul MM la dreapta SCSC este mai mică decât 7 cm7\text{ cm}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Calculul lungimii segmentului BCBC:

Triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=AC=10 cmAB = AC = 10\text{ cm}. Deoarece MM este mijlocul segmentului BCBC, mediana AMAM este și înălțime (AM⊥BCAM \perp BC) și bisectoare a unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC:

∢CAM=∢BAC2=120∘2=60∘\sphericalangle CAM = \frac{\sphericalangle BAC}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

(1 punct)

În triunghiul dreptunghic AMCAMC (∢AMC=90∘\sphericalangle AMC = 90^\circ), aplicăm funcția sinus:

sin⁡(∢CAM)=CMAC  ⟺  sin⁡60∘=CM10  ⟺  32=CM10  ⟹  CM=53 cm\sin(\sphericalangle CAM) = \frac{CM}{AC} \iff \sin 60^\circ = \frac{CM}{10} \iff \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{CM}{10} \implies CM = 5\sqrt{3}\text{ cm}

Deoarece MM este mijlocul segmentului BCBC:

BC=2⋅CM=2⋅53=103 cmBC = 2 \cdot CM = 2 \cdot 5\sqrt{3} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)


b) Demonstrarea inegalității d(M,SC)<7 cmd(M, SC) < 7\text{ cm}:

În triunghiul dreptunghic AMCAMC, calculăm lungimea catetei AMAM:

AM=AC⋅cos⁡60∘=10⋅12=5 cmAM = AC \cdot \cos 60^\circ = 10 \cdot \frac{1}{2} = 5\text{ cm}

Punctul SS este simetricul punctului MM față de AA, deci AA este mijlocul segmentului MSMS:

MS=2⋅AM=2⋅5=10 cmMS = 2 \cdot AM = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

Dreapta SMSM coincide cu dreapta AMAM, deci SM⊥BCSM \perp BC, de unde rezultă că triunghiul SMCSMC este dreptunghic în MM (∢SMC=90∘\sphericalangle SMC = 90^\circ).

(1 punct)

Aplicăm teorema lui Pitagora în ΔSMC\Delta SMC:

SC=MS2+MC2=102+(53)2=100+75=175=57 cmSC = \sqrt{MS^2 + MC^2} = \sqrt{10^2 + (5\sqrt{3})^2} = \sqrt{100 + 75} = \sqrt{175} = 5\sqrt{7}\text{ cm}

Fie MT⊥SCMT \perp SC, cu T∈SCT \in SC. Distanța de la MM la dreapta SCSC este înălțimea MTMT:

d(M,SC)=MT=SM⋅MCSC=10⋅5357=1037=10217 cmd(M, SC) = MT = \frac{SM \cdot MC}{SC} = \frac{10 \cdot 5\sqrt{3}}{5\sqrt{7}} = \frac{10\sqrt{3}}{\sqrt{7}} = \frac{10\sqrt{21}}{7}\text{ cm}

(1 punct)

Pentru a demonstra că MT<7 cmMT < 7\text{ cm}, comparăm valorile:

10217<7  ⟺  1021<49\frac{10\sqrt{21}}{7} < 7 \iff 10\sqrt{21} < 49

Ridicăm la pătrat ambii membri pozitivi:

(1021)2<492  ⟺  100⋅21<2401  ⟺  2100<2401(10\sqrt{21})^2 < 49^2 \iff 100 \cdot 21 < 2401 \iff 2100 < 2401

Inegalitatea fiind adevărată, rezultă că distanța de la punctul MM la dreapta SCSC este mai mică decât 7 cm7\text{ cm}.

(1 punct)


5. Se consideră dreptunghiul ABCDABCD cu AB=102 cmAB = 10\sqrt{2}\text{ cm} și BC=20 cmBC = 20\text{ cm}. Punctul EE este mijlocul laturii BCBC și punctul FF este situat pe segmentul AEAE, astfel încât BF⊥AEBF \perp AE.

Figura Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 2002 cm2200\sqrt{2}\text{ cm}^2.

(3p) b) Demonstrează că punctele B,FB, F și DD sunt coliniare.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Calculul ariei dreptunghiului ABCDABCD:

Aria dreptunghiului este produsul lungimilor celor două dimensiuni:

AABCD=AB⋅BC=102⋅20=2002 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 10\sqrt{2} \cdot 20 = 200\sqrt{2}\text{ cm}^2

(2 puncte)


b) Demonstrarea coliniarității punctelor B,FB, F și DD:

În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ. Punctul EE fiind mijlocul laturii BCBC, avem:

BE=BC2=202=10 cmBE = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic ABEABE (∢ABE=90∘\sphericalangle ABE = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

AE=AB2+BE2=(102)2+102=200+100=300=103 cmAE = \sqrt{AB^2 + BE^2} = \sqrt{(10\sqrt{2})^2 + 10^2} = \sqrt{200 + 100} = \sqrt{300} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Deoarece BF⊥AEBF \perp AE, segmentul BFBF este înălțime pe ipotenuza triunghiului dreptunghic ABEABE. Aplicăm teorema catetei pentru cateta BEBE:

BE2=EF⋅AE  ⟺  102=EF⋅103  ⟺  100=103⋅EF  ⟹  EF=100103=1033 cmBE^2 = EF \cdot AE \iff 10^2 = EF \cdot 10\sqrt{3} \iff 100 = 10\sqrt{3} \cdot EF \implies EF = \frac{100}{10\sqrt{3}} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Calculăm raportul dintre EFEF și AEAE:

EFAE=1033103=13\frac{EF}{AE} = \frac{\frac{10\sqrt{3}}{3}}{10\sqrt{3}} = \frac{1}{3}

Deoarece F∈AEF \in AE și EF=13AEEF = \frac{1}{3}AE, rezultă că AF=23AEAF = \frac{2}{3}AE, adică punctul FF este situat pe mediana AEAE a triunghiului ABCABC la două treimi de vârf și o treime de bază. Prin urmare, FF este centrul de greutate al triunghiului ABCABC.

(1 punct)

Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD punctul de intersecție a diagonalelor dreptunghiului ABCDABCD. Diagonalele se înjumătățesc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC, ceea ce înseamnă că BOBO este mediană în triunghiul ABCABC.

Centrul de greutate al unui triunghi se găsește pe orice mediană a acestuia, deci F∈BOF \in BO. Cum O∈BDO \in BD, semidreapta BOBO este inclusă în diagonala BDBD, de unde rezultă că F∈BDF \in BD.

Așadar, punctele B,FB, F și DD sunt coliniare.

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Intersecția dreptelor BC′BC' și B′CB'C este punctul OO și punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Figura Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Arată că AO=36 cmAO = 3\sqrt{6}\text{ cm}.

(3p) b) Determină distanța de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Calculul lungimii segmentului AOAO:

Muchiile cubului au lungimea de 6 cm6\text{ cm}. Segmentele AB′AB', B′CB'C și ACAC sunt diagonale ale fețelor cubului:

AB′=B′C=AC=62 cmAB' = B'C = AC = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Prin urmare, triunghiul AB′CAB'C este echilateral.

(1 punct)

În pătratul BCC′B′BCC'B', diagonalele BC′BC' și B′CB'C se înjumătățesc, deci punctul OO este mijlocul segmentului B′CB'C.

În triunghiul echilateral AB′CAB'C, mediana AOAO corespunzătoare laturii B′CB'C este și înălțime:

AO=B′C⋅32=62⋅32=36 cmAO = \frac{B'C \cdot \sqrt{3}}{2} = \frac{6\sqrt{2} \cdot \sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{6}\text{ cm}

(1 punct)


b) Determinarea distanței de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C):

În triunghiul echilateral AB′CAB'C, AOAO este înălțime, deci AO⊥B′CAO \perp B'C. În pătratul BCC′B′BCC'B', diagonalele sunt perpendiculare, deci BC′⊥B′CBC' \perp B'C.

Deoarece B′C⊥AOB'C \perp AO și B′C⊥BC′B'C \perp BC', cu AO∩BC′={O}AO \cap BC' = \{O\} și AO,BC′⊂(ABC′)AO, BC' \subset (ABC'), rezultă:

B′C⊥(ABC′)B'C \perp (ABC')

Construim ME⊥AOME \perp AO, cu E∈AOE \in AO. Deoarece M∈AB⊂(ABC′)M \in AB \subset (ABC') și E∈AO⊂(ABC′)E \in AO \subset (ABC'), segmentul ME⊂(ABC′)ME \subset (ABC'). Cum B′C⊥(ABC′)B'C \perp (ABC'), deducem că B′C⊥MEB'C \perp ME.

Avem ME⊥AOME \perp AO și ME⊥B′CME \perp B'C, cu AO∩B′C={O}AO \cap B'C = \{O\} în planul (AB′C)(AB'C), prin urmare:

ME⊥(AB′C)ME \perp (AB'C)

Distanța de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C) este lungimea segmentului MEME:

d(M,(AB′C))=MEd(M, (AB'C)) = ME

(1 punct)

Muchia ABAB este perpendiculară pe fața laterală BCC′B′BCC'B' (AB⊥(BCC′B′)AB \perp (BCC'B')), iar BO⊂(BCC′B′)BO \subset (BCC'B'), deci AB⊥BOAB \perp BO. Așadar, triunghiul ABOABO este dreptunghic în BB (∢ABO=90∘\sphericalangle ABO = 90^\circ).

Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, deci:

AM=AB2=62=3 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

În pătratul BCC′B′BCC'B', jumătatea diagonalei este:

BO=BC′2=622=32 cmBO = \frac{BC'}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Triunghiul AMEAME este dreptunghic în EE (ME⊥AOME \perp AO), iar triunghiul AOBAOB este dreptunghic în BB. Având unghiul ∢MAE\sphericalangle MAE comun, cele două triunghiuri sunt asemenea:

ΔAME∼ΔAOB  ⟹  MEBO=AMAO\Delta AME \sim \Delta AOB \implies \frac{ME}{BO} = \frac{AM}{AO}

Exprimăm lungimea segmentului MEME:

ME=AM⋅BOAO=3⋅3236=326=33=3 cmME = \frac{AM \cdot BO}{AO} = \frac{3 \cdot 3\sqrt{2}}{3\sqrt{6}} = \frac{3\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{3}{\sqrt{3}} = \sqrt{3}\text{ cm}

Distanța de la punctul MM la planul (AB′C)(AB'C) este egală cu 3 cm\sqrt{3}\text{ cm}.

(1 punct)