Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Efectuăm mai întâi operația de înmulțire:
4⋅4=16
Apoi efectuăm scăderea:
44−16=28
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. Numărul care reprezintă 43 din 1600 este egal cu:
a) 1200
b) 120
c) 36400
d) 4800
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Pentru a calcula fracția dintr-un număr, înmulțim fracția cu numărul respectiv:
43⋅1600=3⋅41600=3⋅400=1200
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
3. Într-un depozit sunt 2700 kg de fructe: mere, pere, gutui și struguri, după cum este prezentat în tabelul următor:
Fructe
Cantitate
mere
900 kg
pere
500 kg
gutui
490 kg
struguri
810 kg
Dintre fructele de mai sus, categoria care reprezintă 10030 din cantitatea de fructe din acest depozit este:
a) mere
b) pere
c) gutui
d) struguri
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm cantitatea corespunzătoare fracției 10030 (adică 30%) din totalul de 2700 kg:
10030⋅2700=30⋅27=810 kg
Comparând cu datele din tabel, observăm că strugurii au cantitatea exactă de 810 kg.
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
4. Suma numerelor întregi negative din intervalul (−5,4] este egală cu:
a) −10
b) −15
c) 0
d) 10
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Numerele întregi din intervalul (−5,4] sunt:
{−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}
Dintre acestea, numerele negative sunt:
{−4,−3,−2,−1}
Calculăm suma lor:
S=(−4)+(−3)+(−2)+(−1)=−10
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. Se consideră numărul real a=(3−22)(3+22). Patru elevi au calculat a2024 și au scris rezultatele în tabelul următor:
Andrei
Valentina
Mihai
Răzvan
0
1
−1
2024
Dintre cei patru elevi, cel care a scris rezultatul corect este:
a) Andrei
b) Mihai
c) Valentina
d) Răzvan
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm valoarea numărului a folosind formula diferenței de pătrate, (u−v)(u+v)=u2−v2:
a=(3−22)(3+22)=32−(22)2=9−4⋅2=9−8=1
Ridicăm numărul a=1 la puterea 2024:
a2024=12024=1
Valentina a obținut rezultatul corect (1).
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. Un biciclist se deplasează cu viteza de 40 km/h. Andrei afirmă că biciclistul, păstrând viteza de deplasare, a parcurs 60 km în 60 de minute. Afirmația făcută de Andrei este:
a) Adevărată
b) Falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Timpul de 60 de minute este egal cu o oră:
t=60 min=1 h
Distanța parcursă cu viteza constantă v=40 km/h într-o oră este:
d=v⋅t=40 km/h⋅1 h=40 km
Deoarece 40 km=60 km, afirmația lui Andrei este falsă.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B și C, în această ordine. Punctul M este mijlocul segmentului AB și punctul N este mijlocul segmentului BC. Știind că MN=5 cm, lungimea segmentului AC este egală cu:
a) 2,5 cm
b) 5 cm
c) 10 cm
d) 20 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,C, avem:
MB=2ABșiBN=2BC
Lungimea segmentului MN este:
MN=MB+BN=2AB+2BC=2AB+BC=2AC
Cunoscând MN=5 cm, deducem:
AC=2⋅MN=2⋅5=10 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, dreptele paralele a și b sunt intersectate de secanta d, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 35∘ și de 2x+5∘. Valoarea lui x este de:
a) 70∘
b) 25∘
c) 15∘
d) 75∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Cele două unghiuri reprezentate în figură sunt unghiuri interne (sau externe) de aceeași parte a secantei formate de două drepte paralele tăiate de o secantă, fiind prin urmare suplementare:
(2x+5∘)+35∘=180∘
Rezolvăm ecuația:
2x+40∘=180∘⟺2x=140∘⟺x=70∘
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A, cu măsura unghiului ABC de 30∘. Bisectoarea unghiului ACB intersectează dreapta AB în punctul M și AM=3 cm. Lungimea catetei AB este egală cu:
a) 3 cm
b) 6 cm
c) 9 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘), suma măsurilor unghiurilor ascuțite este 90∘:
∢ACB=90∘−∢ABC=90∘−30∘=60∘
Deoarece semidreapta CM este bisectoarea unghiului ∢ACB, obținem:
∢ACM=∢MCB=260∘=30∘
În triunghiul dreptunghic CAM (∢CAM=90∘), unghiul ∢ACM=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta AM opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza CM:
AM=2CM⟹CM=2⋅AM=2⋅3=6 cm
În triunghiul MCB, avem ∢MCB=30∘ și ∢MBC=30∘, deci triunghiul MCB este isoscel cu:
MB=CM=6 cm
Lungimea catetei AB este:
AB=AM+MB=3+6=9 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD, cu AB∥CD. Diagonala AC este perpendiculară pe latura BC, AB=18 cm, iar măsura unghiului ADC este egală cu 120∘. Lungimea segmentului BC este egală cu:
a) 6 cm
b) 9 cm
c) 63 cm
d) 93 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece ABCD este trapez isoscel cu AB∥CD, unghiurile alăturate laturilor neparalele sunt suplementare:
∢DAB=180∘−∢ADC=180∘−120∘=60∘
Unghiurile de la baza mare a trapezului isoscel sunt congruente:
∢ABC=∢DAB=60∘
În triunghiul ABC, din ipoteză avem AC⊥BC, deci ∢ACB=90∘. Triunghiul ABC este dreptunghic în C, cu ipotenuza AB=18 cm.
Calculăm măsura unghiului ∢BAC:
∢BAC=90∘−∢ABC=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta BC opusă unghiului de 30∘ este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei AB:
BC=2AB=218=9 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. În figura alăturată AB și CD sunt diametre în cercul de centru O, măsura arcului mic AC⌢ este de 60∘, iar lungimea coardei AC este egală cu 6 cm. Lungimea cercului de centru O și rază OA este egală cu:
a) 6π cm
b) 9π cm
c) 12π cm
d) 10π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Măsura unghiului la centru ∢AOC este egală cu măsura arcului de cerc subîntins:
∢AOC=m(AC⌢)=60∘
În triunghiul AOC, segmentele OA și OC sunt raze ale cercului (OA=OC=R). Deoarece triunghiul isoscel AOC are un unghi cu măsura de 60∘, el este triunghi echilateral.
Rezultă că raza cercului este egală cu lungimea coardei AC:
R=OA=AC=6 cm
Lungimea cercului se calculează cu formula:
L=2πR=2π⋅6=12π cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată o prismă triunghiulară regulată dreaptă ABCA′B′C′ de baze ABC și A′B′C′, cu muchiile AB și AA′ egale. Știind că aria laterală a prismei reprezentate este egală cu 27 cm2, volumul aceleiași prisme este egal cu:
a) 3 cm3
b) 9 cm3
c) 27 cm3
d) 4273 cm3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie ℓ=AB muchia bazei și h=AA′ înălțimea prismei. Din enunț, ℓ=h.
Aria laterală a prismei triunghiulare regulate este suma ariilor celor trei fețe laterale pătrate congruente:
Alaterala˘=3⋅ℓ⋅h=3ℓ2
Egalăm cu valoarea dată:
3ℓ2=27⟺ℓ2=9⟹ℓ=3 cm
Așadar, muchia bazei este ℓ=3 cm și înălțimea este h=3 cm.
Baza ABC este un triunghi echilateral cu latura ℓ=3 cm. Aria bazei este:
Abaza˘=4ℓ23=4323=493 cm2
Volumul prismei este produsul dintre aria bazei și înălțime:
V=Abaza˘⋅h=493⋅3=4273 cm3
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Un test conține 20 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 4 puncte. Pentru fiecare răspuns greșit se scad 2 puncte și nu se acordă puncte din oficiu.
(2p) a) Este posibil ca Alexandru, după ce a parcurs integral testul și a răspuns la toate întrebările, să obțină 65 de puncte? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Maria a răspuns la toate întrebările testului și a obținut 50 de puncte. Determină numărul de întrebări din test la care Maria a răspuns corect.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea imposibilității obținerii a 65 de puncte:
Fie x numărul de răspunsuri corecte și y numărul de răspunsuri greșite, unde x,y∈N și x+y=20.
Punctajul total obținut este:
P=4x−2y=2(2x−y)
(1 punct)
Deoarece 2x−y este un număr întreg, punctajul P este divizibil cu 2, deci este obligatoriu un număr par. Numărul 65 este impar, prin urmare Alexandru nu poate obține 65 de puncte.
(1 punct)
b) Determinarea numărului de răspunsuri corecte ale Mariei:
Fie x numărul de răspunsuri corecte. Cum Maria a răspuns la toate cele 20 de întrebări, numărul de răspunsuri greșite este 20−x.
Scriem ecuația punctajului:
4x−2(20−x)=50
(1 punct)
Desfacem paranteza și reducem termenii asemenea:
4x−40+2x=50⟺6x−40=50
(1 punct)
Rezolvăm ecuația:
6x=90⟺x=690=15
Maria a răspuns corect la 15 întrebări.
(1 punct)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−22+x+2x):x2−x−2x2+4
unde x∈R∖{−2,−1,2}.
(2p) a) Arată că E(x)=x+2x+1, pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}.
(3p) b) Determină numerele întregi a pentru care E(a)∈Z.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aducerea expresiei la forma simplificată:
Efectuăm mai întâi adunarea din paranteză, aducând la numitorul comun (x−2)(x+2)=x2−4:
Simplificăm factorii comuni nenuli (x2+4) și (x−2):
E(x)=x+2x+1
pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}.
(1 punct)
b) Determinarea numerelor întregi a pentru care E(a)∈Z:
Pentru a∈Z∖{−2,−1,2}, scriem fracția separând partea întreagă:
E(a)=a+2a+1=a+2a+2−1=1−a+21
(1 punct)
Pentru ca E(a)∈Z, este necesar ca a+21∈Z, ceea ce înseamnă că a+2 este divizor întreg al lui 1:
a+2∈D1={−1,1}
(1 punct)
Analizăm cele două cazuri:
a+2=1⟹a=−1. Deoarece −1∈/R∖{−2,−1,2} (anulează numitorul din forma inițială), această soluție nu convine.
a+2=−1⟹a=−3. Numărul −3∈Z∖{−2,−1,2}, deci soluția convine.
Valoarea căutată este a=−3.
(1 punct)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−2.
(2p) a) Arată că f(3)−f(−3)=6.
(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOy, determină distanța de la punctul C(−2,0) la reprezentarea grafică a funcției f.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul valorii expresiei f(3)−f(−3):
Calculăm valorile funcției în cele două puncte:
f(3)=3−2=1
(1 punct)
f(−3)=−3−2=−5
Efectuăm scăderea:
f(3)−f(−3)=1−(−5)=1+5=6
(1 punct)
b) Determinarea distanței de la punctul C(−2,0) la graficul funcției:
Determinăm intersecțiile graficului funcției f cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox: f(x)=0⟺x−2=0⟺x=2, deci obținem punctul A(2,0).
Intersecția cu axa Oy: x=0⟹f(0)=−2, deci obținem punctul B(0,−2).
Dreapta AB este reprezentarea grafică a funcției f.
(1 punct)
Punctele A(2,0) și C(−2,0) se află pe axa Ox. Lungimea segmentului AC este:
AC=∣xA−xC∣=∣2−(−2)∣=4
Punctul B(0,−2) se află pe axa Oy, deci înălțimea din B corespunzătoare bazei AC este OB=∣yB∣=2.
Aria triunghiului ABC este:
AΔABC=2AC⋅OB=24⋅2=4
(1 punct)
Calculăm lungimea segmentului AB în triunghiul dreptunghic isoscel OAB:
AB=OA2+OB2=22+(−2)2=4+4=22
Distanța de la punctul C la dreapta AB este înălțimea din C a triunghiului ABC:
d(C,AB)=AB2⋅AΔABC=222⋅4=24=22
(1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=AC=10 cm și ∢BAC=120∘. Punctul M este mijlocul segmentului BC și punctul S este simetricul punctului M față de punctul A.
(2p) a) Arată că BC=103 cm.
(3p) b) Demonstrează că distanța de la punctul M la dreapta SC este mai mică decât 7 cm.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii segmentului BC:
Triunghiul ABC este isoscel cu AB=AC=10 cm. Deoarece M este mijlocul segmentului BC, mediana AM este și înălțime (AM⊥BC) și bisectoare a unghiului ∢BAC:
∢CAM=2∢BAC=2120∘=60∘
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic AMC (∢AMC=90∘), aplicăm funcția sinus:
sin(∢CAM)=ACCM⟺sin60∘=10CM⟺23=10CM⟹CM=53 cm
Deoarece M este mijlocul segmentului BC:
BC=2⋅CM=2⋅53=103 cm
(1 punct)
b) Demonstrarea inegalității d(M,SC)<7 cm:
În triunghiul dreptunghic AMC, calculăm lungimea catetei AM:
AM=AC⋅cos60∘=10⋅21=5 cm
Punctul S este simetricul punctului M față de A, deci A este mijlocul segmentului MS:
MS=2⋅AM=2⋅5=10 cm
Dreapta SM coincide cu dreapta AM, deci SM⊥BC, de unde rezultă că triunghiul SMC este dreptunghic în M (∢SMC=90∘).
(1 punct)
Aplicăm teorema lui Pitagora în ΔSMC:
SC=MS2+MC2=102+(53)2=100+75=175=57 cm
Fie MT⊥SC, cu T∈SC. Distanța de la M la dreapta SC este înălțimea MT:
d(M,SC)=MT=SCSM⋅MC=5710⋅53=7103=71021 cm
(1 punct)
Pentru a demonstra că MT<7 cm, comparăm valorile:
71021<7⟺1021<49
Ridicăm la pătrat ambii membri pozitivi:
(1021)2<492⟺100⋅21<2401⟺2100<2401
Inegalitatea fiind adevărată, rezultă că distanța de la punctul M la dreapta SC este mai mică decât 7 cm.
(1 punct)
5. Se consideră dreptunghiul ABCD cu AB=102 cm și BC=20 cm. Punctul E este mijlocul laturii BC și punctul F este situat pe segmentul AE, astfel încât BF⊥AE.
(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCD este egală cu 2002 cm2.
(3p) b) Demonstrează că punctele B,F și D sunt coliniare.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei dreptunghiului ABCD:
Aria dreptunghiului este produsul lungimilor celor două dimensiuni:
AABCD=AB⋅BC=102⋅20=2002 cm2
(2 puncte)
b) Demonstrarea coliniarității punctelor B,F și D:
În dreptunghiul ABCD, unghiul ∢B=90∘. Punctul E fiind mijlocul laturii BC, avem:
BE=2BC=220=10 cm
În triunghiul dreptunghic ABE (∢ABE=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AE=AB2+BE2=(102)2+102=200+100=300=103 cm
(1 punct)
Deoarece BF⊥AE, segmentul BF este înălțime pe ipotenuza triunghiului dreptunghic ABE. Aplicăm teorema catetei pentru cateta BE:
BE2=EF⋅AE⟺102=EF⋅103⟺100=103⋅EF⟹EF=103100=3103 cm
Calculăm raportul dintre EF și AE:
AEEF=1033103=31
Deoarece F∈AE și EF=31AE, rezultă că AF=32AE, adică punctul F este situat pe mediana AE a triunghiului ABC la două treimi de vârf și o treime de bază. Prin urmare, F este centrul de greutate al triunghiului ABC.
(1 punct)
Fie {O}=AC∩BD punctul de intersecție a diagonalelor dreptunghiului ABCD. Diagonalele se înjumătățesc, deci O este mijlocul segmentului AC, ceea ce înseamnă că BO este mediană în triunghiul ABC.
Centrul de greutate al unui triunghi se găsește pe orice mediană a acestuia, deci F∈BO. Cum O∈BD, semidreapta BO este inclusă în diagonala BD, de unde rezultă că F∈BD.
Așadar, punctele B,F și D sunt coliniare.
(1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=6 cm. Intersecția dreptelor BC′ și B′C este punctul O și punctul M este mijlocul segmentului AB.
(2p) a) Arată că AO=36 cm.
(3p) b) Determină distanța de la punctul M la planul (AB′C).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii segmentului AO:
Muchiile cubului au lungimea de 6 cm. Segmentele AB′, B′C și AC sunt diagonale ale fețelor cubului:
AB′=B′C=AC=62 cm
Prin urmare, triunghiul AB′C este echilateral.
(1 punct)
În pătratul BCC′B′, diagonalele BC′ și B′C se înjumătățesc, deci punctul O este mijlocul segmentului B′C.
În triunghiul echilateral AB′C, mediana AO corespunzătoare laturii B′C este și înălțime:
AO=2B′C⋅3=262⋅3=36 cm
(1 punct)
b) Determinarea distanței de la punctul M la planul (AB′C):
În triunghiul echilateral AB′C, AO este înălțime, deci AO⊥B′C. În pătratul BCC′B′, diagonalele sunt perpendiculare, deci BC′⊥B′C.
Deoarece B′C⊥AO și B′C⊥BC′, cu AO∩BC′={O} și AO,BC′⊂(ABC′), rezultă:
B′C⊥(ABC′)
Construim ME⊥AO, cu E∈AO. Deoarece M∈AB⊂(ABC′) și E∈AO⊂(ABC′), segmentul ME⊂(ABC′). Cum B′C⊥(ABC′), deducem că B′C⊥ME.
Avem ME⊥AO și ME⊥B′C, cu AO∩B′C={O} în planul (AB′C), prin urmare:
ME⊥(AB′C)
Distanța de la punctul M la planul (AB′C) este lungimea segmentului ME:
d(M,(AB′C))=ME
(1 punct)
Muchia AB este perpendiculară pe fața laterală BCC′B′ (AB⊥(BCC′B′)), iar BO⊂(BCC′B′), deci AB⊥BO. Așadar, triunghiul ABO este dreptunghic în B (∢ABO=90∘).
Punctul M este mijlocul segmentului AB, deci:
AM=2AB=26=3 cm
În pătratul BCC′B′, jumătatea diagonalei este:
BO=2BC′=262=32 cm
(1 punct)
Triunghiul AME este dreptunghic în E (ME⊥AO), iar triunghiul AOB este dreptunghic în B. Având unghiul ∢MAE comun, cele două triunghiuri sunt asemenea:
ΔAME∼ΔAOB⟹BOME=AOAM
Exprimăm lungimea segmentului ME:
ME=AOAM⋅BO=363⋅32=632=33=3 cm
Distanța de la punctul M la planul (AB′C) este egală cu 3 cm.