BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Simulare

Evaluare Națională 2024 — Simulare

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 52−2⋅(25−5)52 - 2 \cdot (25 - 5) este: (5p)

a) 1212
b) 9292
c) 100100
d) 10001000

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi calculul din paranteză:
25−5=2025 - 5 = 20
  • Efectuăm apoi operația de înmulțire:
2⋅20=402 \cdot 20 = 40
  • Efectuăm scăderea finală:
52−40=1252 - 40 = 12

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. Dacă x−25=y3\frac{x - 2}{5} = \frac{y}{3}, atunci rezultatul calculului 3x−5y3x - 5y este: (5p)

a) 00
b) 22
c) 55
d) 66

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor):
3⋅(x−2)=5⋅y3 \cdot (x - 2) = 5 \cdot y
  • Desfacem paranteza din membrul stâng:
3x−6=5y3x - 6 = 5y
  • Trecem termenul 5y5y în membrul stâng și constanta −6-6 în membrul drept cu semn schimbat:
3x−5y=63x - 5y = 6

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. Se consideră mulțimile A={1,2,3,4,5,6}A = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\} și B={0,2,4,6,8}B = \{0, 2, 4, 6, 8\}. Intersecția mulțimilor AA și BB este mulțimea: (5p)

a) {0,2,4,6,8}\{0, 2, 4, 6, 8\}
b) {0,1,2,3,4,5,6,8}\{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8\}
c) {2,4,6}\{2, 4, 6\}
d) {0,2,4,6}\{0, 2, 4, 6\}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intersecția a două mulțimi A∩BA \cap B conține toate elementele comune celor două mulțimi:
A∩B={x∣x∈A și x∈B}A \cap B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \in B\}
  • Comparând elementele mulțimilor AA și BB:

    • 0∈B0 \in B, dar 0∉A0 \notin A
    • 1∈A1 \in A, dar 1∉B1 \notin B
    • 2∈A2 \in A și 2∈B2 \in B
    • 3∈A3 \in A, dar 3∉B3 \notin B
    • 4∈A4 \in A și 4∈B4 \in B
    • 5∈A5 \in A, dar 5∉B5 \notin B
    • 6∈A6 \in A și 6∈B6 \in B
    • 8∈B8 \in B, dar 8∉A8 \notin A
  • Elementele comune sunt {2,4,6}\{2, 4, 6\}:

A∩B={2,4,6}A \cap B = \{2, 4, 6\}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 2x+2≥42x + 2 \ge 4 este: (5p)

a) (−∞,−1](-\infty, -1]
b) (−∞,1](-\infty, 1]
c) [−1,+∞)[-1, +\infty)
d) [1,+∞)[1, +\infty)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scădem 22 din ambii membri ai inecuației:
2x+2≥4  ⟺  2x≥4−2  ⟺  2x≥22x + 2 \ge 4 \iff 2x \ge 4 - 2 \iff 2x \ge 2
  • Împărțim prin coeficientul pozitiv 22 (sensul inegalității nu se schimbă):
x≥1x \ge 1
  • Mulțimea soluțiilor reale x∈Rx \in \mathbb{R} este intervalul închis la stânga și nemărginit la dreapta:
S=[1,+∞)S = [1, +\infty)

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Ana, Ioan, Dana și Vlad determină numărul a=∣2−43∣+2(12+1)a = |2 - 4\sqrt{3}| + 2(\sqrt{12} + 1). Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AnaIoanDanaVlad
0044434\sqrt{3}838\sqrt{3}

Conform informațiilor din tabel, elevul care a determinat corect numărul aa este:

a) Ana
b) Ioan
c) Dana
d) Vlad

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Explicităm modulul ∣2−43∣|2 - 4\sqrt{3}|. Comparăm termenii:
2=4și43=42⋅3=16⋅3=482 = \sqrt{4} \quad \text{și} \quad 4\sqrt{3} = \sqrt{4^2 \cdot 3} = \sqrt{16 \cdot 3} = \sqrt{48}
  • Deoarece 4<484 < 48, avem 2<432 < 4\sqrt{3}, deci diferența este strict negativă (2−43<02 - 4\sqrt{3} < 0):
∣2−43∣=−(2−43)=43−2|2 - 4\sqrt{3}| = -(2 - 4\sqrt{3}) = 4\sqrt{3} - 2
  • Scoatem factorii de sub radical pentru al doilea termen:
12=4⋅3=23\sqrt{12} = \sqrt{4 \cdot 3} = 2\sqrt{3} 2(12+1)=2(23+1)=43+22(\sqrt{12} + 1) = 2(2\sqrt{3} + 1) = 4\sqrt{3} + 2
  • Însumăm termenii expresiei aa:
a=(43−2)+(43+2)=43+43−2+2=83a = (4\sqrt{3} - 2) + (4\sqrt{3} + 2) = 4\sqrt{3} + 4\sqrt{3} - 2 + 2 = 8\sqrt{3}

Vlad a indicat valoarea 838\sqrt{3}.

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei clase, la un test de matematică.

Rezultate test matematică

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, jumătate din numărul elevilor acestei clase a obținut la testul de matematică cel puțin nota 8.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citim din diagramă numărul elevilor corespunzător fiecărei note obținute:

    • Nota 4: 11 elev
    • Nota 5: 33 elevi
    • Nota 6: 66 elevi
    • Nota 7: 55 elevi
    • Nota 8: 55 elevi
    • Nota 9: 66 elevi
    • Nota 10: 44 elevi
  • Calculăm numărul total al elevilor din clasă:

Ntotal=1+3+6+5+5+6+4=30 eleviN_{\text{total}} = 1 + 3 + 6 + 5 + 5 + 6 + 4 = 30 \text{ elevi}
  • Numărul elevilor care au obținut cel puțin nota 8 (adică notele 8, 9 sau 10) este:
N≥8=5+6+4=15 eleviN_{\ge 8} = 5 + 6 + 4 = 15 \text{ elevi}
  • Jumătate din numărul elevilor clasei reprezintă 302=15\frac{30}{2} = 15 elevi.
  • Deoarece N≥8=15N_{\ge 8} = 15, exact jumătate din clasă a obținut cel puțin nota 8, așadar afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât BCAB=2\frac{BC}{AB} = 2, CDBC=2\frac{CD}{BC} = 2 și AB=2 cmAB = 2\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și punctul NN este mijlocul segmentului CDCD. Lungimea segmentului MNMN este egală cu: (5p)

Puncte coliniare A, B, C, D

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 7 cm7\text{ cm}
d) 9 cm9\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm succesiv lungimile segmentelor BCBC și CDCD:
BCAB=2  ⟹  BC=2⋅AB=2⋅2 cm=4 cm\frac{BC}{AB} = 2 \implies BC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 2\text{ cm} = 4\text{ cm} CDBC=2  ⟹  CD=2⋅BC=2⋅4 cm=8 cm\frac{CD}{BC} = 2 \implies CD = 2 \cdot BC = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}
  • MM este mijlocul segmentului ABAB, deci:
MB=AB2=2 cm2=1 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{2\text{ cm}}{2} = 1\text{ cm}
  • NN este mijlocul segmentului CDCD, deci:
CN=CD2=8 cm2=4 cmCN = \frac{CD}{2} = \frac{8\text{ cm}}{2} = 4\text{ cm}
  • Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,M,B,C,N,DA, M, B, C, N, D, lungimea segmentului MNMN este:
MN=MB+BC+CN=1 cm+4 cm+4 cm=9 cmMN = MB + BC + CN = 1\text{ cm} + 4\text{ cm} + 4\text{ cm} = 9\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente complementare AOBAOB și BOCBOC. Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB și ∢BOC=3⋅∢AOM\sphericalangle BOC = 3 \cdot \sphericalangle AOM. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Unghiuri adiacente complementare

a) 18∘18^\circ
b) 36∘36^\circ
c) 40∘40^\circ
d) 54∘54^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile adiacente AOBAOB și BOCBOC sunt complementare, deci suma măsurilor lor este 90∘90^\circ:
∢AOB+∢BOC=90∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = 90^\circ
  • Semidreapta OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB, prin urmare:
∢AOB=2⋅∢AOM\sphericalangle AOB = 2 \cdot \sphericalangle AOM
  • Notăm ∢AOM=x\sphericalangle AOM = x. Atunci:
∢AOB=2xși∢BOC=3⋅∢AOM=3x\sphericalangle AOB = 2x \quad \text{și} \quad \sphericalangle BOC = 3 \cdot \sphericalangle AOM = 3x
  • Înlocuim în ecuația măsurilor:
2x+3x=90∘  ⟹  5x=90∘  ⟹  x=18∘2x + 3x = 90^\circ \implies 5x = 90^\circ \implies x = 18^\circ
  • Calculăm măsura unghiului AOBAOB:
∢AOB=2x=2⋅18∘=36∘\sphericalangle AOB = 2x = 2 \cdot 18^\circ = 36^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și AC=12 cmAC = 12\text{ cm}. Semidreapta BIBI este bisectoarea unghiului ABCABC și semidreapta CICI este bisectoarea unghiului ACBACB. Paralela prin punctul II la dreapta BCBC intersectează dreptele ABAB și ACAC în punctele DD, respectiv EE. Perimetrul triunghiului ADEADE este egal cu: (5p)

Triunghiul ABC cu bisectoare și paralelă

a) 11 cm11\text{ cm}
b) 20 cm20\text{ cm}
c) 22 cm22\text{ cm}
d) 24 cm24\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreapta DEDE este paralelă cu BCBC. Considerând secanta BIBI, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢DIB=∢IBC\sphericalangle DIB = \sphericalangle IBC
  • Întrucât semidreapta BIBI este bisectoarea unghiului ABCABC, avem ∢DBI=∢IBC\sphericalangle DBI = \sphericalangle IBC. Rezultă:
∢DIB=∢DBI\sphericalangle DIB = \sphericalangle DBI
  • Triunghiul DIBDIB are două unghiuri congruente, deci este isoscel cu DI=DBDI = DB.
  • În mod similar, considerând secanta CICI, din DE∥BCDE \parallel BC avem ∢EIC=∢ICB\sphericalangle EIC = \sphericalangle ICB. Cum CICI este bisectoare, ∢ECI=∢ICB\sphericalangle ECI = \sphericalangle ICB, deci:
∢EIC=∢ECI  ⟹  △EIC este isoscel cu EI=EC\sphericalangle EIC = \sphericalangle ECI \implies \triangle EIC \text{ este isoscel cu } EI = EC
  • Lungimea segmentului DEDE se scrie ca suma segmentelor componente:
DE=DI+IE=DB+ECDE = DI + IE = DB + EC
  • Perimetrul triunghiului ADEADE este:
P△ADE=AD+AE+DE=AD+AE+DB+EC\mathcal{P}_{\triangle ADE} = AD + AE + DE = AD + AE + DB + EC
  • Regrupăm termenii:
P△ADE=(AD+DB)+(AE+EC)=AB+AC=10 cm+12 cm=22 cm\mathcal{P}_{\triangle ADE} = (AD + DB) + (AE + EC) = AB + AC = 10\text{ cm} + 12\text{ cm} = 22\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AB=32 cmAB = 3\sqrt{2}\text{ cm} și triunghiul BECBEC dreptunghic în EE. Punctul FF este mijlocul segmentului BCBC și EF=4 cmEF = 4\text{ cm}. Aria trapezului AFCDAFCD este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD și triunghiul BEC

a) 62 cm26\sqrt{2}\text{ cm}^2
b) 122 cm212\sqrt{2}\text{ cm}^2
c) 182 cm218\sqrt{2}\text{ cm}^2
d) 242 cm224\sqrt{2}\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic BECBEC (∢BEC=90∘\sphericalangle BEC = 90^\circ), segmentul EFEF este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC.
  • Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
EF=BC2  ⟹  BC=2⋅EF=2⋅4 cm=8 cmEF = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot EF = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}
  • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt egale:
AD=BC=8 cmșiCD=AB=32 cmAD = BC = 8\text{ cm} \quad \text{și} \quad CD = AB = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • Punctul FF este mijlocul laturii BCBC, deci:
FC=BC2=4 cmFC = \frac{BC}{2} = 4\text{ cm}
  • Patrulaterul AFCDAFCD este un trapez dreptunghic cu bazele paralele AD∥FCAD \parallel FC (deoarece AD∥BCAD \parallel BC) și înălțimea CDCD (deoarece CD⊥ADCD \perp AD în dreptunghi):
AAFCD=(AD+FC)⋅CD2\mathcal{A}_{AFCD} = \frac{(AD + FC) \cdot CD}{2}
  • Înlocuim datele numerice:
AAFCD=(8+4)⋅322=12⋅322=6⋅32=182 cm2\mathcal{A}_{AFCD} = \frac{(8 + 4) \cdot 3\sqrt{2}}{2} = \frac{12 \cdot 3\sqrt{2}}{2} = 6 \cdot 3\sqrt{2} = 18\sqrt{2}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO și raza egală cu 3 cm3\text{ cm}. Punctul PP este situat la o distanță de 6 cm6\text{ cm} de centrul cercului. Dreptele PAPA și PBPB sunt tangente la cerc în punctele AA și BB. Măsura arcului mic ABAB este egală cu: (5p)

Cerc cu tangente din punctul P

a) 60∘60^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 150∘150^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Tangenta la cerc este perpendiculară pe raza dusă în punctul de contact:
OA⊥PA  ⟹  △OAP este dreptunghic ıˆn AOA \perp PA \implies \triangle OAP \text{ este dreptunghic în } A OB⊥PB  ⟹  △OBP este dreptunghic ıˆn BOB \perp PB \implies \triangle OBP \text{ este dreptunghic în } B
  • În triunghiul dreptunghic OAPOAP, cateta OA=3 cmOA = 3\text{ cm} și ipotenuza OP=6 cmOP = 6\text{ cm}. Deoarece cateta OAOA este jumătate din ipotenuză (OA=OP2OA = \frac{OP}{2}), conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘30^\circ:
∢OPA=30∘  ⟹  ∢AOP=90∘−30∘=60∘\sphericalangle OPA = 30^\circ \implies \sphericalangle AOP = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Triunghiurile dreptunghice △OAP\triangle OAP și △OBP\triangle OBP sunt congruente (cazul Ipotenuză-Catetă), deci:
∢BOP=∢AOP=60∘\sphericalangle BOP = \sphericalangle AOP = 60^\circ
  • Unghiul la centru ∢AOB\sphericalangle AOB are măsura:
∢AOB=∢AOP+∢BOP=60∘+60∘=120∘\sphericalangle AOB = \sphericalangle AOP + \sphericalangle BOP = 60^\circ + 60^\circ = 120^\circ
  • Măsura arcului mic ABAB este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:
AB⏠=∢AOB=120∘\overgroup{AB} = \sphericalangle AOB = 120^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCDVABCD cu baza ABCDABCD, VA=ABVA = AB și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și DBDB. Dacă punctul MM este mijlocul segmentului VBVB, atunci măsura unghiului dreptelor OMOM și CDCD este egală cu: (5p)

Piramida patrulateră regulată VABCD

a) 0∘0^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 60∘60^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCDABCD este un pătrat, iar diagonalele sale se înjumătățesc în punctul OO, deci OO este mijlocul segmentului BDBD.
  • În triunghiul VBDVBD, OO este mijlocul lui BDBD și MM este mijlocul lui VBVB, așadar segmentul OMOM este linie mijlocie:
OM∥VD  ⟹  ∢(OM,CD)=∢(VD,CD)=∢VDCOM \parallel VD \implies \sphericalangle(OM, CD) = \sphericalangle(VD, CD) = \sphericalangle VDC
  • Piramida fiind regulată, toate muchiile laterale sunt congruente: VA=VB=VC=VDVA = VB = VC = VD.
  • Din ipoteză avem VA=ABVA = AB, iar laturile bazei sunt toate egale cu ABAB: AB=BC=CD=DAAB = BC = CD = DA.
  • Prin urmare, în fața laterală VCDVCD:
VC=VD=CDVC = VD = CD
  • Triunghiul VCDVCD este echilateral, deci toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ:
∢VDC=60∘\sphericalangle VDC = 60^\circ
  • Rezultă că măsura unghiului format de dreptele OMOM și CDCD este egală cu 60∘60^\circ.

Răspunsul corect este d).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Maria aranjează cărțile din bibliotecă și observă că dacă le grupează câte 88, câte 1212 sau câte 1818 îi rămân de fiecare dată 55 cărți.

(2p) a) Verifică dacă Maria poate avea în bibliotecă 5353 de cărți. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul cărților din biblioteca Mariei, știind că acesta este cel mai mic număr natural de trei cifre cu proprietățile din enunț.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Verificăm dacă numărul 5353 satisface cele trei condiții din enunț prin împărțirea cu rest:

  • La împărțirea la 88:
53=8⋅6+5(restul este 5)53 = 8 \cdot 6 + 5 \quad (\text{restul este } 5)
  • La împărțirea la 1212:
53=12⋅4+5(restul este 5)53 = 12 \cdot 4 + 5 \quad (\text{restul este } 5)
  • La împărțirea la 1818:
53=18⋅2+17(restul este 17)53 = 18 \cdot 2 + 17 \quad (\text{restul este } 17)

(1p)

Restul împărțirii lui 5353 la 1818 este 1717, iar 17≠517 \neq 5.
Prin urmare, Maria nu poate avea în bibliotecă 5353 de cărți.

(1p)


b) Fie nn numărul cărților din biblioteca Mariei.
Conform teoremei împărțirii cu rest, avem:

{n=8⋅c1+5n=12⋅c2+5n=18⋅c3+5\begin{cases} n = 8 \cdot c_1 + 5 \\ n = 12 \cdot c_2 + 5 \\ n = 18 \cdot c_3 + 5 \end{cases}

unde c1,c2,c3c_1, c_2, c_3 sunt numere naturale.

(1p)

  • Scăzând 55 din fiecare egalitate, obținem:
n−5=8⋅c1=12⋅c2=18⋅c3n - 5 = 8 \cdot c_1 = 12 \cdot c_2 = 18 \cdot c_3

Așadar, numărul n−5n - 5 este un multiplu comun al numerelor 88, 1212 și 1818.

  • Calculăm cel mai mic multiplu comun [8,12,18][8, 12, 18] prin descompunerea în factori primi:
    • 8=238 = 2^3
    • 12=22⋅312 = 2^2 \cdot 3
    • 18=2⋅3218 = 2 \cdot 3^2
[8,12,18]=23⋅32=8⋅9=72[8, 12, 18] = 2^3 \cdot 3^2 = 8 \cdot 9 = 72

Multiplii comuni sunt de forma 72k72k, cu k∈N∗k \in \mathbb{N}^*, de unde:

n−5=72k  ⟹  n=72k+5n - 5 = 72k \implies n = 72k + 5

(1p)

  • Deoarece nn este cel mai mic număr natural de trei cifre (n≥100n \ge 100):
    • Pentru k=1k = 1: n=72⋅1+5=77n = 72 \cdot 1 + 5 = 77 (număr de două cifre, nu convine).
    • Pentru k=2k = 2: n=72⋅2+5=144+5=149n = 72 \cdot 2 + 5 = 144 + 5 = 149 (număr de trei cifre).

Numărul cărților din biblioteca Mariei este 149149.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(2x+3)2+(x−2)(x+2)−3(1−x)+2E(x) = (2x + 3)^2 + (x - 2)(x + 2) - 3(1 - x) + 2, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(0)=4E(0) = 4.
(3p) b) Arată că numărul N=E(n)+6N = E(n) + 6 este divizibil cu 1010, pentru orice număr natural nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim x=0x = 0 în expresia E(x)E(x):

E(0)=(2⋅0+3)2+(0−2)(0+2)−3(1−0)+2E(0) = (2 \cdot 0 + 3)^2 + (0 - 2)(0 + 2) - 3(1 - 0) + 2

(1p)

Calculăm fiecare termen:

E(0)=32+(−2)⋅2−3⋅1+2=9−4−3+2=4E(0) = 3^2 + (-2) \cdot 2 - 3 \cdot 1 + 2 = 9 - 4 - 3 + 2 = 4

Așadar, E(0)=4E(0) = 4.

(1p)


b) Dezvoltăm și restrângem expresia E(n)E(n) pentru orice număr natural nn:

(2n+3)2=4n2+12n+9(2n + 3)^2 = 4n^2 + 12n + 9 (n−2)(n+2)=n2−4(n - 2)(n + 2) = n^2 - 4 −3(1−n)=−3+3n-3(1 - n) = -3 + 3n
  • Înlocuim în expresia numărului N=E(n)+6N = E(n) + 6:
N=(4n2+12n+9)+(n2−4)−3+3n+2+6N = (4n^2 + 12n + 9) + (n^2 - 4) - 3 + 3n + 2 + 6

(1p)

  • Reducem termenii asemenea:
N=(4n2+n2)+(12n+3n)+(9−4−3+2+6)N = (4n^2 + n^2) + (12n + 3n) + (9 - 4 - 3 + 2 + 6) N=5n2+15n+10N = 5n^2 + 15n + 10
  • Dăm factor comun pe 55:
N=5(n2+3n+2)N = 5(n^2 + 3n + 2)
  • Descompunem trinomul n2+3n+2=n2+n+2n+2=n(n+1)+2(n+1)=(n+1)(n+2)n^2 + 3n + 2 = n^2 + n + 2n + 2 = n(n + 1) + 2(n + 1) = (n + 1)(n + 2):
N=5(n+1)(n+2)N = 5(n + 1)(n + 2)

(1p)

  • Numerele n+1n + 1 și n+2n + 2 sunt două numere naturale consecutive. Dintre oricare două numere naturale consecutive, exact unul este par, deci produsul (n+1)(n+2)(n + 1)(n + 2) este divizibil cu 22:
2∣(n+1)(n+2)  ⟹  10∣5(n+1)(n+2)2 \mid (n + 1)(n + 2) \implies 10 \mid 5(n + 1)(n + 2)

Prin urmare, numărul NN este divizibil cu 1010, pentru orice număr natural nn.

(1p)


3. Se consideră numărul natural abc‾\overline{abc} cu a,b,ca, b, c cifre nenule, unde a=5⋅(12+13+16)−23:13a = 5 \cdot \left(\frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6}\right) - \frac{2}{3} : \frac{1}{3} și b=(3⋅32⋅33⋅34):94−254:57b = (3 \cdot 3^2 \cdot 3^3 \cdot 3^4) : 9^4 - 25^4 : 5^7.

(2p) a) Arată că a=3a = 3.
(3p) b) Determină numărul abc‾\overline{abc}, știind că numerele ac‾\overline{ac} și cb‾\overline{cb} sunt direct proporționale cu numerele 44 și 33.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aducem la numitorul comun 66 fracțiile din paranteză:

12+13+16=36+26+16=66=1\frac{1}{2} + \frac{1}{3} + \frac{1}{6} = \frac{3}{6} + \frac{2}{6} + \frac{1}{6} = \frac{6}{6} = 1
  • Efectuăm împărțirea fracțiilor:
23:13=23⋅31=2\frac{2}{3} : \frac{1}{3} = \frac{2}{3} \cdot \frac{3}{1} = 2

(1p)

  • Calculăm valoarea numărului aa:
a=5⋅1−2=5−2=3a = 5 \cdot 1 - 2 = 5 - 2 = 3

Așadar, a=3a = 3.

(1p)


b) Calculăm numărul bb folosind regulile de calcul cu puteri:

  • Aplicăm regula de înmulțire a puterilor cu aceeași bază:
3⋅32⋅33⋅34=31+2+3+4=3103 \cdot 3^2 \cdot 3^3 \cdot 3^4 = 3^{1 + 2 + 3 + 4} = 3^{10}
  • Scriem numărul 949^4 ca putere a lui 33:
94=(32)4=32⋅4=389^4 = (3^2)^4 = 3^{2 \cdot 4} = 3^8 (3⋅32⋅33⋅34):94=310:38=310−8=32=9(3 \cdot 3^2 \cdot 3^3 \cdot 3^4) : 9^4 = 3^{10} : 3^8 = 3^{10 - 8} = 3^2 = 9
  • Scriem numărul 25425^4 ca putere a lui 55:
254=(52)4=58  ⟹  254:57=58:57=58−7=51=525^4 = (5^2)^4 = 5^8 \implies 25^4 : 5^7 = 5^8 : 5^7 = 5^{8 - 7} = 5^1 = 5
  • Obținem:
b=9−5=4b = 9 - 5 = 4

(1p)

  • Numerele ac‾\overline{ac} și cb‾\overline{cb} sunt direct proporționale cu 44 și 33:
ac‾4=cb‾3\frac{\overline{ac}}{4} = \frac{\overline{cb}}{3}
  • Știind că a=3a = 3 și b=4b = 4, numerele în baza 1010 se scriu:
ac‾=3c‾=30+cșicb‾=c4‾=10c+4\overline{ac} = \overline{3c} = 30 + c \quad \text{și} \quad \overline{cb} = \overline{c4} = 10c + 4 30+c4=10c+43\frac{30 + c}{4} = \frac{10c + 4}{3}

(1p)

  • Aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor:
3(30+c)=4(10c+4)  ⟹  90+3c=40c+163(30 + c) = 4(10c + 4) \implies 90 + 3c = 40c + 16 40c−3c=90−16  ⟹  37c=74  ⟹  c=7437=240c - 3c = 90 - 16 \implies 37c = 74 \implies c = \frac{74}{37} = 2
  • Cifrele sunt a=3a = 3, b=4b = 4 și c=2c = 2, prin urmare:
abc‾=342\overline{abc} = 342

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABCABC, cu ∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ și ∢B=40∘\sphericalangle B = 40^\circ. Semidreapta BEBE este bisectoarea unghiului ABCABC, punctul EE aparține segmentului ACAC. Perpendiculara din punctul AA pe BCBC intersectează dreapta BCBC în punctul DD, iar perpendiculara din punctul EE pe BCBC intersectează dreapta BCBC în punctul FF. Dreptele BEBE și ADAD se intersectează în punctul MM.

Triunghi dreptunghic ABC cu bisectoare și perpendiculare

(2p) a) Arată că măsura unghiului EMAEMA este egală cu 70∘70^\circ.
(3p) b) Arată că patrulaterul AMFEAMFE este romb.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Semidreapta BEBE este bisectoarea unghiului ABCABC, deci:

∢ABE=∢EBC=∢ABC2=40∘2=20∘\sphericalangle ABE = \sphericalangle EBC = \frac{\sphericalangle ABC}{2} = \frac{40^\circ}{2} = 20^\circ
  • În triunghiul dreptunghic ABDABD (AD⊥BC  ⟹  ∢ADB=90∘AD \perp BC \implies \sphericalangle ADB = 90^\circ):
∢BAD=90∘−∢ABD=90∘−40∘=50∘\sphericalangle BAD = 90^\circ - \sphericalangle ABD = 90^\circ - 40^\circ = 50^\circ

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic BMDBMD (D∈BCD \in BC, ∢BDM=90∘\sphericalangle BDM = 90^\circ și ∢MBD=20∘\sphericalangle MBD = 20^\circ):
∢BMD=90∘−20∘=70∘\sphericalangle BMD = 90^\circ - 20^\circ = 70^\circ
  • Unghiurile ∢EMA\sphericalangle EMA și ∢BMD\sphericalangle BMD sunt opuse la vârf, prin urmare:
∢EMA=∢BMD=70∘\sphericalangle EMA = \sphericalangle BMD = 70^\circ

(1p)


b) Demonstrăm că patrulaterul AMFEAMFE este romb:

Construcție rezolvare triunghi și romb AMFE

  • Pasul 1: Paralelismul laturilor EFEF și AMAM
    Avem EF⊥BCEF \perp BC și AD⊥BCAD \perp BC. Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
EF∥AD  ⟹  EF∥AMEF \parallel AD \implies EF \parallel AM

(1p)

  • Pasul 2: Triunghiul AEMAEM este isoscel
    În triunghiul dreptunghic ABEABE (∢BAE=90∘\sphericalangle BAE = 90^\circ și ∢ABE=20∘\sphericalangle ABE = 20^\circ):
∢AEB=90∘−20∘=70∘  ⟹  ∢AEM=70∘\sphericalangle AEB = 90^\circ - 20^\circ = 70^\circ \implies \sphericalangle AEM = 70^\circ

Din subpunctul a), știm că ∢EMA=70∘\sphericalangle EMA = 70^\circ.
Triunghiul AEMAEM are două unghiuri congruente (∢AEM=∢EMA=70∘\sphericalangle AEM = \sphericalangle EMA = 70^\circ), deci este isoscel:

AE=AMAE = AM

(1p)

  • Pasul 3: Congruența segmentelor EFEF și EAEA
    Comparăm triunghiurile dreptunghice △EFB\triangle EFB (∢EFB=90∘\sphericalangle EFB = 90^\circ) și △EAB\triangle EAB (∢EAB=90∘\sphericalangle EAB = 90^\circ):
    • Segmentul [BE][BE] este ipotenuză comună;
    • ∢EBF=∢EBA=20∘\sphericalangle EBF = \sphericalangle EBA = 20^\circ (BEBE este bisectoare).
      Conform cazului de congruență Ipotenuză-Unghi (I.U.):
△EFB≡△EAB  ⟹  EF=EA\triangle EFB \equiv \triangle EAB \implies EF = EA
  • Pasul 4: Concluzia
    Deoarece EF=EAEF = EA și AE=AMAE = AM, obținem:
EF=AMEF = AM

Cum EF∥AMEF \parallel AM și EF=AMEF = AM, patrulaterul AMFEAMFE este paralelogram.
Un paralelogram cu două laturi consecutive congruente (AE=AMAE = AM) este romb.
Așadar, AMFEAMFE este romb.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu AB=15 cmAB = 15\text{ cm}. Punctul PP aparține laturii ABAB, astfel încât PBAP=2\frac{PB}{AP} = 2 și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Paralelogramul ABCD

(2p) a) Arată că lungimea segmentului APAP este egală cu 5 cm5\text{ cm}.
(3p) b) Determină raportul dintre aria triunghiului ANPANP și aria triunghiului DNODNO, unde NN este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și DPDP.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Din proporția PBAP=2\frac{PB}{AP} = 2 obținem PB=2⋅APPB = 2 \cdot AP.

(1p)

  • Deoarece punctul PP aparține segmentului ABAB:
AB=AP+PB=AP+2⋅AP=3⋅APAB = AP + PB = AP + 2 \cdot AP = 3 \cdot AP
  • Știind că AB=15 cmAB = 15\text{ cm}:
3⋅AP=15  ⟹  AP=153=5 cm3 \cdot AP = 15 \implies AP = \frac{15}{3} = 5\text{ cm}

(1p)


b) Determinăm raportul dintre ariile triunghiurilor △ANP\triangle ANP și △DNO\triangle DNO:

Construcție rezolvare paralelogram și raport arii

  • În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente:
CD∥AB  ⟹  CD∥APșiCD=AB=15 cmCD \parallel AB \implies CD \parallel AP \quad \text{și} \quad CD = AB = 15\text{ cm}
  • Deoarece AP∥CDAP \parallel CD, conform teoremei fundamentale a asemănării:
△ANP∼△CND\triangle ANP \sim \triangle CND
  • Scriem raportul de asemănare:
ANCN=NPND=APCD=515=13\frac{AN}{CN} = \frac{NP}{ND} = \frac{AP}{CD} = \frac{5}{15} = \frac{1}{3}
  • Din ANCN=13  ⟹  CN=3⋅AN\frac{AN}{CN} = \frac{1}{3} \implies CN = 3 \cdot AN.
    Cum N∈ACN \in AC, avem:
AC=AN+CN=AN+3⋅AN=4⋅AN  ⟹  AN=14⋅ACAC = AN + CN = AN + 3 \cdot AN = 4 \cdot AN \implies AN = \frac{1}{4} \cdot AC
  • Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc în punctul OO, deci AO=12⋅AC=24⋅ACAO = \frac{1}{2} \cdot AC = \frac{2}{4} \cdot AC.
    Calculăm segmentul NONO:
NO=AO−AN=24⋅AC−14⋅AC=14⋅ACNO = AO - AN = \frac{2}{4} \cdot AC - \frac{1}{4} \cdot AC = \frac{1}{4} \cdot AC

Rezultă că AN=NOAN = NO (NN este mijlocul segmentului AOAO).

(1p)

  • Construim înălțimile corespunzătoare bazei ACAC:
    • PS⊥ACPS \perp AC, cu S∈ACS \in AC (înălțimea triunghiului △ANP\triangle ANP din vârful PP);
    • DV⊥ACDV \perp AC, cu V∈ACV \in AC (înălțimea triunghiului △DNO\triangle DNO din vârful DD).
  • Deoarece PS⊥ACPS \perp AC și DV⊥ACDV \perp AC, dreptele PSPS și DVDV sunt paralele, iar triunghiurile dreptunghice △SNP\triangle SNP și △VND\triangle VND sunt asemenea:
△SNP∼△VND  ⟹  PSDV=NPND=13\triangle SNP \sim \triangle VND \implies \frac{PS}{DV} = \frac{NP}{ND} = \frac{1}{3}

(1p)

  • Ariile triunghiurilor △ANP\triangle ANP și △DNO\triangle DNO sunt:
A△ANP=AN⋅PS2șiA△DNO=NO⋅DV2\mathcal{A}_{\triangle ANP} = \frac{AN \cdot PS}{2} \quad \text{și} \quad \mathcal{A}_{\triangle DNO} = \frac{NO \cdot DV}{2}
  • Raportul ariilor este:
A△ANPA△DNO=AN⋅PS2NO⋅DV2=ANNO⋅PSDV\frac{\mathcal{A}_{\triangle ANP}}{\mathcal{A}_{\triangle DNO}} = \frac{\frac{AN \cdot PS}{2}}{\frac{NO \cdot DV}{2}} = \frac{AN}{NO} \cdot \frac{PS}{DV}
  • Deoarece AN=NOAN = NO, raportul bazelor este ANNO=1\frac{AN}{NO} = 1:
A△ANPA△DNO=1⋅13=13\frac{\mathcal{A}_{\triangle ANP}}{\mathcal{A}_{\triangle DNO}} = 1 \cdot \frac{1}{3} = \frac{1}{3}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Punctele MM, NN, PP și QQ sunt mijloacele segmentelor AA′AA', A′D′A'D', DD′DD', respectiv ADAD.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că MN=PQMN = PQ.
(3p) b) Știind că punctul TT este mijlocul segmentului PQPQ, demonstrează că dreapta CTCT este paralelă cu planul (MNB)(MNB).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul AA′D′AA'D', MM este mijlocul muchiei AA′AA' și NN este mijlocul muchiei A′D′A'D'.

  • Conform definiției liniei mijlocii:
MN este linie mijlocie ıˆn △AA′D′  ⟹  MN=AD′2șiMN∥AD′MN \text{ este linie mijlocie în } \triangle AA'D' \implies MN = \frac{AD'}{2} \quad \text{și} \quad MN \parallel AD'

(1p)

  • În triunghiul ADD′ADD', PP este mijlocul muchiei DD′DD' și QQ este mijlocul muchiei ADAD:
PQ este linie mijlocie ıˆn △ADD′  ⟹  PQ=AD′2șiPQ∥AD′PQ \text{ este linie mijlocie în } \triangle ADD' \implies PQ = \frac{AD'}{2} \quad \text{și} \quad PQ \parallel AD'
  • Deoarece ambele segmente au lungimea egală cu AD′2\frac{AD'}{2}, obținem:
MN=PQMN = PQ

(1p)


b) Demonstrăm că dreapta CTCT este paralelă cu planul (MNB)(MNB):

Construcție rezolvare cub și paralelism CT cu planul MNB

  • Din subpunctul a), avem MN∥AD′MN \parallel AD' și PQ∥AD′PQ \parallel AD', prin urmare:
MN∥PQMN \parallel PQ

(1p)

  • Considerăm segmentele MAMA și PDPD:
    • MM este mijlocul lui AA′  ⟹  MA=AA′2AA' \implies MA = \frac{AA'}{2} și MA⊂AA′MA \subset AA';
    • PP este mijlocul lui DD′  ⟹  PD=DD′2DD' \implies PD = \frac{DD'}{2} și PD⊂DD′PD \subset DD'.
    • Muchiile verticale ale cubului sunt paralele și congruente (AA′∥DD′AA' \parallel DD' și AA′=DD′AA' = DD'), deci:
MA∥PDșiMA=PDMA \parallel PD \quad \text{și} \quad MA = PD

Așadar, patrulaterul MADPMADP este paralelogram (dreptunghi).

  • Comparăm segmentele MBMB și PCPC:

    • În planul feței frontale ABB′A′ABB'A', MA⊥ABMA \perp AB, iar în planul feței din spate DCC′D′DCC'D', PD⊥DCPD \perp DC.
    • Triunghiurile dreptunghice △MAB\triangle MAB și △PDC\triangle PDC au catetele respectiv congruente: MA=PD=a2MA = PD = \frac{a}{2} și AB=DC=aAB = DC = a (unde aa este lungimea muchiei cubului).
    • Rezultă △MAB≡△PDC\triangle MAB \equiv \triangle PDC, deci ipotenuzele sunt congruente: MB=PCMB = PC.
    • Deoarece MA∥PDMA \parallel PD și AB∥DCAB \parallel DC, translația care duce AA în DD și BB în CC duce vectorul MB→\overrightarrow{MB} în PC→\overrightarrow{PC}, deci MB∥PCMB \parallel PC.
    • Astfel, patrulaterul MPCBMPCB este paralelogram, de unde MB∥PCMB \parallel PC.
  • Comparăm planele (MNB)(MNB) și (PQC)(PQC):

    • Dreapta MNMN este paralelă cu PQPQ, unde PQ⊂(PQC)PQ \subset (PQC);
    • Dreapta MBMB este paralelă cu PCPC, unde PC⊂(PQC)PC \subset (PQC);
    • Dreptele MNMN și MBMB sunt concurente în punctul MM (MN∩MB={M}MN \cap MB = \{M\}) și determină planul (MNB)(MNB).
    • Conform teoremei de paralelism a două plane:
(MNB)∥(PQC)(MNB) \parallel (PQC)

(1p)

  • Punctul TT este mijlocul segmentului PQPQ, deci T∈PQ⊂(PQC)T \in PQ \subset (PQC).
  • Întrucât atât punctul CC, cât și punctul TT aparțin planului (PQC)(PQC), dreapta CTCT este inclusă în acest plan:
CT⊂(PQC)CT \subset (PQC)
  • Deoarece CT⊂(PQC)CT \subset (PQC) și (PQC)∥(MNB)(PQC) \parallel (MNB), rezultă că dreapta CTCT este paralelă cu planul (MNB)(MNB):
CT∥(MNB)CT \parallel (MNB)

(1p)