⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi calculul din paranteză:
25−5=20
Efectuăm apoi operația de înmulțire:
2⋅20=40
Efectuăm scăderea finală:
52−40=12
Răspunsul corect este a).
(5p)
2. Dacă 5x−2=3y, atunci rezultatul calculului 3x−5y este: (5p)
a) 0
b) 2
c) 5
d) 6
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor):
3⋅(x−2)=5⋅y
Desfacem paranteza din membrul stâng:
3x−6=5y
Trecem termenul 5y în membrul stâng și constanta −6 în membrul drept cu semn schimbat:
3x−5y=6
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. Se consideră mulțimile A={1,2,3,4,5,6} și B={0,2,4,6,8}. Intersecția mulțimilor A și B este mulțimea: (5p)
a) {0,2,4,6,8}
b) {0,1,2,3,4,5,6,8}
c) {2,4,6}
d) {0,2,4,6}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Intersecția a două mulțimi A∩B conține toate elementele comune celor două mulțimi:
A∩B={x∣x∈Ași x∈B}
Comparând elementele mulțimilor A și B:
0∈B, dar 0∈/A
1∈A, dar 1∈/B
2∈A și 2∈B
3∈A, dar 3∈/B
4∈A și 4∈B
5∈A, dar 5∈/B
6∈A și 6∈B
8∈B, dar 8∈/A
Elementele comune sunt {2,4,6}:
A∩B={2,4,6}
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. Mulțimea soluțiilor reale ale inecuației 2x+2≥4 este: (5p)
a) (−∞,−1]
b) (−∞,1]
c) [−1,+∞)
d) [1,+∞)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scădem 2 din ambii membri ai inecuației:
2x+2≥4⟺2x≥4−2⟺2x≥2
Împărțim prin coeficientul pozitiv 2 (sensul inegalității nu se schimbă):
x≥1
Mulțimea soluțiilor reale x∈R este intervalul închis la stânga și nemărginit la dreapta:
S=[1,+∞)
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Patru elevi, Ana, Ioan, Dana și Vlad determină numărul a=∣2−43∣+2(12+1). Rezultatele obținute de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ana
Ioan
Dana
Vlad
0
4
43
83
Conform informațiilor din tabel, elevul care a determinat corect numărul a este:
a) Ana
b) Ioan
c) Dana
d) Vlad
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Explicităm modulul ∣2−43∣. Comparăm termenii:
2=4și43=42⋅3=16⋅3=48
Deoarece 4<48, avem 2<43, deci diferența este strict negativă (2−43<0):
∣2−43∣=−(2−43)=43−2
Scoatem factorii de sub radical pentru al doilea termen:
12=4⋅3=232(12+1)=2(23+1)=43+2
Însumăm termenii expresiei a:
a=(43−2)+(43+2)=43+43−2+2=83
Vlad a indicat valoarea 83.
Răspunsul corect este d).
(5p)
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei clase, la un test de matematică.
Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, jumătate din numărul elevilor acestei clase a obținut la testul de matematică cel puțin nota 8.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Citim din diagramă numărul elevilor corespunzător fiecărei note obținute:
Nota 4: 1 elev
Nota 5: 3 elevi
Nota 6: 6 elevi
Nota 7: 5 elevi
Nota 8: 5 elevi
Nota 9: 6 elevi
Nota 10: 4 elevi
Calculăm numărul total al elevilor din clasă:
Ntotal=1+3+6+5+5+6+4=30 elevi
Numărul elevilor care au obținut cel puțin nota 8 (adică notele 8, 9 sau 10) este:
N≥8=5+6+4=15 elevi
Jumătate din numărul elevilor clasei reprezintă 230=15 elevi.
Deoarece N≥8=15, exact jumătate din clasă a obținut cel puțin nota 8, așadar afirmația este adevărată.
1. În figura alăturată punctele A, B, C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât ABBC=2, BCCD=2 și AB=2 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AB și punctul N este mijlocul segmentului CD. Lungimea segmentului MN este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 5 cm
c) 7 cm
d) 9 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm succesiv lungimile segmentelor BC și CD:
ABBC=2⟹BC=2⋅AB=2⋅2 cm=4 cmBCCD=2⟹CD=2⋅BC=2⋅4 cm=8 cm
M este mijlocul segmentului AB, deci:
MB=2AB=22 cm=1 cm
N este mijlocul segmentului CD, deci:
CN=2CD=28 cm=4 cm
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,M,B,C,N,D, lungimea segmentului MN este:
MN=MB+BC+CN=1 cm+4 cm+4 cm=9 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente complementare AOB și BOC. Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB și ∢BOC=3⋅∢AOM. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 18∘
b) 36∘
c) 40∘
d) 54∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile adiacente AOB și BOC sunt complementare, deci suma măsurilor lor este 90∘:
∢AOB+∢BOC=90∘
Semidreapta OM este bisectoarea unghiului AOB, prin urmare:
∢AOB=2⋅∢AOM
Notăm ∢AOM=x. Atunci:
∢AOB=2xși∢BOC=3⋅∢AOM=3x
Înlocuim în ecuația măsurilor:
2x+3x=90∘⟹5x=90∘⟹x=18∘
Calculăm măsura unghiului AOB:
∢AOB=2x=2⋅18∘=36∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=10 cm și AC=12 cm. Semidreapta BI este bisectoarea unghiului ABC și semidreapta CI este bisectoarea unghiului ACB. Paralela prin punctul I la dreapta BC intersectează dreptele AB și AC în punctele D, respectiv E. Perimetrul triunghiului ADE este egal cu: (5p)
a) 11 cm
b) 20 cm
c) 22 cm
d) 24 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dreapta DE este paralelă cu BC. Considerând secanta BI, unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢DIB=∢IBC
Întrucât semidreapta BI este bisectoarea unghiului ABC, avem ∢DBI=∢IBC. Rezultă:
∢DIB=∢DBI
Triunghiul DIB are două unghiuri congruente, deci este isoscel cu DI=DB.
În mod similar, considerând secanta CI, din DE∥BC avem ∢EIC=∢ICB. Cum CI este bisectoare, ∢ECI=∢ICB, deci:
∢EIC=∢ECI⟹△EIC este isoscel cu EI=EC
Lungimea segmentului DE se scrie ca suma segmentelor componente:
DE=DI+IE=DB+EC
Perimetrul triunghiului ADE este:
P△ADE=AD+AE+DE=AD+AE+DB+EC
Regrupăm termenii:
P△ADE=(AD+DB)+(AE+EC)=AB+AC=10 cm+12 cm=22 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD, cu AB=32 cm și triunghiul BEC dreptunghic în E. Punctul F este mijlocul segmentului BC și EF=4 cm. Aria trapezului AFCD este egală cu: (5p)
a) 62 cm2
b) 122 cm2
c) 182 cm2
d) 242 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic BEC (∢BEC=90∘), segmentul EF este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC.
Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
EF=2BC⟹BC=2⋅EF=2⋅4 cm=8 cm
În dreptunghiul ABCD, laturile opuse sunt egale:
AD=BC=8 cmșiCD=AB=32 cm
Punctul F este mijlocul laturii BC, deci:
FC=2BC=4 cm
Patrulaterul AFCD este un trapez dreptunghic cu bazele paralele AD∥FC (deoarece AD∥BC) și înălțimea CD (deoarece CD⊥AD în dreptunghi):
AAFCD=2(AD+FC)⋅CD
Înlocuim datele numerice:
AAFCD=2(8+4)⋅32=212⋅32=6⋅32=182 cm2
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul O și raza egală cu 3 cm. Punctul P este situat la o distanță de 6 cm de centrul cercului. Dreptele PA și PB sunt tangente la cerc în punctele A și B. Măsura arcului mic AB este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 90∘
c) 120∘
d) 150∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Tangenta la cerc este perpendiculară pe raza dusă în punctul de contact:
OA⊥PA⟹△OAP este dreptunghic ıˆn AOB⊥PB⟹△OBP este dreptunghic ıˆn B
În triunghiul dreptunghic OAP, cateta OA=3 cm și ipotenuza OP=6 cm. Deoarece cateta OA este jumătate din ipotenuză (OA=2OP), conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘:
∢OPA=30∘⟹∢AOP=90∘−30∘=60∘
Triunghiurile dreptunghice △OAP și △OBP sunt congruente (cazul Ipotenuză-Catetă), deci:
∢BOP=∢AOP=60∘
Unghiul la centru ∢AOB are măsura:
∢AOB=∢AOP+∢BOP=60∘+60∘=120∘
Măsura arcului mic AB este egală cu măsura unghiului la centru corespunzător:
AB=∢AOB=120∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentată piramida patrulateră regulată VABCD cu baza ABCD, VA=AB și O este punctul de intersecție a dreptelor AC și DB. Dacă punctul M este mijlocul segmentului VB, atunci măsura unghiului dreptelor OM și CD este egală cu: (5p)
a) 0∘
b) 30∘
c) 45∘
d) 60∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza ABCD este un pătrat, iar diagonalele sale se înjumătățesc în punctul O, deci O este mijlocul segmentului BD.
În triunghiul VBD, O este mijlocul lui BD și M este mijlocul lui VB, așadar segmentul OM este linie mijlocie:
OM∥VD⟹∢(OM,CD)=∢(VD,CD)=∢VDC
Piramida fiind regulată, toate muchiile laterale sunt congruente: VA=VB=VC=VD.
Din ipoteză avem VA=AB, iar laturile bazei sunt toate egale cu AB: AB=BC=CD=DA.
Prin urmare, în fața laterală VCD:
VC=VD=CD
Triunghiul VCD este echilateral, deci toate unghiurile sale au măsura de 60∘:
∢VDC=60∘
Rezultă că măsura unghiului format de dreptele OM și CD este egală cu 60∘.
Răspunsul corect este d).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Maria aranjează cărțile din bibliotecă și observă că dacă le grupează câte 8, câte 12 sau câte 18 îi rămân de fiecare dată 5 cărți.
(2p) a) Verifică dacă Maria poate avea în bibliotecă 53 de cărți. Justifică răspunsul dat. (3p) b) Determină numărul cărților din biblioteca Mariei, știind că acesta este cel mai mic număr natural de trei cifre cu proprietățile din enunț.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Verificăm dacă numărul 53 satisface cele trei condiții din enunț prin împărțirea cu rest:
La împărțirea la 8:
53=8⋅6+5(restul este 5)
La împărțirea la 12:
53=12⋅4+5(restul este 5)
La împărțirea la 18:
53=18⋅2+17(restul este 17)
(1p)
Restul împărțirii lui 53 la 18 este 17, iar 17=5.
Prin urmare, Maria nu poate avea în bibliotecă 53 de cărți.
(1p)
b) Fie n numărul cărților din biblioteca Mariei.
Conform teoremei împărțirii cu rest, avem:
⎩⎨⎧n=8⋅c1+5n=12⋅c2+5n=18⋅c3+5
unde c1,c2,c3 sunt numere naturale.
(1p)
Scăzând 5 din fiecare egalitate, obținem:
n−5=8⋅c1=12⋅c2=18⋅c3
Așadar, numărul n−5 este un multiplu comun al numerelor 8, 12 și 18.
Calculăm cel mai mic multiplu comun [8,12,18] prin descompunerea în factori primi:
8=23
12=22⋅3
18=2⋅32
[8,12,18]=23⋅32=8⋅9=72
Multiplii comuni sunt de forma 72k, cu k∈N∗, de unde:
n−5=72k⟹n=72k+5
(1p)
Deoarece n este cel mai mic număr natural de trei cifre (n≥100):
Pentru k=1: n=72⋅1+5=77 (număr de două cifre, nu convine).
Pentru k=2: n=72⋅2+5=144+5=149 (număr de trei cifre).
Numărul cărților din biblioteca Mariei este 149.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(2x+3)2+(x−2)(x+2)−3(1−x)+2, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(0)=4. (3p) b) Arată că numărul N=E(n)+6 este divizibil cu 10, pentru orice număr natural n.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Înlocuim x=0 în expresia E(x):
E(0)=(2⋅0+3)2+(0−2)(0+2)−3(1−0)+2
(1p)
Calculăm fiecare termen:
E(0)=32+(−2)⋅2−3⋅1+2=9−4−3+2=4
Așadar, E(0)=4.
(1p)
b) Dezvoltăm și restrângem expresia E(n) pentru orice număr natural n:
Numerele n+1 și n+2 sunt două numere naturale consecutive. Dintre oricare două numere naturale consecutive, exact unul este par, deci produsul (n+1)(n+2) este divizibil cu 2:
2∣(n+1)(n+2)⟹10∣5(n+1)(n+2)
Prin urmare, numărul N este divizibil cu 10, pentru orice număr natural n.
(1p)
3. Se consideră numărul natural abc cu a,b,c cifre nenule, unde a=5⋅(21+31+61)−32:31 și b=(3⋅32⋅33⋅34):94−254:57.
(2p) a) Arată că a=3. (3p) b) Determină numărul abc, știind că numerele ac și cb sunt direct proporționale cu numerele 4 și 3.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Aducem la numitorul comun 6 fracțiile din paranteză:
21+31+61=63+62+61=66=1
Efectuăm împărțirea fracțiilor:
32:31=32⋅13=2
(1p)
Calculăm valoarea numărului a:
a=5⋅1−2=5−2=3
Așadar, a=3.
(1p)
b) Calculăm numărul b folosind regulile de calcul cu puteri:
Aplicăm regula de înmulțire a puterilor cu aceeași bază:
3⋅32⋅33⋅34=31+2+3+4=310
Scriem numărul 94 ca putere a lui 3:
94=(32)4=32⋅4=38(3⋅32⋅33⋅34):94=310:38=310−8=32=9
Scriem numărul 254 ca putere a lui 5:
254=(52)4=58⟹254:57=58:57=58−7=51=5
Obținem:
b=9−5=4
(1p)
Numerele ac și cb sunt direct proporționale cu 4 și 3:
4ac=3cb
Știind că a=3 și b=4, numerele în baza 10 se scriu:
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul dreptunghic ABC, cu ∢A=90∘ și ∢B=40∘. Semidreapta BE este bisectoarea unghiului ABC, punctul E aparține segmentului AC. Perpendiculara din punctul A pe BC intersectează dreapta BC în punctul D, iar perpendiculara din punctul E pe BC intersectează dreapta BC în punctul F. Dreptele BE și AD se intersectează în punctul M.
(2p) a) Arată că măsura unghiului EMA este egală cu 70∘. (3p) b) Arată că patrulaterul AMFE este romb.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Semidreapta BE este bisectoarea unghiului ABC, deci:
∢ABE=∢EBC=2∢ABC=240∘=20∘
În triunghiul dreptunghic ABD (AD⊥BC⟹∢ADB=90∘):
∢BAD=90∘−∢ABD=90∘−40∘=50∘
(1p)
În triunghiul dreptunghic BMD (D∈BC, ∢BDM=90∘ și ∢MBD=20∘):
∢BMD=90∘−20∘=70∘
Unghiurile ∢EMA și ∢BMD sunt opuse la vârf, prin urmare:
∢EMA=∢BMD=70∘
(1p)
b) Demonstrăm că patrulaterul AMFE este romb:
Pasul 1: Paralelismul laturilor EF și AM
Avem EF⊥BC și AD⊥BC. Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
EF∥AD⟹EF∥AM
(1p)
Pasul 2: Triunghiul AEM este isoscel
În triunghiul dreptunghic ABE (∢BAE=90∘ și ∢ABE=20∘):
∢AEB=90∘−20∘=70∘⟹∢AEM=70∘
Din subpunctul a), știm că ∢EMA=70∘.
Triunghiul AEM are două unghiuri congruente (∢AEM=∢EMA=70∘), deci este isoscel:
AE=AM
(1p)
Pasul 3: Congruența segmentelor EF și EA
Comparăm triunghiurile dreptunghice △EFB (∢EFB=90∘) și △EAB (∢EAB=90∘):
Segmentul [BE] este ipotenuză comună;
∢EBF=∢EBA=20∘ (BE este bisectoare).
Conform cazului de congruență Ipotenuză-Unghi (I.U.):
△EFB≡△EAB⟹EF=EA
Pasul 4: Concluzia
Deoarece EF=EA și AE=AM, obținem:
EF=AM
Cum EF∥AM și EF=AM, patrulaterul AMFE este paralelogram.
Un paralelogram cu două laturi consecutive congruente (AE=AM) este romb.
Așadar, AMFE este romb.
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD cu AB=15 cm. Punctul P aparține laturii AB, astfel încât APPB=2 și O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului AP este egală cu 5 cm. (3p) b) Determină raportul dintre aria triunghiului ANP și aria triunghiului DNO, unde N este punctul de intersecție a dreptelor AC și DP.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Din proporția APPB=2 obținem PB=2⋅AP.
(1p)
Deoarece punctul P aparține segmentului AB:
AB=AP+PB=AP+2⋅AP=3⋅AP
Știind că AB=15 cm:
3⋅AP=15⟹AP=315=5 cm
(1p)
b) Determinăm raportul dintre ariile triunghiurilor △ANP și △DNO:
În paralelogramul ABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente:
CD∥AB⟹CD∥APșiCD=AB=15 cm
Deoarece AP∥CD, conform teoremei fundamentale a asemănării:
△ANP∼△CND
Scriem raportul de asemănare:
CNAN=NDNP=CDAP=155=31
Din CNAN=31⟹CN=3⋅AN.
Cum N∈AC, avem:
AC=AN+CN=AN+3⋅AN=4⋅AN⟹AN=41⋅AC
Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc în punctul O, deci AO=21⋅AC=42⋅AC.
Calculăm segmentul NO:
NO=AO−AN=42⋅AC−41⋅AC=41⋅AC
Rezultă că AN=NO (N este mijlocul segmentului AO).
(1p)
Construim înălțimile corespunzătoare bazei AC:
PS⊥AC, cu S∈AC (înălțimea triunghiului △ANP din vârful P);
DV⊥AC, cu V∈AC (înălțimea triunghiului △DNO din vârful D).
Deoarece PS⊥AC și DV⊥AC, dreptele PS și DV sunt paralele, iar triunghiurile dreptunghice △SNP și △VND sunt asemenea:
△SNP∼△VND⟹DVPS=NDNP=31
(1p)
Ariile triunghiurilor △ANP și △DNO sunt:
A△ANP=2AN⋅PSșiA△DNO=2NO⋅DV
Raportul ariilor este:
A△DNOA△ANP=2NO⋅DV2AN⋅PS=NOAN⋅DVPS
Deoarece AN=NO, raportul bazelor este NOAN=1:
A△DNOA△ANP=1⋅31=31
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′. Punctele M, N, P și Q sunt mijloacele segmentelor AA′, A′D′, DD′, respectiv AD.
(2p) a) Arată că MN=PQ. (3p) b) Știind că punctul T este mijlocul segmentului PQ, demonstrează că dreapta CT este paralelă cu planul (MNB).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) În triunghiul AA′D′, M este mijlocul muchiei AA′ și N este mijlocul muchiei A′D′.
Conform definiției liniei mijlocii:
MN este linie mijlocie ıˆn △AA′D′⟹MN=2AD′șiMN∥AD′
(1p)
În triunghiul ADD′, P este mijlocul muchiei DD′ și Q este mijlocul muchiei AD:
PQ este linie mijlocie ıˆn △ADD′⟹PQ=2AD′șiPQ∥AD′
Deoarece ambele segmente au lungimea egală cu 2AD′, obținem:
MN=PQ
(1p)
b) Demonstrăm că dreapta CT este paralelă cu planul (MNB):
Din subpunctul a), avem MN∥AD′ și PQ∥AD′, prin urmare:
MN∥PQ
(1p)
Considerăm segmentele MA și PD:
M este mijlocul lui AA′⟹MA=2AA′ și MA⊂AA′;
P este mijlocul lui DD′⟹PD=2DD′ și PD⊂DD′.
Muchiile verticale ale cubului sunt paralele și congruente (AA′∥DD′ și AA′=DD′), deci:
MA∥PDșiMA=PD
Așadar, patrulaterul MADP este paralelogram (dreptunghi).
Comparăm segmentele MB și PC:
În planul feței frontale ABB′A′, MA⊥AB, iar în planul feței din spate DCC′D′, PD⊥DC.
Triunghiurile dreptunghice △MAB și △PDC au catetele respectiv congruente:
MA=PD=2a și AB=DC=a (unde a este lungimea muchiei cubului).
Rezultă △MAB≡△PDC, deci ipotenuzele sunt congruente: MB=PC.
Deoarece MA∥PD și AB∥DC, translația care duce A în D și B în C duce vectorul MB în PC, deci MB∥PC.
Astfel, patrulaterul MPCB este paralelogram, de unde MB∥PC.
Comparăm planele (MNB) și (PQC):
Dreapta MN este paralelă cu PQ, unde PQ⊂(PQC);
Dreapta MB este paralelă cu PC, unde PC⊂(PQC);
Dreptele MN și MB sunt concurente în punctul M (MN∩MB={M}) și determină planul (MNB).
Conform teoremei de paralelism a două plane:
(MNB)∥(PQC)
(1p)
Punctul T este mijlocul segmentului PQ, deci T∈PQ⊂(PQC).
Întrucât atât punctul C, cât și punctul T aparțin planului (PQC), dreapta CT este inclusă în acest plan:
CT⊂(PQC)
Deoarece CT⊂(PQC) și (PQC)∥(MNB), rezultă că dreapta CT este paralelă cu planul (MNB):