BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Rezervă

Evaluare Națională 2024 — Rezervă

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 14−14:(4−2)14 - 14 : (4 - 2) este: (5p)

a) 00
b) 77
c) 1414
d) 2121

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: mai întâi efectuăm operația din paranteză, apoi împărțirea și la final scăderea:
4−2=24 - 2 = 2 14:2=714 : 2 = 7 14−7=714 - 7 = 7

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Dacă 6a=b2\frac{6}{a} = \frac{b}{2}, a≠0a \neq 0, atunci raportul a⋅ba⋅b+1\frac{a \cdot b}{a \cdot b + 1} este egal cu: (5p)

a) 1213\frac{12}{13}
b) 11
c) 1211\frac{12}{11}
d) 1212

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosind proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
6a=b2  ⟹  a⋅b=6⋅2=12\frac{6}{a} = \frac{b}{2} \implies a \cdot b = 6 \cdot 2 = 12
  • Înlocuim produsul a⋅b=12a \cdot b = 12 în raportul cerut:
a⋅ba⋅b+1=1212+1=1213\frac{a \cdot b}{a \cdot b + 1} = \frac{12}{12 + 1} = \frac{12}{13}

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Mulțimea divizorilor naturali ai numărului 1515 este: (5p)

a) {3,5}\{3, 5\}
b) {0,3,5,15}\{0, 3, 5, 15\}
c) {1,3,5,15}\{1, 3, 5, 15\}
d) {3,5,15}\{3, 5, 15\}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Divizorii naturali ai unui număr sunt numerele naturale la care acesta se împarte exact:
    • 15:1=1515 : 1 = 15
    • 15:3=515 : 3 = 5
    • 15:5=315 : 5 = 3
    • 15:15=115 : 15 = 1
  • Mulțimea divizorilor naturali este:
D15={1,3,5,15}\mathcal{D}_{15} = \{1, 3, 5, 15\}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Mulțimea soluțiilor reale ale ecuației 2x2=82x^2 = 8 este: (5p)

a) {−2}\{-2\}
b) {−2,2}\{-2, 2\}
c) {2}\{2\}
d) {4}\{4\}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Împărțim ecuația prin 22:
x2=82=4x^2 = \frac{8}{2} = 4
  • Soluțiile reale sunt date de x=±4=±2x = \pm \sqrt{4} = \pm 2:
x1=−2,x2=2  ⟹  S={−2,2}x_1 = -2, \quad x_2 = 2 \implies S = \{-2, 2\}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. Patru elevi, George, Anca, Marius și Alina, ordonează crescător numerele a=23a = \frac{2}{3}, b=0,5b = 0,5, c=0,1(3)c = 0,1(3) și d=14d = \frac{1}{4}. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

GeorgeAncaMariusAlina
d<c<b<ad < c < b < ac<d<a<bc < d < a < bc<d<b<ac < d < b < ad<b<a<cd < b < a < c

Dintre cei patru elevi, cel care a răspuns corect este:

a) George
b) Anca
c) Marius
d) Alina

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numerele sub formă de fracție ordinară ireductibilă cu numitor comun sau zecimală:
    • a=23=0,(6)≈0,666…a = \frac{2}{3} = 0,(6) \approx 0,666\dots
    • b=0,5=12b = 0,5 = \frac{1}{2}
    • c=0,1(3)=13−190=1290=215≈0,133…c = 0,1(3) = \frac{13 - 1}{90} = \frac{12}{90} = \frac{2}{15} \approx 0,133\dots
    • d=14=0,25d = \frac{1}{4} = 0,25
  • Comparăm valorile numerice:
0,133⋯<0,25<0,5<0,666⋯  ⟹  c<d<b<a0,133\dots < 0,25 < 0,5 < 0,666\dots \implies c < d < b < a
  • Elevul care a ordonat corect c<d<b<ac < d < b < a este Marius.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În prezent, Ioana și Maria au împreună 2828 de ani. Afirmația „Peste 33 ani, Ioana și Maria vor avea împreună 3131 de ani.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Peste 33 ani, vârsta Ioanei va crește cu 33 ani, iar vârsta Mariei va crește tot cu 33 ani.
  • Suma vârstelor celor două fete peste 33 ani va fi:
28+3+3=34 ani28 + 3 + 3 = 34\text{ ani}
  • Deoarece 34≠3134 \neq 31, afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB<BC<CDAB < BC < CD și BC=7 cmBC = 7\text{ cm}. Lungimile segmentelor ABAB, BCBC și CDCD, exprimate în centimetri, sunt trei numere naturale consecutive, iar punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. Lungimea segmentului MDMD este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C și D cu mijlocul M

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 13 cm13\text{ cm}
c) 18 cm18\text{ cm}
d) 21 cm21\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimile segmentelor ABAB, BCBC și CDCD sunt trei numere naturale consecutive cu AB<BC<CDAB < BC < CD. Cum BC=7 cmBC = 7\text{ cm}, deducem:
AB=6 cm,BC=7 cm,CD=8 cmAB = 6\text{ cm}, \quad BC = 7\text{ cm}, \quad CD = 8\text{ cm}
  • Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, deci:
MB=AB2=62=3 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • Punctele MM, BB, CC și DD sunt coliniare în această ordine:
MD=MB+BC+CD=3 cm+7 cm+8 cm=18 cmMD = MB + BC + CD = 3\text{ cm} + 7\text{ cm} + 8\text{ cm} = 18\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele aa și bb. Punctele AA și EE aparțin dreptei aa, iar punctele BB și CC aparțin dreptei bb. Dreapta CDCD este perpendiculară pe dreapta ABAB, punctul DD aparține segmentului ABAB, iar măsura unghiului DAEDAE este egală cu 67∘67^\circ. Măsura unghiului DCBDCB este egală cu: (5p)

Dreptele paralele a și b cu CD perpendicular pe AB

a) 23∘23^\circ
b) 33∘33^\circ
c) 67∘67^\circ
d) 113∘113^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele aa și bb sunt paralele, tăiate de secanta ABAB. Unghiurile ∢DAE\sphericalangle DAE (adică ∢BAE\sphericalangle BAE) și ∢DBC\sphericalangle DBC (adică ∢ABC\sphericalangle ABC) sunt unghiuri alterne interne, deci:
∢DBC=∢DAE=67∘\sphericalangle DBC = \sphericalangle DAE = 67^\circ
  • Dreapta CD⊥ABCD \perp AB, deci triunghiul △BDC\triangle BDC este dreptunghic în vârful DD (∢BDC=90∘\sphericalangle BDC = 90^\circ).
  • Într-un triunghi dreptunghic, suma măsurilor unghiurilor ascuțite este de 90∘90^\circ:
∢DCB=90∘−∢DBC=90∘−67∘=23∘\sphericalangle DCB = 90^\circ - \sphericalangle DBC = 90^\circ - 67^\circ = 23^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu măsura unghiului CC egală cu 75∘75^\circ. Punctul EE aparține semidreptei ACAC astfel încât semidreapta BCBC este bisectoarea unghiului ABEABE. Măsura unghiului BECBEC este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu bisectoarea BC

a) 15∘15^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 105∘105^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ), măsura unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC este:
∢ABC=90∘−∢ACB=90∘−75∘=15∘\sphericalangle ABC = 90^\circ - \sphericalangle ACB = 90^\circ - 75^\circ = 15^\circ
  • Deoarece semidreapta BCBC este bisectoarea unghiului ∢ABE\sphericalangle ABE, avem:
∢CBE=∢ABC=15∘  ⟹  ∢ABE=15∘+15∘=30∘\sphericalangle CBE = \sphericalangle ABC = 15^\circ \implies \sphericalangle ABE = 15^\circ + 15^\circ = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic △ABE\triangle ABE (∢BAE=90∘\sphericalangle BAE = 90^\circ), măsura unghiului ∢AEB\sphericalangle AEB (care este chiar unghiul ∢BEC\sphericalangle BEC, deoarece A,C,EA, C, E sunt coliniare) este:
∢BEC=90∘−∢ABE=90∘−30∘=60∘\sphericalangle BEC = 90^\circ - \sphericalangle ABE = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD, cu AC=20 cmAC = 20\text{ cm} și OO punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu 30∘30^\circ. Aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu punctul de intersecție O

a) 20 cm220\text{ cm}^2
b) 25 cm225\text{ cm}^2
c) 100 cm2100\text{ cm}^2
d) 200 cm2200\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un dreptunghi, diagonalele sunt congruente și se înjumătățesc:
AC=BD=20 cm  ⟹  OA=OB=10 cmAC = BD = 20\text{ cm} \implies OA = OB = 10\text{ cm}
  • Folosind formula ariei unui patrulater convex în funcție de diagonale și unghiul dintre ele:
AABCD=d1⋅d2⋅sin⁡(∢AOB)2=20⋅20⋅sin⁡30∘2=400⋅122=100 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{d_1 \cdot d_2 \cdot \sin(\sphericalangle AOB)}{2} = \frac{20 \cdot 20 \cdot \sin 30^\circ}{2} = \frac{400 \cdot \frac{1}{2}}{2} = 100\text{ cm}^2
  • (Alternativ: Aria triunghiului △AOB\triangle AOB este A△AOB=OA⋅OB⋅sin⁡30∘2=10⋅10⋅122=25 cm2\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{OA \cdot OB \cdot \sin 30^\circ}{2} = \frac{10 \cdot 10 \cdot \frac{1}{2}}{2} = 25\text{ cm}^2, iar AABCD=4⋅A△AOB=4⋅25=100 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 4 \cdot \mathcal{A}_{\triangle AOB} = 4 \cdot 25 = 100\text{ cm}^2.)

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO. Diametrul DBDB are lungimea egală cu 50 cm50\text{ cm}. Coarda ACAC are lungimea egală cu 30 cm30\text{ cm} și este perpendiculară pe diametrul BDBD. Dacă EE este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD, atunci lungimea segmentului OEOE este egală cu: (5p)

Cercul cu diametrul DB și coarda AC

a) 20 cm20\text{ cm}
b) 15 cm15\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Raza cercului este jumătate din diametru:
R=OA=OB=DB2=502=25 cmR = OA = OB = \frac{DB}{2} = \frac{50}{2} = 25\text{ cm}
  • Diametrul perpendicular pe o coardă trece prin mijlocul acesteia, prin urmare punctul EE este mijlocul coardei ACAC:
AE=AC2=302=15 cmAE = \frac{AC}{2} = \frac{30}{2} = 15\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △AEO\triangle AEO (∢AEO=90∘\sphericalangle AEO = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
OA2=AE2+OE2  ⟹  OE=OA2−AE2=252−152=625−225=400=20 cmOA^2 = AE^2 + OE^2 \implies OE = \sqrt{OA^2 - AE^2} = \sqrt{25^2 - 15^2} = \sqrt{625 - 225} = \sqrt{400} = 20\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu înălțimea VO=8 cmVO = 8\text{ cm} și secțiunea axială triunghiul VABVAB, cu VA=10 cmVA = 10\text{ cm}. Volumul conului este egal cu: (5p)

Con circular drept cu sectiunea axiala VAB

a) 60π cm360\pi\text{ cm}^3
b) 96π cm396\pi\text{ cm}^3
c) 120π cm3120\pi\text{ cm}^3
d) 360π cm3360\pi\text{ cm}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În secțiunea axială, triunghiul △VOA\triangle VOA este dreptunghic în OO, cu ipotenuza generatoarea VA=10 cmVA = 10\text{ cm} și cateta înălțimea VO=8 cmVO = 8\text{ cm}.
  • Raza bazei conului este R=OAR = OA:
R=VA2−VO2=102−82=100−64=36=6 cmR = \sqrt{VA^2 - VO^2} = \sqrt{10^2 - 8^2} = \sqrt{100 - 64} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}
  • Calculăm volumul conului circular drept:
V=πR2⋅h3=π⋅62⋅83=π⋅36⋅83=12⋅8⋅π=96π cm3\mathcal{V} = \frac{\pi R^2 \cdot h}{3} = \frac{\pi \cdot 6^2 \cdot 8}{3} = \frac{\pi \cdot 36 \cdot 8}{3} = 12 \cdot 8 \cdot \pi = 96\pi\text{ cm}^3

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Pentru un concert s-au vândut în total 225225 de bilete pentru adulți și copii. Prețul unui bilet pentru adulți a fost de 2525 de lei, iar prețul unui bilet pentru copii a fost de 2020 de lei. Suma obținută din vânzarea biletelor a fost de 51505150 de lei.

(2p) a) Verifică dacă au fost vândute 205205 bilete pentru adulți. Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Determină numărul biletelor pentru copii care au fost vândute.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Presupunem că s-au vândut 205205 bilete pentru adulți. Valoarea încasată din aceste bilete este:

205⋅25=5125 lei205 \cdot 25 = 5125\text{ lei}

(1p)

  • Suma rămasă din vânzarea biletelor pentru copii ar fi:
5150−5125=25 lei5150 - 5125 = 25\text{ lei}
  • Însă 2525 nu este multiplu de 2020 (prețul unui bilet pentru copii este de 2020 lei, deci suma trebuia să fie divizibilă cu 2020).
  • (Alternativ: Dacă s-ar fi vândut 205205 bilete pentru adulți, numărul biletelor pentru copii ar fi fost 225−205=20225 - 205 = 20. Suma totală ar fi fost 205⋅25+20⋅20=5125+400=5525 lei≠5150 lei205 \cdot 25 + 20 \cdot 20 = 5125 + 400 = 5525\text{ lei} \neq 5150\text{ lei}.)
  • Prin urmare, nu au fost vândute 205205 bilete pentru adulți.

(1p)


b) Notăm cu nn numărul biletelor vândute pentru copii. Numărul biletelor vândute pentru adulți este 225−n225 - n.

  • Scriem ecuația valorii totale încasate:
25(225−n)+20n=515025(225 - n) + 20n = 5150

(1p)

  • Desfacem paranteza și reducem termenii asemenea:
5625−25n+20n=5150  ⟹  5625−5n=51505625 - 25n + 20n = 5150 \implies 5625 - 5n = 5150 5n=5625−5150=4755n = 5625 - 5150 = 475

(1p)

  • Aflăm valoarea lui nn:
n=4755=95n = \frac{475}{5} = 95
  • Numărul biletelor pentru copii care au fost vândute este egal cu 9595.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x−2+xx+2):x2+4x2+4x+4E(x) = \left( \frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} \right) : \frac{x^2 + 4}{x^2 + 4x + 4}

unde xx este număr real, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

(2p) a) Arată că 2x−2+xx+2=x2+4(x−2)(x+2)\frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)}, pentru orice număr real xx, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

(3p) b) Determină numerele naturale nn, n≠2n \neq 2, pentru care N=E(n)−1N = E(n) - 1 este număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aducem la numitor comun fracțiile din paranteză, amplificând prima fracție cu x+2x + 2 și pe a doua cu x−2x - 2:

2x−2+xx+2=2(x+2)+x(x−2)(x−2)(x+2)\frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} = \frac{2(x + 2) + x(x - 2)}{(x - 2)(x + 2)}

(1p)

  • Efectuăm calculele la numărător:
2(x+2)+x(x−2)=2x+4+x2−2x=x2+42(x + 2) + x(x - 2) = 2x + 4 + x^2 - 2x = x^2 + 4
  • Obținem:
2x−2+xx+2=x2+4(x−2)(x+2)\frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)}

pentru orice număr real xx, x≠−2x \neq -2 și x≠2x \neq 2.

(1p)


b) Observăm că numitorul celei de-a doua fracții este pătratul unui binom:

x2+4x+4=(x+2)2x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2
  • Înlocuim paranteza calculată la punctul a) în expresia E(x)E(x):
E(x)=x2+4(x−2)(x+2):x2+4(x+2)2=x2+4(x−2)(x+2)⋅(x+2)2x2+4E(x) = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)} : \frac{x^2 + 4}{(x + 2)^2} = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)} \cdot \frac{(x + 2)^2}{x^2 + 4}
  • Simplificăm prin x2+4x^2 + 4 și prin x+2x + 2:
E(x)=x+2x−2,pentru orice x∈R∖{−2,2}E(x) = \frac{x + 2}{x - 2}, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, 2\}

(1p)

  • Calculăm numărul N=E(n)−1N = E(n) - 1 pentru n∈N∖{2}n \in \mathbb{N} \setminus \{2\}:
N=n+2n−2−1=n+2−(n−2)n−2=4n−2N = \frac{n + 2}{n - 2} - 1 = \frac{n + 2 - (n - 2)}{n - 2} = \frac{4}{n - 2}

(1p)

  • Cerința este ca N∈NN \in \mathbb{N}. Deoarece 4>04 > 0, trebuie ca n−2>0n - 2 > 0 și n−2n - 2 să fie divizor natural al lui 44:
n−2∈D4={1,2,4}n - 2 \in \mathcal{D}_4 = \{1, 2, 4\}
  • Rezolvăm pentru fiecare caz:
    • n−2=1  ⟹  n=3n - 2 = 1 \implies n = 3
    • n−2=2  ⟹  n=4n - 2 = 2 \implies n = 4
    • n−2=4  ⟹  n=6n - 2 = 4 \implies n = 6
  • Toate cele trei soluții n∈{3,4,6}n \in \{3, 4, 6\} sunt numere naturale diferite de 22.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2.

Sistemul de axe de coordonate xOy

(2p) a) Arată că 2⋅f(1)=f(4)2 \cdot f(1) = f(4).

(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Determină distanța de la punctul M(4,0)M(4, 0) la dreapta ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm valorile funcției în punctele x=1x = 1 și x=4x = 4:

f(1)=1+2=3  ⟹  2⋅f(1)=2⋅3=6f(1) = 1 + 2 = 3 \implies 2 \cdot f(1) = 2 \cdot 3 = 6

(1p)

f(4)=4+2=6f(4) = 4 + 2 = 6
  • Deoarece ambele rezultate sunt egale cu 66, rezultă:
2⋅f(1)=f(4)2 \cdot f(1) = f(4)

(1p)


b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:

  • Cu axa OxOx (y=0y = 0): f(x)=0  ⟹  x+2=0  ⟹  x=−2f(x) = 0 \implies x + 2 = 0 \implies x = -2, deci A(−2,0)A(-2, 0).
  • Cu axa OyOy (x=0x = 0): y=f(0)=0+2=2y = f(0) = 0 + 2 = 2, deci B(0,2)B(0, 2).

(1p)

Reprezentarea geometrică a graficului funcției f și distanța de la M la dreapta AB

  • Punctele A(−2,0)A(-2, 0) și B(0,2)B(0, 2) formează cu originea O(0,0)O(0, 0) triunghiul dreptunghic △AOB\triangle AOB, cu OA=∣−2∣=2OA = |-2| = 2 și OB=2OB = 2.
  • Conform teoremei lui Pitagora în △AOB\triangle AOB:
AB=OA2+OB2=22+22=8=22AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 2^2} = \sqrt{8} = 2\sqrt{2}

(1p)

  • Punctul M(4,0)M(4, 0) aparține axei OxOx. Lungimea segmentului MAMA este:
MA=xM−xA=4−(−2)=6MA = x_M - x_A = 4 - (-2) = 6
  • Fie NN piciorul perpendicularei duse din MM pe dreapta ABAB, MN⊥ABMN \perp AB, cu N∈ABN \in AB. Distanța căutată este d(M,AB)=MNd(M, AB) = MN.
  • Calculăm aria triunghiului △MAB\triangle MAB în două moduri:
    • Luând baza MAMA pe axa OxOx, înălțimea corespunzătoare este ordonata punctului BB, adică OB=2OB = 2:
A△MAB=MA⋅OB2=6⋅22=6\mathcal{A}_{\triangle MAB} = \frac{MA \cdot OB}{2} = \frac{6 \cdot 2}{2} = 6
  • Luând baza ABAB, înălțimea corespunzătoare este MNMN:
A△MAB=AB⋅MN2=22⋅MN2=MN2\mathcal{A}_{\triangle MAB} = \frac{AB \cdot MN}{2} = \frac{2\sqrt{2} \cdot MN}{2} = MN\sqrt{2}
  • Egalăm cele două expresii ale ariei:
MN2=6  ⟹  MN=62=622=32MN\sqrt{2} = 6 \implies MN = \frac{6}{\sqrt{2}} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}
  • Prin urmare, distanța de la punctul M(4,0)M(4, 0) la dreapta ABAB este 323\sqrt{2}.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD. Punctul MM aparține laturii CDCD, iar paralela prin MM la dreapta ADAD intersectează latura ABAB în punctul NN. Bisectoarea unghiului ANMANM intersectează latura ADAD în punctul PP, iar bisectoarea unghiului MNBMNB intersectează latura BCBC în punctul QQ.

Pătratul ABCD cu M, N, P, Q

(2p) a) Arată că măsura unghiului PNQPNQ este egală cu 90∘90^\circ.

(3p) b) Demonstrează că punctele PP, OO și QQ sunt coliniare, unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Deoarece ABCDABCD este pătrat, avem AD⊥ABAD \perp AB. Dreapta MN∥ADMN \parallel AD, deci MN⊥ABMN \perp AB, ceea ce implică:

∢ANM=90∘și∢MNB=90∘\sphericalangle ANM = 90^\circ \quad \text{și} \quad \sphericalangle MNB = 90^\circ
  • Semidreapta NPNP este bisectoarea unghiului ∢ANM\sphericalangle ANM, deci:
∢PNM=∢ANM2=90∘2=45∘\sphericalangle PNM = \frac{\sphericalangle ANM}{2} = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

(1p)

  • Semidreapta NQNQ este bisectoarea unghiului ∢MNB\sphericalangle MNB, deci:
∢MNQ=∢MNB2=90∘2=45∘\sphericalangle MNQ = \frac{\sphericalangle MNB}{2} = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ
  • Măsura unghiului ∢PNQ\sphericalangle PNQ este suma măsurilor celor două unghiuri adiacente:
∢PNQ=∢PNM+∢MNQ=45∘+45∘=90∘\sphericalangle PNQ = \sphericalangle PNM + \sphericalangle MNQ = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ

(1p)


b) În triunghiul dreptunghic △PAN\triangle PAN (∢PAN=90∘\sphericalangle PAN = 90^\circ), avem ∢ANP=45∘\sphericalangle ANP = 45^\circ, deci triunghiul este dreptunghic isoscel cu:

AP=ANAP = AN
  • În triunghiul dreptunghic △NBQ\triangle NBQ (∢NBQ=90∘\sphericalangle NBQ = 90^\circ), avem ∢BNQ=45∘\sphericalangle BNQ = 45^\circ, deci triunghiul este dreptunghic isoscel cu:
BQ=NBBQ = NB
  • Deoarece ABCDABCD este pătrat, laturile sunt egale: AD=ABAD = AB. Exprimăm lungimile segmentelor DPDP și BQBQ:
DP=AD−AP=AB−AN=NB=BQ  ⟹  DP=BQDP = AD - AP = AB - AN = NB = BQ \implies DP = BQ

(1p)

Coliniaritatea punctelor P, O, Q și paralelogramul DPBQ

  • Punctele P∈ADP \in AD și Q∈BCQ \in BC, iar laturile opuse ale pătratului sunt paralele: AD∥BC  ⟹  DP∥BQAD \parallel BC \implies DP \parallel BQ.
  • Patrulaterul DPBQDPBQ are două laturi opuse paralele și congruente (DP∥BQDP \parallel BQ și DP=BQDP = BQ), deci este paralelogram.

(1p)

  • Punctul OO este intersecția diagonalelor pătratului ABCDABCD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}), deci OO este mijlocul diagonalei BDBD.
  • Într-un paralelogram, diagonalele se înjumătățesc reciproc. Diagonalele paralelogramului DPBQDPBQ sunt BDBD și PQPQ.
  • Deoarece OO este mijlocul diagonalei BDBD, rezultă că OO este și mijlocul diagonalei PQPQ.
  • Prin urmare, punctele PP, OO și QQ sunt coliniare.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, AD=2 cmAD = 2\text{ cm}, măsura unghiului BADBAD egală cu 90∘90^\circ și măsura unghiului ABCABC egală cu 30∘30^\circ. În exteriorul trapezului se construiesc pătratele ABEFABEF și BCHGBCHG.

Trapezul ABCD cu pătratele ABEF și BCHG

(2p) a) Arată că BC=4 cmBC = 4\text{ cm}.

(3p) b) Demonstrează că patrulaterul AEGCAEGC este trapez isoscel.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Construim înălțimea trapezului din vârful CC pe latura ABAB, fie CM⊥ABCM \perp AB, cu M∈ABM \in AB.

  • Deoarece AD⊥ABAD \perp AB și AB∥CDAB \parallel CD, patrulaterul ADCMADCM este dreptunghi, de unde:
CM=AD=2 cmCM = AD = 2\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △BMC\triangle BMC (∢BMC=90∘\sphericalangle BMC = 90^\circ), măsura unghiului ∢MBC=30∘\sphericalangle MBC = 30^\circ.
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
sin⁡30∘=CMBC  ⟹  12=2BC  ⟹  BC=2⋅2=4 cm\sin 30^\circ = \frac{CM}{BC} \implies \frac{1}{2} = \frac{2}{BC} \implies BC = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm}

(1p)


b) În triunghiul △ABC\triangle ABC, avem AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și BC=4 cmBC = 4\text{ cm}, deci triunghiul este isoscel cu vârful în BB.

  • Măsura unghiului din vârf este ∢ABC=30∘\sphericalangle ABC = 30^\circ, deci măsurile unghiurilor de la bază sunt:
∢CAB=∢BCA=180∘−30∘2=75∘\sphericalangle CAB = \sphericalangle BCA = \frac{180^\circ - 30^\circ}{2} = 75^\circ

(1p)

Demonstrarea faptului că AEGC este trapez isoscel

  • Pătratul ABEFABEF are latura AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, deci diagonala AEAE face cu latura ABAB un unghi de 45∘45^\circ: ∢BAE=45∘\sphericalangle BAE = 45^\circ.
  • Calculăm măsura unghiului ∢CAE\sphericalangle CAE:
∢CAE=∢CAB+∢BAE=75∘+45∘=120∘\sphericalangle CAE = \sphericalangle CAB + \sphericalangle BAE = 75^\circ + 45^\circ = 120^\circ
  • În jurul punctului BB, avem unghiurile ∢ABC=30∘\sphericalangle ABC = 30^\circ, ∢ABE=90∘\sphericalangle ABE = 90^\circ (din pătratul ABEFABEF) și ∢CBG=90∘\sphericalangle CBG = 90^\circ (din pătratul BCHGBCHG). Măsura unghiului ∢EBG\sphericalangle EBG este:
∢EBG=360∘−(90∘+90∘+30∘)=360∘−210∘=150∘\sphericalangle EBG = 360^\circ - (90^\circ + 90^\circ + 30^\circ) = 360^\circ - 210^\circ = 150^\circ
  • Laturile pătratelor sunt egale: BE=AB=4 cmBE = AB = 4\text{ cm} și BG=BC=4 cmBG = BC = 4\text{ cm}, deci triunghiul △EBG\triangle EBG este isoscel cu BE=BG=4 cmBE = BG = 4\text{ cm}. Măsura unghiului ∢BEG\sphericalangle BEG este:
∢BEG=180∘−150∘2=15∘\sphericalangle BEG = \frac{180^\circ - 150^\circ}{2} = 15^\circ
  • În pătratul ABEFABEF, diagonala AEAE formează unghiul ∢BEA=45∘\sphericalangle BEA = 45^\circ. Măsura unghiului ∢AEG\sphericalangle AEG este:
∢AEG=∢BEA+∢BEG=45∘+15∘=60∘\sphericalangle AEG = \sphericalangle BEA + \sphericalangle BEG = 45^\circ + 15^\circ = 60^\circ
  • Suma măsurilor unghiurilor ∢CAE\sphericalangle CAE și ∢AEG\sphericalangle AEG este:
∢CAE+∢AEG=120∘+60∘=180∘\sphericalangle CAE + \sphericalangle AEG = 120^\circ + 60^\circ = 180^\circ
  • Deoarece aceste două unghiuri sunt unghiuri interne de aceeași parte a secantei AEAE și suma măsurilor lor este de 180∘180^\circ, rezultă că dreptele sunt paralele:
AC∥EGAC \parallel EG

(1p)

  • Segmentele AEAE și CGCG sunt diagonale în pătratele ABEFABEF, respectiv BCHGBCHG. Deoarece ambele pătrate au latura de lungime 4 cm4\text{ cm}:
AE=42 cmșiCG=42 cm  ⟹  AE=CGAE = 4\sqrt{2}\text{ cm} \quad \text{și} \quad CG = 4\sqrt{2}\text{ cm} \implies AE = CG
  • Deoarece AC∥EGAC \parallel EG și AE=CGAE = CG (laturile neparalele sunt congruente, iar AEAE nu este paralel cu CGCG), patrulaterul AEGCAEGC este trapez isoscel.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și OO punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Cubul ABCDA'B'C'D' cu O și M

(2p) a) Calculează volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'.

(3p) b) Determină distanța de la punctul OO la planul (CMD)(CMD), unde punctul MM este mijlocul segmentului A′B′A'B'.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Muchia cubului are lungimea l=AB=8 cml = AB = 8\text{ cm}.

  • Volumul cubului este dat de formula:
V=l3=AB3\mathcal{V} = l^3 = AB^3

(1p)

  • Calculăm numeric:
V=83=512 cm3\mathcal{V} = 8^3 = 512\text{ cm}^3

(1p)


b) Fie PP mijlocul muchiei DCDC. Punctul OO este centrul bazei ABCDABCD (intersecția diagonalelor ACAC și BDBD), deci segmentul OPOP unește centrul pătratului cu mijlocul laturii DCDC.

  • Rezultă că OP⊥DCOP \perp DC și:
OP=AB2=82=4 cmOP = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Segmentul A′B′A'B' este paralel cu DCDC (A′B′∥AB∥DCA'B' \parallel AB \parallel DC). Punctul MM este mijlocul segmentului A′B′A'B', iar PP este mijlocul lui DCDC.
  • În dreptunghiul diagonal CDA′B′CDA'B', segmentul MPMP este perpendicular pe laturile opuse: DC⊥MPDC \perp MP.
  • Avem:
    • DC⊥MPDC \perp MP
    • DC⊥OPDC \perp OP
    • MP∩OP={P}MP \cap OP = \{P\}, cu MP,OP⊂(MOP)MP, OP \subset (MOP)
  • Rezultă că dreapta DCDC este perpendiculară pe întreg planul (MOP)(MOP):
DC⊥(MOP)DC \perp (MOP)

(1p)

Distanța de la O la planul CMD în cubul ABCDA'B'C'D'

  • În planul (MOP)(MOP), construim perpendiculara din OO pe dreapta MPMP, fie ON⊥MPON \perp MP, cu N∈MPN \in MP.
  • Deoarece DC⊥(MOP)DC \perp (MOP) și ON⊂(MOP)ON \subset (MOP), deducem ON⊥DCON \perp DC.
  • Așadar:
    • ON⊥MPON \perp MP
    • ON⊥DCON \perp DC
    • MP∩DC={P}MP \cap DC = \{P\}, cu MP,DC⊂(CMD)MP, DC \subset (CMD)
  • Deducem că dreapta ONON este perpendiculară pe planul (CMD)(CMD):
ON⊥(CMD)  ⟹  d(O,(CMD))=ONON \perp (CMD) \implies d(O, (CMD)) = ON

(1p)

  • Calculăm lungimea segmentului ONON folosind aria triunghiului △MOP\triangle MOP:
    • Fie P0P_0 mijlocul muchiei ABAB. Deoarece MM este mijlocul lui A′B′A'B', avem MP0⊥(ABCD)M P_0 \perp (ABCD), deci MP0M P_0 este înălțimea din MM pe dreapta OPOP (cu P0,O,PP_0, O, P coliniare), d(M,OP)=MP0=8 cmd(M, OP) = M P_0 = 8\text{ cm}.
    • În triunghiul dreptunghic △MP0P\triangle M P_0 P, cu catetele MP0=8 cmM P_0 = 8\text{ cm} și P0P=8 cmP_0 P = 8\text{ cm}:
MP=MP02+P0P2=82+82=82 cmMP = \sqrt{M P_0^2 + P_0 P^2} = \sqrt{8^2 + 8^2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}
  • Exprimăm aria triunghiului △MOP\triangle MOP în două moduri:
A△MOP=OP⋅d(M,OP)2=4⋅82=16 cm2\mathcal{A}_{\triangle MOP} = \frac{OP \cdot d(M, OP)}{2} = \frac{4 \cdot 8}{2} = 16\text{ cm}^2 A△MOP=MP⋅ON2=82⋅ON2=42⋅ON\mathcal{A}_{\triangle MOP} = \frac{MP \cdot ON}{2} = \frac{8\sqrt{2} \cdot ON}{2} = 4\sqrt{2} \cdot ON
  • Egalăm cele două expresii:
42⋅ON=16  ⟹  ON=1642=42=22 cm4\sqrt{2} \cdot ON = 16 \implies ON = \frac{16}{4\sqrt{2}} = \frac{4}{\sqrt{2}} = 2\sqrt{2}\text{ cm}
  • Prin urmare, distanța de la punctul OO la planul (CMD)(CMD) este egală cu 22 cm2\sqrt{2}\text{ cm}.

(1p)