BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Model Oficial

Evaluare Națională 2024 — Model Oficial

Evaluare Națională 2024 — Model Oficial


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 3+2⋅53 + 2 \cdot 5 este egal cu: (5p)

a) 2525
b) 1313
c) 1010
d) 11

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor: operația de înmulțire are prioritate în fața operației de adunare:

2⋅5=102 \cdot 5 = 10

Efectuăm adunarea:

3+10=133 + 10 = 13

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


2. Dacă x2=34\frac{x}{2} = \frac{3}{4}, atunci 4⋅x4 \cdot x este egal cu: (5p)

a) 32\frac{3}{2}
b) 83\frac{8}{3}
c) 66
d) 1212

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):

4⋅x=2⋅34 \cdot x = 2 \cdot 3

Efectuăm calculul din membrul drept:

4⋅x=64 \cdot x = 6

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


3. Soluția ecuației 2−x=22 - x = 2 este numărul: (5p)

a) −4-4
b) 00
c) 22
d) 44

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvăm ecuația liniară prin izolarea termenului necunoscut xx:

2−x=22 - x = 2

Scădem 22 din ambii membri ai ecuației:

−x=2−2  ⟹  −x=0  ⟹  x=0-x = 2 - 2 \implies -x = 0 \implies x = 0

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. Cel mai mic element al mulțimii A={19,199,1999,19999}A = \left\{ \frac{1}{9}, \frac{1}{99}, \frac{1}{999}, \frac{1}{9999} \right\} este: (5p)

a) 19\frac{1}{9}
b) 199\frac{1}{99}
c) 1999\frac{1}{999}
d) 19999\frac{1}{9999}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Toate fracțiile din mulțimea AA sunt subunitare, strict pozitive și au același numărător (11).

Dintre două sau mai multe fracții pozitive cu același numărător, cea mai mică este fracția care are numitorul cel mai mare:

9<99<999<9999  ⟹  19999<1999<199<199 < 99 < 999 < 9999 \implies \frac{1}{9999} < \frac{1}{999} < \frac{1}{99} < \frac{1}{9}

Așadar, cel mai mic element al mulțimii AA este 19999\frac{1}{9999}.

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


5. Patru elevi, Andra, Marius, Ioana și David, au calculat produsul numerelor a=5a = \sqrt{5} și b=20b = \sqrt{20}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AndraMariusIoanaDavid
101055252\sqrt{5}10\sqrt{10}

Rezultatul corect a fost obținut de către: (5p)

a) Andra
b) Marius
c) Ioana
d) David

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm produsul numerelor reale aa și bb:

a⋅b=5⋅20=5⋅20=100=10a \cdot b = \sqrt{5} \cdot \sqrt{20} = \sqrt{5 \cdot 20} = \sqrt{100} = 10

Comparând cu valorile din tabel, observăm că Andra a obținut rezultatul 1010.

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


6. Alina afirmă că: „În intervalul de numere reale [−3,2][-3, 2] sunt 77 numere întregi.” Afirmația Alinei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Identificăm mulțimea numerelor întregi Z\mathbb{Z} cuprinse în intervalul închis [−3,2][-3, 2]:

[−3,2]∩Z={−3,−2,−1,0,1,2}[-3, 2] \cap \mathbb{Z} = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2\}

Numărăm aceste elemente:

card([−3,2]∩Z)=2−(−3)+1=6 numere ıˆntregi\text{card}([-3, 2] \cap \mathbb{Z}) = 2 - (-3) + 1 = 6 \text{ numere întregi}

Deoarece în interval sunt 66 numere întregi, nu 77, afirmația Alinei este falsă.

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,CA, B, C și DD, în această ordine, astfel încât AB=BC=CDAB = BC = CD, iar lungimea segmentului CDCD este egală cu 10 cm10\text{ cm}.

Puncte coliniare A, B, C, D

Lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

a) 30 cm30\text{ cm}
b) 20 cm20\text{ cm}
c) 15 cm15\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece punctele A,B,C,DA, B, C, D sunt situate în această ordine pe o dreaptă, segmentul ADAD este suma celor trei segmente consecutive:

AD=AB+BC+CDAD = AB + BC + CD

Ipoteza precizează că AB=BC=CD=10 cmAB = BC = CD = 10\text{ cm}, așadar:

AD=10 cm+10 cm+10 cm=30 cmAD = 10\text{ cm} + 10\text{ cm} + 10\text{ cm} = 30\text{ cm}

Răspunsul corect este a). (5 puncte)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile opuse la vârf AOBAOB și CODCOD, cu punctele A,OA, O și DD coliniare. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu 50∘50^\circ și OMOM este bisectoarea unghiului AOBAOB.

Unghiuri opuse la vârf AOB și COD

Măsura unghiului DOMDOM este egală cu: (5p)

a) 25∘25^\circ
b) 50∘50^\circ
c) 130∘130^\circ
d) 155∘155^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Semidreapta [OM[OM este bisectoarea unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB, deci împarte unghiul în două unghiuri de măsuri egale:

∢AOM=∢AOB2=50∘2=25∘\sphericalangle AOM = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{50^\circ}{2} = 25^\circ

Punctele A,O,DA, O, D sunt coliniare în această ordine, prin urmare unghiul ∢AOD\sphericalangle AOD este un unghi alungit:

∢AOD=180∘\sphericalangle AOD = 180^\circ

Unghiurile ∢AOM\sphericalangle AOM și ∢DOM\sphericalangle DOM sunt adiacente suplementare:

∢DOM=180∘−∢AOM=180∘−25∘=155∘\sphericalangle DOM = 180^\circ - \sphericalangle AOM = 180^\circ - 25^\circ = 155^\circ

Răspunsul corect este d). (5 puncte)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC și ∢BAC=50∘\sphericalangle BAC = 50^\circ. Punctul DD aparține segmentului ACAC, astfel încât BD=BCBD = BC.

Triunghi isoscel ABC

Măsura unghiului BDCBDC este egală cu: (5p)

a) 50∘50^\circ
b) 65∘65^\circ
c) 115∘115^\circ
d) 130∘130^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul isoscel △ABC\triangle ABC cu AB=ACAB = AC, unghiurile de la baza BCBC sunt congruente:

∢ABC=∢ACB=180∘−∢BAC2=180∘−50∘2=130∘2=65∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle ACB = \frac{180^\circ - \sphericalangle BAC}{2} = \frac{180^\circ - 50^\circ}{2} = \frac{130^\circ}{2} = 65^\circ

Punctul DD aparține segmentului ACAC, deci unghiul ∢BCD\sphericalangle BCD coincide cu unghiul ∢BCA\sphericalangle BCA:

∢BCD=65∘\sphericalangle BCD = 65^\circ

În triunghiul △BDC\triangle BDC, avem BD=BCBD = BC, deci triunghiul este isoscel cu baza CDCD. Unghiurile de la bază sunt congruente:

∢BDC=∢BCD=65∘\sphericalangle BDC = \sphericalangle BCD = 65^\circ

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm} și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}.

Paralelogramul ABCD

Perimetrul paralelogramului ABCDABCD este egal cu: (5p)

a) 16 cm16\text{ cm}
b) 24 cm24\text{ cm}
c) 32 cm32\text{ cm}
d) 40 cm40\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele și congruente două câte două:

CD=AB=10 cmșiAD=BC=6 cmCD = AB = 10\text{ cm} \quad \text{și} \quad AD = BC = 6\text{ cm}

Perimetrul paralelogramului este dat de suma lungimilor tuturor celor patru laturi:

PABCD=2(AB+BC)=2(10 cm+6 cm)=2⋅16 cm=32 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 2(AB + BC) = 2(10\text{ cm} + 6\text{ cm}) = 2 \cdot 16\text{ cm} = 32\text{ cm}

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO. Punctele AA și BB aparțin cercului, astfel încât măsura unghiului AOBAOB este de 60∘60^\circ și AB=10 cmAB = 10\text{ cm}.

Cerc de centru O

Lungimea cercului este egală cu: (5p)

a) 10π cm10\pi\text{ cm}
b) 20π cm20\pi\text{ cm}
c) 100π cm100\pi\text{ cm}
d) 200π cm200\pi\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentele [OA][OA] și [OB][OB] sunt raze ale cercului, deci OA=OB=ROA = OB = R.

Triunghiul △OAB\triangle OAB este isoscel cu unghiul la vârf ∢AOB=60∘\sphericalangle AOB = 60^\circ. Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ este echilateral, prin urmare:

OA=OB=AB=10 cm  ⟹  R=10 cmOA = OB = AB = 10\text{ cm} \implies R = 10\text{ cm}

Lungimea cercului se calculează cu formula:

Lcerc=2πR=2π⋅10 cm=20π cm\mathcal{L}_{\text{cerc}} = 2\pi R = 2\pi \cdot 10\text{ cm} = 20\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este b). (5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu secțiunea axială triunghiul dreptunghic VABVAB. Înălțimea conului are lungimea egală cu 22 cm2\sqrt{2}\text{ cm}.

Con circular drept

Aria bazei conului este egală cu: (5p)

a) 8 cm28\text{ cm}^2
b) 16 cm216\text{ cm}^2
c) 8π cm28\pi\text{ cm}^2
d) 16π cm216\pi\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Secțiunea axială a conului circular drept este triunghiul isoscel VABVAB, cu generatoarele VA=VB=GVA = VB = G și diametrul bazei AB=2RAB = 2R. Înălțimea conului este VO⊥ABVO \perp AB, unde OO este centrul bazei (OO fiind mijlocul lui ABAB), deci VO=22 cmVO = 2\sqrt{2}\text{ cm}.

Conform enunțului, secțiunea axială este triunghi dreptunghic în VV, adică ∢AVB=90∘\sphericalangle AVB = 90^\circ. Deoarece este dreptunghic isoscel, înălțimea VOVO dusă din vârful unghiului drept pe ipotenuză este și mediană:

VO=AB2=RVO = \frac{AB}{2} = R

Rezultă că raza bazei este:

R=VO=22 cmR = VO = 2\sqrt{2}\text{ cm}

Aria bazei conului (aria discului de rază RR) este:

Abaza˘=πR2=π(22 cm)2=π⋅8 cm2=8π cm2\mathcal{A}_{\text{bază}} = \pi R^2 = \pi (2\sqrt{2}\text{ cm})^2 = \pi \cdot 8\text{ cm}^2 = 8\pi\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c). (5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Mihai a cheltuit o sumă de bani în patru zile. În prima zi a cheltuit 20%20\% din întreaga sumă, în a doua zi 30%30\% din suma rămasă, în a treia zi cu 2020 de lei mai mult decât a doua zi, iar în a patra zi a cheltuit ultimii 4444 de lei.

(2p) a) Verifică dacă Mihai a cheltuit în a doua zi un sfert din întreaga sumă de bani. Justifică răspunsul dat.

(3p) b) Determină suma de bani cheltuită de Mihai, în total, în cele patru zile.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Notăm cu xx întreaga sumă de bani deținută inițial de Mihai (în lei).

  • În prima zi, Mihai cheltuiește 20%20\% din întreaga sumă:
S1=20100x=15xS_1 = \frac{20}{100} x = \frac{1}{5} x
  • Suma rămasă după prima zi este:
R1=x−20100x=80100x=45xR_1 = x - \frac{20}{100} x = \frac{80}{100} x = \frac{4}{5} x
  • În a doua zi, Mihai cheltuiește 30%30\% din această sumă rămasă:
S2=30100⋅R1=30100⋅80100x=240010000x=24100x=625xS_2 = \frac{30}{100} \cdot R_1 = \frac{30}{100} \cdot \frac{80}{100} x = \frac{2400}{10000} x = \frac{24}{100} x = \frac{6}{25} x

(1 punct)

Un sfert din întreaga sumă reprezintă:

14x=25100x\frac{1}{4} x = \frac{25}{100} x

Comparăm suma cheltuită în a doua zi cu un sfert din întreaga sumă:

24100x<25100x=14x\frac{24}{100} x < \frac{25}{100} x = \frac{1}{4} x

Deoarece 24100x≠14x\frac{24}{100} x \neq \frac{1}{4} x, rezultă că Mihai nu a cheltuit în a doua zi un sfert din întreaga sumă de bani.

(1 punct)


b) Exprimăm sumele cheltuite în fiecare dintre cele patru zile în funcție de xx:

  • Ziua 1: S1=20100x=525xS_1 = \frac{20}{100} x = \frac{5}{25} x
  • Ziua 2: S2=24100x=625xS_2 = \frac{24}{100} x = \frac{6}{25} x
  • Ziua 3: cheltuiește cu 2020 de lei mai mult decât în a doua zi:
S3=S2+20=625x+20S_3 = S_2 + 20 = \frac{6}{25} x + 20
  • Ziua 4: cheltuiește ultimii 4444 de lei:
S4=44 leiS_4 = 44\text{ lei}

Suma cheltuită în cele patru zile este egală cu întreaga sumă xx:

S1+S2+S3+S4=xS_1 + S_2 + S_3 + S_4 = x 525x+625x+(625x+20)+44=x\frac{5}{25} x + \frac{6}{25} x + \left(\frac{6}{25} x + 20\right) + 44 = x

(1 punct)

Adunăm termenii asemănători:

5+6+625x+64=x  ⟹  1725x+64=x\frac{5 + 6 + 6}{25} x + 64 = x \implies \frac{17}{25} x + 64 = x

Trecem termenul cu xx în membrul drept:

x−1725x=64  ⟹  825x=64x - \frac{17}{25} x = 64 \implies \frac{8}{25} x = 64

(1 punct)

Calculăm valoarea lui xx:

x=64⋅258=8⋅25=200 leix = \frac{64 \cdot 25}{8} = 8 \cdot 25 = 200\text{ lei}

Mihai a cheltuit în total 200200 de lei în cele patru zile.

(1 punct)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(x9+3x−2x+3+3x2+3x):(x3+3x−2)E(x) = \left( \frac{x}{9 + 3x} - \frac{2}{x + 3} + \frac{3}{x^2 + 3x} \right) : \left( \frac{x}{3} + \frac{3}{x} - 2 \right)

unde xx este un număr real, x≠−3x \neq -3, x≠0x \neq 0 și x≠3x \neq 3.

(2p) a) Arată că:

x9+3x−2x+3+3x2+3x=(x−3)23x(x+3)\frac{x}{9 + 3x} - \frac{2}{x + 3} + \frac{3}{x^2 + 3x} = \frac{(x - 3)^2}{3x(x + 3)}

pentru orice număr real xx, x≠−3x \neq -3 și x≠0x \neq 0.

(3p) b) Determină numărul natural nn pentru care 5⋅E(n)5 \cdot E(n) este număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Descompunem numitorii în factori ireductibili:

9+3x=3(x+3)9 + 3x = 3(x + 3) x2+3x=x(x+3)x^2 + 3x = x(x + 3)

Numitorul comun al celor trei fracții este 3x(x+3)3x(x + 3). Aducem fracțiile la același numitor:

x9+3x−2x+3+3x2+3x=x3(x+3)−2x+3+3x(x+3)\frac{x}{9 + 3x} - \frac{2}{x + 3} + \frac{3}{x^2 + 3x} = \frac{x}{3(x + 3)} - \frac{2}{x + 3} + \frac{3}{x(x + 3)}

Amplificăm prima fracție cu xx, a doua cu 3x3x și a treia cu 33:

=x⋅x−2⋅3x+3⋅33x(x+3)= \frac{x \cdot x - 2 \cdot 3x + 3 \cdot 3}{3x(x + 3)}

(1 punct)

Efectuăm calculele de la numărător:

=x2−6x+93x(x+3)= \frac{x^2 - 6x + 9}{3x(x + 3)}

Recunoaștem formula binomului la pătrat a2−2ab+b2=(a−b)2a^2 - 2ab + b^2 = (a - b)^2:

=(x−3)23x(x+3)= \frac{(x - 3)^2}{3x(x + 3)}

egalitate adevărată pentru orice număr real x∈R∖{−3,0}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 0\}.

(1 punct)


b) Prelucrăm a doua paranteză a expresiei E(x)E(x), aducând la numitorul comun 3x3x:

x3+3x−2=x2+9−6x3x=x2−6x+93x=(x−3)23x\frac{x}{3} + \frac{3}{x} - 2 = \frac{x^2 + 9 - 6x}{3x} = \frac{x^2 - 6x + 9}{3x} = \frac{(x - 3)^2}{3x}

(1 punct)

Efectuăm împărțirea din expresia E(x)E(x) înmulțind cu inversa celei de-a doua fracții:

E(x)=(x−3)23x(x+3):(x−3)23x=(x−3)23x(x+3)⋅3x(x−3)2E(x) = \frac{(x - 3)^2}{3x(x + 3)} : \frac{(x - 3)^2}{3x} = \frac{(x - 3)^2}{3x(x + 3)} \cdot \frac{3x}{(x - 3)^2}

Simplificăm prin factorii comuni (x−3)2(x - 3)^2 și 3x3x:

E(x)=1x+3E(x) = \frac{1}{x + 3}

pentru orice x∈R∖{−3,0,3}x \in \mathbb{R} \setminus \{-3, 0, 3\}.

(1 punct)

Calculăm expresia 5⋅E(n)5 \cdot E(n) pentru un număr natural nn:

5⋅E(n)=5⋅1n+3=5n+35 \cdot E(n) = 5 \cdot \frac{1}{n + 3} = \frac{5}{n + 3}

Pentru ca fracția 5n+3\frac{5}{n + 3} să fie număr natural, numitorul n+3n + 3 trebuie să fie un divizor natural al lui 55:

n+3∈D5={1,5}n + 3 \in \mathcal{D}_5 = \{1, 5\}

Avem două cazuri:

  1. n+3=1  ⟹  n=1−3=−2∉Nn + 3 = 1 \implies n = 1 - 3 = -2 \notin \mathbb{N};
  2. n+3=5  ⟹  n=5−3=2∈Nn + 3 = 5 \implies n = 5 - 3 = 2 \in \mathbb{N}.

Numărul n=2n = 2 aparține domeniului de definiție (2≠−32 \neq -3, 2≠02 \neq 0, 2≠32 \neq 3).

Așadar, singurul număr natural căutat este n=2n = 2.

(1 punct)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2.

Graficul funcției f

(2p) a) Arată că f(−2)⋅2023=0f(-2) \cdot 2023 = 0.

(3p) b) Punctele AA și BB sunt punctele de intersecție a reprezentării geometrice a graficului funcției ff cu axele OxOx, respectiv OyOy, ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy, iar punctul MM este mijlocul segmentului ABAB. Arată că punctele N,ON, O și MM sunt coliniare, unde N(3,−3)N(3, -3).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculăm valoarea funcției în punctul x=−2x = -2:

f(−2)=−2+2=0f(-2) = -2 + 2 = 0

(1 punct)

Efectuăm produsul cerut:

f(−2)⋅2023=0⋅2023=0f(-2) \cdot 2023 = 0 \cdot 2023 = 0

(1 punct)


b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟹  x+2=0  ⟹  x=−2  ⟹  A(−2,0)f(x) = 0 \implies x + 2 = 0 \implies x = -2 \implies A(-2, 0)
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=0+2=2  ⟹  B(0,2)f(0) = 0 + 2 = 2 \implies B(0, 2)

(1 punct)

Reprezentare geometrică grafic și coliniaritate puncte

  • Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB:
xM=xA+xB2=−2+02=−1x_M = \frac{x_A + x_B}{2} = \frac{-2 + 0}{2} = -1 yM=yA+yB2=0+22=1y_M = \frac{y_A + y_B}{2} = \frac{0 + 2}{2} = 1

Deci M(−1,1)M(-1, 1). În triunghiul dreptunghic isoscel △AOB\triangle AOB (OA=OB=2OA = OB = 2), mediana OMOM este și bisectoare a unghiului ∢AOB\sphericalangle AOB, deci:

∢MOB=90∘2=45∘\sphericalangle MOB = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

(1 punct)

  • Fie PP proiecția punctului N(3,−3)N(3, -3) pe axa OxOx, deci P(3,0)P(3, 0). Triunghiul △OPN\triangle OPN este dreptunghic în PP, cu OP=3OP = 3 și PN=3PN = 3, prin urmare este dreptunghic isoscel, de unde:
∢PON=45∘\sphericalangle PON = 45^\circ

Măsura unghiului dintre semiaxele pozitive ale sistemului este ∢BOP=90∘\sphericalangle BOP = 90^\circ. Calculăm unghiul ∢MON\sphericalangle MON:

∢MON=∢MOB+∢BOP+∢PON=45∘+90∘+45∘=180∘\sphericalangle MON = \sphericalangle MOB + \sphericalangle BOP + \sphericalangle PON = 45^\circ + 90^\circ + 45^\circ = 180^\circ

Unghiul ∢MON\sphericalangle MON fiind de 180∘180^\circ, punctele N,ON, O și MM sunt coliniare.

(Alternativ, panta dreptei OMOM este mOM=1−0−1−0=−1m_{OM} = \frac{1 - 0}{-1 - 0} = -1, iar panta dreptei ONON este mON=−3−03−0=−1m_{ON} = \frac{-3 - 0}{3 - 0} = -1. Având aceeași pantă și punctul comun OO, dreptele coincid, deci N,O,MN, O, M sunt coliniare).

(1 punct)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și BC=9 cmBC = 9\text{ cm}. Punctul EE aparține segmentului ACAC, astfel încât AE=10 cmAE = 10\text{ cm}. Prin EE se duc dreptele QNQN și PMPM paralele cu dreptele ABAB, respectiv BCBC. Punctele M,N,PM, N, P și QQ aparțin segmentelor AB,BC,CDAB, BC, CD și respectiv ADAD.

Dreptunghiul ABCD cu paralele prin E

(2p) a) Arată că AC=15 cmAC = 15\text{ cm}.

(3p) b) Arată că aria patrulaterului AMEQAMEQ este de patru ori mai mare decât aria patrulaterului CNEPCNEP.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În dreptunghiul ABCDABCD, unghiul ∢ABC\sphericalangle ABC are măsura de 90∘90^\circ.

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC:

AC2=AB2+BC2=122+92=144+81=225AC^2 = AB^2 + BC^2 = 12^2 + 9^2 = 144 + 81 = 225

(1 punct)

Extragem rădăcina pătrată:

AC=225=15 cmAC = \sqrt{225} = 15\text{ cm}

(1 punct)


b) Deoarece QN∥AB∥CDQN \parallel AB \parallel CD și PM∥BC∥ADPM \parallel BC \parallel AD, iar unghiurile ∢QAM=∢PCN=90∘\sphericalangle QAM = \sphericalangle PCN = 90^\circ, patrulaterele AMEQAMEQ și CNEPCNEP au toate unghiurile drepte, deci sunt dreptunghiuri.

(1 punct)

Construcție rezolvare dreptunghi și arii patrulatere

Segmentul EE aparține diagonalei ACAC, cu AE=10 cmAE = 10\text{ cm} și AC=15 cmAC = 15\text{ cm}, deci:

EC=AC−AE=15−10=5 cmEC = AC - AE = 15 - 10 = 5\text{ cm}

Deoarece PC∥AMPC \parallel AM, dreapta ACAC intersectează paralelele AMAM și PCPC, deci triunghiurile △PEC\triangle PEC și △MEA\triangle MEA sunt asemenea:

△PEC∼△MEA  ⟹  PEME=PCAM=ECEA=510=12\triangle PEC \sim \triangle MEA \implies \frac{PE}{ME} = \frac{PC}{AM} = \frac{EC}{EA} = \frac{5}{10} = \frac{1}{2}

(1 punct)

Din raportul de asemănare obținem dimensiunile dreptunghiului AMEQAMEQ în funcție de dimensiunile lui CNEPCNEP:

ME=2⋅PEșiAM=2⋅PCME = 2 \cdot PE \quad \text{și} \quad AM = 2 \cdot PC

Calculăm aria dreptunghiului AMEQAMEQ:

AAMEQ=AM⋅ME=(2⋅PC)⋅(2⋅PE)=4⋅(PC⋅PE)\mathcal{A}_{AMEQ} = AM \cdot ME = (2 \cdot PC) \cdot (2 \cdot PE) = 4 \cdot (PC \cdot PE)

Aria dreptunghiului CNEPCNEP este:

ACNEP=PC⋅PE\mathcal{A}_{CNEP} = PC \cdot PE

Înlocuind, obținem:

AAMEQ=4⋅ACNEP\mathcal{A}_{AMEQ} = 4 \cdot \mathcal{A}_{CNEP}

Așadar, aria patrulaterului AMEQAMEQ este de patru ori mai mare decât aria patrulaterului CNEPCNEP.

(1 punct)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în BB, cu AB=22 cmAB = 2\sqrt{2}\text{ cm}, BC=26 cmBC = 2\sqrt{6}\text{ cm} și triunghiul dreptunghic isoscel AEBAEB cu AE=EBAE = EB. Punctele EE și CC sunt de aceeași parte a dreptei ABAB.

Triunghi dreptunghic ABC și triunghi AEB

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 22(3+3) cm2\sqrt{2}(3 + \sqrt{3})\text{ cm}.

(3p) b) Calculează distanța de la punctul EE la dreapta ACAC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC cu ∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ, aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza ACAC:

AC2=AB2+BC2=(22)2+(26)2=8+24=32AC^2 = AB^2 + BC^2 = (2\sqrt{2})^2 + (2\sqrt{6})^2 = 8 + 24 = 32 AC=32=42 cmAC = \sqrt{32} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Calculăm perimetrul triunghiului △ABC\triangle ABC:

PABC=AB+BC+AC=22+26+42=62+26 cm\mathcal{P}_{ABC} = AB + BC + AC = 2\sqrt{2} + 2\sqrt{6} + 4\sqrt{2} = 6\sqrt{2} + 2\sqrt{6}\text{ cm}

Dăm factor comun pe 222\sqrt{2}:

PABC=22(3+3) cm\mathcal{P}_{ABC} = 2\sqrt{2}(3 + \sqrt{3})\text{ cm}

(1 punct)


b) În triunghiul dreptunghic isoscel △AEB\triangle AEB (∢AEB=90∘\sphericalangle AEB = 90^\circ și AE=EBAE = EB), fie MM mijlocul ipotenuzei ABAB. Mediana EMEM este și înălțime, deci EM⊥ABEM \perp AB și:

EM=AB2=222=2 cmEM = \frac{AB}{2} = \frac{2\sqrt{2}}{2} = \sqrt{2}\text{ cm}

Deoarece △AEB\triangle AEB este dreptunghic isoscel, ∢EBA=45∘\sphericalangle EBA = 45^\circ. Cum ∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ, obținem:

∢EBC=∢ABC−∢EBA=90∘−45∘=45∘\sphericalangle EBC = \sphericalangle ABC - \sphericalangle EBA = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Așadar, semidreapta [BE[BE este bisectoarea unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC. Ducem EN⊥BCEN \perp BC cu N∈BCN \in BC. Fiind situat pe bisectoarea unghiului, punctul EE este egal depărtat de laturile unghiului:

EN=EM=2 cmEN = EM = \sqrt{2}\text{ cm}

(1 punct)

Construcție rezolvare distanță de la E la AC

Calculăm aria triunghiului △AEC\triangle AEC prin diferența ariilor:

A△AEC=A△ABC−A△AEB−A△BEC\mathcal{A}_{\triangle AEC} = \mathcal{A}_{\triangle ABC} - \mathcal{A}_{\triangle AEB} - \mathcal{A}_{\triangle BEC} A△ABC=AB⋅BC2=22⋅262=212=43 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot BC}{2} = \frac{2\sqrt{2} \cdot 2\sqrt{6}}{2} = 2\sqrt{12} = 4\sqrt{3}\text{ cm}^2 A△AEB=AB⋅EM2=22⋅22=2 cm2\mathcal{A}_{\triangle AEB} = \frac{AB \cdot EM}{2} = \frac{2\sqrt{2} \cdot \sqrt{2}}{2} = 2\text{ cm}^2 A△BEC=BC⋅EN2=26⋅22=12=23 cm2\mathcal{A}_{\triangle BEC} = \frac{BC \cdot EN}{2} = \frac{2\sqrt{6} \cdot \sqrt{2}}{2} = \sqrt{12} = 2\sqrt{3}\text{ cm}^2

Rezultă:

A△AEC=43−2−23=23−2=2(3−1) cm2\mathcal{A}_{\triangle AEC} = 4\sqrt{3} - 2 - 2\sqrt{3} = 2\sqrt{3} - 2 = 2(\sqrt{3} - 1)\text{ cm}^2

(1 punct)

Fie EP⊥ACEP \perp AC, cu P∈ACP \in AC. Lungimea segmentului EPEP reprezintă distanța de la EE la dreapta ACAC. Exprimăm aria triunghiului △AEC\triangle AEC în funcție de baza ACAC și înălțimea EPEP:

A△AEC=AC⋅EP2\mathcal{A}_{\triangle AEC} = \frac{AC \cdot EP}{2} 42⋅EP2=2(3−1)  ⟹  22⋅EP=2(3−1)\frac{4\sqrt{2} \cdot EP}{2} = 2(\sqrt{3} - 1) \implies 2\sqrt{2} \cdot EP = 2(\sqrt{3} - 1) EP=2(3−1)22=3−12=6−22 cmEP = \frac{2(\sqrt{3} - 1)}{2\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{3} - 1}{\sqrt{2}} = \frac{\sqrt{6} - \sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Distanța de la punctul EE la dreapta ACAC este egală cu 6−22 cm\frac{\sqrt{6} - \sqrt{2}}{2}\text{ cm}.

(1 punct)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=AA′=4 cmAB = AA' = 4\text{ cm} și BC=2 cmBC = 2\text{ cm}.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că aria totală a paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egală cu 64 cm264\text{ cm}^2.

(3p) b) Arată că dreapta NPNP este paralelă cu planul (ACD′)(ACD'), unde punctul NN este proiecția punctului C′C' pe dreapta B′D′B'D' și punctul PP este proiecția punctului C′C' pe dreapta CB′CB'.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aria totală a unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile L=AB=4 cmL = AB = 4\text{ cm}, l=BC=2 cml = BC = 2\text{ cm} și h=AA′=4 cmh = AA' = 4\text{ cm} este dată de formula:

At=2(AB⋅BC+BC⋅AA′+AB⋅AA′)\mathcal{A}_t = 2(AB \cdot BC + BC \cdot AA' + AB \cdot AA')

(1 punct)

Înlocuim valorile numerice date:

At=2(4⋅2+2⋅4+4⋅4)=2(8+8+16)=2⋅32=64 cm2\mathcal{A}_t = 2(4 \cdot 2 + 2 \cdot 4 + 4 \cdot 4) = 2(8 + 8 + 16) = 2 \cdot 32 = 64\text{ cm}^2

(1 punct)


b) Comparăm triunghiurile dreptunghice △B′C′D′\triangle B'C'D' și △B′C′C\triangle B'C'C:

  • În planul feței superioare A′B′C′D′A'B'C'D', unghiul ∢B′C′D′\sphericalangle B'C'D' este drept, iar catetele sunt C′B′=BC=2 cmC'B' = BC = 2\text{ cm} și C′D′=AB=4 cmC'D' = AB = 4\text{ cm};
  • În planul feței laterale BCC′B′BCC'B', unghiul ∢B′C′C\sphericalangle B'C'C este drept, iar catetele sunt C′B′=2 cmC'B' = 2\text{ cm} și C′C=AA′=4 cmC'C = AA' = 4\text{ cm}.

Triunghiurile au catetele respectiv congruente:

△B′C′D′≡△B′C′C  ⟹  B′D′=B′C=22+42=20=25 cm\triangle B'C'D' \equiv \triangle B'C'C \implies B'D' = B'C = \sqrt{2^2 + 4^2} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}\text{ cm}

(1 punct)

Construcție rezolvare paralelipiped și paralelism NP cu planul ACD'

  • În triunghiul dreptunghic △B′C′D′\triangle B'C'D', segmentul C′NC'N este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei B′D′B'D' (N∈B′D′N \in B'D'). Aplicăm teorema catetei pentru cateta B′C′B'C':
B′C′2=B′N⋅B′D′  ⟹  B′N=B′C′2B′D′B'C'^2 = B'N \cdot B'D' \implies B'N = \frac{B'C'^2}{B'D'}
  • În triunghiul dreptunghic △B′C′C\triangle B'C'C, segmentul C′PC'P este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei CB′CB' (P∈CB′P \in CB'). Aplicăm teorema catetei pentru cateta B′C′B'C':
B′C′2=B′P⋅B′C  ⟹  B′P=B′C′2B′CB'C'^2 = B'P \cdot B'C \implies B'P = \frac{B'C'^2}{B'C}

Deoarece B′D′=B′CB'D' = B'C, obținem B′N=B′PB'N = B'P, de unde:

B′NB′D′=B′PB′C\frac{B'N}{B'D'} = \frac{B'P}{B'C}

(1 punct)

În triunghiul △B′D′C\triangle B'D'C, raportul segmentelor este egal:

B′NB′D′=B′PB′C\frac{B'N}{B'D'} = \frac{B'P}{B'C}

Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă că dreptele sunt paralele:

NP∥D′CNP \parallel D'C

Punctele D′D' și CC aparțin planului (ACD′)(ACD'), prin urmare dreapta D′CD'C este inclusă în acest plan:

D′C⊂(ACD′)D'C \subset (ACD')

Deoarece NP∥D′CNP \parallel D'C și NP⊄(ACD′)NP \not\subset (ACD'), conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan, rezultă că:

NP∥(ACD′)NP \parallel (ACD')

(1 punct)