Respectăm ordinea efectuării operațiilor: operația de înmulțire are prioritate în fața operației de adunare:
2⋅5=10
Efectuăm adunarea:
3+10=13
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
2. Dacă 2x=43, atunci 4⋅x este egal cu: (5p)
a) 23
b) 38
c) 6
d) 12
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
4⋅x=2⋅3
Efectuăm calculul din membrul drept:
4⋅x=6
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
3. Soluția ecuației 2−x=2 este numărul: (5p)
a) −4
b) 0
c) 2
d) 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvăm ecuația liniară prin izolarea termenului necunoscut x:
2−x=2
Scădem 2 din ambii membri ai ecuației:
−x=2−2⟹−x=0⟹x=0
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. Cel mai mic element al mulțimii A={91,991,9991,99991} este: (5p)
a) 91
b) 991
c) 9991
d) 99991
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Toate fracțiile din mulțimea A sunt subunitare, strict pozitive și au același numărător (1).
Dintre două sau mai multe fracții pozitive cu același numărător, cea mai mică este fracția care are numitorul cel mai mare:
9<99<999<9999⟹99991<9991<991<91
Așadar, cel mai mic element al mulțimii A este 99991.
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
5. Patru elevi, Andra, Marius, Ioana și David, au calculat produsul numerelor a=5 și b=20. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Andra
Marius
Ioana
David
10
5
25
10
Rezultatul corect a fost obținut de către: (5p)
a) Andra
b) Marius
c) Ioana
d) David
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm produsul numerelor reale a și b:
a⋅b=5⋅20=5⋅20=100=10
Comparând cu valorile din tabel, observăm că Andra a obținut rezultatul 10.
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
6. Alina afirmă că: „În intervalul de numere reale [−3,2] sunt 7 numere întregi.” Afirmația Alinei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Identificăm mulțimea numerelor întregi Z cuprinse în intervalul închis [−3,2]:
[−3,2]∩Z={−3,−2,−1,0,1,2}
Numărăm aceste elemente:
card([−3,2]∩Z)=2−(−3)+1=6 numere ıˆntregi
Deoarece în interval sunt 6 numere întregi, nu 7, afirmația Alinei este falsă.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C și D, în această ordine, astfel încât AB=BC=CD, iar lungimea segmentului CD este egală cu 10 cm.
Lungimea segmentului AD este egală cu: (5p)
a) 30 cm
b) 20 cm
c) 15 cm
d) 10 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece punctele A,B,C,D sunt situate în această ordine pe o dreaptă, segmentul AD este suma celor trei segmente consecutive:
AD=AB+BC+CD
Ipoteza precizează că AB=BC=CD=10 cm, așadar:
AD=10 cm+10 cm+10 cm=30 cm
Răspunsul corect este a). (5 puncte)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile opuse la vârf AOB și COD, cu punctele A,O și D coliniare. Măsura unghiului AOB este egală cu 50∘ și OM este bisectoarea unghiului AOB.
Măsura unghiului DOM este egală cu: (5p)
a) 25∘
b) 50∘
c) 130∘
d) 155∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Semidreapta [OM este bisectoarea unghiului ∢AOB, deci împarte unghiul în două unghiuri de măsuri egale:
∢AOM=2∢AOB=250∘=25∘
Punctele A,O,D sunt coliniare în această ordine, prin urmare unghiul ∢AOD este un unghi alungit:
∢AOD=180∘
Unghiurile ∢AOM și ∢DOM sunt adiacente suplementare:
∢DOM=180∘−∢AOM=180∘−25∘=155∘
Răspunsul corect este d). (5 puncte)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC cu AB=AC și ∢BAC=50∘. Punctul D aparține segmentului AC, astfel încât BD=BC.
Măsura unghiului BDC este egală cu: (5p)
a) 50∘
b) 65∘
c) 115∘
d) 130∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul isoscel △ABC cu AB=AC, unghiurile de la baza BC sunt congruente:
∢ABC=∢ACB=2180∘−∢BAC=2180∘−50∘=2130∘=65∘
Punctul D aparține segmentului AC, deci unghiul ∢BCD coincide cu unghiul ∢BCA:
∢BCD=65∘
În triunghiul △BDC, avem BD=BC, deci triunghiul este isoscel cu baza CD. Unghiurile de la bază sunt congruente:
∢BDC=∢BCD=65∘
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD cu AB=10 cm și BC=6 cm.
Perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu: (5p)
a) 16 cm
b) 24 cm
c) 32 cm
d) 40 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele și congruente două câte două:
CD=AB=10 cmșiAD=BC=6 cm
Perimetrul paralelogramului este dat de suma lungimilor tuturor celor patru laturi:
PABCD=2(AB+BC)=2(10 cm+6 cm)=2⋅16 cm=32 cm
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O. Punctele A și B aparțin cercului, astfel încât măsura unghiului AOB este de 60∘ și AB=10 cm.
Lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 10π cm
b) 20π cm
c) 100π cm
d) 200π cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentele [OA] și [OB] sunt raze ale cercului, deci OA=OB=R.
Triunghiul △OAB este isoscel cu unghiul la vârf ∢AOB=60∘. Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘ este echilateral, prin urmare:
OA=OB=AB=10 cm⟹R=10 cm
Lungimea cercului se calculează cu formula:
Lcerc=2πR=2π⋅10 cm=20π cm
Răspunsul corect este b). (5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu secțiunea axială triunghiul dreptunghic VAB. Înălțimea conului are lungimea egală cu 22 cm.
Aria bazei conului este egală cu: (5p)
a) 8 cm2
b) 16 cm2
c) 8π cm2
d) 16π cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Secțiunea axială a conului circular drept este triunghiul isoscel VAB, cu generatoarele VA=VB=G și diametrul bazei AB=2R. Înălțimea conului este VO⊥AB, unde O este centrul bazei (O fiind mijlocul lui AB), deci VO=22 cm.
Conform enunțului, secțiunea axială este triunghi dreptunghic în V, adică ∢AVB=90∘. Deoarece este dreptunghic isoscel, înălțimea VO dusă din vârful unghiului drept pe ipotenuză este și mediană:
VO=2AB=R
Rezultă că raza bazei este:
R=VO=22 cm
Aria bazei conului (aria discului de rază R) este:
Abaza˘=πR2=π(22 cm)2=π⋅8 cm2=8π cm2
Răspunsul corect este c). (5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Mihai a cheltuit o sumă de bani în patru zile. În prima zi a cheltuit 20% din întreaga sumă, în a doua zi 30% din suma rămasă, în a treia zi cu 20 de lei mai mult decât a doua zi, iar în a patra zi a cheltuit ultimii 44 de lei.
(2p) a) Verifică dacă Mihai a cheltuit în a doua zi un sfert din întreaga sumă de bani. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină suma de bani cheltuită de Mihai, în total, în cele patru zile.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Notăm cu x întreaga sumă de bani deținută inițial de Mihai (în lei).
În prima zi, Mihai cheltuiește 20% din întreaga sumă:
S1=10020x=51x
Suma rămasă după prima zi este:
R1=x−10020x=10080x=54x
În a doua zi, Mihai cheltuiește 30% din această sumă rămasă:
Calculăm expresia 5⋅E(n) pentru un număr natural n:
5⋅E(n)=5⋅n+31=n+35
Pentru ca fracția n+35 să fie număr natural, numitorul n+3 trebuie să fie un divizor natural al lui 5:
n+3∈D5={1,5}
Avem două cazuri:
n+3=1⟹n=1−3=−2∈/N;
n+3=5⟹n=5−3=2∈N.
Numărul n=2 aparține domeniului de definiție (2=−3, 2=0, 2=3).
Așadar, singurul număr natural căutat este n=2.
(1 punct)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x+2.
(2p) a) Arată că f(−2)⋅2023=0.
(3p) b) Punctele A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării geometrice a graficului funcției f cu axele Ox, respectiv Oy, ale sistemului de axe ortogonale xOy, iar punctul M este mijlocul segmentului AB. Arată că punctele N,O și M sunt coliniare, unde N(3,−3).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculăm valoarea funcției în punctul x=−2:
f(−2)=−2+2=0
(1 punct)
Efectuăm produsul cerut:
f(−2)⋅2023=0⋅2023=0
(1 punct)
b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟹x+2=0⟹x=−2⟹A(−2,0)
Intersecția cu axa Oy (x=0):
f(0)=0+2=2⟹B(0,2)
(1 punct)
Punctul M este mijlocul segmentului AB:
xM=2xA+xB=2−2+0=−1yM=2yA+yB=20+2=1
Deci M(−1,1). În triunghiul dreptunghic isoscel △AOB (OA=OB=2), mediana OM este și bisectoare a unghiului ∢AOB, deci:
∢MOB=290∘=45∘
(1 punct)
Fie P proiecția punctului N(3,−3) pe axa Ox, deci P(3,0). Triunghiul △OPN este dreptunghic în P, cu OP=3 și PN=3, prin urmare este dreptunghic isoscel, de unde:
∢PON=45∘
Măsura unghiului dintre semiaxele pozitive ale sistemului este ∢BOP=90∘. Calculăm unghiul ∢MON:
∢MON=∢MOB+∢BOP+∢PON=45∘+90∘+45∘=180∘
Unghiul ∢MON fiind de 180∘, punctele N,O și M sunt coliniare.
(Alternativ, panta dreptei OM este mOM=−1−01−0=−1, iar panta dreptei ON este mON=3−0−3−0=−1. Având aceeași pantă și punctul comun O, dreptele coincid, deci N,O,M sunt coliniare).
(1 punct)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu AB=12 cm și BC=9 cm. Punctul E aparține segmentului AC, astfel încât AE=10 cm. Prin E se duc dreptele QN și PM paralele cu dreptele AB, respectiv BC. Punctele M,N,P și Q aparțin segmentelor AB,BC,CD și respectiv AD.
(2p) a) Arată că AC=15 cm.
(3p) b) Arată că aria patrulaterului AMEQ este de patru ori mai mare decât aria patrulaterului CNEP.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În dreptunghiul ABCD, unghiul ∢ABC are măsura de 90∘.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △ABC:
AC2=AB2+BC2=122+92=144+81=225
(1 punct)
Extragem rădăcina pătrată:
AC=225=15 cm
(1 punct)
b) Deoarece QN∥AB∥CD și PM∥BC∥AD, iar unghiurile ∢QAM=∢PCN=90∘, patrulaterele AMEQ și CNEP au toate unghiurile drepte, deci sunt dreptunghiuri.
(1 punct)
Segmentul E aparține diagonalei AC, cu AE=10 cm și AC=15 cm, deci:
EC=AC−AE=15−10=5 cm
Deoarece PC∥AM, dreapta AC intersectează paralelele AM și PC, deci triunghiurile △PEC și △MEA sunt asemenea:
△PEC∼△MEA⟹MEPE=AMPC=EAEC=105=21
(1 punct)
Din raportul de asemănare obținem dimensiunile dreptunghiului AMEQ în funcție de dimensiunile lui CNEP:
ME=2⋅PEșiAM=2⋅PC
Calculăm aria dreptunghiului AMEQ:
AAMEQ=AM⋅ME=(2⋅PC)⋅(2⋅PE)=4⋅(PC⋅PE)
Aria dreptunghiului CNEP este:
ACNEP=PC⋅PE
Înlocuind, obținem:
AAMEQ=4⋅ACNEP
Așadar, aria patrulaterului AMEQ este de patru ori mai mare decât aria patrulaterului CNEP.
(1 punct)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în B, cu AB=22 cm, BC=26 cm și triunghiul dreptunghic isoscel AEB cu AE=EB. Punctele E și C sunt de aceeași parte a dreptei AB.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 22(3+3) cm.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul E la dreapta AC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) În triunghiul dreptunghic △ABC cu ∢B=90∘, aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AC:
AC2=AB2+BC2=(22)2+(26)2=8+24=32AC=32=42 cm
(1 punct)
Calculăm perimetrul triunghiului △ABC:
PABC=AB+BC+AC=22+26+42=62+26 cm
Dăm factor comun pe 22:
PABC=22(3+3) cm
(1 punct)
b) În triunghiul dreptunghic isoscel △AEB (∢AEB=90∘ și AE=EB), fie M mijlocul ipotenuzei AB. Mediana EM este și înălțime, deci EM⊥AB și:
EM=2AB=222=2 cm
Deoarece △AEB este dreptunghic isoscel, ∢EBA=45∘. Cum ∢ABC=90∘, obținem:
∢EBC=∢ABC−∢EBA=90∘−45∘=45∘
Așadar, semidreapta [BE este bisectoarea unghiului ∢ABC. Ducem EN⊥BC cu N∈BC. Fiind situat pe bisectoarea unghiului, punctul E este egal depărtat de laturile unghiului:
EN=EM=2 cm
(1 punct)
Calculăm aria triunghiului △AEC prin diferența ariilor:
Fie EP⊥AC, cu P∈AC. Lungimea segmentului EP reprezintă distanța de la E la dreapta AC. Exprimăm aria triunghiului △AEC în funcție de baza AC și înălțimea EP:
A△AEC=2AC⋅EP242⋅EP=2(3−1)⟹22⋅EP=2(3−1)EP=222(3−1)=23−1=26−2 cm
Distanța de la punctul E la dreapta AC este egală cu 26−2 cm.
(1 punct)
6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ cu AB=AA′=4 cm și BC=2 cm.
(2p) a) Arată că aria totală a paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ este egală cu 64 cm2.
(3p) b) Arată că dreapta NP este paralelă cu planul (ACD′), unde punctul N este proiecția punctului C′ pe dreapta B′D′ și punctul P este proiecția punctului C′ pe dreapta CB′.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Aria totală a unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile L=AB=4 cm, l=BC=2 cm și h=AA′=4 cm este dată de formula:
At=2(AB⋅BC+BC⋅AA′+AB⋅AA′)
(1 punct)
Înlocuim valorile numerice date:
At=2(4⋅2+2⋅4+4⋅4)=2(8+8+16)=2⋅32=64 cm2
(1 punct)
b) Comparăm triunghiurile dreptunghice △B′C′D′ și △B′C′C:
În planul feței superioare A′B′C′D′, unghiul ∢B′C′D′ este drept, iar catetele sunt C′B′=BC=2 cm și C′D′=AB=4 cm;
În planul feței laterale BCC′B′, unghiul ∢B′C′C este drept, iar catetele sunt C′B′=2 cm și C′C=AA′=4 cm.
Triunghiurile au catetele respectiv congruente:
△B′C′D′≡△B′C′C⟹B′D′=B′C=22+42=20=25 cm
(1 punct)
În triunghiul dreptunghic △B′C′D′, segmentul C′N este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei B′D′ (N∈B′D′). Aplicăm teorema catetei pentru cateta B′C′:
B′C′2=B′N⋅B′D′⟹B′N=B′D′B′C′2
În triunghiul dreptunghic △B′C′C, segmentul C′P este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei CB′ (P∈CB′). Aplicăm teorema catetei pentru cateta B′C′:
B′C′2=B′P⋅B′C⟹B′P=B′CB′C′2
Deoarece B′D′=B′C, obținem B′N=B′P, de unde:
B′D′B′N=B′CB′P
(1 punct)
În triunghiul △B′D′C, raportul segmentelor este egal:
B′D′B′N=B′CB′P
Conform reciprocei teoremei lui Thales, rezultă că dreptele sunt paralele:
NP∥D′C
Punctele D′ și C aparțin planului (ACD′), prin urmare dreapta D′C este inclusă în acest plan:
D′C⊂(ACD′)
Deoarece NP∥D′C și NP⊂(ACD′), conform teoremei de paralelism a unei drepte cu un plan, rezultă că: