Partea întreagă este identică (5) pentru toate numerele.
Comparând cifra zecimilor: la 5,024 este 0, în timp ce la celelalte este 2.
Comparând cifra miimilor (a treia zecimală) dintre numerele care au primele două zecimale 2 și 4:
la 5,24 miimile sunt 0;
la 5,(24) miimile sunt 2;
la 5,2(4) miimile sunt 4.
Deoarece 4>2>0, cel mai mare număr din mulțime este 5,2(4).
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Patru elevi, Alin, Ioana, Dana și Vlad, calculează suma numerelor reale a și b pentru care ∣a+3∣+∣b−4∣=0. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Alin
Ioana
Dana
Vlad
−7
−1
1
7
Rezultatul corect a fost obținut de către:
a) Alin
b) Ioana
c) Dana
d) Vlad
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Modulul oricărui număr real este mai mare sau egal cu zero: ∣a+3∣≥0 și ∣b−4∣≥0.
Suma a doi termeni pozitivi sau nuli este egală cu zero dacă și numai dacă ambii termeni sunt egali cu zero:
∣a+3∣=0⟹a+3=0⟹a=−3∣b−4∣=0⟹b−4=0⟹b=4
Calculăm suma numerelor a și b:
a+b=−3+4=1
Dana a indicat rezultatul 1.
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. Afirmația: „Numărul 1 este soluția ecuației 2x+3=4x+1.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Înlocuim x=1 în cei doi membri ai ecuației:
Membrul stâng: 2(1)+3=2+3=5
Membrul drept: 4(1)+1=4+1=5
Deoarece 5=5, egalitatea este verificată, deci x=1 este într-adevăr soluție a ecuației. Afirmația este adevărată.
1. În figura alăturată punctele A, B, C și D sunt coliniare, în această ordine, astfel încât BC=4 cm, AD=4⋅BC și AB=CD. Lungimea segmentului AB este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 6 cm
c) 8 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm lungimea segmentului AD:
AD=4⋅BC=4⋅4 cm=16 cm
Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,D, avem:
AD=AB+BC+CD
Știind că AB=CD, relația devine:
AD=2⋅AB+BC⟹16=2⋅AB+42⋅AB=16−4=12⟹AB=6 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC, cu AB=AC și măsura unghiului C egală cu 40∘. Punctele B, A și D sunt coliniare, în această ordine. Măsura unghiului CAD este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 60∘
c) 80∘
d) 100∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC este isoscel cu baza BC, deci unghiurile de la bază sunt congruente:
∢B=∢C=40∘
Deoarece punctele B,A,D sunt coliniare în această ordine, unghiul ∢CAD este unghi exterior triunghiului ABC în vârful A.
Măsura unui unghi exterior unui triunghi este egală cu suma măsurilor celor două unghiuri interioare nealăturate lui:
∢CAD=∢B+∢C=40∘+40∘=80∘
(Alternativ: ∢BAC=180∘−(40∘+40∘)=100∘, iar unghiurile ∢BAC și ∢CAD sunt suplementare, deci ∢CAD=180∘−100∘=80∘.)
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu măsura unghiului A egală cu 43∘ și măsura unghiului C egală cu 51∘. Punctele M, N și P aparțin laturilor AC, AB respectiv BC, astfel încât dreapta MN este paralelă cu dreapta BC și dreapta MP este paralelă cu dreapta AB. Măsura unghiului NMP este egală cu: (5p)
a) 43∘
b) 51∘
c) 86∘
d) 94∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul ABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘:
∢B=180∘−(∢A+∢C)=180∘−(43∘+51∘)=180∘−94∘=86∘
În patrulaterul BNMP:
MN∥BC⟹MN∥BP
MP∥AB⟹MP∥BN
Având laturile opuse paralele două câte două, patrulaterul BNMP este paralelogram.
Într-un paralelogram, unghiurile opuse sunt congruente:
∢NMP=∢B=86∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD. Punctul M este mijlocul segmentului AB și aria triunghiului ACM este egală cu 10 cm2. Aria paralelogramului ABCD este egală cu: (5p)
a) 10 cm2
b) 20 cm2
c) 30 cm2
d) 40 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul ABC, M este mijlocul laturii AB, deci segmentul CM este mediană.
Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri cu arii egale:
Diagonala AC împarte paralelogramul ABCD în două triunghiuri congruente (△ABC≡△CDA), deci aria paralelogramului este dublul ariei triunghiului ABC:
AABCD=2⋅A△ABC=2⋅20 cm2=40 cm2
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul O și raza egală cu 6 cm. Punctele A, B și C aparțin cercului, AC este diametru și măsura unghiului BAC este egală cu 30∘. Lungimea coardei BC este egală cu: (5p)
a) 6 cm
b) 63 cm
c) 12 cm
d) 83 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece AC este diametru al cercului, orice triunghi înscris care are diametrul ca latură este dreptunghic:
∢ABC=90∘
Lungimea diametrului AC este:
AC=2⋅R=2⋅6 cm=12 cm
În triunghiul dreptunghic ABC, unghiul ∢BAC=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta opusă unghiului de 30∘ (BC) are lungimea egală cu jumătate din ipotenuză (AC):
BC=2AC=212=6 cm
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′. Unghiul dreptelor AC și A′D are măsura egală cu: (5p)
a) 45∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a determina unghiul a două drepte necoplanare, construim o paralelă la una dintre ele printr-un punct al celeilalte:
Patrulaterul A′B′CD are laturile A′B′∥CD și A′B′=CD (muchii ale cubului), deci este paralelogram.
Rezultă că A′D∥B′C.
Măsura unghiului dintre dreptele AC și A′D este egală cu măsura unghiului dintre dreptele paralele AC și B′C, adică ∢ACB′.
Unim punctele A,C și B′ formând triunghiul ACB′:
AC este diagonala pătratului de bază ABCD;
B′C este diagonala feței laterale BCC′B′;
AB′ este diagonala feței laterale ABB′A′.
Toate fețele cubului sunt pătrate congruente de latură l, deci toate diagonalele fețelor sunt congruente:
AC=B′C=AB′=l2
Triunghiul ACB′ având toate laturile congruente este triunghi echilateral, prin urmare:
∢ACB′=60∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Dacă elevii unei clase se așază câte 2 în fiecare bancă din laboratorul de fizică, atunci rămân 3 elevi în picioare. Dacă elevii se așază câte 4 în bancă, atunci rămân 5 bănci libere și o bancă în care stă un singur elev.
(2p) a) Verifică dacă în acea clasă pot fi 30 de elevi. Justifică răspunsul dat. (3p) b) Determină numărul băncilor din laboratorul de fizică.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Presupunem că în clasă sunt 30 de elevi.
Conform primei cerințe, dacă elevii se așază câte doi în bancă și rămân 3 în picioare, numărul elevilor așezați în bănci ar fi:
30−3=27 de elevi
(1p)
Deoarece fiecare bancă ocupată conține câte 2 elevi, numărul elevilor așezați ar trebui să fie un număr par. Însă 27 este un număr impar (nu se divide cu 2).
Prin urmare, în clasă nu pot fi 30 de elevi.
(1p)
b) Notăm cu e numărul elevilor din clasă și cu b numărul băncilor din laboratorul de fizică (b∈N∗).
Din prima situație (câte 2 elevi în bancă și 3 în picioare):
e=2b+3
(1p)
Din a doua situație (câte 4 în bancă, 5 bănci libere și o bancă cu 1 singur elev):
Numărul băncilor ocupate cu câte 4 elevi este b−5−1=b−6.
Numărul total de elevi se scrie:
e=4(b−6)+1=4b−24+1=4b−23
(1p)
Egalăm cele două expresii ale numărului de elevi:
4b−23=2b+34b−2b=3+23⟹2b=26⟹b=13
Laboratorul de fizică conține 13 bănci (iar numărul elevilor este e=2⋅13+3=29).
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(x−11+x2−3x+21)⋅(x2−4), unde x este număr real, x=1 și x=2.
(2p) a) Arată că x2−3x+2=(x−1)(x−2), pentru orice număr real x. (3p) b) Determină numerele întregi n, n=1 și n=2, pentru care N=E(n)5 este număr natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Descompunem trinomul grupând convenabil termenii:
x2−3x+2=x2−x−2x+2
(1p)
Dăm factor comun pe segmente:
=x(x−1)−2(x−1)=(x−1)(x−2)
Egalitatea are loc pentru orice număr real x.
(1p)
b) Folosind rezultatul de la punctul a), aducem termenii din paranteză la numitor comun:
Descompunem diferența de pătrate x2−4=(x−2)(x+2) și calculăm produsul:
E(x)=x−21⋅(x−2)(x+2)=x+2,pentru orice x∈R∖{1,2}
(1p)
Pentru n∈Z∖{1,2}, avem E(n)=n+2, deci:
N=E(n)5=n+25
Pentru ca N să fie număr natural (N∈N), numitorul n+2 trebuie să fie un divizor natural (strict pozitiv) al lui 5:
n+2∈D5∩N∗={1,5}
Dacă n+2=1⟹n=−1 (convine, −1∈Z, −1=1, −1=2 și N=5∈N).
Dacă n+2=5⟹n=3 (convine, 3∈Z, 3=1, 3=2 și N=1∈N).
Numerele întregi cerute sunt n∈{−1,3}.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x−1.
(2p) a) Arată că f(0)+f(1)=0. (3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Determină distanța de la punctul C(−21,0) la dreapta AB.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Calculăm valorile funcției în punctele 0 și 1:
f(0)=2⋅0−1=−1
(1p)
f(1)=2⋅1−1=1
Efectuăm suma:
f(0)+f(1)=−1+1=0
(1p)
b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox (y=0): f(x)=0⟺2x−1=0⟺2x=1⟺x=21⟹A(21,0).
Intersecția cu axa Oy (x=0): y=f(0)=−1⟹B(0,−1).
(1p)
În triunghiul dreptunghic AOB (∢AOB=90∘):
OA=21=21
OB=∣−1∣=1
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AB:
AB=OA2+OB2=(21)2+12=41+1=45=25
(1p)
Punctul C(−21,0) se află pe axa Ox. Calculăm lungimea segmentului AC:
AC=xA−xC=21−(−21)=21+21=1
În triunghiul ABC, latura AC este pe axa Ox, iar vârful B(0,−1) are ordonata −1, deci înălțimea din B corespunzătoare bazei AC este OB=1.
Aria triunghiului ABC este:
A△ABC=2AC⋅OB=21⋅1=21
Pe de altă parte, exprimăm aria triunghiului ABC considerând baza AB și înălțimea d(C,AB) (distanța de la C la dreapta AB):
Distanța de la punctul C la dreapta AB este 525.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC cu AB=AC. Înălțimea din vârful A intersectează latura BC în punctul D și AD=BC. Înălțimea din vârful B intersectează latura AC în punctul E. Înălțimile AD și BE se intersectează în punctul H.
(2p) a) Arată că unghiurile DAC și EBC au aceeași măsură. (3p) b) Demonstrează că AH=3⋅HD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) În triunghiul dreptunghic △ADC (∢ADC=90∘ deoarece AD⊥BC):
∢DAC+∢ACB=90∘⟹∢DAC=90∘−∢ACB
(1p)
În triunghiul dreptunghic △BEC (∢BEC=90∘ deoarece BE⊥AC):
∢EBC+∢ACB=90∘⟹∢EBC=90∘−∢ACB
Deoarece ambele măsuri sunt egale cu 90∘−∢ACB, obținem:
∢DAC=∢EBC
(1p)
b) În triunghiul isoscel ABC (AB=AC), înălțimea AD⊥BC este și mediană, deci D este mijlocul segmentului BC:
BD=DC=2BC
Din ipoteză avem BC=AD, deci:
BD=DC=2AD
(1p)
Comparăm triunghiurile dreptunghice △BHD și △ACD:
∢BDH=∢ADC=90∘;
∢HBD=∢EBC=∢DAC (conform punctului a).
Conform cazului de asemănare U.U. (Unghi-Unghi), avem:
△BHD∼△ACD
Scriem raportul laturilor omoloage:
CDHD=ADBD⟹HD=ADBD⋅CD
(1p)
Înlocuim BD=2AD și CD=2AD:
HD=AD2AD⋅2AD=AD4AD2=4AD
Deoarece punctul H se află pe segmentul AD, lungimea segmentului AH este:
AH=AD−HD=AD−4AD=43⋅AD
Comparând cele două relații (HD=4AD și AH=43⋅AD):
AH=3⋅4AD=3⋅HD
Deci AH=3⋅HD.
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O, în care CD este diametru. Punctul B aparține cercului astfel încât dreptele BO și CD sunt perpendiculare. Punctul M aparține arcului mic BC, dreptele DM și BO se intersectează în punctul N, DN=2⋅MN și MN=4 cm.
(2p) a) Arată că măsura unghiului CMD este egală cu 90∘. (3p) b) Arată că aria triunghiului DON este egală cu 83 cm2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Segmentul CD este diametru al cercului, prin urmare măsura arcului determinat de el este de 180∘:
CD=180∘
(1p)
Unghiul ∢CMD este un unghi înscris în cerc care subîntinde semicercul de diametru CD:
∢CMD=2CD=2180∘=90∘
(1p)
b) Din datele problemei avem:
MN=4 cm⟹DN=2⋅MN=2⋅4 cm=8 cm
Punctele M,N,D sunt coliniare în această ordine, deci:
MD=MN+DN=4+8=12 cm
Considerăm unghiul comun ∢MDC=∢NDO în două triunghiuri dreptunghice:
În triunghiul dreptunghic △NOD (∢NOD=90∘, deoarece BO⊥CD):
cos(∢NDO)=NDOD
În triunghiul dreptunghic △CMD (∢CMD=90∘ conform punctului a):
cos(∢MDC)=CDMD
Egalând cele două expresii ale cosinusului:
NDOD=CDMD
(1p)
Notăm raza cercului cu R=OD, iar diametrul CD=2R=2⋅OD. Înlocuim valorile ND=8 cm și MD=12 cm:
8OD=2⋅OD12⟹2⋅OD2=8⋅12=96⟹OD2=48OD=48=43 cm
(1p)
În triunghiul dreptunghic △NOD, calculăm cateta ON prin teorema lui Pitagora:
ON=ND2−OD2=82−(43)2=64−48=16=4 cm
Calculăm aria triunghiului dreptunghic △DON:
A△DON=2ON⋅OD=24⋅43=83 cm2
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ cu baza triunghiul echilateral ABC, AB=12 cm și AA′=33 cm. Punctul M este mijlocul segmentului AB.
(2p) a) Arată că aria laterală a prismei ABCA′B′C′ este egală cu 1083 cm2. (3p) b) Determină distanța de la punctul M la planul (A′B′C).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Prisma fiind dreaptă cu baza triunghi echilateral, toate cele trei fețe laterale sunt dreptunghiuri congruente de dimensiuni 12 cm și 33 cm.
Calculăm aria unei fețe laterale:
AABB′A′=AB⋅AA′=12⋅33=363 cm2
(1p)
Aria laterală a prismei este suma ariilor celor trei fețe laterale: