BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2024Sesiunea Iunie

Evaluare Națională 2024 — Sesiunea Iunie

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 8+14:28 + 14 : 2 este egal cu: (5p)

a) 2222
b) 1515
c) 1111
d) 66

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi împărțirea:
14:2=714 : 2 = 7
  • Efectuăm apoi adunarea:
8+7=158 + 7 = 15

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Un album costă 200200 de lei. După o reducere cu 20%20\%, prețul albumului este egal cu: (5p)

a) 2020 de lei
b) 4040 de lei
c) 160160 de lei
d) 180180 de lei

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valoarea reducerii de 20%20\% din prețul inițial:
20100⋅200=20⋅2=40 lei\frac{20}{100} \cdot 200 = 20 \cdot 2 = 40 \text{ lei}
  • Scădem reducerea din prețul inițial:
200−40=160 lei200 - 40 = 160 \text{ lei}

(Alternativ: Prețul după reducere reprezintă 100%−20%=80%100\% - 20\% = 80\% din cel inițial: 80100⋅200=160 lei\frac{80}{100} \cdot 200 = 160 \text{ lei}.)

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Se consideră intervalele de numere reale I=(−∞,6]I = (-\infty, 6] și J=(4,+∞)J = (4, +\infty). Intersecția intervalelor II și JJ este intervalul: (5p)

a) (−∞,4](-\infty, 4]
b) [4,6)[4, 6)
c) (6,+∞)(6, +\infty)
d) (4,6](4, 6]

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intersecția cuprinde toate numerele reale xx care aparțin simultan ambelor intervale:
x∈I  ⟺  x≤6x \in I \iff x \le 6 x∈J  ⟺  x>4x \in J \iff x > 4
  • Rezultă 4<x≤64 < x \le 6, ceea ce corespunde intervalului deschis la stânga și închis la dreapta (4,6](4, 6]:
I∩J=(−∞,6]∩(4,+∞)=(4,6]I \cap J = (-\infty, 6] \cap (4, +\infty) = (4, 6]

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Cel mai mare număr din mulțimea A={5,024;5,(24);5,2(4);5,24}A = \{5,024; 5,(24); 5,2(4); 5,24\} este: (5p)

a) 5,0245,024
b) 5,(24)5,(24)
c) 5,2(4)5,2(4)
d) 5,245,24

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem numerele din mulțime desfășurate cu primele patru zecimale pentru a le compara pozițional:
5,024=5,0240…5,024 = 5,0240\ldots 5,(24)=5,2424…5,(24) = 5,2424\ldots 5,2(4)=5,2444…5,2(4) = 5,2444\ldots 5,24=5,2400…5,24 = 5,2400\ldots
  • Partea întreagă este identică (55) pentru toate numerele.
  • Comparând cifra zecimilor: la 5,0245,024 este 00, în timp ce la celelalte este 22.
  • Comparând cifra miimilor (a treia zecimală) dintre numerele care au primele două zecimale 22 și 44:
    • la 5,245,24 miimile sunt 00;
    • la 5,(24)5,(24) miimile sunt 22;
    • la 5,2(4)5,2(4) miimile sunt 44.

Deoarece 4>2>04 > 2 > 0, cel mai mare număr din mulțime este 5,2(4)5,2(4).

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Patru elevi, Alin, Ioana, Dana și Vlad, calculează suma numerelor reale aa și bb pentru care ∣a+3∣+∣b−4∣=0|a + 3| + |b - 4| = 0. Răspunsurile date de cei patru elevi sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AlinIoanaDanaVlad
−7-7−1-11177

Rezultatul corect a fost obținut de către:

a) Alin
b) Ioana
c) Dana
d) Vlad

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Modulul oricărui număr real este mai mare sau egal cu zero: ∣a+3∣≥0|a + 3| \ge 0 și ∣b−4∣≥0|b - 4| \ge 0.
  • Suma a doi termeni pozitivi sau nuli este egală cu zero dacă și numai dacă ambii termeni sunt egali cu zero:
∣a+3∣=0  ⟹  a+3=0  ⟹  a=−3|a + 3| = 0 \implies a + 3 = 0 \implies a = -3 ∣b−4∣=0  ⟹  b−4=0  ⟹  b=4|b - 4| = 0 \implies b - 4 = 0 \implies b = 4
  • Calculăm suma numerelor aa și bb:
a+b=−3+4=1a + b = -3 + 4 = 1

Dana a indicat rezultatul 11.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Afirmația: „Numărul 1 este soluția ecuației 2x+3=4x+12x + 3 = 4x + 1.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Înlocuim x=1x = 1 în cei doi membri ai ecuației:
    • Membrul stâng: 2(1)+3=2+3=52(1) + 3 = 2 + 3 = 5
    • Membrul drept: 4(1)+1=4+1=54(1) + 1 = 4 + 1 = 5

Deoarece 5=55 = 5, egalitatea este verificată, deci x=1x = 1 este într-adevăr soluție a ecuației. Afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine, astfel încât BC=4 cmBC = 4\text{ cm}, AD=4⋅BCAD = 4 \cdot BC și AB=CDAB = CD. Lungimea segmentului ABAB este egală cu: (5p)

Puncte coliniare A, B, C, D

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm lungimea segmentului ADAD:
AD=4⋅BC=4⋅4 cm=16 cmAD = 4 \cdot BC = 4 \cdot 4\text{ cm} = 16\text{ cm}
  • Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, avem:
AD=AB+BC+CDAD = AB + BC + CD
  • Știind că AB=CDAB = CD, relația devine:
AD=2⋅AB+BC  ⟹  16=2⋅AB+4AD = 2 \cdot AB + BC \implies 16 = 2 \cdot AB + 4 2⋅AB=16−4=12  ⟹  AB=6 cm2 \cdot AB = 16 - 4 = 12 \implies AB = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC, cu AB=ACAB = AC și măsura unghiului CC egală cu 40∘40^\circ. Punctele BB, AA și DD sunt coliniare, în această ordine. Măsura unghiului CADCAD este egală cu: (5p)

Triunghi isoscel ABC

a) 40∘40^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 80∘80^\circ
d) 100∘100^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC este isoscel cu baza BCBC, deci unghiurile de la bază sunt congruente:
∢B=∢C=40∘\sphericalangle B = \sphericalangle C = 40^\circ
  • Deoarece punctele B,A,DB, A, D sunt coliniare în această ordine, unghiul ∢CAD\sphericalangle CAD este unghi exterior triunghiului ABCABC în vârful AA.
  • Măsura unui unghi exterior unui triunghi este egală cu suma măsurilor celor două unghiuri interioare nealăturate lui:
∢CAD=∢B+∢C=40∘+40∘=80∘\sphericalangle CAD = \sphericalangle B + \sphericalangle C = 40^\circ + 40^\circ = 80^\circ

(Alternativ: ∢BAC=180∘−(40∘+40∘)=100∘\sphericalangle BAC = 180^\circ - (40^\circ + 40^\circ) = 100^\circ, iar unghiurile ∢BAC\sphericalangle BAC și ∢CAD\sphericalangle CAD sunt suplementare, deci ∢CAD=180∘−100∘=80∘\sphericalangle CAD = 180^\circ - 100^\circ = 80^\circ.)

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu măsura unghiului AA egală cu 43∘43^\circ și măsura unghiului CC egală cu 51∘51^\circ. Punctele MM, NN și PP aparțin laturilor ACAC, ABAB respectiv BCBC, astfel încât dreapta MNMN este paralelă cu dreapta BCBC și dreapta MPMP este paralelă cu dreapta ABAB. Măsura unghiului NMPNMP este egală cu: (5p)

Triunghi ABC cu paralele

a) 43∘43^\circ
b) 51∘51^\circ
c) 86∘86^\circ
d) 94∘94^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘180^\circ:
∢B=180∘−(∢A+∢C)=180∘−(43∘+51∘)=180∘−94∘=86∘\sphericalangle B = 180^\circ - (\sphericalangle A + \sphericalangle C) = 180^\circ - (43^\circ + 51^\circ) = 180^\circ - 94^\circ = 86^\circ
  • În patrulaterul BNMPBNMP:
    • MN∥BC  ⟹  MN∥BPMN \parallel BC \implies MN \parallel BP
    • MP∥AB  ⟹  MP∥BNMP \parallel AB \implies MP \parallel BN

Având laturile opuse paralele două câte două, patrulaterul BNMPBNMP este paralelogram.

  • Într-un paralelogram, unghiurile opuse sunt congruente:
∢NMP=∢B=86∘\sphericalangle NMP = \sphericalangle B = 86^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și aria triunghiului ACMACM este egală cu 10 cm210\text{ cm}^2. Aria paralelogramului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Paralelogram ABCD

a) 10 cm210\text{ cm}^2
b) 20 cm220\text{ cm}^2
c) 30 cm230\text{ cm}^2
d) 40 cm240\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC, MM este mijlocul laturii ABAB, deci segmentul CMCM este mediană.
  • Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri cu arii egale:
A△BCM=A△ACM=10 cm2\mathcal{A}_{\triangle BCM} = \mathcal{A}_{\triangle ACM} = 10\text{ cm}^2 A△ABC=A△ACM+A△BCM=10+10=20 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \mathcal{A}_{\triangle ACM} + \mathcal{A}_{\triangle BCM} = 10 + 10 = 20\text{ cm}^2
  • Diagonala ACAC împarte paralelogramul ABCDABCD în două triunghiuri congruente (△ABC≡△CDA\triangle ABC \equiv \triangle CDA), deci aria paralelogramului este dublul ariei triunghiului ABCABC:
AABCD=2⋅A△ABC=2⋅20 cm2=40 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABC} = 2 \cdot 20\text{ cm}^2 = 40\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul cu centrul în punctul OO și raza egală cu 6 cm6\text{ cm}. Punctele AA, BB și CC aparțin cercului, ACAC este diametru și măsura unghiului BACBAC este egală cu 30∘30^\circ. Lungimea coardei BCBC este egală cu: (5p)

Cerc cu diametrul AC

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece ACAC este diametru al cercului, orice triunghi înscris care are diametrul ca latură este dreptunghic:
∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ
  • Lungimea diametrului ACAC este:
AC=2⋅R=2⋅6 cm=12 cmAC = 2 \cdot R = 2 \cdot 6\text{ cm} = 12\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ABCABC, unghiul ∢BAC=30∘\sphericalangle BAC = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ (BCBC) are lungimea egală cu jumătate din ipotenuză (ACAC):
BC=AC2=122=6 cmBC = \frac{AC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Unghiul dreptelor ACAC și A′DA'D are măsura egală cu: (5p)

Cub ABCDA'B'C'D'

a) 45∘45^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a determina unghiul a două drepte necoplanare, construim o paralelă la una dintre ele printr-un punct al celeilalte:

    • Patrulaterul A′B′CDA'B'CD are laturile A′B′∥CDA'B' \parallel CD și A′B′=CDA'B' = CD (muchii ale cubului), deci este paralelogram.
    • Rezultă că A′D∥B′CA'D \parallel B'C.
  • Măsura unghiului dintre dreptele ACAC și A′DA'D este egală cu măsura unghiului dintre dreptele paralele ACAC și B′CB'C, adică ∢ACB′\sphericalangle ACB'.

  • Unim punctele A,CA, C și B′B' formând triunghiul ACB′ACB':

    • ACAC este diagonala pătratului de bază ABCDABCD;
    • B′CB'C este diagonala feței laterale BCC′B′BCC'B';
    • AB′AB' este diagonala feței laterale ABB′A′ABB'A'.
  • Toate fețele cubului sunt pătrate congruente de latură ll, deci toate diagonalele fețelor sunt congruente:

AC=B′C=AB′=l2AC = B'C = AB' = l\sqrt{2}
  • Triunghiul ACB′ACB' având toate laturile congruente este triunghi echilateral, prin urmare:
∢ACB′=60∘\sphericalangle ACB' = 60^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Dacă elevii unei clase se așază câte 22 în fiecare bancă din laboratorul de fizică, atunci rămân 33 elevi în picioare. Dacă elevii se așază câte 44 în bancă, atunci rămân 55 bănci libere și o bancă în care stă un singur elev.

(2p) a) Verifică dacă în acea clasă pot fi 3030 de elevi. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul băncilor din laboratorul de fizică.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Presupunem că în clasă sunt 3030 de elevi.

  • Conform primei cerințe, dacă elevii se așază câte doi în bancă și rămân 33 în picioare, numărul elevilor așezați în bănci ar fi:
30−3=27 de elevi30 - 3 = 27 \text{ de elevi}

(1p)

  • Deoarece fiecare bancă ocupată conține câte 22 elevi, numărul elevilor așezați ar trebui să fie un număr par. Însă 2727 este un număr impar (nu se divide cu 22).
  • Prin urmare, în clasă nu pot fi 3030 de elevi.

(1p)


b) Notăm cu ee numărul elevilor din clasă și cu bb numărul băncilor din laboratorul de fizică (b∈N∗b \in \mathbb{N}^*).

  • Din prima situație (câte 22 elevi în bancă și 33 în picioare):
e=2b+3e = 2b + 3

(1p)

  • Din a doua situație (câte 44 în bancă, 55 bănci libere și o bancă cu 11 singur elev):
    • Numărul băncilor ocupate cu câte 44 elevi este b−5−1=b−6b - 5 - 1 = b - 6.
    • Numărul total de elevi se scrie:
e=4(b−6)+1=4b−24+1=4b−23e = 4(b - 6) + 1 = 4b - 24 + 1 = 4b - 23

(1p)

  • Egalăm cele două expresii ale numărului de elevi:
4b−23=2b+34b - 23 = 2b + 3 4b−2b=3+23  ⟹  2b=26  ⟹  b=134b - 2b = 3 + 23 \implies 2b = 26 \implies b = 13

Laboratorul de fizică conține 1313 bănci (iar numărul elevilor este e=2⋅13+3=29e = 2 \cdot 13 + 3 = 29).

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(1x−1+1x2−3x+2)⋅(x2−4)E(x) = \left( \frac{1}{x - 1} + \frac{1}{x^2 - 3x + 2} \right) \cdot (x^2 - 4), unde xx este număr real, x≠1x \neq 1 și x≠2x \neq 2.

(2p) a) Arată că x2−3x+2=(x−1)(x−2)x^2 - 3x + 2 = (x - 1)(x - 2), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină numerele întregi nn, n≠1n \neq 1 și n≠2n \neq 2, pentru care N=5E(n)N = \frac{5}{E(n)} este număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Descompunem trinomul grupând convenabil termenii:

x2−3x+2=x2−x−2x+2x^2 - 3x + 2 = x^2 - x - 2x + 2

(1p)

Dăm factor comun pe segmente:

=x(x−1)−2(x−1)=(x−1)(x−2)= x(x - 1) - 2(x - 1) = (x - 1)(x - 2)

Egalitatea are loc pentru orice număr real xx.

(1p)


b) Folosind rezultatul de la punctul a), aducem termenii din paranteză la numitor comun:

1x−1+1x2−3x+2=1x−1+1(x−1)(x−2)\frac{1}{x - 1} + \frac{1}{x^2 - 3x + 2} = \frac{1}{x - 1} + \frac{1}{(x - 1)(x - 2)} =x−2+1(x−1)(x−2)=x−1(x−1)(x−2)= \frac{x - 2 + 1}{(x - 1)(x - 2)} = \frac{x - 1}{(x - 1)(x - 2)}

(1p)

Simplificăm factorul nenul x−1x - 1 (deoarece x≠1x \neq 1):

=1x−2= \frac{1}{x - 2}

Descompunem diferența de pătrate x2−4=(x−2)(x+2)x^2 - 4 = (x - 2)(x + 2) și calculăm produsul:

E(x)=1x−2⋅(x−2)(x+2)=x+2,pentru orice x∈R∖{1,2}E(x) = \frac{1}{x - 2} \cdot (x - 2)(x + 2) = x + 2, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R} \setminus \{1, 2\}

(1p)

Pentru n∈Z∖{1,2}n \in \mathbb{Z} \setminus \{1, 2\}, avem E(n)=n+2E(n) = n + 2, deci:

N=5E(n)=5n+2N = \frac{5}{E(n)} = \frac{5}{n + 2}

Pentru ca NN să fie număr natural (N∈NN \in \mathbb{N}), numitorul n+2n + 2 trebuie să fie un divizor natural (strict pozitiv) al lui 55:

n+2∈D5∩N∗={1,5}n + 2 \in \mathcal{D}_5 \cap \mathbb{N}^* = \{1, 5\}
  • Dacă n+2=1  ⟹  n=−1n + 2 = 1 \implies n = -1 (convine, −1∈Z-1 \in \mathbb{Z}, −1≠1-1 \neq 1, −1≠2-1 \neq 2 și N=5∈NN = 5 \in \mathbb{N}).
  • Dacă n+2=5  ⟹  n=3n + 2 = 5 \implies n = 3 (convine, 3∈Z3 \in \mathbb{Z}, 3≠13 \neq 1, 3≠23 \neq 2 și N=1∈NN = 1 \in \mathbb{N}).

Numerele întregi cerute sunt n∈{−1,3}n \in \{-1, 3\}.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−1f(x) = 2x - 1.

Grafic funcție

(2p) a) Arată că f(0)+f(1)=0f(0) + f(1) = 0.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Determină distanța de la punctul C(−12,0)C\left(-\frac{1}{2}, 0\right) la dreapta ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm valorile funcției în punctele 00 și 11:

f(0)=2⋅0−1=−1f(0) = 2 \cdot 0 - 1 = -1

(1p)

f(1)=2⋅1−1=1f(1) = 2 \cdot 1 - 1 = 1

Efectuăm suma:

f(0)+f(1)=−1+1=0f(0) + f(1) = -1 + 1 = 0

(1p)


b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
    f(x)=0  ⟺  2x−1=0  ⟺  2x=1  ⟺  x=12  ⟹  A(12,0)f(x) = 0 \iff 2x - 1 = 0 \iff 2x = 1 \iff x = \frac{1}{2} \implies A\left(\frac{1}{2}, 0\right).
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
    y=f(0)=−1  ⟹  B(0,−1)y = f(0) = -1 \implies B(0, -1).

(1p)

Reprezentare geometrică grafic și distanță

  • În triunghiul dreptunghic AOBAOB (∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ):
    • OA=∣12∣=12OA = \left|\frac{1}{2}\right| = \frac{1}{2}
    • OB=∣−1∣=1OB = |-1| = 1

Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza ABAB:

AB=OA2+OB2=(12)2+12=14+1=54=52AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{\left(\frac{1}{2}\right)^2 + 1^2} = \sqrt{\frac{1}{4} + 1} = \sqrt{\frac{5}{4}} = \frac{\sqrt{5}}{2}

(1p)

  • Punctul C(−12,0)C\left(-\frac{1}{2}, 0\right) se află pe axa OxOx. Calculăm lungimea segmentului ACAC:
AC=xA−xC=12−(−12)=12+12=1AC = x_A - x_C = \frac{1}{2} - \left(-\frac{1}{2}\right) = \frac{1}{2} + \frac{1}{2} = 1
  • În triunghiul ABCABC, latura ACAC este pe axa OxOx, iar vârful B(0,−1)B(0, -1) are ordonata −1-1, deci înălțimea din BB corespunzătoare bazei ACAC este OB=1OB = 1.
  • Aria triunghiului ABCABC este:
A△ABC=AC⋅OB2=1⋅12=12\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot OB}{2} = \frac{1 \cdot 1}{2} = \frac{1}{2}
  • Pe de altă parte, exprimăm aria triunghiului ABCABC considerând baza ABAB și înălțimea d(C,AB)d(C, AB) (distanța de la CC la dreapta ABAB):
A△ABC=AB⋅d(C,AB)2  ⟹  12=52⋅d(C,AB)2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot d(C, AB)}{2} \implies \frac{1}{2} = \frac{\frac{\sqrt{5}}{2} \cdot d(C, AB)}{2} d(C,AB)=2⋅A△ABCAB=2⋅1252=152=25=255d(C, AB) = \frac{2 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABC}}{AB} = \frac{2 \cdot \frac{1}{2}}{\frac{\sqrt{5}}{2}} = \frac{1}{\frac{\sqrt{5}}{2}} = \frac{2}{\sqrt{5}} = \frac{2\sqrt{5}}{5}

Distanța de la punctul CC la dreapta ABAB este 255\frac{2\sqrt{5}}{5}.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC. Înălțimea din vârful AA intersectează latura BCBC în punctul DD și AD=BCAD = BC. Înălțimea din vârful BB intersectează latura ACAC în punctul EE. Înălțimile ADAD și BEBE se intersectează în punctul HH.

Triunghi isoscel ABC

(2p) a) Arată că unghiurile DACDAC și EBCEBC au aceeași măsură.
(3p) b) Demonstrează că AH=3⋅HDAH = 3 \cdot HD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC (∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ deoarece AD⊥BCAD \perp BC):

∢DAC+∢ACB=90∘  ⟹  ∢DAC=90∘−∢ACB\sphericalangle DAC + \sphericalangle ACB = 90^\circ \implies \sphericalangle DAC = 90^\circ - \sphericalangle ACB

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △BEC\triangle BEC (∢BEC=90∘\sphericalangle BEC = 90^\circ deoarece BE⊥ACBE \perp AC):
∢EBC+∢ACB=90∘  ⟹  ∢EBC=90∘−∢ACB\sphericalangle EBC + \sphericalangle ACB = 90^\circ \implies \sphericalangle EBC = 90^\circ - \sphericalangle ACB
  • Deoarece ambele măsuri sunt egale cu 90∘−∢ACB90^\circ - \sphericalangle ACB, obținem:
∢DAC=∢EBC\sphericalangle DAC = \sphericalangle EBC

(1p)


b) În triunghiul isoscel ABCABC (AB=ACAB = AC), înălțimea AD⊥BCAD \perp BC este și mediană, deci DD este mijlocul segmentului BCBC:

BD=DC=BC2BD = DC = \frac{BC}{2}

Din ipoteză avem BC=ADBC = AD, deci:

BD=DC=AD2BD = DC = \frac{AD}{2}

(1p)

Triunghi isoscel ABC cu înălțimi

  • Comparăm triunghiurile dreptunghice △BHD\triangle BHD și △ACD\triangle ACD:
    • ∢BDH=∢ADC=90∘\sphericalangle BDH = \sphericalangle ADC = 90^\circ;
    • ∢HBD=∢EBC=∢DAC\sphericalangle HBD = \sphericalangle EBC = \sphericalangle DAC (conform punctului a).

Conform cazului de asemănare U.U. (Unghi-Unghi), avem:

△BHD∼△ACD\triangle BHD \sim \triangle ACD
  • Scriem raportul laturilor omoloage:
HDCD=BDAD  ⟹  HD=BD⋅CDAD\frac{HD}{CD} = \frac{BD}{AD} \implies HD = \frac{BD \cdot CD}{AD}

(1p)

  • Înlocuim BD=AD2BD = \frac{AD}{2} și CD=AD2CD = \frac{AD}{2}:
HD=AD2⋅AD2AD=AD24AD=AD4HD = \frac{\frac{AD}{2} \cdot \frac{AD}{2}}{AD} = \frac{\frac{AD^2}{4}}{AD} = \frac{AD}{4}
  • Deoarece punctul HH se află pe segmentul ADAD, lungimea segmentului AHAH este:
AH=AD−HD=AD−AD4=3⋅AD4AH = AD - HD = AD - \frac{AD}{4} = \frac{3 \cdot AD}{4}
  • Comparând cele două relații (HD=AD4HD = \frac{AD}{4} și AH=3⋅AD4AH = \frac{3 \cdot AD}{4}):
AH=3⋅AD4=3⋅HDAH = 3 \cdot \frac{AD}{4} = 3 \cdot HD

Deci AH=3⋅HDAH = 3 \cdot HD.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO, în care CDCD este diametru. Punctul BB aparține cercului astfel încât dreptele BOBO și CDCD sunt perpendiculare. Punctul MM aparține arcului mic BCBC, dreptele DMDM și BOBO se intersectează în punctul NN, DN=2⋅MNDN = 2 \cdot MN și MN=4 cmMN = 4\text{ cm}.

Cerc de centru O

(2p) a) Arată că măsura unghiului CMDCMD este egală cu 90∘90^\circ.
(3p) b) Arată că aria triunghiului DONDON este egală cu 83 cm28\sqrt{3}\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Segmentul CDCD este diametru al cercului, prin urmare măsura arcului determinat de el este de 180∘180^\circ:

CD⏠=180∘\overgroup{CD} = 180^\circ

(1p)

  • Unghiul ∢CMD\sphericalangle CMD este un unghi înscris în cerc care subîntinde semicercul de diametru CDCD:
∢CMD=CD⏠2=180∘2=90∘\sphericalangle CMD = \frac{\overgroup{CD}}{2} = \frac{180^\circ}{2} = 90^\circ

(1p)


b) Din datele problemei avem:

MN=4 cm  ⟹  DN=2⋅MN=2⋅4 cm=8 cmMN = 4\text{ cm} \implies DN = 2 \cdot MN = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}

Punctele M,N,DM, N, D sunt coliniare în această ordine, deci:

MD=MN+DN=4+8=12 cmMD = MN + DN = 4 + 8 = 12\text{ cm}

Cerc de centru O cu triunghi dreptunghic

  • Considerăm unghiul comun ∢MDC=∢NDO\sphericalangle MDC = \sphericalangle NDO în două triunghiuri dreptunghice:
    • În triunghiul dreptunghic △NOD\triangle NOD (∢NOD=90∘\sphericalangle NOD = 90^\circ, deoarece BO⊥CDBO \perp CD):
cos⁡(∢NDO)=ODND\cos(\sphericalangle NDO) = \frac{OD}{ND}
  • În triunghiul dreptunghic △CMD\triangle CMD (∢CMD=90∘\sphericalangle CMD = 90^\circ conform punctului a):
cos⁡(∢MDC)=MDCD\cos(\sphericalangle MDC) = \frac{MD}{CD}
  • Egalând cele două expresii ale cosinusului:
ODND=MDCD\frac{OD}{ND} = \frac{MD}{CD}

(1p)

  • Notăm raza cercului cu R=ODR = OD, iar diametrul CD=2R=2⋅ODCD = 2R = 2 \cdot OD. Înlocuim valorile ND=8 cmND = 8\text{ cm} și MD=12 cmMD = 12\text{ cm}:
OD8=122⋅OD  ⟹  2⋅OD2=8⋅12=96  ⟹  OD2=48\frac{OD}{8} = \frac{12}{2 \cdot OD} \implies 2 \cdot OD^2 = 8 \cdot 12 = 96 \implies OD^2 = 48 OD=48=43 cmOD = \sqrt{48} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △NOD\triangle NOD, calculăm cateta ONON prin teorema lui Pitagora:
ON=ND2−OD2=82−(43)2=64−48=16=4 cmON = \sqrt{ND^2 - OD^2} = \sqrt{8^2 - (4\sqrt{3})^2} = \sqrt{64 - 48} = \sqrt{16} = 4\text{ cm}
  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic △DON\triangle DON:
A△DON=ON⋅OD2=4⋅432=83 cm2\mathcal{A}_{\triangle DON} = \frac{ON \cdot OD}{2} = \frac{4 \cdot 4\sqrt{3}}{2} = 8\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AA′=33 cmAA' = 3\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Prismă dreaptă ABCA'B'C'

(2p) a) Arată că aria laterală a prismei ABCA′B′C′ABCA'B'C' este egală cu 1083 cm2108\sqrt{3}\text{ cm}^2.
(3p) b) Determină distanța de la punctul MM la planul (A′B′C)(A'B'C).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Prisma fiind dreaptă cu baza triunghi echilateral, toate cele trei fețe laterale sunt dreptunghiuri congruente de dimensiuni 12 cm12\text{ cm} și 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}.

  • Calculăm aria unei fețe laterale:
AABB′A′=AB⋅AA′=12⋅33=363 cm2\mathcal{A}_{ABB'A'} = AB \cdot AA' = 12 \cdot 3\sqrt{3} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)

  • Aria laterală a prismei este suma ariilor celor trei fețe laterale:
Alaterala˘=3⋅AABB′A′=3⋅363 cm2=1083 cm2\mathcal{A}_{\text{laterală}} = 3 \cdot \mathcal{A}_{ABB'A'} = 3 \cdot 36\sqrt{3}\text{ cm}^2 = 108\sqrt{3}\text{ cm}^2

(Alternativ: Alaterala˘=Pbaza˘⋅h=(3⋅12)⋅33=36⋅33=1083 cm2\mathcal{A}_{\text{laterală}} = \mathcal{P}_{\text{bază}} \cdot h = (3 \cdot 12) \cdot 3\sqrt{3} = 36 \cdot 3\sqrt{3} = 108\sqrt{3}\text{ cm}^2.)

(1p)


b) Fie NN mijlocul muchiei A′B′A'B'.

  • Fețele laterale AA′C′CAA'C'C și BB′C′CBB'C'C sunt dreptunghiuri congruente, deci diagonalele lor sunt egale: A′C=B′CA'C = B'C.
  • Triunghiul A′B′CA'B'C este isoscel cu A′C=B′CA'C = B'C. Deoarece NN este mijlocul bazei A′B′A'B', mediana CNCN este și înălțime:
CN⊥A′B′CN \perp A'B'
  • Segmentul MNMN unește mijloacele laturilor paralele și congruente ale dreptunghiului ABB′A′ABB'A', deci MN∥AA′MN \parallel AA'.
  • Deoarece AA′⊥(A′B′C′)AA' \perp (A'B'C'), avem MN⊥(A′B′C′)MN \perp (A'B'C'). Cum A′B′⊂(A′B′C′)A'B' \subset (A'B'C'), rezultă că MN⊥A′B′MN \perp A'B'.
  • Dreptele CNCN și MNMN sunt concurente în NN, conținute în planul (CMN)(CMN), și ambele sunt perpendiculare pe A′B′A'B'. Rezultă:
A′B′⊥(CMN)A'B' \perp (CMN)

(1p)

Prismă dreaptă cu secțiune și perpendiculară

  • În planul (CMN)(CMN), construim perpendiculara din MM pe dreapta CNCN: fie MP⊥CNMP \perp CN, cu P∈CNP \in CN.
  • Deoarece A′B′⊥(CMN)A'B' \perp (CMN) și MP⊂(CMN)MP \subset (CMN), deducem A′B′⊥MPA'B' \perp MP, adică MP⊥A′B′MP \perp A'B'.
  • Dreapta MPMP este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′B′C)(A'B'C) (MP⊥CNMP \perp CN și MP⊥A′B′MP \perp A'B', cu CN∩A′B′={N}CN \cap A'B' = \{N\}), deci:
MP⊥(A′B′C)  ⟹  d(M,(A′B′C))=MPMP \perp (A'B'C) \implies d(M, (A'B'C)) = MP

(1p)

  • Calculăm elementele triunghiului △MNC\triangle MNC:
    • MN=AA′=33 cmMN = AA' = 3\sqrt{3}\text{ cm};
    • În triunghiul echilateral ABCABC de latură 12 cm12\text{ cm}, CMCM este mediană și înălțime corespunzătoare laturii ABAB:
CM=AB32=1232=63 cmCM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Cum MN⊥(ABC)MN \perp (ABC) și CM⊂(ABC)CM \subset (ABC), rezultă MN⊥CMMN \perp CM, deci triunghiul △MNC\triangle MNC este dreptunghic în MM (∢NMC=90∘\sphericalangle NMC = 90^\circ).

  • Aflăm ipotenuza CNCN aplicând teorema lui Pitagora în △MNC\triangle MNC:

CN=MN2+CM2=(33)2+(63)2=27+108=135=315 cmCN = \sqrt{MN^2 + CM^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + (6\sqrt{3})^2} = \sqrt{27 + 108} = \sqrt{135} = 3\sqrt{15}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △MNC\triangle MNC, MPMP este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei CNCN:
MP=MN⋅CMCN=33⋅63315=54315=1815=181515=6155 cmMP = \frac{MN \cdot CM}{CN} = \frac{3\sqrt{3} \cdot 6\sqrt{3}}{3\sqrt{15}} = \frac{54}{3\sqrt{15}} = \frac{18}{\sqrt{15}} = \frac{18\sqrt{15}}{15} = \frac{6\sqrt{15}}{5}\text{ cm}

Așadar, distanța de la punctul MM la planul (A′B′C)(A'B'C) este 6155 cm\frac{6\sqrt{15}}{5}\text{ cm}.

(1p)