BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2023Simulare Constanța

Evaluare Națională 2023 — Simulare Județeană Constanța

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 40−2⋅3240 - 2 \cdot 3^2 este: (5p)

a) 44
b) 2222
c) 342342
d) 2828

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Ridicăm mai întâi la putere:

32=93^2 = 9

Efectuăm înmulțirea:

2⋅9=182 \cdot 9 = 18

Efectuăm scăderea:

40−18=2240 - 18 = 22

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Numărul întreg xx care verifică ecuația 2x−6=12^{x-6} = 1 este: (5p)

a) 00
b) −6-6
c) 66
d) 22

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Orice număr nenul ridicat la puterea 00 este egal cu 11, deci 1=201 = 2^0. Ecuația devine:

2x−6=202^{x-6} = 2^0

Deoarece bazele sunt egale și strict pozitive (diferite de 11), egalăm exponenții:

x−6=0  ⟹  x=6x - 6 = 0 \implies x = 6

Numărul 66 este număr întreg (6∈Z6 \in \mathbb{Z}).

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Suma numerelor naturale prime, mai mici decât 1010, este: (5p)

a) 2525
b) 1818
c) 1717
d) 1212

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Numerele naturale prime mai mici decât 1010 sunt:

2, 3, 5, 72,\, 3,\, 5,\, 7

Calculăm suma lor:

S=2+3+5+7=17S = 2 + 3 + 5 + 7 = 17

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Ordinea crescătoare a numerelor x=−35x = -3\sqrt{5}, y=−53y = -5\sqrt{3} și z=−215z = -2\sqrt{15} este: (5p)

a) y; z; xy;\, z;\, x
b) x; y; zx;\, y;\, z
c) x; z; yx;\, z;\, y
d) z; y; xz;\, y;\, x

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Introducem factorii sub radical pentru a compara modulele numerelor:

−x=35=32⋅5=9⋅5=45-x = 3\sqrt{5} = \sqrt{3^2 \cdot 5} = \sqrt{9 \cdot 5} = \sqrt{45} −y=53=52⋅3=25⋅3=75-y = 5\sqrt{3} = \sqrt{5^2 \cdot 3} = \sqrt{25 \cdot 3} = \sqrt{75} −z=215=22⋅15=4⋅15=60-z = 2\sqrt{15} = \sqrt{2^2 \cdot 15} = \sqrt{4 \cdot 15} = \sqrt{60}

Comparăm numerele pozitive:

45<60<75\sqrt{45} < \sqrt{60} < \sqrt{75}

Înmulțind dubla inegalitate cu −1-1, sensul inegalităților se schimbă:

−75<−60<−45  ⟹  y<z<x-\sqrt{75} < -\sqrt{60} < -\sqrt{45} \implies y < z < x

Ordinea crescătoare a numerelor este y; z; xy;\, z;\, x.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. Calculând 15%15\% din 420420 se obține: (5p)

a) 6060
b) 4242
c) 6262
d) 6363

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem procentul sub formă de fracție ordinară și simplificăm:

15100⋅420=15⋅4210=3⋅422=3⋅21=63\frac{15}{100} \cdot 420 = \frac{15 \cdot 42}{10} = \frac{3 \cdot 42}{2} = 3 \cdot 21 = 63

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. Andrei afirmă că valoarea absolută a numărului −8,2-8,2 este 8,28,2. Afirmația lui Andrei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Valoarea absolută (modulul) unui număr real negativ este egală cu opusul acelui număr:

∣−8,2∣=−(−8,2)=8,2|-8,2| = -(-8,2) = 8,2

Afirmația lui Andrei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele AA, BB și CC sunt coliniare în această ordine, astfel încât AB=2 cmAB = 2\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor ABAB, respectiv ACAC. Lungimea segmentului MNMN este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C

a) 0,5 cm0,5\text{ cm}
b) 1 cm1\text{ cm}
c) 1,5 cm1,5\text{ cm}
d) 2 cm2\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece punctele A,B,CA, B, C sunt coliniare în această ordine, lungimea segmentului ACAC este:

AC=AB+BC=2+3=5 cmAC = AB + BC = 2 + 3 = 5\text{ cm}

Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB:

AM=AB2=22=1 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{2}{2} = 1\text{ cm}

Punctul NN este mijlocul segmentului ACAC:

AN=AC2=52=2,5 cmAN = \frac{AC}{2} = \frac{5}{2} = 2,5\text{ cm}

Deoarece A,M,NA, M, N sunt coliniare în această ordine pe aceeași dreaptă:

MN=AN−AM=2,5−1=1,5 cmMN = AN - AM = 2,5 - 1 = 1,5\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. În figura alăturată, unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB, ∢BOC\sphericalangle BOC, ∢COD\sphericalangle COD, ∢DOE\sphericalangle DOE și ∢EOF\sphericalangle EOF sunt congruente, astfel încât punctele AA, OO și FF sunt coliniare. Măsura unghiului ∢BOD\sphericalangle BOD este egală cu: (5p)

Unghiurile în jurul punctului O

a) 90∘90^\circ
b) 72∘72^\circ
c) 36∘36^\circ
d) 30∘30^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele A,O,FA, O, F fiind coliniare, unghiul ∢AOF\sphericalangle AOF este un unghi alungit, cu măsura de 180∘180^\circ:

∢AOB+∢BOC+∢COD+∢DOE+∢EOF=180∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC + \sphericalangle COD + \sphericalangle DOE + \sphericalangle EOF = 180^\circ

Cele 55 unghiuri fiind congruente, măsura fiecăruia este:

180∘5=36∘\frac{180^\circ}{5} = 36^\circ

Unghiul ∢BOD\sphericalangle BOD este format din două unghiuri adiacente congruente:

∢BOD=∢BOC+∢COD=36∘+36∘=72∘\sphericalangle BOD = \sphericalangle BOC + \sphericalangle COD = 36^\circ + 36^\circ = 72^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Punctele DD, EE și FF sunt mijloacele laturilor triunghiului ABCABC cu perimetrul egal cu 36 cm36\text{ cm}. Perimetrul triunghiului DEFDEF este egal cu: (5p)

Triunghiul ABC și mijloacele laturilor D, E, F

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 16 cm16\text{ cm}
c) 24 cm24\text{ cm}
d) 18 cm18\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentele care unesc mijloacele a două laturi ale unui triunghi sunt linii mijlocii în triunghiul respectiv. Astfel:

DE=BC2,EF=AB2,FD=AC2DE = \frac{BC}{2}, \quad EF = \frac{AB}{2}, \quad FD = \frac{AC}{2}

Calculăm perimetrul triunghiului median △DEF\triangle DEF:

PDEF=DE+EF+FD=BC2+AB2+AC2=AB+BC+AC2=PABC2\mathcal{P}_{DEF} = DE + EF + FD = \frac{BC}{2} + \frac{AB}{2} + \frac{AC}{2} = \frac{AB + BC + AC}{2} = \frac{\mathcal{P}_{ABC}}{2}

Înlocuim perimetrul dat:

PDEF=362=18 cm\mathcal{P}_{DEF} = \frac{36}{2} = 18\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Trapezul ABCDABCD are baza mare ABAB egală cu diagonala ACAC și AD=DC=CBAD = DC = CB. Măsura unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC este egală cu: (5p)

Trapezul ABCD

a) 60∘60^\circ
b) 75∘75^\circ
c) 36∘36^\circ
d) 72∘72^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece AD=CBAD = CB, trapezul ABCDABCD este isoscel, deci unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:

∢DAB=∢ABC\sphericalangle DAB = \sphericalangle ABC

Deoarece bazele ABAB și CDCD sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), unghiurile alterne interne formate cu secanta ACAC sunt congruente:

∢ACD=∢CAB=x\sphericalangle ACD = \sphericalangle CAB = x

În triunghiul △ADC\triangle ADC, laturile sunt egale (AD=DCAD = DC), deci triunghiul este isoscel cu baza ACAC:

∢DAC=∢ACD=x\sphericalangle DAC = \sphericalangle ACD = x

Atunci unghiul ∢DAB\sphericalangle DAB are măsura:

∢DAB=∢DAC+∢CAB=x+x=2x\sphericalangle DAB = \sphericalangle DAC + \sphericalangle CAB = x + x = 2x

Rezultă că ∢ABC=2x\sphericalangle ABC = 2x.

În triunghiul △ABC\triangle ABC, din ipoteză avem AB=ACAB = AC, deci este triunghi isoscel cu baza BCBC. Prin urmare:

∢ACB=∢ABC=2x\sphericalangle ACB = \sphericalangle ABC = 2x

Suma măsurilor unghiurilor în triunghiul △ABC\triangle ABC este 180∘180^\circ:

∢CAB+∢ABC+∢ACB=x+2x+2x=5x=180∘  ⟹  x=36∘\sphericalangle CAB + \sphericalangle ABC + \sphericalangle ACB = x + 2x + 2x = 5x = 180^\circ \implies x = 36^\circ

Măsura unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC este:

∢ABC=2x=2⋅36∘=72∘\sphericalangle ABC = 2x = 2 \cdot 36^\circ = 72^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. În figura alăturată sunt reprezentate două cercuri concentrice de centru OO și raze OAOA și OBOB. Coarda BCBC este tangentă în punctul AA la cercul mai mic. Știind că OA=6 cmOA = 6\text{ cm} și OB=10 cmOB = 10\text{ cm}, lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Cercuri concentrice de centru O

a) 434 cm4\sqrt{34}\text{ cm}
b) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}
c) 16 cm16\text{ cm}
d) 102 cm10\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece dreapta BCBC este tangentă la cercul mic în punctul AA, raza OAOA este perpendiculară pe tangentă în punctul de contact:

OA⊥BC  ⟹  ∢OAB=90∘OA \perp BC \implies \sphericalangle OAB = 90^\circ

În triunghiul dreptunghic △OAB\triangle OAB, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta ABAB:

AB=OB2−OA2=102−62=100−36=64=8 cmAB = \sqrt{OB^2 - OA^2} = \sqrt{10^2 - 6^2} = \sqrt{100 - 36} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

Deoarece OA⊥BCOA \perp BC și segmentul BCBC este o coardă a cercului mare de centru OO, perpendiculara din centru pe o coardă trece prin mijlocul acesteia. Rezultă că AA este mijlocul coardei BCBC:

BC=2⋅AB=2⋅8=16 cmBC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 8 = 16\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Piramida patrulateră regulată SABCDSABCD are toate muchiile congruente. Măsura unghiului dintre dreptele SASA și BCBC este de: (5p)

Piramida patrulatera regulata SABCD

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Baza ABCDABCD este pătrat, prin urmare laturile opuse sunt paralele:

BC∥ADBC \parallel AD

Unghiul dintre dreptele necoplanare SASA și BCBC este unghiul dintre dreapta SASA și o paralelă la BCBC care o intersectează, adică dreapta ADAD:

∢(SA, BC)=∢(SA, AD)=∢SAD\sphericalangle(SA,\, BC) = \sphericalangle(SA,\, AD) = \sphericalangle SAD

Toate muchiile piramidei fiind congruente, triunghiul feței laterale △SAD\triangle SAD are SA=AD=SDSA = AD = SD, deci este un triunghi echilateral. Măsura unghiului său este:

∢SAD=60∘\sphericalangle SAD = 60^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Media aritmetică a două numere naturale este 2525. Împărțind un număr la celălalt, se obține câtul 1111 și restul egal cu 22.

(2p) a) Poate fi numărul mai mare egal cu 4545? Justificați răspunsul.
(3p) b) Aflați cele două numere.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea ipotezei a=45a = 45:

Fie aa numărul mai mare și bb numărul mai mic (a,b∈Na, b \in \mathbb{N}, cu b>2b > 2 conform teoremei împărțirii cu rest).

Conform teoremei împărțirii cu rest, avem:

a=11b+2a = 11b + 2

Dacă presupunem că numărul mai mare este a=45a = 45, ecuația devine:

45=11b+2  ⟹  11b=43  ⟹  b=431145 = 11b + 2 \implies 11b = 43 \implies b = \frac{43}{11}

Deoarece 4343 nu este divizibil cu 1111, rezultă b∉Nb \notin \mathbb{N}, ceea ce contrazice faptul că bb este număr natural.

(1p)

Prin urmare, numărul mai mare nu poate fi egal cu 4545.

(1p)


b) Determinarea celor două numere:

Scriem sistemul de ecuații pe baza datelor din problemă:

{a+b2=25a=11b+2\begin{cases} \dfrac{a + b}{2} = 25 \\ a = 11b + 2 \end{cases}

Din prima ecuație obținem suma numerelor:

a+b=50a + b = 50

(1p)

Înlocuim a=11b+2a = 11b + 2 în ecuația sumei:

(11b+2)+b=50  ⟹  12b+2=50  ⟹  12b=48  ⟹  b=4(11b + 2) + b = 50 \implies 12b + 2 = 50 \implies 12b = 48 \implies b = 4

(1p)

Calculăm numărul mai mare aa:

a=11⋅4+2=44+2=46a = 11 \cdot 4 + 2 = 44 + 2 = 46

Verificare: 46+42=25\frac{46 + 4}{2} = 25 și 46=11⋅4+246 = 11 \cdot 4 + 2 cu restul 2<42 < 4. Ambele numere sunt naturale.

Cele două numere sunt 4646 și 44.

(1p)


2. Fie numărul real:

a=235−5−15−(1,8)−1a = \frac{2}{3\sqrt{5}} - \frac{\sqrt{5}-1}{\sqrt{5}} - (\sqrt{1,8})^{-1}

(2p) a) Arătați că a=−1a = -1.
(3p) b) Dacă b=23−5b = 2\sqrt{3} - 5, calculați (6a−b+23)2023(6a - b + 2\sqrt{3})^{2023}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea egalității a=−1a = -1:

Prelucrăm fiecare termen al expresiei lui aa:

  1. Raționalizăm numitorul primului termen:
235=253⋅5=2515\frac{2}{3\sqrt{5}} = \frac{2\sqrt{5}}{3 \cdot 5} = \frac{2\sqrt{5}}{15}
  1. Raționalizăm numitorul celui de-al doilea termen:
5−15=5(5−1)5=5−55\frac{\sqrt{5}-1}{\sqrt{5}} = \frac{\sqrt{5}(\sqrt{5}-1)}{5} = \frac{5 - \sqrt{5}}{5}
  1. Calculăm cel de-al treilea termen:
1,8=1810=95=35  ⟹  (1,8)−1=53\sqrt{1,8} = \sqrt{\frac{18}{10}} = \sqrt{\frac{9}{5}} = \frac{3}{\sqrt{5}} \implies (\sqrt{1,8})^{-1} = \frac{\sqrt{5}}{3}

(1p)

Înlocuim termenii obținuți și aducem la numitorul comun 1515:

a=2515−3(5−5)15−5515a = \frac{2\sqrt{5}}{15} - \frac{3(5 - \sqrt{5})}{15} - \frac{5\sqrt{5}}{15} a=25−15+35−5515=(2+3−5)5−1515=0−1515=−1a = \frac{2\sqrt{5} - 15 + 3\sqrt{5} - 5\sqrt{5}}{15} = \frac{(2 + 3 - 5)\sqrt{5} - 15}{15} = \frac{0 - 15}{15} = -1

Deci a=−1a = -1.

(1p)


b) Calculul expresiei (6a−b+23)2023(6a - b + 2\sqrt{3})^{2023}:

Înlocuim a=−1a = -1 și b=23−5b = 2\sqrt{3} - 5 în paranteză:

6a−b+23=6(−1)−(23−5)+236a - b + 2\sqrt{3} = 6(-1) - (2\sqrt{3} - 5) + 2\sqrt{3}

(1p)

Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea:

−6−23+5+23=−6+5=−1-6 - 2\sqrt{3} + 5 + 2\sqrt{3} = -6 + 5 = -1

(1p)

Ridicăm rezultatul la puterea 20232023 (exponent impar):

(−1)2023=−1(-1)^{2023} = -1

(1p)


3. Se consideră expresia:

E(x)=(x−6x2−25+xx−5−2x+5):2x+4x2−25E(x) = \left( \frac{x-6}{x^2-25} + \frac{x}{x-5} - \frac{2}{x+5} \right) : \frac{2x+4}{x^2-25}

unde x∈R∖{−5; −2; 5}x \in \mathbb{R} \setminus \{-5;\, -2;\, 5\}.

(2p) a) Arătați că E(x)=x+22E(x) = \frac{x+2}{2}.
(3p) b) Rezolvați în mulțimea numerelor întregi ecuația ∣4⋅E(x)−5∣=5|4 \cdot E(x) - 5| = 5.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei la forma simplificată:

Observăm că x2−25=(x−5)(x+5)x^2 - 25 = (x - 5)(x + 5). Aducem fracțiile din paranteza rotundă la numitorul comun (x−5)(x+5)(x - 5)(x + 5):

x−6x2−25+x(x+5)(x−5)(x+5)−2(x−5)(x−5)(x+5)=x−6+x2+5x−2x+10x2−25\frac{x-6}{x^2-25} + \frac{x(x+5)}{(x-5)(x+5)} - \frac{2(x-5)}{(x-5)(x+5)} = \frac{x - 6 + x^2 + 5x - 2x + 10}{x^2 - 25}

Efectuăm calculele la numărător:

x2+(1+5−2)x+(−6+10)=x2+4x+4=(x+2)2x^2 + (1 + 5 - 2)x + (-6 + 10) = x^2 + 4x + 4 = (x + 2)^2

Paranteza devine:

(x+2)2x2−25\frac{(x + 2)^2}{x^2 - 25}

(1p)

Transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa celei de-a doua fracții și factorizăm numitorul 2x+4=2(x+2)2x + 4 = 2(x + 2):

E(x)=(x+2)2x2−25⋅x2−252(x+2)=x+22E(x) = \frac{(x + 2)^2}{x^2 - 25} \cdot \frac{x^2 - 25}{2(x + 2)} = \frac{x + 2}{2}

pentru orice x∈R∖{−5; −2; 5}x \in \mathbb{R} \setminus \{-5;\, -2;\, 5\}.

(1p)


b) Rezolvarea ecuației în mulțimea numerelor întregi:

Calculăm expresia din modul:

4⋅E(x)−5=4⋅x+22−5=2(x+2)−5=2x+4−5=2x−14 \cdot E(x) - 5 = 4 \cdot \frac{x+2}{2} - 5 = 2(x + 2) - 5 = 2x + 4 - 5 = 2x - 1

Ecuația devine:

∣2x−1∣=5|2x - 1| = 5

(1p)

Ecuația cu modul generează două cazuri:

2x−1=5  ⟹  2x=6  ⟹  x=32x - 1 = 5 \implies 2x = 6 \implies x = 3

sau

2x−1=−5  ⟹  2x=−4  ⟹  x=−22x - 1 = -5 \implies 2x = -4 \implies x = -2

(1p)

Verificăm apartenența la domeniul de definiție x∈R∖{−5; −2; 5}x \in \mathbb{R} \setminus \{-5;\, -2;\, 5\}:

  • x=3∈Zx = 3 \in \mathbb{Z} și 3∉{−5; −2; 5}3 \notin \{-5;\, -2;\, 5\}, deci este soluție validă;
  • x=−2x = -2 nu este convenabilă, deoarece anulează numitorul expresiei inițiale (−2∈{−5; −2; 5}-2 \in \{-5;\, -2;\, 5\}).

Mulțimea soluțiilor întregi ale ecuației este:

S={3}\mathcal{S} = \{3\}

(1p)


4. În exteriorul triunghiului dreptunghic ABCABC, cu catetele AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AC=16 cmAC = 16\text{ cm}, se construiesc triunghiurile dreptunghice isoscele ABDABD și ACEACE cu ipotenuzele ABAB și respectiv ACAC.

Triunghiul ABC cu triunghiurile ABD și ACE

(2p) a) Arătați că punctele D,AD, A și EE sunt coliniare.
(3p) b) Dacă MM este mijlocul laturii BCBC, DM∩AB={P}DM \cap AB = \{P\} și EM∩AC={Q}EM \cap AC = \{Q\}, calculați aria patrulaterului APMQAPMQ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea coliniarității punctelor D,AD, A și EE:

În triunghiul dreptunghic isoscel △ABD\triangle ABD cu ipotenuza ABAB, unghiul drept este ∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ, iar unghiurile ascuțite sunt:

∢DAB=∢DBA=45∘\sphericalangle DAB = \sphericalangle DBA = 45^\circ

În triunghiul dreptunghic isoscel △ACE\triangle ACE cu ipotenuza ACAC, unghiul drept este ∢AEC=90∘\sphericalangle AEC = 90^\circ, iar unghiurile ascuțite sunt:

∢EAC=∢ECA=45∘\sphericalangle EAC = \sphericalangle ECA = 45^\circ

(1p)

Deoarece triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în AA, avem ∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ. Calculăm măsura unghiului ∢DAE\sphericalangle DAE:

∢DAE=∢DAB+∢BAC+∢EAC=45∘+90∘+45∘=180∘\sphericalangle DAE = \sphericalangle DAB + \sphericalangle BAC + \sphericalangle EAC = 45^\circ + 90^\circ + 45^\circ = 180^\circ

Unghiul ∢DAE\sphericalangle DAE fiind alungit, rezultă că punctele DD, AA și EE sunt coliniare.

(1p)


b) Calculul ariei patrulaterului APMQAPMQ:

Rezolvare Exercițiul 4

  1. Demonstrarea că dreptele DMDM și EMEM sunt mediatoare:
    În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, deci mediana AMAM este egală cu jumătatea ipotenuzei:

    AM=BM=CM=BC2AM = BM = CM = \frac{BC}{2}

    În triunghiul isoscel △ABD\triangle ABD, avem DA=DBDA = DB. Deoarece DA=DBDA = DB și MA=MBMA = MB, punctele DD și MM se află pe mediatoarea segmentului ABAB.
    Prin urmare, dreapta DMDM este mediatoarea segmentului ABAB.

    (1p)

  2. Proprietățile punctelor PP și QQ:
    Cum DM∩AB={P}DM \cap AB = \{P\}, rezultă că PP este mijlocul segmentului ABAB și DM⊥ABDM \perp AB:

    AP=AB2=122=6 cmși∢APM=90∘AP = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm} \quad \text{și} \quad \sphericalangle APM = 90^\circ

    Analog, în triunghiul isoscel △ACE\triangle ACE, avem EA=ECEA = EC, iar din proprietatea medianei MA=MCMA = MC. Punctele EE și MM se află pe mediatoarea segmentului ACAC, deci dreapta EMEM este mediatoarea segmentului ACAC.
    Cum EM∩AC={Q}EM \cap AC = \{Q\}, rezultă că QQ este mijlocul segmentului ACAC și EM⊥ACEM \perp AC:

    AQ=AC2=162=8 cmși∢AQM=90∘AQ = \frac{AC}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm} \quad \text{și} \quad \sphericalangle AQM = 90^\circ

    (1p)

  3. Natura și aria patrulaterului APMQAPMQ:
    Patrulaterul APMQAPMQ are trei unghiuri drepte:

    ∢PAQ=90∘,∢APM=90∘,∢AQM=90∘\sphericalangle PAQ = 90^\circ, \quad \sphericalangle APM = 90^\circ, \quad \sphericalangle AQM = 90^\circ

    Rezultă că APMQAPMQ este dreptunghi.

    Calculăm aria dreptunghiului APMQAPMQ:

    AAPMQ=AP⋅AQ=6⋅8=48 cm2\mathcal{A}_{APMQ} = AP \cdot AQ = 6 \cdot 8 = 48\text{ cm}^2

(1p)


5. În figura alăturată sunt reprezentate două pătrate, ABCDABCD și CEFGCEFG, având laturile de 18 cm18\text{ cm}, unde punctele B,C,EB, C, E sunt coliniare în această ordine. Punctul MM este mijlocul segmentului CECE, iar AM∩CD={N}AM \cap CD = \{N\}.

Pătratele ABCD și CEFG

(2p) a) Arătați că NC=6 cmNC = 6\text{ cm}.
(3p) b) Calculați sinusul unghiului ∢CAM\sphericalangle CAM.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea egalității NC=6 cmNC = 6\text{ cm}:

În pătratul ABCDABCD, latura ABAB este perpendiculară pe BCBC (AB⊥BCAB \perp BC).
În pătratul CEFGCEFG, latura CDCD (sau dreapta CGCG) este perpendiculară pe BCBC (CD⊥BCCD \perp BC).
Rezultă că:

NC∥ABNC \parallel AB

În triunghiul △ABM\triangle ABM, deoarece NC∥ABNC \parallel AB, cu N∈AMN \in AM și C∈BMC \in BM, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării obținem:

ΔNCM∼ΔABM  ⟹  NCAB=CMBM\Delta NCM \sim \Delta ABM \implies \frac{NC}{AB} = \frac{CM}{BM}

(1p)

Calculăm lungimile segmentelor:

  • AB=18 cmAB = 18\text{ cm};
  • Punctul } M \text{ este mijlocul laturii } CE = 18\text{ cm} \implies CM = \frac{18}{2} = 9\text{ cm};
  • Deoarece punctele B,C,MB, C, M sunt coliniare în această ordine, avem BM=BC+CM=18+9=27 cmBM = BC + CM = 18 + 9 = 27\text{ cm}.

Înlocuim în raportul de asemănare:

NC18=927=13  ⟹  NC=183=6 cm\frac{NC}{18} = \frac{9}{27} = \frac{1}{3} \implies NC = \frac{18}{3} = 6\text{ cm}

(1p)


b) Calculul sinusului unghiului ∢CAM\sphericalangle CAM:

Rezolvare Exercițiul 5

  1. Calculul lungimilor laturilor ACAC și AMAM:
    În triunghiul dreptunghic isoscel △ABC\triangle ABC (AB=BC=18 cmAB = BC = 18\text{ cm}), lungimea diagonalei ACAC este:

    AC=182 cmAC = 18\sqrt{2}\text{ cm}

    În triunghiul dreptunghic △ABM\triangle ABM (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ, AB=18 cmAB = 18\text{ cm}, BM=27 cmBM = 27\text{ cm}), aplicăm teorema lui Pitagora:

    AM=AB2+BM2=182+272=324+729=1053=913 cmAM = \sqrt{AB^2 + BM^2} = \sqrt{18^2 + 27^2} = \sqrt{324 + 729} = \sqrt{1053} = 9\sqrt{13}\text{ cm}

    (1p)

  2. Calculul ariei triunghiului △ACM\triangle ACM prin două metode:
    Segmentul CMCM se află pe dreapta BCBC, iar AB⊥BCAB \perp BC, deci ABAB este înălțimea corespunzătoare bazei CMCM în triunghiul △ACM\triangle ACM:

    A△ACM=CM⋅AB2=9⋅182=81 cm2\mathcal{A}_{\triangle ACM} = \frac{CM \cdot AB}{2} = \frac{9 \cdot 18}{2} = 81\text{ cm}^2

    (1p)

    Pe de altă parte, exprimăm aria prin produsul laturilor și sinusul unghiului dintre ele:

    A△ACM=AC⋅AM⋅sin⁡(∢CAM)2\mathcal{A}_{\triangle ACM} = \frac{AC \cdot AM \cdot \sin(\sphericalangle CAM)}{2}

    Înlocuim valorile cunoscute:

    81=182⋅913⋅sin⁡(∢CAM)2=8126⋅sin⁡(∢CAM)81 = \frac{18\sqrt{2} \cdot 9\sqrt{13} \cdot \sin(\sphericalangle CAM)}{2} = 81\sqrt{26} \cdot \sin(\sphericalangle CAM)

    Aflăm sinusul unghiului:

    sin⁡(∢CAM)=818126=126=2626\sin(\sphericalangle CAM) = \frac{81}{81\sqrt{26}} = \frac{1}{\sqrt{26}} = \frac{\sqrt{26}}{26}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH cu AB=20 cmAB = 20\text{ cm}, BC=15 cmBC = 15\text{ cm} și secțiunea diagonală ACGEACGE este pătrat.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH

(2p) a) Arătați că AE=25 cmAE = 25\text{ cm}.
(3p) b) Punctele MM și NN aparțin segmentelor BFBF, respectiv EGEG, astfel încât BM=EN=5 cmBM = EN = 5\text{ cm}. Calculați tangenta unghiului format de dreapta MNMN cu planul (BFC)(BFC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea egalității AE=25 cmAE = 25\text{ cm}:

În dreptunghiul de la bază ABCDABCD, triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în BB. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru diagonala bazei ACAC:

AC=AB2+BC2=202+152=400+225=625=25 cmAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{20^2 + 15^2} = \sqrt{400 + 225} = \sqrt{625} = 25\text{ cm}

(1p)

Deoarece ACGEACGE este pătrat, toate laturile sale sunt egale, deci înălțimea paralelipipedului este:

AE=AC=25 cmAE = AC = 25\text{ cm}

(1p)


b) Calculul tangentei unghiului format de dreapta MNMN cu planul (BFC)(BFC):

Rezolvare Exercițiul 6

  1. Identificarea proiecției dreptei MNMN pe planul (BFC)(BFC):
    Planul (BFC)(BFC) este chiar planul feței laterale (BCGF)(BCGF).
    Punctul MM se află pe muchia BFBF, care este inclusă în planul (BCGF)(BCGF), deci proiecția lui MM pe acest plan este chiar el însuși:

    M∈BF⊂(BCGF)  ⟹  pr(BCGF)M=MM \in BF \subset (BCGF) \implies \text{pr}_{(BCGF)} M = M

    Fie P∈FGP \in FG astfel încât NP∥EFNP \parallel EF. Deoarece EF⊥(BCGF)EF \perp (BCGF) (muchia EFEF fiind perpendiculară pe fața laterală BCGFBCGF), rezultă că:

    NP⊥(BCGF)NP \perp (BCGF)

    Prin urmare, punctul PP este proiecția ortogonală a punctului NN pe planul (BCGF)(BCGF):

    pr(BCGF)N=P  ⟹  pr(BCGF)MN=MP\text{pr}_{(BCGF)} N = P \implies \text{pr}_{(BCGF)} MN = MP

    Unghiul format de dreapta MNMN cu planul (BFC)(BFC) este unghiul format de dreaptă cu proiecția sa:

    ∢(MN, (BFC))=∢NMP\sphericalangle(MN,\, (BFC)) = \sphericalangle NMP

    (1p)

  2. Calculul lungimilor segmentelor NPNP și MPMP:
    În baza superioară EFGHEFGH (dreptunghi cu EF=20 cmEF = 20\text{ cm} și FG=15 cmFG = 15\text{ cm}), diagonala este EG=25 cmEG = 25\text{ cm}.
    Cum N∈EGN \in EG cu EN=5 cmEN = 5\text{ cm}, raportul este:

    ENEG=525=15  ⟹  NGEG=45\frac{EN}{EG} = \frac{5}{25} = \frac{1}{5} \implies \frac{NG}{EG} = \frac{4}{5}

    Din NP∥EFNP \parallel EF, conform teoremei fundamentale a asemănării în △GFE\triangle GFE:

    NPEF=NGEG=45  ⟹  NP=45⋅20=16 cm\frac{NP}{EF} = \frac{NG}{EG} = \frac{4}{5} \implies NP = \frac{4}{5} \cdot 20 = 16\text{ cm}

    De asemenea, pentru segmentul GPGP:

    GPGF=NGEG=45  ⟹  GP=45⋅15=12 cm  ⟹  FP=FG−GP=15−12=3 cm\frac{GP}{GF} = \frac{NG}{EG} = \frac{4}{5} \implies GP = \frac{4}{5} \cdot 15 = 12\text{ cm} \implies FP = FG - GP = 15 - 12 = 3\text{ cm}

    În fața laterală BCGFBCGF (dreptunghi cu BF=25 cmBF = 25\text{ cm} și FG=15 cmFG = 15\text{ cm}):

    • P∈FGP \in FG cu FP=3 cmFP = 3\text{ cm};
    • M∈BFM \in BF cu BM=5 cm  ⟹  FM=BF−BM=25−5=20 cmBM = 5\text{ cm} \implies FM = BF - BM = 25 - 5 = 20\text{ cm};
    • Triunghiul △MFP\triangle MFP este dreptunghic în FF (∢F=90∘\sphericalangle F = 90^\circ).

    Aplicăm teorema lui Pitagora în △MFP\triangle MFP:

    MP=FM2+FP2=202+32=400+9=409 cmMP = \sqrt{FM^2 + FP^2} = \sqrt{20^2 + 3^2} = \sqrt{400 + 9} = \sqrt{409}\text{ cm}

    (1p)

  3. Calculul tangentei:
    Deoarece NP⊥(BCGF)NP \perp (BCGF) și MP⊂(BCGF)MP \subset (BCGF), triunghiul △NPM\triangle NPM este dreptunghic în PP (∢NPM=90∘\sphericalangle NPM = 90^\circ).
    Tangenta unghiului ∢NMP\sphericalangle NMP este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:

    tg⁡(∢NMP)=NPMP=16409=16409409\operatorname{tg}(\sphericalangle NMP) = \frac{NP}{MP} = \frac{16}{\sqrt{409}} = \frac{16\sqrt{409}}{409}

(1p)