1. În figura alăturată, punctele A, B și C sunt coliniare în această ordine, astfel încât AB=2 cm și BC=3 cm. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv AC. Lungimea segmentului MN este egală cu: (5p)
a) 0,5 cm
b) 1 cm
c) 1,5 cm
d) 2 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece punctele A,B,C sunt coliniare în această ordine, lungimea segmentului AC este:
AC=AB+BC=2+3=5 cm
Punctul M este mijlocul segmentului AB:
AM=2AB=22=1 cm
Punctul N este mijlocul segmentului AC:
AN=2AC=25=2,5 cm
Deoarece A,M,N sunt coliniare în această ordine pe aceeași dreaptă:
MN=AN−AM=2,5−1=1,5 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
2. În figura alăturată, unghiurile ∢AOB, ∢BOC, ∢COD, ∢DOE și ∢EOF sunt congruente, astfel încât punctele A, O și F sunt coliniare. Măsura unghiului ∢BOD este egală cu: (5p)
a) 90∘
b) 72∘
c) 36∘
d) 30∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele A,O,F fiind coliniare, unghiul ∢AOF este un unghi alungit, cu măsura de 180∘:
∢AOB+∢BOC+∢COD+∢DOE+∢EOF=180∘
Cele 5 unghiuri fiind congruente, măsura fiecăruia este:
5180∘=36∘
Unghiul ∢BOD este format din două unghiuri adiacente congruente:
∢BOD=∢BOC+∢COD=36∘+36∘=72∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. Punctele D, E și F sunt mijloacele laturilor triunghiului ABC cu perimetrul egal cu 36 cm. Perimetrul triunghiului DEF este egal cu: (5p)
a) 12 cm
b) 16 cm
c) 24 cm
d) 18 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Segmentele care unesc mijloacele a două laturi ale unui triunghi sunt linii mijlocii în triunghiul respectiv. Astfel:
DE=2BC,EF=2AB,FD=2AC
Calculăm perimetrul triunghiului median △DEF:
PDEF=DE+EF+FD=2BC+2AB+2AC=2AB+BC+AC=2PABC
Înlocuim perimetrul dat:
PDEF=236=18 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
4. Trapezul ABCD are baza mare AB egală cu diagonala AC și AD=DC=CB. Măsura unghiului ∢ABC este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 75∘
c) 36∘
d) 72∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece AD=CB, trapezul ABCD este isoscel, deci unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:
∢DAB=∢ABC
Deoarece bazele AB și CD sunt paralele (AB∥CD), unghiurile alterne interne formate cu secanta AC sunt congruente:
∢ACD=∢CAB=x
În triunghiul △ADC, laturile sunt egale (AD=DC), deci triunghiul este isoscel cu baza AC:
∢DAC=∢ACD=x
Atunci unghiul ∢DAB are măsura:
∢DAB=∢DAC+∢CAB=x+x=2x
Rezultă că ∢ABC=2x.
În triunghiul △ABC, din ipoteză avem AB=AC, deci este triunghi isoscel cu baza BC. Prin urmare:
∢ACB=∢ABC=2x
Suma măsurilor unghiurilor în triunghiul △ABC este 180∘:
∢CAB+∢ABC+∢ACB=x+2x+2x=5x=180∘⟹x=36∘
Măsura unghiului ∢ABC este:
∢ABC=2x=2⋅36∘=72∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
5. În figura alăturată sunt reprezentate două cercuri concentrice de centru O și raze OA și OB. Coarda BC este tangentă în punctul A la cercul mai mic. Știind că OA=6 cm și OB=10 cm, lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 434 cm
b) 83 cm
c) 16 cm
d) 102 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece dreapta BC este tangentă la cercul mic în punctul A, raza OA este perpendiculară pe tangentă în punctul de contact:
OA⊥BC⟹∢OAB=90∘
În triunghiul dreptunghic △OAB, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla cateta AB:
AB=OB2−OA2=102−62=100−36=64=8 cm
Deoarece OA⊥BC și segmentul BC este o coardă a cercului mare de centru O, perpendiculara din centru pe o coardă trece prin mijlocul acesteia. Rezultă că A este mijlocul coardei BC:
BC=2⋅AB=2⋅8=16 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
6. Piramida patrulateră regulată SABCD are toate muchiile congruente. Măsura unghiului dintre dreptele SA și BC este de: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Baza ABCD este pătrat, prin urmare laturile opuse sunt paralele:
BC∥AD
Unghiul dintre dreptele necoplanare SA și BC este unghiul dintre dreapta SA și o paralelă la BC care o intersectează, adică dreapta AD:
∢(SA,BC)=∢(SA,AD)=∢SAD
Toate muchiile piramidei fiind congruente, triunghiul feței laterale △SAD are SA=AD=SD, deci este un triunghi echilateral. Măsura unghiului său este:
∢SAD=60∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Media aritmetică a două numere naturale este 25. Împărțind un număr la celălalt, se obține câtul 11 și restul egal cu 2.
(2p) a) Poate fi numărul mai mare egal cu 45? Justificați răspunsul. (3p) b) Aflați cele două numere.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea ipotezei a=45:
Fie a numărul mai mare și b numărul mai mic (a,b∈N, cu b>2 conform teoremei împărțirii cu rest).
Conform teoremei împărțirii cu rest, avem:
a=11b+2
Dacă presupunem că numărul mai mare este a=45, ecuația devine:
45=11b+2⟹11b=43⟹b=1143
Deoarece 43 nu este divizibil cu 11, rezultă b∈/N, ceea ce contrazice faptul că b este număr natural.
(1p)
Prin urmare, numărul mai mare nu poate fi egal cu 45.
(1p)
b) Determinarea celor două numere:
Scriem sistemul de ecuații pe baza datelor din problemă:
⎩⎨⎧2a+b=25a=11b+2
Din prima ecuație obținem suma numerelor:
a+b=50
(1p)
Înlocuim a=11b+2 în ecuația sumei:
(11b+2)+b=50⟹12b+2=50⟹12b=48⟹b=4
(1p)
Calculăm numărul mai mare a:
a=11⋅4+2=44+2=46
Verificare: 246+4=25 și 46=11⋅4+2 cu restul 2<4. Ambele numere sunt naturale.
Cele două numere sunt 46 și 4.
(1p)
2. Fie numărul real:
a=352−55−1−(1,8)−1
(2p) a) Arătați că a=−1. (3p) b) Dacă b=23−5, calculați (6a−b+23)2023.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea egalității a=−1:
Prelucrăm fiecare termen al expresiei lui a:
Raționalizăm numitorul primului termen:
352=3⋅525=1525
Raționalizăm numitorul celui de-al doilea termen:
55−1=55(5−1)=55−5
Calculăm cel de-al treilea termen:
1,8=1018=59=53⟹(1,8)−1=35
(1p)
Înlocuim termenii obținuți și aducem la numitorul comun 15:
Transformăm împărțirea în înmulțire cu inversa celei de-a doua fracții și factorizăm numitorul 2x+4=2(x+2):
E(x)=x2−25(x+2)2⋅2(x+2)x2−25=2x+2
pentru orice x∈R∖{−5;−2;5}.
(1p)
b) Rezolvarea ecuației în mulțimea numerelor întregi:
Calculăm expresia din modul:
4⋅E(x)−5=4⋅2x+2−5=2(x+2)−5=2x+4−5=2x−1
Ecuația devine:
∣2x−1∣=5
(1p)
Ecuația cu modul generează două cazuri:
2x−1=5⟹2x=6⟹x=3
sau
2x−1=−5⟹2x=−4⟹x=−2
(1p)
Verificăm apartenența la domeniul de definiție x∈R∖{−5;−2;5}:
x=3∈Z și 3∈/{−5;−2;5}, deci este soluție validă;
x=−2 nu este convenabilă, deoarece anulează numitorul expresiei inițiale (−2∈{−5;−2;5}).
Mulțimea soluțiilor întregi ale ecuației este:
S={3}
(1p)
4. În exteriorul triunghiului dreptunghic ABC, cu catetele AB=12 cm și AC=16 cm, se construiesc triunghiurile dreptunghice isoscele ABD și ACE cu ipotenuzele AB și respectiv AC.
(2p) a) Arătați că punctele D,A și E sunt coliniare. (3p) b) Dacă M este mijlocul laturii BC, DM∩AB={P} și EM∩AC={Q}, calculați aria patrulaterului APMQ.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea coliniarității punctelor D,A și E:
În triunghiul dreptunghic isoscel △ABD cu ipotenuza AB, unghiul drept este ∢ADB=90∘, iar unghiurile ascuțite sunt:
∢DAB=∢DBA=45∘
În triunghiul dreptunghic isoscel △ACE cu ipotenuza AC, unghiul drept este ∢AEC=90∘, iar unghiurile ascuțite sunt:
∢EAC=∢ECA=45∘
(1p)
Deoarece triunghiul △ABC este dreptunghic în A, avem ∢BAC=90∘. Calculăm măsura unghiului ∢DAE:
∢DAE=∢DAB+∢BAC+∢EAC=45∘+90∘+45∘=180∘
Unghiul ∢DAE fiind alungit, rezultă că punctele D, A și E sunt coliniare.
(1p)
b) Calculul ariei patrulaterului APMQ:
Demonstrarea că dreptele DM și EM sunt mediatoare:
În triunghiul dreptunghic △ABC (∢A=90∘), M este mijlocul ipotenuzei BC, deci mediana AM este egală cu jumătatea ipotenuzei:
AM=BM=CM=2BC
În triunghiul isoscel △ABD, avem DA=DB. Deoarece DA=DB și MA=MB, punctele D și M se află pe mediatoarea segmentului AB.
Prin urmare, dreapta DM este mediatoarea segmentului AB.
(1p)
Proprietățile punctelor P și Q:
Cum DM∩AB={P}, rezultă că P este mijlocul segmentului AB și DM⊥AB:
AP=2AB=212=6 cmși∢APM=90∘
Analog, în triunghiul isoscel △ACE, avem EA=EC, iar din proprietatea medianei MA=MC. Punctele E și M se află pe mediatoarea segmentului AC, deci dreapta EM este mediatoarea segmentului AC.
Cum EM∩AC={Q}, rezultă că Q este mijlocul segmentului AC și EM⊥AC:
AQ=2AC=216=8 cmși∢AQM=90∘
(1p)
Natura și aria patrulaterului APMQ:
Patrulaterul APMQ are trei unghiuri drepte:
∢PAQ=90∘,∢APM=90∘,∢AQM=90∘
Rezultă că APMQ este dreptunghi.
Calculăm aria dreptunghiului APMQ:
AAPMQ=AP⋅AQ=6⋅8=48 cm2
(1p)
5. În figura alăturată sunt reprezentate două pătrate, ABCD și CEFG, având laturile de 18 cm, unde punctele B,C,E sunt coliniare în această ordine. Punctul M este mijlocul segmentului CE, iar AM∩CD={N}.
(2p) a) Arătați că NC=6 cm. (3p) b) Calculați sinusul unghiului ∢CAM.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea egalității NC=6 cm:
În pătratul ABCD, latura AB este perpendiculară pe BC (AB⊥BC).
În pătratul CEFG, latura CD (sau dreapta CG) este perpendiculară pe BC (CD⊥BC).
Rezultă că:
NC∥AB
În triunghiul △ABM, deoarece NC∥AB, cu N∈AM și C∈BM, conform Teoremei Fundamentale a Asemănării obținem:
ΔNCM∼ΔABM⟹ABNC=BMCM
(1p)
Calculăm lungimile segmentelor:
AB=18 cm;
Punctul } M \text{ este mijlocul laturii } CE = 18\text{ cm} \implies CM = \frac{18}{2} = 9\text{ cm};
Deoarece punctele B,C,M sunt coliniare în această ordine, avem BM=BC+CM=18+9=27 cm.
Înlocuim în raportul de asemănare:
18NC=279=31⟹NC=318=6 cm
(1p)
b) Calculul sinusului unghiului ∢CAM:
Calculul lungimilor laturilor AC și AM:
În triunghiul dreptunghic isoscel △ABC (AB=BC=18 cm), lungimea diagonalei AC este:
AC=182 cm
În triunghiul dreptunghic △ABM (∢B=90∘, AB=18 cm, BM=27 cm), aplicăm teorema lui Pitagora:
AM=AB2+BM2=182+272=324+729=1053=913 cm
(1p)
Calculul ariei triunghiului △ACM prin două metode:
Segmentul CM se află pe dreapta BC, iar AB⊥BC, deci AB este înălțimea corespunzătoare bazei CM în triunghiul △ACM:
A△ACM=2CM⋅AB=29⋅18=81 cm2
(1p)
Pe de altă parte, exprimăm aria prin produsul laturilor și sinusul unghiului dintre ele:
A△ACM=2AC⋅AM⋅sin(∢CAM)
Înlocuim valorile cunoscute:
81=2182⋅913⋅sin(∢CAM)=8126⋅sin(∢CAM)
Aflăm sinusul unghiului:
sin(∢CAM)=812681=261=2626
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDEFGH cu AB=20 cm, BC=15 cm și secțiunea diagonală ACGE este pătrat.
(2p) a) Arătați că AE=25 cm. (3p) b) Punctele M și N aparțin segmentelor BF, respectiv EG, astfel încât BM=EN=5 cm. Calculați tangenta unghiului format de dreapta MN cu planul (BFC).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea egalității AE=25 cm:
În dreptunghiul de la bază ABCD, triunghiul △ABC este dreptunghic în B. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru diagonala bazei AC:
AC=AB2+BC2=202+152=400+225=625=25 cm
(1p)
Deoarece ACGE este pătrat, toate laturile sale sunt egale, deci înălțimea paralelipipedului este:
AE=AC=25 cm
(1p)
b) Calculul tangentei unghiului format de dreapta MN cu planul (BFC):
Identificarea proiecției dreptei MN pe planul (BFC):
Planul (BFC) este chiar planul feței laterale (BCGF).
Punctul M se află pe muchia BF, care este inclusă în planul (BCGF), deci proiecția lui M pe acest plan este chiar el însuși:
M∈BF⊂(BCGF)⟹pr(BCGF)M=M
Fie P∈FG astfel încât NP∥EF. Deoarece EF⊥(BCGF) (muchia EF fiind perpendiculară pe fața laterală BCGF), rezultă că:
NP⊥(BCGF)
Prin urmare, punctul P este proiecția ortogonală a punctului N pe planul (BCGF):
pr(BCGF)N=P⟹pr(BCGF)MN=MP
Unghiul format de dreapta MN cu planul (BFC) este unghiul format de dreaptă cu proiecția sa:
∢(MN,(BFC))=∢NMP
(1p)
Calculul lungimilor segmentelor NP și MP:
În baza superioară EFGH (dreptunghi cu EF=20 cm și FG=15 cm), diagonala este EG=25 cm.
Cum N∈EG cu EN=5 cm, raportul este:
EGEN=255=51⟹EGNG=54
Din NP∥EF, conform teoremei fundamentale a asemănării în △GFE:
EFNP=EGNG=54⟹NP=54⋅20=16 cm
De asemenea, pentru segmentul GP:
GFGP=EGNG=54⟹GP=54⋅15=12 cm⟹FP=FG−GP=15−12=3 cm
În fața laterală BCGF (dreptunghi cu BF=25 cm și FG=15 cm):
P∈FG cu FP=3 cm;
M∈BF cu BM=5 cm⟹FM=BF−BM=25−5=20 cm;
Triunghiul △MFP este dreptunghic în F (∢F=90∘).
Aplicăm teorema lui Pitagora în △MFP:
MP=FM2+FP2=202+32=400+9=409 cm
(1p)
Calculul tangentei:
Deoarece NP⊥(BCGF) și MP⊂(BCGF), triunghiul △NPM este dreptunghic în P (∢NPM=90∘).
Tangenta unghiului ∢NMP este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată: