1. În figura alăturată punctele A, M, N și B sunt coliniare, AM=41 din AB, AB=16 cm, N este mijlocul segmentului MB, iar P este mijlocul lui NB. Lungimea segmentului AP este: (5p)
a) 12 cm
b) 13 cm
c) 14 cm
d) 15 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm pe rând lungimile segmentelor:
AM=41⋅AB=41⋅16=4 cm.
Segmentul MB are lungimea:
MB=AB−AM=16−4=12 cm
N fiind mijlocul segmentului MB:
MN=NB=2MB=212=6 cm
P fiind mijlocul segmentului NB:
NP=PB=2NB=26=3 cm
Lungimea segmentului AP este suma segmentelor componente coliniare:
AP=AM+MN+NP=4+6+3=13 cm
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. În dreptunghiul ABCD, AB>BC, BM⊥AC, M∈AC. Dacă CM=3 cm, AM=12 cm, atunci aria dreptunghiului ABCD este egală cu: (5p)
a) 45 cm2
b) 90 cm2
c) 100 cm2
d) 50 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul dreptunghic ABC (∢B=90∘), segmentul BM este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei AC.
Lungimea ipotenuzei AC este:
AC=AM+CM=12+3=15 cm
Conform teoremei înălțimii în ΔABC:
BM2=AM⋅CM=12⋅3=36⟹BM=36=6 cm
Aria triunghiului dreptunghic ABC este:
AABC=2AC⋅BM=215⋅6=45 cm2
Diagonala AC împarte dreptunghiul ABCD în două triunghiuri congruente, ΔABC≡ΔCDA, prin urmare:
AABCD=2⋅AABC=2⋅45=90 cm2
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A. Știind că AB=6 cm și BC=12 cm, aflați lungimea laturii AC. (5p)
a) 8 cm
b) 6 cm
c) 63 cm
d) 62 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘):
BC2=AB2+AC2⟹AC2=BC2−AB2
Înlocuim valorile cunoscute:
AC2=122−62=144−36=108
Scoatem factorii de sub radical:
AC=108=36⋅3=63 cm
(Alternativ, observăm că cateta AB este jumătate din ipotenuza BC, ceea ce implică ∢C=30∘, de unde AC=BC⋅cos30∘=12⋅23=63 cm).
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Figura alăturată reprezintă un dreptunghi ABCD, cu lungimea AB=12 m, iar lățimea AD=9 m. Atunci raza cercului circumscris dreptunghiului este egală cu: (5p)
a) 6 m
b) 7 m
c) 4,5 m
d) 7,5 m
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Centrul cercului circumscris unui dreptunghi se află la punctul de intersecție al diagonalelor, iar orice diagonală constituie un diametru al cercului circumscris.
Calculăm lungimea diagonalei AC cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABC (BC=AD=9 m):
AC=AB2+BC2=122+92=144+81=225=15 m
Raza R a cercului circumscris este jumătate din lungimea diagonalei:
R=2AC=215=7,5 m
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
5. În figura alăturată, punctele A, B, C, D și E se află pe cercul de centru O, astfel încât arcele mici AB, CD, DE și EA sunt congruente și au măsura egală cu 80∘. Măsura unghiului ∢BEC este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 10∘
c) 80∘
d) 20∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Suma măsurilor tuturor arcelor formate în jurul cercului este 360∘:
AB⌢+BC⌢+CD⌢+DE⌢+EA⌢=360∘
Înlocuim măsurile arcelor congruente date în ipoteză (80∘ fiecare):
Unghiul ∢BEC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic BC. Măsura sa este egală cu jumătate din măsura arcului subîntins:
∢BEC=2BC⌢=240∘=20∘
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată o cutie în formă de cub ABCDA′B′C′D′ care are diagonala feței ADD′A′ egală cu 92 cm. Diagonala cubului are lungimea egală cu: (5p)
a) 93 cm
b) 9 cm
c) 62 cm
d) 83 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie ℓ lungimea muchiei cubului. Fețele cubului sunt pătrate cu latura ℓ, iar diagonala oricărei fețe este:
dfața˘=ℓ2
Egalând cu valoarea dată în enunț:
ℓ2=92⟹ℓ=9 cm
Diagonala D a cubului este dată de relația:
D=ℓ3
Înlocuind lungimea muchiei:
D=93 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Numerele a și b sunt direct proporționale cu 5 și 8, numerele b și c sunt invers proporționale cu 3 și 2, iar 3a+2b−c=57.
(2p) a) Demonstrați că c=2,4⋅a.
(3p) b) Aflați numerele a,b,c.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Scriem relațiile de proporționalitate conform ipotezei:
Deoarece a și b sunt direct proporționale cu 5 și 8:
5a=8b⟹b=58a
Deoarece b și c sunt invers proporționale cu 3 și 2:
b⋅3=c⋅2⟹b=32c
Egalăm cele două expresii obținute pentru b:
58a=32c
Înmulțim pe diagonală:
2c⋅5=8a⋅3⟹10c=24a
Împărțim la 10:
c=1024a=2,4⋅a
(2 puncte)
b) Exprimăm numerele a și c în funcție de b:
Din 5a=8b⟹a=85b.
Din 3b=2c⟹c=23b.
Înlocuim aceste expresii în relația 3a+2b−c=57:
3⋅85b+2b−23b=57815b+2b−23b=57
Aducem la numitorul comun 8:
815b+16b−12b=57819b=57
Înmulțim cu 8 și împărțim la 19 (observăm că 57=19⋅3):
b=1957⋅8=3⋅8=24
Aflăm acum valorile numerelor a și c:
a=85⋅24=5⋅3=15c=23⋅24=3⋅12=36
Verificare în relația inițială:
3(15)+2(24)−36=45+48−36=57(Adeva˘rat)
Așadar, a=15, b=24, c=36.
(3 puncte)
2. Se dă expresia E(x)=(x2−12+x+11−1−x1)⋅2x+1, unde x∈R∖{−1,1}.
(2p) a) Arătați că E(x)=x−1x+1, oricare ar fi x∈R∖{−1,1}.
(3p) b) Aflați numerele întregi x pentru care valoarea expresiei E(x) este număr întreg.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Factorizăm numitorul x2−1=(x−1)(x+1) și rescriem al treilea termen schimbând semnul:
−1−x1=+x−11
Paranteza devine:
(x−1)(x+1)2+x+11+x−11
Aducem la numitorul comun (x−1)(x+1), amplificând a doua fracție cu (x−1) și a treia cu (x+1):
b) Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADF (∢D=90∘):
AF=AD2+DF2=62+42=36+16=52=213 cm
Fie EP⊥AF, cu P∈AF, adică EP=d(E,AF). Aria triunghiului AEF se exprimă ca:
AAEF=2AF⋅d(E,AF)
Înlocuind valorile calculate:
14=2213⋅d(E,AF)⟹14=13⋅d(E,AF)d(E,AF)=1314=131413 cm
Trebuie să demonstrăm că 3<1314<4. Deoarece toți termenii sunt strict pozitivi, inegalitatea este echivalentă cu inegalitatea pătratelor lor:
32<(1314)2<429<13196<16
Înmulțim prin 13>0:
9⋅13<196<16⋅13117<196<208
Ambele inegalități sunt adevărate (117<196 și 196<208), prin urmare d(E,AF)∈(3;4).
(3 puncte)
5. În triunghiul ABC, AM și BN sunt mediane, M∈BC, N∈AC, iar AM∩BN={G}. Se știe că aria triunghiului ABC este egală cu 120 cm2.
(2p) a) Arătați că ΔMNG∼ΔABG.
(3p) b) Calculați aria triunghiului ABG.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Deoarece AM este mediană, M este mijlocul laturii BC.
Deoarece BN este mediană, N este mijlocul laturii AC.
Segmentul MN unește mijloacele a două laturi ale triunghiului ABC, deci MN este linie mijlocie în ΔABC.
Conform proprietății liniei mijlocii:
MN∥AB
Dreptele AM și BN sunt concurente în G. Dreapta MN taie laturile triunghiului ABG, fiind paralelă cu AB. Conform Teoremei Fundamentale a Asemănării (T.F.A.):
ΔMNG∼ΔABG
(2 puncte)
b) Într-un triunghi, o mediană împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale (având baze egale și aceeași înălțime).
Deoarece AM este mediană în ΔABC:
AABM=2AABC=2120=60 cm2
Punctul G este punctul de intersecție al medianelor triunghiului ABC, așadar este centrul de greutate al triunghiului.
Conform proprietății centrului de greutate, G se situează pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:
AMAG=32
Triunghiurile ABG și ABM au aceeași înălțime coborâtă din vârful B pe dreapta comună a bazelor AM. Prin urmare, raportul ariilor lor este egal cu raportul bazelor:
AABMAABG=AMAG=32
Rezultă:
AABG=32⋅AABM=32⋅60=40 cm2
(3 puncte)
6. Fie cubul ABCDA′B′C′D′ cu lungimea laturii de 6 cm, BC′∩B′C={T}.
(2p) a) Calculați distanța de la D′ la AC.
(3p) b) Calculați cosinusul unghiului dintre AT și D′C.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Fie {O}=AC∩BD, punctul de intersecție al diagonalelor bazei ABCD.
În pătratul ABCD, diagonalele sunt perpendiculare, deci DO⊥AC.
Deoarece ABCDA′B′C′D′ este cub, muchia laterală este perpendiculară pe bază:
D′D⊥(ABC)
Cum DO⊥AC, cu DO⊂(ABC) și AC⊂(ABC), conform Teoremei celor trei perpendiculare (T3⊥) rezultă:
D′O⊥AC⟹d(D′,AC)=D′O
În triunghiul dreptunghic D′DO (∢D′DO=90∘):
Muchia cubului este D′D=6 cm.
Diagonala bazei este BD=62 cm, deci DO=2BD=262=32 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în ΔD′DO:
D′O=D′D2+DO2=62+(32)2=36+18=54=36 cm
Așadar, d(D′,AC)=36 cm.
(2 puncte)
b) Fie {S}=A′C′∩B′D′, centrul feței superioare A′B′C′D′.
În triunghiul B′CD′, punctul S este mijlocul diagonalei B′D′, iar punctul T este mijlocul diagonalei B′C (diagonalele feței pătrate se înjumătățesc).
Rezultă că segmentul ST este linie mijlocie în ΔB′CD′, ceea ce implică:
ST∥D′C
Deoarece ST∥D′C, unghiul dintre dreptele AT și D′C este unghiul format de dreptele concurente AT și ST:
∢(AT,D′C)=∢(AT,ST)=∢ATS
Determinăm lungimile laturilor triunghiului ATS:
ST este linie mijlocie:
ST=2D′C=262=32 cm
Pentru lungimea lui AT: fie M mijlocul muchiei BC. În pătratul BCC′B′, segmentul TM unește centrul T cu mijlocul bazei BC, deci TM⊥BC și TM⊥(ABC), cu lungimea TM=2BB′=3 cm.
În ΔABM dreptunghic în B:
AM=AB2+BM2=62+32=36+9=45=35 cm
În ΔAMT dreptunghic în M:
AT=AM2+TM2=45+32=45+9=54=36 cm
Pentru lungimea lui AS: proiecția ortogonală a punctului S pe planul bazei (ABC) este punctul O (centrul bazei), deci SO⊥(ABC), cu SO=6 cm.
În ΔAOS dreptunghic în O (AO=32 cm):
AS=AO2+SO2=(32)2+62=18+36=54=36 cm
Deoarece AT=AS=36 cm, triunghiul ATS este isoscel de bază ST.
Fie P mijlocul bazei ST. Într-un triunghi isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime, deci AP⊥ST.