BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2023Simulare Cluj

Evaluare Națională 2023 — Simulare Județeană Cluj

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 120−111:3120 - 111 : 3 este egal cu: (5p)

a) 33
b) 8181
c) 8383
d) 99

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Respectăm ordinea efectuării operațiilor. Mai întâi efectuăm împărțirea:

111:3=37111 : 3 = 37

Apoi efectuăm scăderea:

120−37=83120 - 37 = 83

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


2. Știind că 5a−2b3a+4b=23\frac{5a - 2b}{3a + 4b} = \frac{2}{3}, atunci ab\frac{a}{b} este egal cu: (5p)

a) 914\frac{9}{14}
b) 149\frac{14}{9}
c) 139\frac{13}{9}
d) 113\frac{1}{13}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:

3(5a−2b)=2(3a+4b)3(5a - 2b) = 2(3a + 4b)

Desfacem parantezele:

15a−6b=6a+8b15a - 6b = 6a + 8b

Separăm termenii cu aa în membrul stâng și termenii cu bb în membrul drept:

15a−6a=8b+6b15a - 6a = 8b + 6b 9a=14b9a = 14b

Împărțim ambii membri la 9b9b (cu b≠0b \neq 0):

ab=149\frac{a}{b} = \frac{14}{9}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Dacă 40%40\% din aa este 2020, atunci valoarea numărului aa este egală cu: (5p)

a) 100100
b) 7575
c) 4040
d) 5050

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem ecuația corespunzătoare enunțului:

40100⋅a=20\frac{40}{100} \cdot a = 20

Simplificăm fracția 40100=25\frac{40}{100} = \frac{2}{5}:

25⋅a=20\frac{2}{5} \cdot a = 20

Aflăm aa:

a=20⋅52=10⋅5=50a = 20 \cdot \frac{5}{2} = 10 \cdot 5 = 50

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Situația notelor obținute de elevii unei clase la un test de evaluare este ilustrată în tabelul de mai jos: (5p)

Nota109876543
Nr. elevi23654221

Media clasei la test este:

a) 7,37,3
b) 7,57,5
c) 88
d) 77

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi numărul total al elevilor din clasă adunând frecvențele:

Ntotal=2+3+6+5+4+2+2+1=25 eleviN_{\text{total}} = 2 + 3 + 6 + 5 + 4 + 2 + 2 + 1 = 25\text{ elevi}

Calculăm suma notelor ponderată cu numărul elevilor care au obținut fiecare notă:

S=10⋅2+9⋅3+8⋅6+7⋅5+6⋅4+5⋅2+4⋅2+3⋅1S = 10 \cdot 2 + 9 \cdot 3 + 8 \cdot 6 + 7 \cdot 5 + 6 \cdot 4 + 5 \cdot 2 + 4 \cdot 2 + 3 \cdot 1 S=20+27+48+35+24+10+8+3=175S = 20 + 27 + 48 + 35 + 24 + 10 + 8 + 3 = 175

Media clasei (media aritmetică ponderată) este:

M=SNtotal=17525=7M = \frac{S}{N_{\text{total}}} = \frac{175}{25} = 7

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. Suma numerelor întregi din intervalul [−5,5)[-5, 5) este egală cu: (5p)

a) 00
b) 55
c) −5-5
d) −9-9

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Identificăm numerele întregi aparținând intervalului [−5,5)[-5, 5). Deoarece paranteza de la dreapta este rotundă, numărul 55 nu aparține intervalului:

[−5,5)∩Z={−5,−4,−3,−2,−1,0,1,2,3,4}[-5, 5) \cap \mathbb{Z} = \{-5, -4, -3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}

Calculăm suma acestor numere, observând că termenii de la −4-4 la 44 sunt numere opuse a căror sumă este 00:

S=−5+(−4+4)+(−3+3)+(−2+2)+(−1+1)+0=−5+0=−5S = -5 + (-4 + 4) + (-3 + 3) + (-2 + 2) + (-1 + 1) + 0 = -5 + 0 = -5

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


6. Suma a două numere este 480480, iar diferența lor este egală cu 240240. Afirmația „unul dintre numere este o treime din celălalt” este: (5p)

a) Adevărată
b) Falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie xx și yy cele două numere, cu x≥yx \ge y. Scriem sistemul de ecuații:

{x+y=480x−y=240\begin{cases} x + y = 480 \\ x - y = 240 \end{cases}

Adunăm cele două ecuații:

2x=720  ⟹  x=3602x = 720 \implies x = 360

Scădem a doua ecuație din prima:

2y=240  ⟹  y=1202y = 240 \implies y = 120

Verificăm dacă unul dintre numere reprezintă o treime din celălalt:

yx=120360=13  ⟹  y=13⋅x\frac{y}{x} = \frac{120}{360} = \frac{1}{3} \implies y = \frac{1}{3} \cdot x

Numărul 120120 este o treime din 360360, așadar afirmația este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, MM, NN și BB sunt coliniare, AM=14AM = \frac{1}{4} din ABAB, AB=16 cmAB = 16\text{ cm}, NN este mijlocul segmentului MBMB, iar PP este mijlocul lui NBNB. Lungimea segmentului APAP este: (5p)

Subiectul II Exercițiul 1

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 13 cm13\text{ cm}
c) 14 cm14\text{ cm}
d) 15 cm15\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm pe rând lungimile segmentelor:

  1. AM=14⋅AB=14⋅16=4 cmAM = \frac{1}{4} \cdot AB = \frac{1}{4} \cdot 16 = 4\text{ cm}.

  2. Segmentul MBMB are lungimea:

MB=AB−AM=16−4=12 cmMB = AB - AM = 16 - 4 = 12\text{ cm}
  1. NN fiind mijlocul segmentului MBMB:
MN=NB=MB2=122=6 cmMN = NB = \frac{MB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  1. PP fiind mijlocul segmentului NBNB:
NP=PB=NB2=62=3 cmNP = PB = \frac{NB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  1. Lungimea segmentului APAP este suma segmentelor componente coliniare:
AP=AM+MN+NP=4+6+3=13 cmAP = AM + MN + NP = 4 + 6 + 3 = 13\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. În dreptunghiul ABCDABCD, AB>BCAB > BC, BM⊥ACBM \perp AC, M∈ACM \in AC. Dacă CM=3 cmCM = 3\text{ cm}, AM=12 cmAM = 12\text{ cm}, atunci aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 2

a) 45 cm245\text{ cm}^2
b) 90 cm290\text{ cm}^2
c) 100 cm2100\text{ cm}^2
d) 50 cm250\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢B=90∘\sphericalangle B = 90^\circ), segmentul BMBM este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei ACAC.

Lungimea ipotenuzei ACAC este:

AC=AM+CM=12+3=15 cmAC = AM + CM = 12 + 3 = 15\text{ cm}

Conform teoremei înălțimii în ΔABC\Delta ABC:

BM2=AM⋅CM=12⋅3=36  ⟹  BM=36=6 cmBM^2 = AM \cdot CM = 12 \cdot 3 = 36 \implies BM = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

Aria triunghiului dreptunghic ABCABC este:

AABC=AC⋅BM2=15⋅62=45 cm2\mathcal{A}_{ABC} = \frac{AC \cdot BM}{2} = \frac{15 \cdot 6}{2} = 45\text{ cm}^2

Diagonala ACAC împarte dreptunghiul ABCDABCD în două triunghiuri congruente, ΔABC≡ΔCDA\Delta ABC \equiv \Delta CDA, prin urmare:

AABCD=2⋅AABC=2⋅45=90 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 2 \cdot \mathcal{A}_{ABC} = 2 \cdot 45 = 90\text{ cm}^2

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA. Știind că AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și BC=12 cmBC = 12\text{ cm}, aflați lungimea laturii ACAC. (5p)

Subiectul II Exercițiul 3

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}
d) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ):

BC2=AB2+AC2  ⟹  AC2=BC2−AB2BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies AC^2 = BC^2 - AB^2

Înlocuim valorile cunoscute:

AC2=122−62=144−36=108AC^2 = 12^2 - 6^2 = 144 - 36 = 108

Scoatem factorii de sub radical:

AC=108=36⋅3=63 cmAC = \sqrt{108} = \sqrt{36 \cdot 3} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(Alternativ, observăm că cateta ABAB este jumătate din ipotenuza BCBC, ceea ce implică ∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ, de unde AC=BC⋅cos⁡30∘=12⋅32=63 cmAC = BC \cdot \cos 30^\circ = 12 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}).

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Figura alăturată reprezintă un dreptunghi ABCDABCD, cu lungimea AB=12 mAB = 12\text{ m}, iar lățimea AD=9 mAD = 9\text{ m}. Atunci raza cercului circumscris dreptunghiului este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 4

a) 6 m6\text{ m}
b) 7 m7\text{ m}
c) 4,5 m4,5\text{ m}
d) 7,5 m7,5\text{ m}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Centrul cercului circumscris unui dreptunghi se află la punctul de intersecție al diagonalelor, iar orice diagonală constituie un diametru al cercului circumscris.

Calculăm lungimea diagonalei ACAC cu teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ABCABC (BC=AD=9 mBC = AD = 9\text{ m}):

AC=AB2+BC2=122+92=144+81=225=15 mAC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{12^2 + 9^2} = \sqrt{144 + 81} = \sqrt{225} = 15\text{ m}

Raza RR a cercului circumscris este jumătate din lungimea diagonalei:

R=AC2=152=7,5 mR = \frac{AC}{2} = \frac{15}{2} = 7,5\text{ m}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


5. În figura alăturată, punctele AA, BB, CC, DD și EE se află pe cercul de centru OO, astfel încât arcele mici ABAB, CDCD, DEDE și EAEA sunt congruente și au măsura egală cu 80∘80^\circ. Măsura unghiului ∢BEC\sphericalangle BEC este egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 5

a) 40∘40^\circ
b) 10∘10^\circ
c) 80∘80^\circ
d) 20∘20^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Suma măsurilor tuturor arcelor formate în jurul cercului este 360∘360^\circ:

AB⌢+BC⌢+CD⌢+DE⌢+EA⌢=360∘\overset{\frown}{AB} + \overset{\frown}{BC} + \overset{\frown}{CD} + \overset{\frown}{DE} + \overset{\frown}{EA} = 360^\circ

Înlocuim măsurile arcelor congruente date în ipoteză (80∘80^\circ fiecare):

80∘+BC⌢+80∘+80∘+80∘=360∘80^\circ + \overset{\frown}{BC} + 80^\circ + 80^\circ + 80^\circ = 360^\circ 320∘+BC⌢=360∘  ⟹  BC⌢=360∘−320∘=40∘320^\circ + \overset{\frown}{BC} = 360^\circ \implies \overset{\frown}{BC} = 360^\circ - 320^\circ = 40^\circ

Unghiul ∢BEC\sphericalangle BEC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic BCBC. Măsura sa este egală cu jumătate din măsura arcului subîntins:

∢BEC=BC⌢2=40∘2=20∘\sphericalangle BEC = \frac{\overset{\frown}{BC}}{2} = \frac{40^\circ}{2} = 20^\circ

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată o cutie în formă de cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' care are diagonala feței ADD′A′ADD'A' egală cu 92 cm9\sqrt{2}\text{ cm}. Diagonala cubului are lungimea egală cu: (5p)

Subiectul II Exercițiul 6

a) 93 cm9\sqrt{3}\text{ cm}
b) 9 cm9\text{ cm}
c) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}
d) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ℓ\ell lungimea muchiei cubului. Fețele cubului sunt pătrate cu latura ℓ\ell, iar diagonala oricărei fețe este:

dfața˘=ℓ2d_{\text{față}} = \ell\sqrt{2}

Egalând cu valoarea dată în enunț:

ℓ2=92  ⟹  ℓ=9 cm\ell\sqrt{2} = 9\sqrt{2} \implies \ell = 9\text{ cm}

Diagonala DD a cubului este dată de relația:

D=ℓ3D = \ell\sqrt{3}

Înlocuind lungimea muchiei:

D=93 cmD = 9\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Numerele aa și bb sunt direct proporționale cu 55 și 88, numerele bb și cc sunt invers proporționale cu 33 și 22, iar 3a+2b−c=573a + 2b - c = 57.

(2p) a) Demonstrați că c=2,4⋅ac = 2,4 \cdot a.
(3p) b) Aflați numerele a,b,ca, b, c.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Scriem relațiile de proporționalitate conform ipotezei:

  1. Deoarece aa și bb sunt direct proporționale cu 55 și 88:
a5=b8  ⟹  b=8a5\frac{a}{5} = \frac{b}{8} \implies b = \frac{8a}{5}
  1. Deoarece bb și cc sunt invers proporționale cu 33 și 22:
b⋅3=c⋅2  ⟹  b=2c3b \cdot 3 = c \cdot 2 \implies b = \frac{2c}{3}

Egalăm cele două expresii obținute pentru bb:

8a5=2c3\frac{8a}{5} = \frac{2c}{3}

Înmulțim pe diagonală:

2c⋅5=8a⋅3  ⟹  10c=24a2c \cdot 5 = 8a \cdot 3 \implies 10c = 24a

Împărțim la 1010:

c=24a10=2,4⋅ac = \frac{24a}{10} = 2,4 \cdot a

(2 puncte)


b) Exprimăm numerele aa și cc în funcție de bb:

Din a5=b8  ⟹  a=5b8\frac{a}{5} = \frac{b}{8} \implies a = \frac{5b}{8}.

Din 3b=2c  ⟹  c=3b23b = 2c \implies c = \frac{3b}{2}.

Înlocuim aceste expresii în relația 3a+2b−c=573a + 2b - c = 57:

3⋅5b8+2b−3b2=573 \cdot \frac{5b}{8} + 2b - \frac{3b}{2} = 57 15b8+2b−3b2=57\frac{15b}{8} + 2b - \frac{3b}{2} = 57

Aducem la numitorul comun 88:

15b+16b−12b8=57\frac{15b + 16b - 12b}{8} = 57 19b8=57\frac{19b}{8} = 57

Înmulțim cu 88 și împărțim la 1919 (observăm că 57=19⋅357 = 19 \cdot 3):

b=57⋅819=3⋅8=24b = \frac{57 \cdot 8}{19} = 3 \cdot 8 = 24

Aflăm acum valorile numerelor aa și cc:

a=5⋅248=5⋅3=15a = \frac{5 \cdot 24}{8} = 5 \cdot 3 = 15 c=3⋅242=3⋅12=36c = \frac{3 \cdot 24}{2} = 3 \cdot 12 = 36

Verificare în relația inițială:

3(15)+2(24)−36=45+48−36=57(Adeva˘rat)3(15) + 2(24) - 36 = 45 + 48 - 36 = 57\quad\text{(Adevărat)}

Așadar, a=15a = 15, b=24b = 24, c=36c = 36.

(3 puncte)


2. Se dă expresia E(x)=(2x2−1+1x+1−11−x)⋅x+12E(x) = \left(\frac{2}{x^2 - 1} + \frac{1}{x + 1} - \frac{1}{1 - x}\right) \cdot \frac{x + 1}{2}, unde x∈R∖{−1,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}.

(2p) a) Arătați că E(x)=x+1x−1E(x) = \frac{x + 1}{x - 1}, oricare ar fi x∈R∖{−1,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}.
(3p) b) Aflați numerele întregi xx pentru care valoarea expresiei E(x)E(x) este număr întreg.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Factorizăm numitorul x2−1=(x−1)(x+1)x^2 - 1 = (x - 1)(x + 1) și rescriem al treilea termen schimbând semnul:

−11−x=+1x−1-\frac{1}{1 - x} = +\frac{1}{x - 1}

Paranteza devine:

2(x−1)(x+1)+1x+1+1x−1\frac{2}{(x - 1)(x + 1)} + \frac{1}{x + 1} + \frac{1}{x - 1}

Aducem la numitorul comun (x−1)(x+1)(x - 1)(x + 1), amplificând a doua fracție cu (x−1)(x - 1) și a treia cu (x+1)(x + 1):

2+(x−1)+(x+1)(x−1)(x+1)=2+x−1+x+1(x−1)(x+1)=2x+2(x−1)(x+1)\frac{2 + (x - 1) + (x + 1)}{(x - 1)(x + 1)} = \frac{2 + x - 1 + x + 1}{(x - 1)(x + 1)} = \frac{2x + 2}{(x - 1)(x + 1)}

Dăm factor comun pe 22 la numărător:

2(x+1)(x−1)(x+1)\frac{2(x + 1)}{(x - 1)(x + 1)}

Înmulțim cu a doua fracție a expresiei:

E(x)=2(x+1)(x−1)(x+1)⋅x+12E(x) = \frac{2(x + 1)}{(x - 1)(x + 1)} \cdot \frac{x + 1}{2}

Simplificăm factorul 22 și un factor (x+1)(x + 1):

E(x)=x+1x−1E(x) = \frac{x + 1}{x - 1}

pentru orice x∈R∖{−1,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}.

(2 puncte)


b) Scriem expresia E(x)E(x) sub formă de număr întreg plus o fracție simplă:

E(x)=(x−1)+2x−1=1+2x−1E(x) = \frac{(x - 1) + 2}{x - 1} = 1 + \frac{2}{x - 1}

Pentru ca E(x)∈ZE(x) \in \mathbb{Z}, este necesar ca 2x−1∈Z\frac{2}{x - 1} \in \mathbb{Z}, ceea ce înseamnă că (x−1)(x - 1) trebuie să fie un divizor întreg al lui 22:

(x−1)∈D2  ⟹  (x−1)∈{−2,−1,1,2}(x - 1) \in D_2 \implies (x - 1) \in \{-2, -1, 1, 2\}

Analizăm fiecare caz în parte:

  1. x−1=−2  ⟹  x=−1x - 1 = -2 \implies x = -1
  2. x−1=−1  ⟹  x=0x - 1 = -1 \implies x = 0
  3. x−1=1  ⟹  x=2x - 1 = 1 \implies x = 2
  4. x−1=2  ⟹  x=3x - 1 = 2 \implies x = 3

Din domeniul de definiție al expresiei, x∈R∖{−1,1}x \in \mathbb{R} \setminus \{-1, 1\}, așadar soluția x=−1x = -1 nu convine.

Valorile întregi admisibile sunt:

x∈{0,2,3}x \in \{0, 2, 3\}

(3 puncte)


3. Se consideră numerele a=5⋅(42+35)−2(210+3)a = \sqrt{5} \cdot (4\sqrt{2} + 3\sqrt{5}) - 2(2\sqrt{10} + 3) și b=27⋅(3+3)−2(3+21)−6(7−7)b = 2\sqrt{7} \cdot (3 + \sqrt{3}) - 2(3 + \sqrt{21}) - 6(\sqrt{7} - 7).

(2p) a) Arătați că aa este număr întreg.
(3p) b) Calculați media geometrică a numerelor aa și bb.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Desfacem parantezele efectuând înmulțirile:

a=45⋅2+3(5)2−410−6a = 4\sqrt{5 \cdot 2} + 3(\sqrt{5})^2 - 4\sqrt{10} - 6 a=410+3⋅5−410−6a = 4\sqrt{10} + 3 \cdot 5 - 4\sqrt{10} - 6

Termenii cu radicali se reduc:

a=15−6=9a = 15 - 6 = 9

Cum 9∈Z9 \in \mathbb{Z}, am demonstrat că aa este număr întreg.

(2 puncte)


b) Desfacem parantezele pentru numărul bb:

b=27⋅3+27⋅3−6−221−67+6⋅7b = 2\sqrt{7} \cdot 3 + 2\sqrt{7} \cdot \sqrt{3} - 6 - 2\sqrt{21} - 6\sqrt{7} + 6 \cdot 7 b=67+221−6−221−67+42b = 6\sqrt{7} + 2\sqrt{21} - 6 - 2\sqrt{21} - 6\sqrt{7} + 42

Reducem termenii asemenea:

b=(67−67)+(221−221)−6+42=36b = (6\sqrt{7} - 6\sqrt{7}) + (2\sqrt{21} - 2\sqrt{21}) - 6 + 42 = 36

Calculăm media geometrică a numerelor pozitive a=9a = 9 și b=36b = 36:

Mg=a⋅b=9⋅36=9⋅36=3⋅6=18M_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{9 \cdot 36} = \sqrt{9} \cdot \sqrt{36} = 3 \cdot 6 = 18

(3 puncte)


4. Fie ABCDABCD un pătrat de latură 6 cm6\text{ cm} și punctele E∈BCE \in BC, F∈CDF \in CD astfel încât BE=FC=13⋅BCBE = FC = \frac{1}{3} \cdot BC.

Subiectul III Exercițiul 4

(2p) a) Calculați aria triunghiului AEFAEF.
(3p) b) Arătați că distanța de la punctul EE la latura AFAF este în intervalul (3;4)(3; 4).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 4

a) Determinăm lungimile segmentelor determinate de punctele EE și FF pe laturile pătratului (AB=BC=CD=DA=6 cmAB = BC = CD = DA = 6\text{ cm}):

BE=FC=13⋅6=2 cmBE = FC = \frac{1}{3} \cdot 6 = 2\text{ cm} EC=BC−BE=6−2=4 cmEC = BC - BE = 6 - 2 = 4\text{ cm} DF=CD−FC=6−2=4 cmDF = CD - FC = 6 - 2 = 4\text{ cm}

Aria pătratului ABCDABCD este:

AABCD=62=36 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 6^2 = 36\text{ cm}^2

Calculăm ariile celor trei triunghiuri dreptunghice exterioare triunghiului AEFAEF:

  1. Triunghiul ABEABE (dreptunghic în BB):
AABE=AB⋅BE2=6⋅22=6 cm2\mathcal{A}_{ABE} = \frac{AB \cdot BE}{2} = \frac{6 \cdot 2}{2} = 6\text{ cm}^2
  1. Triunghiul ECFECF (dreptunghic în CC):
AECF=EC⋅FC2=4⋅22=4 cm2\mathcal{A}_{ECF} = \frac{EC \cdot FC}{2} = \frac{4 \cdot 2}{2} = 4\text{ cm}^2
  1. Triunghiul ADFADF (dreptunghic în DD):
AADF=AD⋅DF2=6⋅42=12 cm2\mathcal{A}_{ADF} = \frac{AD \cdot DF}{2} = \frac{6 \cdot 4}{2} = 12\text{ cm}^2

Aria triunghiului AEFAEF se obține scăzând din aria pătratului ariile celor trei triunghiuri:

AAEF=AABCD−AABE−AECF−AADF\mathcal{A}_{AEF} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{ABE} - \mathcal{A}_{ECF} - \mathcal{A}_{ADF} AAEF=36−6−4−12=14 cm2\mathcal{A}_{AEF} = 36 - 6 - 4 - 12 = 14\text{ cm}^2

(2 puncte)


b) Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic ADFADF (∢D=90∘\sphericalangle D = 90^\circ):

AF=AD2+DF2=62+42=36+16=52=213 cmAF = \sqrt{AD^2 + DF^2} = \sqrt{6^2 + 4^2} = \sqrt{36 + 16} = \sqrt{52} = 2\sqrt{13}\text{ cm}

Fie EP⊥AFEP \perp AF, cu P∈AFP \in AF, adică EP=d(E,AF)EP = d(E, AF). Aria triunghiului AEFAEF se exprimă ca:

AAEF=AF⋅d(E,AF)2\mathcal{A}_{AEF} = \frac{AF \cdot d(E, AF)}{2}

Înlocuind valorile calculate:

14=213⋅d(E,AF)2  ⟹  14=13⋅d(E,AF)14 = \frac{2\sqrt{13} \cdot d(E, AF)}{2} \implies 14 = \sqrt{13} \cdot d(E, AF) d(E,AF)=1413=141313 cmd(E, AF) = \frac{14}{\sqrt{13}} = \frac{14\sqrt{13}}{13}\text{ cm}

Trebuie să demonstrăm că 3<1413<43 < \frac{14}{\sqrt{13}} < 4. Deoarece toți termenii sunt strict pozitivi, inegalitatea este echivalentă cu inegalitatea pătratelor lor:

32<(1413)2<423^2 < \left(\frac{14}{\sqrt{13}}\right)^2 < 4^2 9<19613<169 < \frac{196}{13} < 16

Înmulțim prin 13>013 > 0:

9⋅13<196<16⋅139 \cdot 13 < 196 < 16 \cdot 13 117<196<208117 < 196 < 208

Ambele inegalități sunt adevărate (117<196117 < 196 și 196<208196 < 208), prin urmare d(E,AF)∈(3;4)d(E, AF) \in (3; 4).

(3 puncte)


5. În triunghiul ABCABC, AMAM și BNBN sunt mediane, M∈BCM \in BC, N∈ACN \in AC, iar AM∩BN={G}AM \cap BN = \{G\}. Se știe că aria triunghiului ABCABC este egală cu 120 cm2120\text{ cm}^2.

Subiectul III Exercițiul 5

(2p) a) Arătați că ΔMNG∼ΔABG\Delta MNG \sim \Delta ABG.
(3p) b) Calculați aria triunghiului ABGABG.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 5

a) Deoarece AMAM este mediană, MM este mijlocul laturii BCBC.

Deoarece BNBN este mediană, NN este mijlocul laturii ACAC.

Segmentul MNMN unește mijloacele a două laturi ale triunghiului ABCABC, deci MNMN este linie mijlocie în ΔABC\Delta ABC.

Conform proprietății liniei mijlocii:

MN∥ABMN \parallel AB

Dreptele AMAM și BNBN sunt concurente în GG. Dreapta MNMN taie laturile triunghiului ABGABG, fiind paralelă cu ABAB. Conform Teoremei Fundamentale a Asemănării (T.F.A.):

ΔMNG∼ΔABG\Delta MNG \sim \Delta ABG

(2 puncte)


b) Într-un triunghi, o mediană împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale (având baze egale și aceeași înălțime).

Deoarece AMAM este mediană în ΔABC\Delta ABC:

AABM=AABC2=1202=60 cm2\mathcal{A}_{ABM} = \frac{\mathcal{A}_{ABC}}{2} = \frac{120}{2} = 60\text{ cm}^2

Punctul GG este punctul de intersecție al medianelor triunghiului ABCABC, așadar este centrul de greutate al triunghiului.

Conform proprietății centrului de greutate, GG se situează pe fiecare mediană la două treimi de vârf și o treime de bază:

AGAM=23\frac{AG}{AM} = \frac{2}{3}

Triunghiurile ABGABG și ABMABM au aceeași înălțime coborâtă din vârful BB pe dreapta comună a bazelor AMAM. Prin urmare, raportul ariilor lor este egal cu raportul bazelor:

AABGAABM=AGAM=23\frac{\mathcal{A}_{ABG}}{\mathcal{A}_{ABM}} = \frac{AG}{AM} = \frac{2}{3}

Rezultă:

AABG=23⋅AABM=23⋅60=40 cm2\mathcal{A}_{ABG} = \frac{2}{3} \cdot \mathcal{A}_{ABM} = \frac{2}{3} \cdot 60 = 40\text{ cm}^2

(3 puncte)


6. Fie cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu lungimea laturii de 6 cm6\text{ cm}, BC′∩B′C={T}BC' \cap B'C = \{T\}.

Subiectul III Exercițiul 6

(2p) a) Calculați distanța de la D′D' la ACAC.
(3p) b) Calculați cosinusul unghiului dintre ATAT și D′CD'C.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Construcție ajutătoare Subiectul III Exercițiul 6

a) Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD, punctul de intersecție al diagonalelor bazei ABCDABCD.

În pătratul ABCDABCD, diagonalele sunt perpendiculare, deci DO⊥ACDO \perp AC.

Deoarece ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este cub, muchia laterală este perpendiculară pe bază:

D′D⊥(ABC)D'D \perp (ABC)

Cum DO⊥ACDO \perp AC, cu DO⊂(ABC)DO \subset (ABC) și AC⊂(ABC)AC \subset (ABC), conform Teoremei celor trei perpendiculare (T3⊥T3\perp) rezultă:

D′O⊥AC  ⟹  d(D′,AC)=D′OD'O \perp AC \implies d(D', AC) = D'O

În triunghiul dreptunghic D′DOD'DO (∢D′DO=90∘\sphericalangle D'DO = 90^\circ):

  • Muchia cubului este D′D=6 cmD'D = 6\text{ cm}.
  • Diagonala bazei este BD=62 cmBD = 6\sqrt{2}\text{ cm}, deci DO=BD2=622=32 cmDO = \frac{BD}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}.

Aplicăm teorema lui Pitagora în ΔD′DO\Delta D'DO:

D′O=D′D2+DO2=62+(32)2=36+18=54=36 cmD'O = \sqrt{D'D^2 + DO^2} = \sqrt{6^2 + (3\sqrt{2})^2} = \sqrt{36 + 18} = \sqrt{54} = 3\sqrt{6}\text{ cm}

Așadar, d(D′,AC)=36 cmd(D', AC) = 3\sqrt{6}\text{ cm}.

(2 puncte)


b) Fie {S}=A′C′∩B′D′\{S\} = A'C' \cap B'D', centrul feței superioare A′B′C′D′A'B'C'D'.

În triunghiul B′CD′B'CD', punctul SS este mijlocul diagonalei B′D′B'D', iar punctul TT este mijlocul diagonalei B′CB'C (diagonalele feței pătrate se înjumătățesc).

Rezultă că segmentul STST este linie mijlocie în ΔB′CD′\Delta B'CD', ceea ce implică:

ST∥D′CST \parallel D'C

Deoarece ST∥D′CST \parallel D'C, unghiul dintre dreptele ATAT și D′CD'C este unghiul format de dreptele concurente ATAT și STST:

∢(AT,D′C)=∢(AT,ST)=∢ATS\sphericalangle(AT, D'C) = \sphericalangle(AT, ST) = \sphericalangle ATS

Determinăm lungimile laturilor triunghiului ATSATS:

  1. STST este linie mijlocie:
ST=D′C2=622=32 cmST = \frac{D'C}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  1. Pentru lungimea lui ATAT: fie MM mijlocul muchiei BCBC. În pătratul BCC′B′BCC'B', segmentul TMTM unește centrul TT cu mijlocul bazei BCBC, deci TM⊥BCTM \perp BC și TM⊥(ABC)TM \perp (ABC), cu lungimea TM=BB′2=3 cmTM = \frac{BB'}{2} = 3\text{ cm}.
    În ΔABM\Delta ABM dreptunghic în BB:
AM=AB2+BM2=62+32=36+9=45=35 cmAM = \sqrt{AB^2 + BM^2} = \sqrt{6^2 + 3^2} = \sqrt{36 + 9} = \sqrt{45} = 3\sqrt{5}\text{ cm}

În ΔAMT\Delta AMT dreptunghic în MM:

AT=AM2+TM2=45+32=45+9=54=36 cmAT = \sqrt{AM^2 + TM^2} = \sqrt{45 + 3^2} = \sqrt{45 + 9} = \sqrt{54} = 3\sqrt{6}\text{ cm}
  1. Pentru lungimea lui ASAS: proiecția ortogonală a punctului SS pe planul bazei (ABC)(ABC) este punctul OO (centrul bazei), deci SO⊥(ABC)SO \perp (ABC), cu SO=6 cmSO = 6\text{ cm}.
    În ΔAOS\Delta AOS dreptunghic în OO (AO=32 cmAO = 3\sqrt{2}\text{ cm}):
AS=AO2+SO2=(32)2+62=18+36=54=36 cmAS = \sqrt{AO^2 + SO^2} = \sqrt{(3\sqrt{2})^2 + 6^2} = \sqrt{18 + 36} = \sqrt{54} = 3\sqrt{6}\text{ cm}

Deoarece AT=AS=36 cmAT = AS = 3\sqrt{6}\text{ cm}, triunghiul ATSATS este isoscel de bază STST.

Fie PP mijlocul bazei STST. Într-un triunghi isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime, deci AP⊥STAP \perp ST.

În triunghiul dreptunghic ATPATP (∢APT=90∘\sphericalangle APT = 90^\circ):

  • TP=ST2=322 cmTP = \frac{ST}{2} = \frac{3\sqrt{2}}{2}\text{ cm}
  • AT=36 cmAT = 3\sqrt{6}\text{ cm}

Cosinusul unghiului ∢ATS\sphericalangle ATS este:

cos⁡(∢ATS)=TPAT=32236=3266=226=123=36\cos(\sphericalangle ATS) = \frac{TP}{AT} = \frac{\frac{3\sqrt{2}}{2}}{3\sqrt{6}} = \frac{3\sqrt{2}}{6\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{2}}{2\sqrt{6}} = \frac{1}{2\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{3}}{6}

Cum 36>0\frac{\sqrt{3}}{6} > 0, unghiul ∢ATS\sphericalangle ATS este ascuțit, prin urmare:

cos⁡(∢(AT,D′C))=36\cos(\sphericalangle(AT, D'C)) = \frac{\sqrt{3}}{6}

(3 puncte)