BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2023Simulare Bacău

Evaluare Națională 2023 — Simulare Județeană Bacău

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului (53−5):(−5)\left(\sqrt{5^3} - \sqrt{5}\right) : \left(-\sqrt{5}\right) este egal cu: (5p)

a) −5-5
b) −4-4
c) −5-\sqrt{5}
d) 5\sqrt{5}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aducem mai întâi radicalul 53\sqrt{5^3} la o formă mai simplă prin scoaterea factorilor de sub radical:

53=52⋅5=55\sqrt{5^3} = \sqrt{5^2 \cdot 5} = 5\sqrt{5}

Efectuăm operația de scădere din paranteză:

55−5=(5−1)5=455\sqrt{5} - \sqrt{5} = (5 - 1)\sqrt{5} = 4\sqrt{5}

Efectuăm împărțirea la −5-\sqrt{5}:

45:(−5)=−455=−44\sqrt{5} : \left(-\sqrt{5}\right) = -\frac{4\sqrt{5}}{\sqrt{5}} = -4

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


2. Cel mai mare divizor comun al numerelor 1010, 3535 și 4040 este: (5p)

a) 00
b) 11
c) 55
d) 280280

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Descompunem cele trei numere în factori primi:

10=2⋅510 = 2 \cdot 5 35=5⋅735 = 5 \cdot 7 40=23⋅540 = 2^3 \cdot 5

Cel mai mare divizor comun (cmmdc\text{cmmdc}) se obține prin înmulțirea factorilor primi comuni, luați o singură dată, la exponentul cel mai mic.

Singurul factor prim comun tuturor celor trei numere este 55, la puterea 11:

cmmdc(10,35,40)=5\text{cmmdc}(10, 35, 40) = 5

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


3. Într-o clasă cu 3030 de elevi, 40%40\% sunt fete. Numărul băieților din clasă este: (5p)

a) 1212
b) 33
c) 1818
d) 66

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Dacă 40%40\% din elevii clasei sunt fete, atunci procentul băieților este:

100%−40%=60%100\% - 40\% = 60\%

Calculăm numărul băieților din clasă reprezentat de acest procent din totalul de 3030 de elevi:

60100⋅30=610⋅30=6⋅3=18 ba˘ieți\frac{60}{100} \cdot 30 = \frac{6}{10} \cdot 30 = 6 \cdot 3 = 18\text{ băieți}

(Metodă alternativă: Numărul fetelor este 40100⋅30=12\frac{40}{100} \cdot 30 = 12, iar numărul băieților este 30−12=1830 - 12 = 18.)

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


4. Suma numerelor aa și bb este 100100 și diferența dintre aa și bb este 2020. Afirmația „Media geometrică a numerelor aa și bb este 5050” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem relațiile din ipoteză sub forma unui sistem de două ecuații cu două necunoscute:

{a+b=100a−b=20\begin{cases} a + b = 100 \\ a - b = 20 \end{cases}

Adunăm cele două ecuații membru cu membru:

(a+b)+(a−b)=100+20  ⟹  2a=120  ⟹  a=60(a + b) + (a - b) = 100 + 20 \implies 2a = 120 \implies a = 60

Aflăm valoarea numărului bb:

b=100−a=100−60=40b = 100 - a = 100 - 60 = 40

Calculăm media geometrică mgm_g a numerelor aa și bb:

mg=a⋅b=60⋅40=2400=400⋅6=206m_g = \sqrt{a \cdot b} = \sqrt{60 \cdot 40} = \sqrt{2400} = \sqrt{400 \cdot 6} = 20\sqrt{6}

Deoarece 206≈48,99≠5020\sqrt{6} \approx 48,99 \neq 50 (numărul 5050 reprezintă media aritmetică a+b2\frac{a+b}{2}, nu media geometrică), afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


5. Numărul elementelor mulțimii A={x∈N∣∣3x−2∣=7}A = \{x \in \mathbb{N} \mid |3x - 2| = 7\} este: (5p)

a) 33
b) 11
c) 66
d) 77

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Ecuația cu modul ∣3x−2∣=7|3x - 2| = 7 este echivalentă cu reuniunea ecuațiilor:

3x−2=7sau3x−2=−73x - 2 = 7 \quad \text{sau} \quad 3x - 2 = -7

Rezolvăm prima ecuație:

3x=7+2  ⟹  3x=9  ⟹  x=33x = 7 + 2 \implies 3x = 9 \implies x = 3

Deoarece 3∈N3 \in \mathbb{N}, valoarea x=3x = 3 este un element valid al mulțimii AA.

Rezolvăm a doua ecuație:

3x=−7+2  ⟹  3x=−5  ⟹  x=−533x = -7 + 2 \implies 3x = -5 \implies x = -\frac{5}{3}

Deoarece −53∉N-\frac{5}{3} \notin \mathbb{N}, această valoare nu aparține mulțimii numerelor naturale.

Prin urmare, mulțimea AA conține un singur element:

A={3}A = \{3\}

Așadar, cardinalul mulțimii AA este 11.

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


6. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine descrescătoare este: (5p)

a) 13; 17; 110; 113\dfrac{1}{3};\, \dfrac{1}{7};\, \dfrac{1}{10};\, \dfrac{1}{13}
b) 415; 49; 45; 43\dfrac{4}{15};\, \dfrac{4}{9};\, \dfrac{4}{5};\, \dfrac{4}{3}
c) 127; 87; 97; 27\dfrac{12}{7};\, \dfrac{8}{7};\, \dfrac{9}{7};\, \dfrac{2}{7}
d) 49; 109; 139; 159\dfrac{4}{9};\, \dfrac{10}{9};\, \dfrac{13}{9};\, \dfrac{15}{9}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Analizăm fiecare set de numere:

  • Pentru setul a), toate fracțiile au același numărător pozitiv (11). Dintre două fracții pozitive cu același numărător, mai mare este cea cu numitorul mai mic. Deoarece numitorii sunt în ordine strict crescătoare:
3<7<10<133 < 7 < 10 < 13

rezultă că fracțiile sunt ordonate strict descrescător:

13>17>110>113\frac{1}{3} > \frac{1}{7} > \frac{1}{10} > \frac{1}{13}
  • Pentru setul b), numărătorii sunt egali cu 44, iar numitorii descresc (15>9>5>315 > 9 > 5 > 3), ceea ce înseamnă că fracțiile sunt ordonate crescător.
  • Pentru setul c), numitorul comun este 77, dar numărătorii nu sunt descrescători, deoarece 8<98 < 9.
  • Pentru setul d), numitorul comun este 99, iar numărătorii sunt în ordine crescătoare (4<10<13<154 < 10 < 13 < 15).

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figură, sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C,DA, B, C, D și EE, astfel încât punctul BB este mijlocul segmentului AEAE și punctul EE este simetricul lui CC față de punctul DD. Dacă AC=24 cmAC = 24\text{ cm}, atunci lungimea segmentului BDBD este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D, E

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 20 cm20\text{ cm}
c) 24 cm24\text{ cm}
d) 36 cm36\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Deoarece punctul BB este mijlocul segmentului AEAE, avem:

BE=AE2BE = \frac{AE}{2}

Punctul EE fiind simetricul punctului CC față de DD, rezultă că punctul DD este mijlocul segmentului CECE:

DE=CE2DE = \frac{CE}{2}

Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,EA, B, C, D, E, segmentul BDBD este dat de diferența segmentelor BEBE și DEDE:

BD=BE−DE=AE2−CE2=AE−CE2BD = BE - DE = \frac{AE}{2} - \frac{CE}{2} = \frac{AE - CE}{2}

Deoarece AE−CE=ACAE - CE = AC, obținem direct:

BD=AC2=242=12 cmBD = \frac{AC}{2} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


2. Dreptele aa și bb din figura alăturată sunt paralele, iar dreapta cc este secantă dreptelor aa și bb. Valoarea lui xx în grade este: (5p)

Dreptele paralele a și b tăiate de secanta c

a) 40∘40^\circ
b) 20∘20^\circ
c) 10∘10^\circ
d) 30∘30^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiurile marcate pe figură au măsurile 4x+40∘4x + 40^\circ și 2x+20∘2x + 20^\circ.

Cele două unghiuri sunt unghiuri externe de aceeași parte a secantei (ambele se află în semiplanul stâng determinat de secanta cc, primul situat deasupra dreptei paralele aa, iar al doilea dedesubtul dreptei paralele bb).

Conform proprietăților dreptelor paralele tăiate de o secantă, două unghiuri externe de aceeași parte a secantei sunt suplementare:

(4x+40∘)+(2x+20∘)=180∘(4x + 40^\circ) + (2x + 20^\circ) = 180^\circ

Reducem termenii asemenea:

6x+60∘=180∘6x + 60^\circ = 180^\circ

Scădem 60∘60^\circ din ambii membri:

6x=120∘  ⟹  x=120∘6=20∘6x = 120^\circ \implies x = \frac{120^\circ}{6} = 20^\circ

Răspunsul corect este b).

(5 puncte)


3. Triunghiul ABCABC este dreptunghic cu măsura unghiului ∠BAC=90∘\angle BAC = 90^\circ, mediana AMAM are lungimea de 5 cm5\text{ cm} și AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Cateta ACAC are lungimea de: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu mediana AM

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:

AM=BC2  ⟹  BC=2⋅AM=2⋅5=10 cmAM = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AM = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC cu ∠A=90∘\angle A = 90^\circ, aplicăm teorema lui Pitagora:

BC2=AB2+AC2  ⟹  AC2=BC2−AB2BC^2 = AB^2 + AC^2 \implies AC^2 = BC^2 - AB^2

Înlocuim valorile cunoscute:

AC2=102−62=100−36=64AC^2 = 10^2 - 6^2 = 100 - 36 = 64

Extrăgând rădăcina pătrată, obținem:

AC=64=8 cmAC = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


4. Distanța dintre centrele cercurilor de rază 9 cm9\text{ cm} din figura alăturată este egală cu 14 cm14\text{ cm}. Lungimea segmentului ABAB este egală cu: (5p)

Două cercuri secante

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 4,5 cm4,5\text{ cm}
c) 5 cm5\text{ cm}
d) 7 cm7\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie O1O_1 și O2O_2 centrele celor două cercuri. Din enunț cunoaștem:

  • Raza cercului de centru O1O_1: R1=9 cmR_1 = 9\text{ cm};
  • Raza cercului de centru O2O_2: R2=9 cmR_2 = 9\text{ cm};
  • Distanța dintre centre: O1O2=14 cmO_1O_2 = 14\text{ cm}.

Punctul BB se află pe primul cerc, deci segmentul O1BO_1B este rază:

O1B=9 cmO_1B = 9\text{ cm}

Punctul AA se află pe al doilea cerc, deci segmentul AO2AO_2 este rază:

AO2=9 cmAO_2 = 9\text{ cm}

Punctele O1,A,B,O2O_1, A, B, O_2 sunt coliniare în această ordine pe linia centrelor. Lungimea segmentului O1O2O_1O_2 se poate descompune astfel:

O1O2=O1B+AO2−ABO_1O_2 = O_1B + AO_2 - AB

Înlocuim valorile numerice:

14=9+9−AB  ⟹  14=18−AB  ⟹  AB=18−14=4 cm14 = 9 + 9 - AB \implies 14 = 18 - AB \implies AB = 18 - 14 = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5 puncte)


5. În figura alăturată, ABCDABCD este un pătrat cu AC=62 cmAC = 6\sqrt{2}\text{ cm}. Dacă dreptele DBDB și BMBM sunt perpendiculare și punctele D,CD, C și MM sunt coliniare, atunci lungimea segmentului DMDM este egală cu: (5p)

Pătratul ABCD și triunghiul dreptunghic DBM

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie ll latura pătratului ABCDABCD. Diagonala pătratului are lungimea AC=l2AC = l\sqrt{2}.

l2=62  ⟹  l=6 cml\sqrt{2} = 6\sqrt{2} \implies l = 6\text{ cm}

Astfel, laturile pătratului sunt AB=BC=CD=DA=6 cmAB = BC = CD = DA = 6\text{ cm}, iar diagonala DBDB este:

DB=AC=62 cmDB = AC = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Diagonala DBDB fiind bisectoarea unghiului drept ∠ADC\angle ADC, avem:

m(∠BDC)=45∘m(\angle BDC) = 45^\circ

În triunghiul △DBM\triangle DBM, dreptele DBDB și BMBM sunt perpendiculare, deci △DBM\triangle DBM este dreptunghic în BB (m(∠DBM)=90∘m(\angle DBM) = 90^\circ).

Aflăm măsura unghiului ∠DMB\angle DMB:

m(∠DMB)=90∘−m(∠BDC)=90∘−45∘=45∘m(\angle DMB) = 90^\circ - m(\angle BDC) = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Deoarece unghiurile ascuțite sunt egale, triunghiul △DBM\triangle DBM este dreptunghic isoscel cu catetele egale:

BM=DB=62 cmBM = DB = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Calculăm lungimea ipotenuzei DMDM:

DM=DB⋅2=(62)⋅2=6⋅2=12 cmDM = DB \cdot \sqrt{2} = (6\sqrt{2}) \cdot \sqrt{2} = 6 \cdot 2 = 12\text{ cm}

(Metodă alternativă: În triunghiul dreptunghic △BCM\triangle BCM, avem BC⊥DMBC \perp DM, BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și m(∠CBM)=90∘−45∘=45∘m(\angle CBM) = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ. Rezultă că △BCM\triangle BCM este dreptunghic isoscel cu CM=BC=6 cmCM = BC = 6\text{ cm}. Atunci DM=DC+CM=6+6=12 cmDM = DC + CM = 6 + 6 = 12\text{ cm}.)

Răspunsul corect este d).

(5 puncte)


6. Dacă ABCDEFGHABCDEFGH este un paralelipiped dreptunghic în care AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, BC=62 cmBC = 6\sqrt{2}\text{ cm} și măsura unghiului format de BHBH și BDBD este de 30∘30^\circ, atunci lungimea muchiei DHDH va fi de: (5p)

Paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH

a) 62 cm6\sqrt{2}\text{ cm}
b) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Baza ABCDABCD este un dreptunghi cu dimensiunile AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și AD=BC=62 cmAD = BC = 6\sqrt{2}\text{ cm}.

Calculăm lungimea diagonalei bazei, BDBD, aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △DAB\triangle DAB:

BD=AB2+AD2=62+(62)2=36+72=108=63 cmBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{6^2 + (6\sqrt{2})^2} = \sqrt{36 + 72} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Muchia laterală DHDH este perpendiculară pe planul bazei: DH⊥(ABCD)DH \perp (ABCD). Cum BD⊂(ABCD)BD \subset (ABCD), rezultă că DH⊥BDDH \perp BD, deci triunghiul △HDB\triangle HDB este dreptunghic în DD.

Unghiul format de diagonala BHBH cu diagonala bazei BDBD este unghiul ∠HBD\angle HBD, având măsura m(∠HBD)=30∘m(\angle HBD) = 30^\circ.

În triunghiul dreptunghic △HDB\triangle HDB, aplicăm definiția funcției trigonometrice tangentă:

tan⁡(∠HBD)=DHBD  ⟹  tan⁡30∘=DH63\tan(\angle HBD) = \frac{DH}{BD} \implies \tan 30^\circ = \frac{DH}{6\sqrt{3}}

Știind că tan⁡30∘=13\tan 30^\circ = \frac{1}{\sqrt{3}}, deducem:

13=DH63  ⟹  DH=633=6 cm\frac{1}{\sqrt{3}} = \frac{DH}{6\sqrt{3}} \implies DH = \frac{6\sqrt{3}}{\sqrt{3}} = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5 puncte)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Maria împarte numărul natural nn la 44, 88 și 1212 și obține de fiecare dată restul 33.

(2p) a) Este posibil ca numărul nn să fie 3131? Justificați răspunsul.
(3p) b) Determină suma numerelor nn, cuprinse între 1010 și 100100, care îndeplinesc condițiile din enunț.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea dacă nn poate fi 3131:

Efectuăm împărțirile numărului 3131 la 44, 88 și 1212:

31=4⋅7+3(restul este 3)31 = 4 \cdot 7 + 3 \quad (\text{restul este } 3) 31=8⋅3+7(restul este 7≠3)31 = 8 \cdot 3 + 7 \quad (\text{restul este } 7 \neq 3)

(1p)

Deoarece la împărțirea lui 3131 la 88 se obține restul 77, diferit de restul 33 cerut în enunț, nu este posibil ca numărul nn să fie 3131.

(1p)


b) Determinarea sumei numerelor nn cuprinse între 1010 și 100100:

Conform teoremei împărțirii cu rest, numărul natural nn verifică relațiile:

{n=4c1+3n=8c2+3n=12c3+3\begin{cases} n = 4c_1 + 3 \\ n = 8c_2 + 3 \\ n = 12c_3 + 3 \end{cases}

unde c1,c2,c3c_1, c_2, c_3 sunt numere naturale.

Scăzând 33 din fiecare egalitate, obținem:

n−3=4c1=8c2=12c3n - 3 = 4c_1 = 8c_2 = 12c_3

Așadar, n−3n - 3 este un multiplu comun al numerelor 44, 88 și 1212.

Calculăm cel mai mic multiplu comun:

[4,8,12]=[22,23,22⋅3]=23⋅3=24[4, 8, 12] = [2^2, 2^3, 2^2 \cdot 3] = 2^3 \cdot 3 = 24

Deci n−3n - 3 este un multiplu de 2424:

n−3=24k  ⟹  n=24k+3,k∈Nn - 3 = 24k \implies n = 24k + 3, \quad k \in \mathbb{N}

(1p)

Punem condiția ca numerele nn să fie cuprinse între 1010 și 100100:

10≤24k+3≤100  ⟹  7≤24k≤9710 \le 24k + 3 \le 100 \implies 7 \le 24k \le 97

Împărțind la 2424, obținem k∈{1,2,3,4}k \in \{1, 2, 3, 4\}. Determinăm numerele corespunzătoare:

  • Pentru k=1k = 1: n1=24⋅1+3=27n_1 = 24 \cdot 1 + 3 = 27
  • Pentru k=2k = 2: n2=24⋅2+3=51n_2 = 24 \cdot 2 + 3 = 51
  • Pentru k=3k = 3: n3=24⋅3+3=75n_3 = 24 \cdot 3 + 3 = 75
  • Pentru k=4k = 4: n4=24⋅4+3=99n_4 = 24 \cdot 4 + 3 = 99

(1p)

Calculăm suma acestor numere:

S=27+51+75+99=252S = 27 + 51 + 75 + 99 = 252

(1p)


2. Fie expresia E(x)=(x+3)2−(x−3)2E(x) = (x+3)^2 - (x-3)^2, unde xx este un număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=12xE(x) = 12x.
(3p) b) Arată că numărul E(n2)+E(n)E(n^2) + E(n) este multiplu al lui 2424, pentru orice număr natural nn.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea că E(x)=12xE(x) = 12x:

Dezvoltăm cele două binomuri la pătrat folosind formulele de calcul prescurtat (a+b)2=a2+2ab+b2(a+b)^2 = a^2 + 2ab + b^2 și (a−b)2=a2−2ab+b2(a-b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:

(x+3)2=x2+6x+9(x+3)^2 = x^2 + 6x + 9 (x−3)2=x2−6x+9(x-3)^2 = x^2 - 6x + 9

(1p)

Efectuăm diferența:

E(x)=(x2+6x+9)−(x2−6x+9)=x2+6x+9−x2+6x−9=12xE(x) = (x^2 + 6x + 9) - (x^2 - 6x + 9) = x^2 + 6x + 9 - x^2 + 6x - 9 = 12x

(Alternativ: Folosind formula diferenței de pătrate a2−b2=(a−b)(a+b)a^2 - b^2 = (a-b)(a+b), avem E(x)=[(x+3)−(x−3)][(x+3)+(x−3)]=6⋅2x=12xE(x) = [(x+3)-(x-3)][(x+3)+(x-3)] = 6 \cdot 2x = 12x.)

(1p)


b) Demonstrarea că E(n2)+E(n)E(n^2) + E(n) este multiplu al lui 2424:

Folosind forma simplificată demonstrată la punctul a), calculăm E(n2)E(n^2) și E(n)E(n) pentru n∈Nn \in \mathbb{N}:

E(n2)=12n2șiE(n)=12nE(n^2) = 12n^2 \quad \text{și} \quad E(n) = 12n

Suma celor două expresii devine:

E(n2)+E(n)=12n2+12n=12n(n+1)E(n^2) + E(n) = 12n^2 + 12n = 12n(n + 1)

(1p)

Pentru orice număr natural nn, produsul n(n+1)n(n + 1) reprezintă produsul a două numere naturale consecutive. Dintre două numere consecutive, exact unul este par, prin urmare produsul n(n+1)n(n + 1) este întotdeauna divizibil cu 22:

n(n+1)=2p,unde p∈Nn(n + 1) = 2p, \quad \text{unde } p \in \mathbb{N}

(1p)

Înlocuim în expresia sumei:

E(n2)+E(n)=12⋅2p=24pE(n^2) + E(n) = 12 \cdot 2p = 24p

Cum p∈Np \in \mathbb{N}, numărul E(n2)+E(n)E(n^2) + E(n) este divizibil cu 2424, deci este multiplu al lui 2424, pentru orice număr natural nn.

(1p)


3. Fie numerele a=11+47a = \sqrt{11 + 4\sqrt{7}}, b=11−47b = \sqrt{11 - 4\sqrt{7}} și c=(8−3)2+(1+3)2c = \sqrt{(8 - \sqrt{3})^2} + \sqrt{(1 + \sqrt{3})^2}.

(2p) a) Calculează (a−b)2(a - b)^2.
(3p) b) Arată că (a−b)2+c(a - b)^2 + c este pătratul unui număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul valorii (a−b)2(a - b)^2:

Aplicăm formula de calcul prescurtat pentru pătratul unei diferențe:

(a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2

Calculăm a2a^2, b2b^2 și produsul abab:

a2=(11+47)2=11+47a^2 = \left(\sqrt{11 + 4\sqrt{7}}\right)^2 = 11 + 4\sqrt{7} b2=(11−47)2=11−47b^2 = \left(\sqrt{11 - 4\sqrt{7}}\right)^2 = 11 - 4\sqrt{7} ab=(11+47)(11−47)=112−(47)2=121−112=9=3ab = \sqrt{(11 + 4\sqrt{7})(11 - 4\sqrt{7})} = \sqrt{11^2 - (4\sqrt{7})^2} = \sqrt{121 - 112} = \sqrt{9} = 3

(1p)

Înlocuim aceste valori în formulă:

(a−b)2=(11+47)−2⋅3+(11−47)=11+11−6=22−6=16(a - b)^2 = (11 + 4\sqrt{7}) - 2 \cdot 3 + (11 - 4\sqrt{7}) = 11 + 11 - 6 = 22 - 6 = 16

(Alternativ: Observăm că 11±47=(7±2)211 \pm 4\sqrt{7} = (\sqrt{7} \pm 2)^2. Cum 7>2\sqrt{7} > 2, avem a=7+2a = \sqrt{7} + 2 și b=7−2b = \sqrt{7} - 2. Atunci a−b=4a - b = 4, deci (a−b)2=42=16(a - b)^2 = 4^2 = 16.)

(1p)


b) Arătarea că (a−b)2+c(a - b)^2 + c este pătratul unui număr natural:

Simplificăm expresia numărului cc folosind proprietatea x2=∣x∣\sqrt{x^2} = |x|:

c=∣8−3∣+∣1+3∣c = |8 - \sqrt{3}| + |1 + \sqrt{3}|

Stabilim semnele cantităților de sub module:

  • Deoarece 8=64>38 = \sqrt{64} > \sqrt{3}, avem 8−3>08 - \sqrt{3} > 0, deci ∣8−3∣=8−3|8 - \sqrt{3}| = 8 - \sqrt{3};
  • Deoarece 1+3>01 + \sqrt{3} > 0, avem ∣1+3∣=1+3|1 + \sqrt{3}| = 1 + \sqrt{3}.

(1p)

Calculăm numărul cc:

c=(8−3)+(1+3)=8+1=9c = (8 - \sqrt{3}) + (1 + \sqrt{3}) = 8 + 1 = 9

(1p)

Calculăm suma cerută:

(a−b)2+c=16+9=25(a - b)^2 + c = 16 + 9 = 25

Deoarece 25=5225 = 5^2 și 5∈N5 \in \mathbb{N}, numărul obținut este pătratul numărului natural 55.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=AC=50 cmAB = AC = 50\text{ cm}, BC=60 cmBC = 60\text{ cm} și pătratul MNPQMNPQ, unde M∈ABM \in AB, N∈ACN \in AC și P,Q∈BCP, Q \in BC.

Triunghiul ABC cu pătratul MNPQ

(2p) a) Arată că aria triunghiului ABCABC este de 1200 cm21200\text{ cm}^2.
(3p) b) Arătați că aria pătratului este mai mică decât jumătate din aria triunghiului.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul ariei triunghiului ABCABC:

Fie AD⊥BCAD \perp BC, cu D∈BCD \in BC, înălțimea corespunzătoare bazei BCBC.

Deoarece triunghiul △ABC\triangle ABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, înălțimea ADAD este și mediană, deci DD este mijlocul segmentului BCBC:

BD=DC=BC2=602=30 cmBD = DC = \frac{BC}{2} = \frac{60}{2} = 30\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △ABD\triangle ABD (∠ADB=90∘\angle ADB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina înălțimea ADAD:

AD=AB2−BD2=502−302=2500−900=1600=40 cmAD = \sqrt{AB^2 - BD^2} = \sqrt{50^2 - 30^2} = \sqrt{2500 - 900} = \sqrt{1600} = 40\text{ cm}

(1p)

Calculăm aria triunghiului △ABC\triangle ABC:

A△ABC=BC⋅AD2=60⋅402=1200 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{BC \cdot AD}{2} = \frac{60 \cdot 40}{2} = 1200\text{ cm}^2

(1p)


b) Demonstrarea că aria pătratului este mai mică decât jumătate din aria triunghiului:

Construcție geometrică rezolvare

Fie xx lungimea laturii pătratului MNPQMNPQ. Avem MN=MQ=NP=QP=x cmMN = MQ = NP = QP = x\text{ cm}.

Deoarece MNPQMNPQ este pătrat, MN∥BCMN \parallel BC. Înălțimea ADAD intersectează segmentul MNMN în punctul EE.

Cum AD⊥BCAD \perp BC și MN∥BCMN \parallel BC, rezultă că AD⊥MNAD \perp MN, deci AEAE este înălțime în triunghiul △AMN\triangle AMN.

Deoarece ED=MQ=xED = MQ = x, lungimea înălțimii AEAE este:

AE=AD−ED=40−xAE = AD - ED = 40 - x

(1p)

Deoarece MN∥BCMN \parallel BC, conform teoremei fundamentale a asemănării, triunghiurile △AMN\triangle AMN și △ABC\triangle ABC sunt asemenea:

△AMN∼△ABC\triangle AMN \sim \triangle ABC

Raportul înălțimilor este egal cu raportul laturilor omoloage:

AEAD=MNBC  ⟹  40−x40=x60\frac{AE}{AD} = \frac{MN}{BC} \implies \frac{40 - x}{40} = \frac{x}{60}

Simplificăm fracțiile prin 2020:

40−x2=x3\frac{40 - x}{2} = \frac{x}{3}

Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:

3(40−x)=2x  ⟹  120−3x=2x  ⟹  5x=120  ⟹  x=24 cm3(40 - x) = 2x \implies 120 - 3x = 2x \implies 5x = 120 \implies x = 24\text{ cm}

(1p)

Aria pătratului MNPQMNPQ este:

AMNPQ=x2=242=576 cm2\mathcal{A}_{MNPQ} = x^2 = 24^2 = 576\text{ cm}^2

Jumătatea ariei triunghiului △ABC\triangle ABC este:

12A△ABC=12002=600 cm2\frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{1200}{2} = 600\text{ cm}^2

Comparând cele două valori:

576 cm2<600 cm2  ⟹  AMNPQ<12A△ABC576\text{ cm}^2 < 600\text{ cm}^2 \implies \mathcal{A}_{MNPQ} < \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat un romb ABCDABCD cu BD=32 cmBD = 32\text{ cm} și perimetrul de 1617 cm16\sqrt{17}\text{ cm}. Punctul MM este situat astfel încât AA este mijlocul segmentului MCMC.

Rombul ABCD cu punctul M

(2p) a) Arătați că AC=8 cmAC = 8\text{ cm}.
(3p) b) Dacă punctul PP se află la intersecția dreptelor ADAD și MBMB iar QQ se află la intersecția dreptelor ABAB și MDMD, aflați lungimea segmentului PQPQ.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul lungimii diagonalei ACAC:

Perimetrul rombului ABCDABCD este egal cu 4l4l, unde ll este lungimea laturii rombului:

PABCD=4l=1617 cm  ⟹  l=AB=BC=CD=DA=417 cm\mathcal{P}_{ABCD} = 4l = 16\sqrt{17}\text{ cm} \implies l = AB = BC = CD = DA = 4\sqrt{17}\text{ cm}

Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor ACAC și BDBD. În orice romb, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:

AC⊥BDșiOB=OD=BD2=322=16 cmAC \perp BD \quad \text{și} \quad OB = OD = \frac{BD}{2} = \frac{32}{2} = 16\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic △AOD\triangle AOD (∠AOD=90∘\angle AOD = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:

AD2=AO2+OD2  ⟹  AO2=AD2−OD2AD^2 = AO^2 + OD^2 \implies AO^2 = AD^2 - OD^2

Înlocuim valorile numerice:

AO2=(417)2−162=(16⋅17)−256=272−256=16  ⟹  AO=16=4 cmAO^2 = (4\sqrt{17})^2 - 16^2 = (16 \cdot 17) - 256 = 272 - 256 = 16 \implies AO = \sqrt{16} = 4\text{ cm}

(1p)

Deoarece OO este mijlocul diagonalei ACAC:

AC=2⋅AO=2⋅4=8 cmAC = 2 \cdot AO = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm}

(1p)


b) Determinarea lungimii segmentului PQPQ:

Construcție geometrică rezolvare

  1. Identificarea centrului de greutate în triunghiul △MBD\triangle MBD:
    Punctul OO este mijlocul segmentului BDBD, prin urmare segmentul MOMO este mediană în triunghiul △MBD\triangle MBD.
    Punctul AA este mijlocul segmentului MCMC, deci:

    MA=AC=8 cmMA = AC = 8\text{ cm}

    Lungimea medianei MOMO este:

    MO=MA+AO=8+4=12 cmMO = MA + AO = 8 + 4 = 12\text{ cm}

    Calculăm raportul dintre distanța de la vârful MM la punctul AA și lungimea medianei MOMO:

    MAMO=812=23\frac{MA}{MO} = \frac{8}{12} = \frac{2}{3}

    Punctul AA fiind situat pe mediana MOMO la două treimi de vârf și o treime de bază, rezultă că AA este centrul de greutate al triunghiului △MBD\triangle MBD.

    (1p)

  2. Proprietățile punctelor PP și QQ:
    Dreapta ADAD trece prin vârful DD și prin centrul de greutate AA, deci dreapta DPDP conține mediana corespunzătoare laturii MBMB.
    Cum P=AD∩MBP = AD \cap MB, rezultă că PP este mijlocul segmentului MBMB.
    Analog, dreapta ABAB trece prin vârful BB și prin centrul de greutate AA, deci dreapta BQBQ conține mediana corespunzătoare laturii MDMD.
    Cum Q=AB∩MDQ = AB \cap MD, rezultă că QQ este mijlocul segmentului MDMD.

    (1p)

  3. Calculul lungimii segmentului PQPQ:
    Deoarece PP este mijlocul laturii MBMB și QQ este mijlocul laturii MDMD, segmentul PQPQ este linie mijlocie în triunghiul △MBD\triangle MBD, paralelă cu latura BDBD.
    Lungimea liniei mijlocii este egală cu jumătate din lungimea laturii paralele:

    PQ=BD2=322=16 cmPQ = \frac{BD}{2} = \frac{32}{2} = 16\text{ cm}

    (1p)


6. În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu muchia de 8 cm8\text{ cm}, se consideră M,P,TM, P, T mijloacele muchiilor BCBC, D′C′D'C', respectiv ADAD și {O}=A′C′∩B′D′\{O\} = A'C' \cap B'D'.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Determinați aria triunghiului A′BC′A'BC'.
(3p) b) Arătați că planele (DPM)(DPM) și (OTB)(OTB) sunt paralele.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul ariei triunghiului A′BC′A'BC':

Laturile triunghiului △A′BC′\triangle A'BC' sunt segmentele A′BA'B, BC′BC' și A′C′A'C'.

Fiecare dintre aceste segmente este diagonala unei fețe a cubului de muchie l=8 cml = 8\text{ cm}:

  • A′BA'B este diagonala feței pătratice ABB′A′ABB'A': A′B=l2=82 cmA'B = l\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm};
  • BC′BC' este diagonala feței pătratice BCC′B′BCC'B': BC′=l2=82 cmBC' = l\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm};
  • A′C′A'C' este diagonala feței pătratice superioare A′B′C′D′A'B'C'D': A′C′=l2=82 cmA'C' = l\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}.

(1p)

Toate cele trei laturi fiind congruente (A′B=BC′=A′C′=82 cmA'B = BC' = A'C' = 8\sqrt{2}\text{ cm}), triunghiul △A′BC′\triangle A'BC' este echilateral.

Aria triunghiului echilateral se calculează cu formula:

A△A′BC′=L234\mathcal{A}_{\triangle A'BC'} = \frac{L^2 \sqrt{3}}{4}

unde L=82 cmL = 8\sqrt{2}\text{ cm}. Înlocuind, obținem:

A△A′BC′=(82)234=64⋅2⋅34=12834=323 cm2\mathcal{A}_{\triangle A'BC'} = \frac{(8\sqrt{2})^2 \sqrt{3}}{4} = \frac{64 \cdot 2 \cdot \sqrt{3}}{4} = \frac{128\sqrt{3}}{4} = 32\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


b) Demonstrarea paralelismului planelor (DPM)(DPM) și (OTB)(OTB):

Construcție geometrică rezolvare

Pentru a arăta că două plane sunt paralele, este suficient să găsim în primul plan două drepte concurente care sunt paralele cu două drepte din al doilea plan.

  1. Paralelismul dreptelor DMDM și TBTB:
    În pătratul ABCDABCD de la baza cubului, laturile opuse sunt paralele și congruente:

    AD∥BCșiAD=BC=8 cmAD \parallel BC \quad \text{și} \quad AD = BC = 8\text{ cm}

    Punctul TT este mijlocul laturii ADAD, deci TD=AD2=4 cmTD = \frac{AD}{2} = 4\text{ cm}.
    Punctul MM este mijlocul laturii BCBC, deci BM=BC2=4 cmBM = \frac{BC}{2} = 4\text{ cm}.
    Rezultă că segmentele TDTD și BMBM sunt paralele și congruente:

    TD∥BMșiTD=BMTD \parallel BM \quad \text{și} \quad TD = BM

    Prin urmare, patrulaterul TBMDTBMD este paralelogram.
    Laturile opuse ale paralelogramului fiind paralele, deducem:

    DM∥TBDM \parallel TB

    Deoarece DM⊂(DPM)DM \subset (DPM) și TB⊂(OTB)TB \subset (OTB), rezultă:

    DM∥(OTB)DM \parallel (OTB)

    (1p)

  2. Paralelismul dreptelor DPDP și TOTO:
    În pătratul superior A′B′C′D′A'B'C'D', OO este punctul de intersecție a diagonalelor, deci este centrul pătratului și mijlocul diagonalei B′D′B'D'.
    Cum PP este mijlocul laturii D′C′D'C', segmentul POPO este linie mijlocie în triunghiul △D′C′B′\triangle D'C'B':

    PO∥B′C′șiPO=B′C′2=4 cmPO \parallel B'C' \quad \text{și} \quad PO = \frac{B'C'}{2} = 4\text{ cm}

    În cub avem B′C′∥BC∥ADB'C' \parallel BC \parallel AD, deci:

    PO∥ADșiPO=4 cmPO \parallel AD \quad \text{și} \quad PO = 4\text{ cm}

    Pe muchia ADAD, punctul TT este mijloc, deci DT=AD2=4 cmDT = \frac{AD}{2} = 4\text{ cm}, iar DTDT este conținut în dreapta ADAD.
    Astfel, segmentele POPO și DTDT sunt paralele și de lungimi egale:

    PO∥DTșiPO=DT=4 cmPO \parallel DT \quad \text{și} \quad PO = DT = 4\text{ cm}

    Rezultă că patrulaterul DTOPDTOP este paralelogram.
    Laturile opuse ale paralelogramului fiind paralele, deducem:

    DP∥TODP \parallel TO

    Deoarece DP⊂(DPM)DP \subset (DPM) și TO⊂(OTB)TO \subset (OTB), rezultă:

    DP∥(OTB)DP \parallel (OTB)

    (1p)

  3. Concluzia:
    Dreptele DMDM și DPDP sunt două drepte concurente conținute în planul (DPM)(DPM) (DM∩DP={D}DM \cap DP = \{D\}).
    Cum DM∥TBDM \parallel TB și DP∥TODP \parallel TO, unde TB,TO⊂(OTB)TB, TO \subset (OTB), conform criteriului de paralelism a două plane rezultă că:

    (DPM)∥(OTB)(DPM) \parallel (OTB)

    (1p)