1. Rezultatul calculului (53−5):(−5) este egal cu: (5p)
a) −5
b) −4
c) −5
d) 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Aducem mai întâi radicalul 53 la o formă mai simplă prin scoaterea factorilor de sub radical:
53=52⋅5=55
Efectuăm operația de scădere din paranteză:
55−5=(5−1)5=45
Efectuăm împărțirea la −5:
45:(−5)=−545=−4
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
2. Cel mai mare divizor comun al numerelor 10, 35 și 40 este: (5p)
a) 0
b) 1
c) 5
d) 280
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Descompunem cele trei numere în factori primi:
10=2⋅535=5⋅740=23⋅5
Cel mai mare divizor comun (cmmdc) se obține prin înmulțirea factorilor primi comuni, luați o singură dată, la exponentul cel mai mic.
Singurul factor prim comun tuturor celor trei numere este 5, la puterea 1:
cmmdc(10,35,40)=5
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
3. Într-o clasă cu 30 de elevi, 40% sunt fete. Numărul băieților din clasă este: (5p)
a) 12
b) 3
c) 18
d) 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Dacă 40% din elevii clasei sunt fete, atunci procentul băieților este:
100%−40%=60%
Calculăm numărul băieților din clasă reprezentat de acest procent din totalul de 30 de elevi:
10060⋅30=106⋅30=6⋅3=18 ba˘ieți
(Metodă alternativă: Numărul fetelor este 10040⋅30=12, iar numărul băieților este 30−12=18.)
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
4. Suma numerelor a și b este 100 și diferența dintre a și b este 20. Afirmația „Media geometrică a numerelor a și b este 50” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem relațiile din ipoteză sub forma unui sistem de două ecuații cu două necunoscute:
{a+b=100a−b=20
Adunăm cele două ecuații membru cu membru:
(a+b)+(a−b)=100+20⟹2a=120⟹a=60
Aflăm valoarea numărului b:
b=100−a=100−60=40
Calculăm media geometrică mg a numerelor a și b:
mg=a⋅b=60⋅40=2400=400⋅6=206
Deoarece 206≈48,99=50 (numărul 50 reprezintă media aritmetică 2a+b, nu media geometrică), afirmația este falsă.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
5. Numărul elementelor mulțimii A={x∈N∣∣3x−2∣=7} este: (5p)
a) 3
b) 1
c) 6
d) 7
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Ecuația cu modul ∣3x−2∣=7 este echivalentă cu reuniunea ecuațiilor:
3x−2=7sau3x−2=−7
Rezolvăm prima ecuație:
3x=7+2⟹3x=9⟹x=3
Deoarece 3∈N, valoarea x=3 este un element valid al mulțimii A.
Rezolvăm a doua ecuație:
3x=−7+2⟹3x=−5⟹x=−35
Deoarece −35∈/N, această valoare nu aparține mulțimii numerelor naturale.
Prin urmare, mulțimea A conține un singur element:
A={3}
Așadar, cardinalul mulțimii A este 1.
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
6. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine descrescătoare este: (5p)
a) 31;71;101;131
b) 154;94;54;34
c) 712;78;79;72
d) 94;910;913;915
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Analizăm fiecare set de numere:
Pentru setul a), toate fracțiile au același numărător pozitiv (1). Dintre două fracții pozitive cu același numărător, mai mare este cea cu numitorul mai mic. Deoarece numitorii sunt în ordine strict crescătoare:
3<7<10<13
rezultă că fracțiile sunt ordonate strict descrescător:
31>71>101>131
Pentru setul b), numărătorii sunt egali cu 4, iar numitorii descresc (15>9>5>3), ceea ce înseamnă că fracțiile sunt ordonate crescător.
Pentru setul c), numitorul comun este 7, dar numărătorii nu sunt descrescători, deoarece 8<9.
Pentru setul d), numitorul comun este 9, iar numărătorii sunt în ordine crescătoare (4<10<13<15).
1. În figură, sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C,D și E, astfel încât punctul B este mijlocul segmentului AE și punctul E este simetricul lui C față de punctul D. Dacă AC=24 cm, atunci lungimea segmentului BD este egală cu: (5p)
a) 12 cm
b) 20 cm
c) 24 cm
d) 36 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Deoarece punctul B este mijlocul segmentului AE, avem:
BE=2AE
Punctul E fiind simetricul punctului C față de D, rezultă că punctul D este mijlocul segmentului CE:
DE=2CE
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,E, segmentul BD este dat de diferența segmentelor BE și DE:
BD=BE−DE=2AE−2CE=2AE−CE
Deoarece AE−CE=AC, obținem direct:
BD=2AC=224=12 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
2. Dreptele a și b din figura alăturată sunt paralele, iar dreapta c este secantă dreptelor a și b. Valoarea lui x în grade este: (5p)
a) 40∘
b) 20∘
c) 10∘
d) 30∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Unghiurile marcate pe figură au măsurile 4x+40∘ și 2x+20∘.
Cele două unghiuri sunt unghiuri externe de aceeași parte a secantei (ambele se află în semiplanul stâng determinat de secanta c, primul situat deasupra dreptei paralele a, iar al doilea dedesubtul dreptei paralele b).
Conform proprietăților dreptelor paralele tăiate de o secantă, două unghiuri externe de aceeași parte a secantei sunt suplementare:
(4x+40∘)+(2x+20∘)=180∘
Reducem termenii asemenea:
6x+60∘=180∘
Scădem 60∘ din ambii membri:
6x=120∘⟹x=6120∘=20∘
Răspunsul corect este b).
(5 puncte)
3. Triunghiul ABC este dreptunghic cu măsura unghiului ∠BAC=90∘, mediana AM are lungimea de 5 cm și AB=6 cm. Cateta AC are lungimea de: (5p)
a) 10 cm
b) 4 cm
c) 12 cm
d) 8 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=2BC⟹BC=2⋅AM=2⋅5=10 cm
În triunghiul dreptunghic △ABC cu ∠A=90∘, aplicăm teorema lui Pitagora:
BC2=AB2+AC2⟹AC2=BC2−AB2
Înlocuim valorile cunoscute:
AC2=102−62=100−36=64
Extrăgând rădăcina pătrată, obținem:
AC=64=8 cm
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
4. Distanța dintre centrele cercurilor de rază 9 cm din figura alăturată este egală cu 14 cm. Lungimea segmentului AB este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 4,5 cm
c) 5 cm
d) 7 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie O1 și O2 centrele celor două cercuri. Din enunț cunoaștem:
Raza cercului de centru O1: R1=9 cm;
Raza cercului de centru O2: R2=9 cm;
Distanța dintre centre: O1O2=14 cm.
Punctul B se află pe primul cerc, deci segmentul O1B este rază:
O1B=9 cm
Punctul A se află pe al doilea cerc, deci segmentul AO2 este rază:
AO2=9 cm
Punctele O1,A,B,O2 sunt coliniare în această ordine pe linia centrelor. Lungimea segmentului O1O2 se poate descompune astfel:
O1O2=O1B+AO2−AB
Înlocuim valorile numerice:
14=9+9−AB⟹14=18−AB⟹AB=18−14=4 cm
Răspunsul corect este a).
(5 puncte)
5. În figura alăturată, ABCD este un pătrat cu AC=62 cm. Dacă dreptele DB și BM sunt perpendiculare și punctele D,C și M sunt coliniare, atunci lungimea segmentului DM este egală cu: (5p)
a) 6 cm
b) 8 cm
c) 10 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie l latura pătratului ABCD. Diagonala pătratului are lungimea AC=l2.
l2=62⟹l=6 cm
Astfel, laturile pătratului sunt AB=BC=CD=DA=6 cm, iar diagonala DB este:
DB=AC=62 cm
Diagonala DB fiind bisectoarea unghiului drept ∠ADC, avem:
m(∠BDC)=45∘
În triunghiul △DBM, dreptele DB și BM sunt perpendiculare, deci △DBM este dreptunghic în B (m(∠DBM)=90∘).
Aflăm măsura unghiului ∠DMB:
m(∠DMB)=90∘−m(∠BDC)=90∘−45∘=45∘
Deoarece unghiurile ascuțite sunt egale, triunghiul △DBM este dreptunghic isoscel cu catetele egale:
BM=DB=62 cm
Calculăm lungimea ipotenuzei DM:
DM=DB⋅2=(62)⋅2=6⋅2=12 cm
(Metodă alternativă: În triunghiul dreptunghic △BCM, avem BC⊥DM, BC=6 cm și m(∠CBM)=90∘−45∘=45∘. Rezultă că △BCM este dreptunghic isoscel cu CM=BC=6 cm. Atunci DM=DC+CM=6+6=12 cm.)
Răspunsul corect este d).
(5 puncte)
6. Dacă ABCDEFGH este un paralelipiped dreptunghic în care AB=6 cm, BC=62 cm și măsura unghiului format de BH și BD este de 30∘, atunci lungimea muchiei DH va fi de: (5p)
a) 62 cm
b) 33 cm
c) 6 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Baza ABCD este un dreptunghi cu dimensiunile AB=6 cm și AD=BC=62 cm.
Calculăm lungimea diagonalei bazei, BD, aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △DAB:
BD=AB2+AD2=62+(62)2=36+72=108=63 cm
Muchia laterală DH este perpendiculară pe planul bazei: DH⊥(ABCD). Cum BD⊂(ABCD), rezultă că DH⊥BD, deci triunghiul △HDB este dreptunghic în D.
Unghiul format de diagonala BH cu diagonala bazei BD este unghiul ∠HBD, având măsura m(∠HBD)=30∘.
În triunghiul dreptunghic △HDB, aplicăm definiția funcției trigonometrice tangentă:
tan(∠HBD)=BDDH⟹tan30∘=63DH
Știind că tan30∘=31, deducem:
31=63DH⟹DH=363=6 cm
Răspunsul corect este c).
(5 puncte)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Maria împarte numărul natural n la 4, 8 și 12 și obține de fiecare dată restul 3.
(2p) a) Este posibil ca numărul n să fie 31? Justificați răspunsul. (3p) b) Determină suma numerelor n, cuprinse între 10 și 100, care îndeplinesc condițiile din enunț.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea dacă n poate fi 31:
Efectuăm împărțirile numărului 31 la 4, 8 și 12:
31=4⋅7+3(restul este 3)31=8⋅3+7(restul este 7=3)
(1p)
Deoarece la împărțirea lui 31 la 8 se obține restul 7, diferit de restul 3 cerut în enunț, nu este posibil ca numărul n să fie 31.
(1p)
b) Determinarea sumei numerelor n cuprinse între 10 și 100:
Conform teoremei împărțirii cu rest, numărul natural n verifică relațiile:
⎩⎨⎧n=4c1+3n=8c2+3n=12c3+3
unde c1,c2,c3 sunt numere naturale.
Scăzând 3 din fiecare egalitate, obținem:
n−3=4c1=8c2=12c3
Așadar, n−3 este un multiplu comun al numerelor 4, 8 și 12.
Calculăm cel mai mic multiplu comun:
[4,8,12]=[22,23,22⋅3]=23⋅3=24
Deci n−3 este un multiplu de 24:
n−3=24k⟹n=24k+3,k∈N
(1p)
Punem condiția ca numerele n să fie cuprinse între 10 și 100:
10≤24k+3≤100⟹7≤24k≤97
Împărțind la 24, obținem k∈{1,2,3,4}. Determinăm numerele corespunzătoare:
Pentru k=1: n1=24⋅1+3=27
Pentru k=2: n2=24⋅2+3=51
Pentru k=3: n3=24⋅3+3=75
Pentru k=4: n4=24⋅4+3=99
(1p)
Calculăm suma acestor numere:
S=27+51+75+99=252
(1p)
2. Fie expresia E(x)=(x+3)2−(x−3)2, unde x este un număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=12x. (3p) b) Arată că numărul E(n2)+E(n) este multiplu al lui 24, pentru orice număr natural n.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea că E(x)=12x:
Dezvoltăm cele două binomuri la pătrat folosind formulele de calcul prescurtat (a+b)2=a2+2ab+b2 și (a−b)2=a2−2ab+b2:
(x+3)2=x2+6x+9(x−3)2=x2−6x+9
(1p)
Efectuăm diferența:
E(x)=(x2+6x+9)−(x2−6x+9)=x2+6x+9−x2+6x−9=12x
(Alternativ: Folosind formula diferenței de pătrate a2−b2=(a−b)(a+b), avem E(x)=[(x+3)−(x−3)][(x+3)+(x−3)]=6⋅2x=12x.)
(1p)
b) Demonstrarea că E(n2)+E(n) este multiplu al lui 24:
Folosind forma simplificată demonstrată la punctul a), calculăm E(n2) și E(n) pentru n∈N:
E(n2)=12n2șiE(n)=12n
Suma celor două expresii devine:
E(n2)+E(n)=12n2+12n=12n(n+1)
(1p)
Pentru orice număr natural n, produsul n(n+1) reprezintă produsul a două numere naturale consecutive. Dintre două numere consecutive, exact unul este par, prin urmare produsul n(n+1) este întotdeauna divizibil cu 2:
n(n+1)=2p,unde p∈N
(1p)
Înlocuim în expresia sumei:
E(n2)+E(n)=12⋅2p=24p
Cum p∈N, numărul E(n2)+E(n) este divizibil cu 24, deci este multiplu al lui 24, pentru orice număr natural n.
(1p)
3. Fie numerele a=11+47, b=11−47 și c=(8−3)2+(1+3)2.
(2p) a) Calculează (a−b)2. (3p) b) Arată că (a−b)2+c este pătratul unui număr natural.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul valorii (a−b)2:
Aplicăm formula de calcul prescurtat pentru pătratul unei diferențe:
(Alternativ: Observăm că 11±47=(7±2)2. Cum 7>2, avem a=7+2 și b=7−2. Atunci a−b=4, deci (a−b)2=42=16.)
(1p)
b) Arătarea că (a−b)2+c este pătratul unui număr natural:
Simplificăm expresia numărului c folosind proprietatea x2=∣x∣:
c=∣8−3∣+∣1+3∣
Stabilim semnele cantităților de sub module:
Deoarece 8=64>3, avem 8−3>0, deci ∣8−3∣=8−3;
Deoarece 1+3>0, avem ∣1+3∣=1+3.
(1p)
Calculăm numărul c:
c=(8−3)+(1+3)=8+1=9
(1p)
Calculăm suma cerută:
(a−b)2+c=16+9=25
Deoarece 25=52 și 5∈N, numărul obținut este pătratul numărului natural 5.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=AC=50 cm, BC=60 cm și pătratul MNPQ, unde M∈AB, N∈AC și P,Q∈BC.
(2p) a) Arată că aria triunghiului ABC este de 1200 cm2. (3p) b) Arătați că aria pătratului este mai mică decât jumătate din aria triunghiului.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei triunghiului ABC:
Fie AD⊥BC, cu D∈BC, înălțimea corespunzătoare bazei BC.
Deoarece triunghiul △ABC este isoscel cu AB=AC, înălțimea AD este și mediană, deci D este mijlocul segmentului BC:
BD=DC=2BC=260=30 cm
În triunghiul dreptunghic △ABD (∠ADB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina înălțimea AD:
AD=AB2−BD2=502−302=2500−900=1600=40 cm
(1p)
Calculăm aria triunghiului △ABC:
A△ABC=2BC⋅AD=260⋅40=1200 cm2
(1p)
b) Demonstrarea că aria pătratului este mai mică decât jumătate din aria triunghiului:
Fie x lungimea laturii pătratului MNPQ. Avem MN=MQ=NP=QP=x cm.
Deoarece MNPQ este pătrat, MN∥BC. Înălțimea AD intersectează segmentul MN în punctul E.
Cum AD⊥BC și MN∥BC, rezultă că AD⊥MN, deci AE este înălțime în triunghiul △AMN.
Deoarece ED=MQ=x, lungimea înălțimii AE este:
AE=AD−ED=40−x
(1p)
Deoarece MN∥BC, conform teoremei fundamentale a asemănării, triunghiurile △AMN și △ABC sunt asemenea:
△AMN∼△ABC
Raportul înălțimilor este egal cu raportul laturilor omoloage:
ADAE=BCMN⟹4040−x=60x
Simplificăm fracțiile prin 20:
240−x=3x
Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
3(40−x)=2x⟹120−3x=2x⟹5x=120⟹x=24 cm
(1p)
Aria pătratului MNPQ este:
AMNPQ=x2=242=576 cm2
Jumătatea ariei triunghiului △ABC este:
21A△ABC=21200=600 cm2
Comparând cele două valori:
576 cm2<600 cm2⟹AMNPQ<21A△ABC
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat un romb ABCD cu BD=32 cm și perimetrul de 1617 cm. Punctul M este situat astfel încât A este mijlocul segmentului MC.
(2p) a) Arătați că AC=8 cm. (3p) b) Dacă punctul P se află la intersecția dreptelor AD și MB iar Q se află la intersecția dreptelor AB și MD, aflați lungimea segmentului PQ.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul lungimii diagonalei AC:
Perimetrul rombului ABCD este egal cu 4l, unde l este lungimea laturii rombului:
PABCD=4l=1617 cm⟹l=AB=BC=CD=DA=417 cm
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor AC și BD. În orice romb, diagonalele sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
AC⊥BDșiOB=OD=2BD=232=16 cm
În triunghiul dreptunghic △AOD (∠AOD=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AD2=AO2+OD2⟹AO2=AD2−OD2
Înlocuim valorile numerice:
AO2=(417)2−162=(16⋅17)−256=272−256=16⟹AO=16=4 cm
(1p)
Deoarece O este mijlocul diagonalei AC:
AC=2⋅AO=2⋅4=8 cm
(1p)
b) Determinarea lungimii segmentului PQ:
Identificarea centrului de greutate în triunghiul △MBD:
Punctul O este mijlocul segmentului BD, prin urmare segmentul MO este mediană în triunghiul △MBD.
Punctul A este mijlocul segmentului MC, deci:
MA=AC=8 cm
Lungimea medianei MO este:
MO=MA+AO=8+4=12 cm
Calculăm raportul dintre distanța de la vârful M la punctul A și lungimea medianei MO:
MOMA=128=32
Punctul A fiind situat pe mediana MO la două treimi de vârf și o treime de bază, rezultă că A este centrul de greutate al triunghiului △MBD.
(1p)
Proprietățile punctelor P și Q:
Dreapta AD trece prin vârful D și prin centrul de greutate A, deci dreapta DP conține mediana corespunzătoare laturii MB.
Cum P=AD∩MB, rezultă că P este mijlocul segmentului MB.
Analog, dreapta AB trece prin vârful B și prin centrul de greutate A, deci dreapta BQ conține mediana corespunzătoare laturii MD.
Cum Q=AB∩MD, rezultă că Q este mijlocul segmentului MD.
(1p)
Calculul lungimii segmentului PQ:
Deoarece P este mijlocul laturii MB și Q este mijlocul laturii MD, segmentul PQ este linie mijlocie în triunghiul △MBD, paralelă cu latura BD.
Lungimea liniei mijlocii este egală cu jumătate din lungimea laturii paralele:
PQ=2BD=232=16 cm
(1p)
6. În cubul ABCDA′B′C′D′ cu muchia de 8 cm, se consideră M,P,T mijloacele muchiilor BC, D′C′, respectiv AD și {O}=A′C′∩B′D′.
(2p) a) Determinați aria triunghiului A′BC′. (3p) b) Arătați că planele (DPM) și (OTB) sunt paralele.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei triunghiului A′BC′:
Laturile triunghiului △A′BC′ sunt segmentele A′B, BC′ și A′C′.
Fiecare dintre aceste segmente este diagonala unei fețe a cubului de muchie l=8 cm:
A′B este diagonala feței pătratice ABB′A′: A′B=l2=82 cm;
BC′ este diagonala feței pătratice BCC′B′: BC′=l2=82 cm;
A′C′ este diagonala feței pătratice superioare A′B′C′D′: A′C′=l2=82 cm.
(1p)
Toate cele trei laturi fiind congruente (A′B=BC′=A′C′=82 cm), triunghiul △A′BC′ este echilateral.
Aria triunghiului echilateral se calculează cu formula:
A△A′BC′=4L23
unde L=82 cm. Înlocuind, obținem:
A△A′BC′=4(82)23=464⋅2⋅3=41283=323 cm2
(1p)
b) Demonstrarea paralelismului planelor (DPM) și (OTB):
Pentru a arăta că două plane sunt paralele, este suficient să găsim în primul plan două drepte concurente care sunt paralele cu două drepte din al doilea plan.
Paralelismul dreptelor DM și TB:
În pătratul ABCD de la baza cubului, laturile opuse sunt paralele și congruente:
AD∥BCșiAD=BC=8 cm
Punctul T este mijlocul laturii AD, deci TD=2AD=4 cm.
Punctul M este mijlocul laturii BC, deci BM=2BC=4 cm.
Rezultă că segmentele TD și BM sunt paralele și congruente:
TD∥BMșiTD=BM
Prin urmare, patrulaterul TBMD este paralelogram.
Laturile opuse ale paralelogramului fiind paralele, deducem:
DM∥TB
Deoarece DM⊂(DPM) și TB⊂(OTB), rezultă:
DM∥(OTB)
(1p)
Paralelismul dreptelor DP și TO:
În pătratul superior A′B′C′D′, O este punctul de intersecție a diagonalelor, deci este centrul pătratului și mijlocul diagonalei B′D′.
Cum P este mijlocul laturii D′C′, segmentul PO este linie mijlocie în triunghiul △D′C′B′:
PO∥B′C′șiPO=2B′C′=4 cm
În cub avem B′C′∥BC∥AD, deci:
PO∥ADșiPO=4 cm
Pe muchia AD, punctul T este mijloc, deci DT=2AD=4 cm, iar DT este conținut în dreapta AD.
Astfel, segmentele PO și DT sunt paralele și de lungimi egale:
PO∥DTșiPO=DT=4 cm
Rezultă că patrulaterul DTOP este paralelogram.
Laturile opuse ale paralelogramului fiind paralele, deducem:
DP∥TO
Deoarece DP⊂(DPM) și TO⊂(OTB), rezultă:
DP∥(OTB)
(1p)
Concluzia:
Dreptele DM și DP sunt două drepte concurente conținute în planul (DPM) (DM∩DP={D}).
Cum DM∥TB și DP∥TO, unde TB,TO⊂(OTB), conform criteriului de paralelism a două plane rezultă că: