BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2023Simulare

Evaluare Națională 2023 — Simulare

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Numărul natural scris în baza zece, de forma 17x‾\overline{17x}, divizibil cu 1010, este egal cu: (5p)

a) 1717
b) 7070
c) 100100
d) 170170

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Criteriul de divizibilitate cu 1010 afirmă că un număr natural scris în baza zece este divizibil cu 1010 dacă și numai dacă ultima sa cifră este 00:
17x‾  ⋮  10  ⟺  x=0\overline{17x} \;\vdots\; 10 \iff x = 0
  • Înlocuind cifra x=0x = 0, obținem numărul căutat:
170‾=170\overline{170} = 170

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 20%20\% din 5050 este egal cu: (5p)

a) 1010
b) 2020
c) 2525
d) 100100

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm procentul p%p\% dintr-un număr prin înmulțirea fracției p100\frac{p}{100} cu numărul respectiv:
20% din 50=20100⋅5020\% \text{ din } 50 = \frac{20}{100} \cdot 50
  • Simplificăm fracția 20100=15\frac{20}{100} = \frac{1}{5}:
15⋅50=505=10\frac{1}{5} \cdot 50 = \frac{50}{5} = 10

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Suma numerelor întregi din intervalul [−2,3][-2, 3] este egală cu: (5p)

a) −9-9
b) −3-3
c) 33
d) 66

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Intervalul fiind închis la ambele capete, numerele întregi aparținând intervalului [−2,3][-2, 3] sunt:
{−2,−1,0,1,2,3}\{-2, -1, 0, 1, 2, 3\}
  • Calculăm suma acestor numere:
S=(−2)+(−1)+0+1+2+3S = (-2) + (-1) + 0 + 1 + 2 + 3
  • Termenii opuși se reduc: (−2)+2=0(-2) + 2 = 0 și (−1)+1=0(-1) + 1 = 0, așadar:
S=0+0+0+3=3S = 0 + 0 + 0 + 3 = 3

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Inversul numărului 23\frac{2}{3} este numărul: (5p)

a) −32-\frac{3}{2}
b) −23-\frac{2}{3}
c) 23\frac{2}{3}
d) 32\frac{3}{2}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, inversul unei fracții nenule ab\frac{a}{b} (unde a,b≠0a, b \neq 0) este fracția (ab)−1=ba\left(\frac{a}{b}\right)^{-1} = \frac{b}{a}, deoarece produsul lor este 11:
ab⋅ba=1\frac{a}{b} \cdot \frac{b}{a} = 1
  • Pentru fracția 23\frac{2}{3}, inversul este:
(23)−1=32\left(\frac{2}{3}\right)^{-1} = \frac{3}{2}

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Elena, Maria, George și Mihai, au calculat media geometrică a numerelor x=3−22x = \sqrt{3 - 2\sqrt{2}} și y=3+22y = \sqrt{3 + 2\sqrt{2}} și au obținut următoarele rezultate: (5p)

ElenaMariaGeorgeMihai
1717221133

Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică este:

a) Elena
b) Maria
c) George
d) Mihai

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Formula mediei geometrice pentru două numere reale strict pozitive xx și yy este:
mg=x⋅ym_g = \sqrt{x \cdot y}
  • Înlocuim expresiile date pentru xx și yy:
x⋅y=3−22⋅3+22=(3−22)(3+22)x \cdot y = \sqrt{3 - 2\sqrt{2}} \cdot \sqrt{3 + 2\sqrt{2}} = \sqrt{(3 - 2\sqrt{2})(3 + 2\sqrt{2})}
  • Sub radical aplicăm formula diferenței de pătrate (a−b)(a+b)=a2−b2(a - b)(a + b) = a^2 - b^2:
(3−22)(3+22)=32−(22)2=9−(4⋅2)=9−8=1(3 - 2\sqrt{2})(3 + 2\sqrt{2}) = 3^2 - (2\sqrt{2})^2 = 9 - (4 \cdot 2) = 9 - 8 = 1
  • Rezultă:
x⋅y=1=1x \cdot y = \sqrt{1} = 1
  • Calculăm media geometrică:
mg=1=1m_g = \sqrt{1} = 1

Elevul care a obținut rezultatul corect 11 este George.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Afirmația „Numărul 44 este mai mare decât numărul 252\sqrt{5}.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a compara numerele pozitive 44 și 252\sqrt{5}, introducem factorii sub radical sau le comparăm pătratele:
4=42=164 = \sqrt{4^2} = \sqrt{16} 25=22⋅5=4⋅5=202\sqrt{5} = \sqrt{2^2 \cdot 5} = \sqrt{4 \cdot 5} = \sqrt{20}
  • Deoarece 16<2016 < 20, avem 16<20\sqrt{16} < \sqrt{20}, adică:
4<254 < 2\sqrt{5}
  • Prin urmare, numărul 44 nu este mai mare decât 252\sqrt{5}, ceea ce înseamnă că afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat segmentul ABAB cu lungimea de 5 cm5\text{ cm}. Punctul CC este simetricul punctului BB față de punctul AA, iar punctul DD este simetricul punctului CC față de punctul BB. Lungimea segmentului CDCD este egală cu: (5p)

Segmentul AB cu simetricele C și D

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 10 cm10\text{ cm}
c) 15 cm15\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Faptul că punctul CC este simetricul punctului BB față de AA înseamnă că punctul AA este mijlocul segmentului BCBC:
CA=AB=5 cm  ⟹  CB=CA+AB=5+5=10 cmCA = AB = 5\text{ cm} \implies CB = CA + AB = 5 + 5 = 10\text{ cm}
  • Punctul DD este simetricul punctului CC față de BB, ceea ce înseamnă că BB este mijlocul segmentului CDCD:
BD=CB=10 cmBD = CB = 10\text{ cm}
  • Lungimea segmentului CDCD este suma segmentelor adiacente CBCB și BDBD:
CD=CB+BD=10 cm+10 cm=20 cmCD = CB + BD = 10\text{ cm} + 10\text{ cm} = 20\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată, unghiurile AOCAOC și BODBOD sunt opuse la vârf. Măsura unghiului AOCAOC este egală cu 30∘30^\circ, iar semidreapta OEOE este bisectoarea unghiului BOCBOC. Măsura unghiului DOEDOE este egală cu: (5p)

Unghiuri opuse la vârf AOC și BOD cu bisectoarea OE

a) 75∘75^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 105∘105^\circ
d) 150∘150^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile ∢AOC\sphericalangle AOC și ∢BOD\sphericalangle BOD fiind opuse la vârf, au aceeași măsură:
∢BOD=∢AOC=30∘\sphericalangle BOD = \sphericalangle AOC = 30^\circ
  • Punctele AA, OO, BB sunt coliniare (deoarece laturile unghiurilor opuse la vârf sunt în prelungire). Unghiurile ∢AOC\sphericalangle AOC și ∢BOC\sphericalangle BOC sunt adiacente suplementare:
∢BOC=180∘−∢AOC=180∘−30∘=150∘\sphericalangle BOC = 180^\circ - \sphericalangle AOC = 180^\circ - 30^\circ = 150^\circ
  • Semidreapta OEOE fiind bisectoarea unghiului BOCBOC, împarte unghiul în două unghiuri congruente:
∢BOE=∢BOC2=150∘2=75∘\sphericalangle BOE = \frac{\sphericalangle BOC}{2} = \frac{150^\circ}{2} = 75^\circ
  • Semidreapta OBOB este situată în interiorul unghiului DOEDOE, prin urmare:
∢DOE=∢DOB+∢BOE=30∘+75∘=105∘\sphericalangle DOE = \sphericalangle DOB + \sphericalangle BOE = 30^\circ + 75^\circ = 105^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=13 cmBC = 13\text{ cm} și AC=7 cmAC = 7\text{ cm}. Punctele MM, NN și PP sunt mijloacele segmentelor ABAB, BCBC, respectiv ACAC. Perimetrul triunghiului MNPMNP este egal cu: (5p)

Triunghiul ABC cu mijloacele laturilor M, N, P

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 16 cm16\text{ cm}
c) 18 cm18\text{ cm}
d) 32 cm32\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele MM, NN, PP fiind mijloacele laturilor triunghiului ABCABC, segmentele MNMN, NPNP și PMPM sunt linii mijlocii în triunghiul ABCABC:
MN=AC2=72=3,5 cmMN = \frac{AC}{2} = \frac{7}{2} = 3,5\text{ cm} NP=AB2=122=6 cmNP = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm} PM=BC2=132=6,5 cmPM = \frac{BC}{2} = \frac{13}{2} = 6,5\text{ cm}
  • Perimetrul triunghiului MNPMNP este jumătate din perimetrul triunghiului ABCABC:
P△MNP=MN+NP+PM=AC+AB+BC2\mathcal{P}_{\triangle MNP} = MN + NP + PM = \frac{AC + AB + BC}{2} P△MNP=7+12+132=322=16 cm\mathcal{P}_{\triangle MNP} = \frac{7 + 12 + 13}{2} = \frac{32}{2} = 16\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCDABCD. Dreapta ACAC este perpendiculară pe dreapta BCBC și dreapta ADAD este perpendiculară pe dreapta BDBD. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB și măsura unghiului DCMDCM este egală cu 40∘40^\circ. Măsura unghiului CMDCMD este egală cu: (5p)

Patrulaterul ABCD cu perpendiculare și mijlocul M

a) 80∘80^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 100∘100^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢ACB=90∘\sphericalangle ACB = 90^\circ), segmentul CMCM este mediana corespunzătoare ipotenuzei ABAB:
CM=AB2CM = \frac{AB}{2}
  • În triunghiul dreptunghic ADBADB (∢ADB=90∘\sphericalangle ADB = 90^\circ), segmentul DMDM este mediana corespunzătoare ipotenuzei ABAB:
DM=AB2DM = \frac{AB}{2}
  • Rezultă că segmentele MCMC și MDMD sunt egale:
MC=MD=AB2MC = MD = \frac{AB}{2}
  • Triunghiul MCDMCD este isoscel de bază CDCD, așadar unghiurile de la bază sunt congruente:
∢MDC=∢DCM=40∘\sphericalangle MDC = \sphericalangle DCM = 40^\circ
  • Suma măsurilor unghiurilor din triunghiul MCDMCD este 180∘180^\circ:
∢CMD=180∘−(∢DCM+∢MDC)=180∘−(40∘+40∘)=180∘−80∘=100∘\sphericalangle CMD = 180^\circ - (\sphericalangle DCM + \sphericalangle MDC) = 180^\circ - (40^\circ + 40^\circ) = 180^\circ - 80^\circ = 100^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru BCBC. Punctul AA aparține cercului, astfel încât măsura arcului mic ACAC este egală cu 120∘120^\circ. Măsura unghiului ACBACB este egală cu: (5p)

Cercul de centru O și diametru BC cu punctul A

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul BCBC fiind diametru al cercului, arcul subîntins de diametru este un semicerc cu măsura de 180∘180^\circ:
m⁡(BC⌢)=180∘\operatorname{m}(\overparen{BC}) = 180^\circ
  • Punctul AA fiind situat pe cerc între BB și CC, măsura arcului mic ABAB este diferența dintre semicercul BC⌢\overparen{BC} și arcul AC⌢\overparen{AC}:
m⁡(AB⌢)=m⁡(BC⌢)−m⁡(AC⌢)=180∘−120∘=60∘\operatorname{m}(\overparen{AB}) = \operatorname{m}(\overparen{BC}) - \operatorname{m}(\overparen{AC}) = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ
  • Unghiul ∢ACB\sphericalangle ACB este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic AB⌢\overparen{AB}, deci măsura sa este jumătate din măsura arcului:
∢ACB=m⁡(AB⌢)2=60∘2=30∘\sphericalangle ACB = \frac{\operatorname{m}(\overparen{AB})}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept cu secțiunea axială triunghiul dreptunghic VABVAB și raza bazei conului AO=4 cmAO = 4\text{ cm}. Generatoarea acestui con are lungimea egală cu: (5p)

Con circular drept cu secțiunea axială triunghiul dreptunghic VAB

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 82 cm8\sqrt{2}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Secțiunea axială a conului circular drept este triunghiul VABVAB, unde laturile VAVA și VBVB sunt generatoare ale conului (VA=VB=GVA = VB = G), iar baza ABAB este diametrul bazei conului:
AB=2⋅AO=2⋅4 cm=8 cmAB = 2 \cdot AO = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}
  • Triunghiul VABVAB este dreptunghic isoscel, cu ipotenuza AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și unghiul drept în vârful VV (∢AVB=90∘\sphericalangle AVB = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic isoscel VABVAB:
VA2+VB2=AB2  ⟺  G2+G2=82  ⟺  2G2=64VA^2 + VB^2 = AB^2 \iff G^2 + G^2 = 8^2 \iff 2G^2 = 64 G2=32  ⟹  G=32=16⋅2=42 cmG^2 = 32 \implies G = \sqrt{32} = \sqrt{16 \cdot 2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Într-un bloc de locuințe sunt 2222 de apartamente cu două, respectiv cu patru camere, în total fiind 6060 de camere.

(2p) a) Este posibil ca în acest bloc să fie 1616 apartamente cu patru camere? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul de apartamente cu două camere din acest bloc.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Presupunem că în bloc ar fi 1616 apartamente cu patru camere:

  • Calculăm numărul de camere pe care le-ar avea doar aceste apartamente:
16⋅4=64 camere16 \cdot 4 = 64\text{ camere}

(1p)

  • Deoarece numărul total de camere din întregul bloc este de 6060, iar 64>6064 > 60, numărul de camere ar depăși totalul disponibil chiar și fără a lua în calcul apartamentele cu două camere.
  • Prin urmare, nu este posibil ca în bloc să fie 1616 apartamente cu patru camere.

(1p)


b) Notăm cu xx numărul apartamentelor cu două camere din bloc:

  • Deoarece în bloc sunt în total 2222 de apartamente, numărul apartamentelor cu patru camere este:
22−x22 - x
  • Scriem ecuația pentru numărul total de camere:
2x+4(22−x)=602x + 4(22 - x) = 60

(1p)

  • Desfacem paranteza și rezolvăm ecuația de gradul I:
2x+88−4x=60  ⟺  −2x=60−88  ⟺  −2x=−282x + 88 - 4x = 60 \iff -2x = 60 - 88 \iff -2x = -28 2x=282x = 28

(1p)

x=282=14x = \frac{28}{2} = 14

În acest bloc sunt 1414 apartamente cu două camere (și 22−14=822 - 14 = 8 apartamente cu patru camere).

(1p)


2. Se consideră expresia

E(x)=(x2−9x2−16−1):(1x+4+1x−4−3x2−16)E(x) = \left( \frac{x^2 - 9}{x^2 - 16} - 1 \right) : \left( \frac{1}{x + 4} + \frac{1}{x - 4} - \frac{3}{x^2 - 16} \right)

unde xx este număr real, x≠−4x \neq -4, x≠4x \neq 4 și x≠32x \neq \frac{3}{2}.

(2p) a) Arată că E(x)=72x−3E(x) = \frac{7}{2x - 3}, unde xx este număr real, x≠−4x \neq -4, x≠4x \neq 4 și x≠32x \neq \frac{3}{2}.
(3p) b) Determină numerele naturale nn pentru care E(n)E(n) este număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Descompunem numitorul comun folosind formula diferenței de pătrate: x2−16=(x−4)(x+4)x^2 - 16 = (x - 4)(x + 4).

  • Prelucrăm prima paranteză aducând la numitorul comun x2−16x^2 - 16:
x2−9x2−16−1=x2−9−(x2−16)x2−16=x2−9−x2+16(x−4)(x+4)=7(x−4)(x+4)\frac{x^2 - 9}{x^2 - 16} - 1 = \frac{x^2 - 9 - (x^2 - 16)}{x^2 - 16} = \frac{x^2 - 9 - x^2 + 16}{(x - 4)(x + 4)} = \frac{7}{(x - 4)(x + 4)}
  • Prelucrăm a doua paranteză aducând fracțiile la numitorul comun (x−4)(x+4)(x - 4)(x + 4):
1x+4+1x−4−3x2−16=(x−4)+(x+4)−3(x−4)(x+4)=2x−3(x−4)(x+4)\frac{1}{x + 4} + \frac{1}{x - 4} - \frac{3}{x^2 - 16} = \frac{(x - 4) + (x + 4) - 3}{(x - 4)(x + 4)} = \frac{2x - 3}{(x - 4)(x + 4)}

(1p)

  • Efectuăm împărțirea prin înmulțire cu inversa celei de-a doua fracții:
E(x)=7(x−4)(x+4)⋅(x−4)(x+4)2x−3=72x−3E(x) = \frac{7}{(x - 4)(x + 4)} \cdot \frac{(x - 4)(x + 4)}{2x - 3} = \frac{7}{2x - 3}

pentru orice x∈R∖{−4,4,32}x \in \mathbb{R} \setminus \left\{-4, 4, \frac{3}{2}\right\}.

(1p)


b) Pentru n∈Nn \in \mathbb{N}, expresia este definită dacă n≠4n \neq 4 și n≠32n \neq \frac{3}{2} (deoarece n≥0n \ge 0, condiția n≠−4n \neq -4 este automat verificată):

E(n)=72n−3E(n) = \frac{7}{2n - 3}

(1p)

  • Pentru ca E(n)E(n) să fie număr natural (E(n)∈NE(n) \in \mathbb{N}), numitorul 2n−32n - 3 trebuie să fie un divizor natural pozitiv al lui 77:
2n−3∈D7∩N∗={1,7}2n - 3 \in D_7 \cap \mathbb{N}^* = \{1, 7\}

(1p)

  • Analizăm cele două cazuri:
    • Cazul 1: 2n−3=1  ⟹  2n=4  ⟹  n=2∈N2n - 3 = 1 \implies 2n = 4 \implies n = 2 \in \mathbb{N}.
      Verificare: E(2)=72⋅2−3=71=7∈NE(2) = \frac{7}{2 \cdot 2 - 3} = \frac{7}{1} = 7 \in \mathbb{N}, iar 2∉{−4,4,32}2 \notin \left\{-4, 4, \frac{3}{2}\right\}, deci convine.
    • Cazul 2: 2n−3=7  ⟹  2n=10  ⟹  n=5∈N2n - 3 = 7 \implies 2n = 10 \implies n = 5 \in \mathbb{N}.
      Verificare: E(5)=72⋅5−3=77=1∈NE(5) = \frac{7}{2 \cdot 5 - 3} = \frac{7}{7} = 1 \in \mathbb{N}, iar 5∉{−4,4,32}5 \notin \left\{-4, 4, \frac{3}{2}\right\}, deci convine.

Așadar, numerele naturale căutate sunt n∈{2,5}n \in \{2, 5\}.

(1p)


3. Se consideră numerele

a=(−13)32:(−13)30⋅(−6)2șib=(11+2+11+2+3)⋅(0,5)−2a = \left( -\frac{1}{3} \right)^{32} : \left( -\frac{1}{3} \right)^{30} \cdot (-6)^2 \quad \text{și} \quad b = \left( \frac{1}{1 + 2} + \frac{1}{1 + 2 + 3} \right) \cdot (0,5)^{-2}

(2p) a) Arată că a=4a = 4.
(3p) b) Calculează media aritmetică a numerelor aa și bb.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aplicăm proprietățile puterilor cu aceeași bază:

(−13)32:(−13)30=(−13)32−30=(−13)2=19\left( -\frac{1}{3} \right)^{32} : \left( -\frac{1}{3} \right)^{30} = \left( -\frac{1}{3} \right)^{32 - 30} = \left( -\frac{1}{3} \right)^2 = \frac{1}{9}

(1p)

  • Calculăm pătratul numărului −6-6:
(−6)2=36(-6)^2 = 36
  • Înlocuim în expresia lui aa:
a=19⋅36=4a = \frac{1}{9} \cdot 36 = 4

(1p)


b) Calculăm numărul bb:

  • Determinăm numitorii din paranteză:

    • 1+2=3  ⟹  11+2=131 + 2 = 3 \implies \frac{1}{1 + 2} = \frac{1}{3}
    • 1+2+3=6  ⟹  11+2+3=161 + 2 + 3 = 6 \implies \frac{1}{1 + 2 + 3} = \frac{1}{6}
  • Efectuăm adunarea fracțiilor din paranteză:

13+16=26+16=36=12\frac{1}{3} + \frac{1}{6} = \frac{2}{6} + \frac{1}{6} = \frac{3}{6} = \frac{1}{2}
  • Scriem 0,50,5 ca fracție ordinară și aplicăm exponentul negativ:
0,5=510=12  ⟹  (0,5)−2=(105)2=22=40,5 = \frac{5}{10} = \frac{1}{2} \implies (0,5)^{-2} = \left(\frac{10}{5}\right)^2 = 2^2 = 4

(1p)

  • Calculăm valoarea lui bb:
b=36⋅(105)2=12⋅4=2b = \frac{3}{6} \cdot \left(\frac{10}{5}\right)^2 = \frac{1}{2} \cdot 4 = 2

(1p)

  • Media aritmetică a numerelor aa și bb este:
ma=a+b2=4+22=62=3m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{4 + 2}{2} = \frac{6}{2} = 3

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu BC=10 cmBC = 10\text{ cm}, AC=20 cmAC = 20\text{ cm} și măsura unghiului ACBACB este egală cu 30∘30^\circ. Punctul DD aparține segmentului ACAC, astfel încât unghiul DBCDBC este congruent cu BACBAC.

Triunghiul ABC cu punctul D pe AC

(2p) a) Arată că aria triunghiului ABCABC este egală cu 50 cm250\text{ cm}^2.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului CDCD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Construim înălțimea BP⊥ACBP \perp AC, cu P∈ACP \in AC:

Construcție rezolvare triunghi ABC cu înălțimea BP

  • În triunghiul dreptunghic BPCBPC (∢BPC=90∘\sphericalangle BPC = 90^\circ), măsura unghiului ∢BCP=30∘\sphericalangle BCP = 30^\circ.
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
BP=BC2=102=5 cmBP = \frac{BC}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

(1p)

  • Aria triunghiului ABCABC se calculează cu formula:
A△ABC=AC⋅BP2=20⋅52=1002=50 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AC \cdot BP}{2} = \frac{20 \cdot 5}{2} = \frac{100}{2} = 50\text{ cm}^2

(1p)


b) Comparăm triunghiurile CBDCBD și CABCAB:

  • Unghiul ∢BCD\sphericalangle BCD coincide cu unghiul ∢BCA\sphericalangle BCA (unghi comun):
∢BCD≡∢BCA\sphericalangle BCD \equiv \sphericalangle BCA
  • Din ipoteză știm că:
∢CBD≡∢BAC\sphericalangle CBD \equiv \sphericalangle BAC
  • Conform cazului de asemănare Unghi-Unghi (U.U.), triunghiurile sunt asemenea:
△CBD∼△CAB\triangle CBD \sim \triangle CAB

(1p)

  • Scriem raportul laturilor omoloage:
CDBC=BCAC\frac{CD}{BC} = \frac{BC}{AC}

(1p)

  • Înlocuim lungimile cunoscute BC=10 cmBC = 10\text{ cm} și AC=20 cmAC = 20\text{ cm}:
CD10=1020  ⟹  CD=10⋅1020=10020=5 cm\frac{CD}{10} = \frac{10}{20} \implies CD = \frac{10 \cdot 10}{20} = \frac{100}{20} = 5\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată sunt reprezentate rombul ABCDABCD cu măsura unghiului BADBAD egală cu 45∘45^\circ și triunghiul dreptunghic isoscel ABEABE cu AB=BE=10 cmAB = BE = 10\text{ cm}. Punctele CC și EE sunt de o parte și de alta a dreptei ABAB.

Rombul ABCD și triunghiul dreptunghic isoscel ABE

(2p) a) Arată că dreapta DADA este perpendiculară pe dreapta AEAE.
(3p) b) Arată că tangenta unghiului CAECAE este egală cu 2+1\sqrt{2} + 1.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Triunghiul ABEABE este dreptunghic isoscel cu AB=BE=10 cmAB = BE = 10\text{ cm} și ∢ABE=90∘\sphericalangle ABE = 90^\circ:

  • Unghiurile ascuțite ale triunghiului dreptunghic isoscel au măsura de 45∘45^\circ:
∢BAE=45∘\sphericalangle BAE = 45^\circ

(1p)

  • Deoarece punctele CC și EE se află de o parte și de alta a dreptei ABAB, iar rombul se află în semiplanul ce conține punctul CC, semidreapta ABAB se află în interiorul unghiului DAEDAE:
∢DAE=∢DAB+∢BAE=45∘+45∘=90∘\sphericalangle DAE = \sphericalangle DAB + \sphericalangle BAE = 45^\circ + 45^\circ = 90^\circ
  • Rezultă că dreapta DADA este perpendiculară pe dreapta AEAE (DA⊥AEDA \perp AE).

(1p)


b) Fie BC∩AE={N}BC \cap AE = \{N\}:

Construcție ajutătoare înălțime BN și intersecție N

  • Deoarece ABCDABCD este romb, laturile opuse sunt paralele: DA∥BCDA \parallel BC.
  • Din DA⊥AEDA \perp AE și DA∥BCDA \parallel BC, rezultă că dreapta BCBC este perpendiculară pe dreapta AEAE:
BC⊥AE  ⟹  BN⊥AEBC \perp AE \implies BN \perp AE

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic isoscel ABEABE, aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AEAE:
AE=AB2+BE2=102+102=102 cmAE = \sqrt{AB^2 + BE^2} = \sqrt{10^2 + 10^2} = 10\sqrt{2}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic isoscel ABEABE, înălțimea BNBN corespunzătoare ipotenuzei este și mediană:
BN=AN=NE=AE2=1022=52 cmBN = AN = NE = \frac{AE}{2} = \frac{10\sqrt{2}}{2} = 5\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Deoarece punctele CC, BB și NN sunt coliniare (dreapta BCBC conține punctul NN):
CN=BC+BN=10+52 cmCN = BC + BN = 10 + 5\sqrt{2}\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic ACNACN (∢CNA=90∘\sphericalangle CNA = 90^\circ), calculăm tangenta unghiului ∢CAE\sphericalangle CAE:
tg⁡(∢CAE)=tg⁡(∢CAN)=CNAN\operatorname{tg}(\sphericalangle CAE) = \operatorname{tg}(\sphericalangle CAN) = \frac{CN}{AN} tg⁡(∢CAE)=10+5252=1052+5252=22+1=2+1\operatorname{tg}(\sphericalangle CAE) = \frac{10 + 5\sqrt{2}}{5\sqrt{2}} = \frac{10}{5\sqrt{2}} + \frac{5\sqrt{2}}{5\sqrt{2}} = \frac{2}{\sqrt{2}} + 1 = \sqrt{2} + 1

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului B′C′B'C' și dreptele BMBM și B′CB'C se intersectează în punctul RR. Punctul PP aparține segmentului ACAC, astfel încât AP=22 cmAP = 2\sqrt{2}\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D' cu punctele M, R, P

(2p) a) Arată că CP=2⋅APCP = 2 \cdot AP.
(3p) b) Determină măsura unghiului dreptelor PRPR și AD′AD'.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Segmentul ACAC este diagonala bazei pătratice ABCDABCD cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm}:

AC=AB2=62 cmAC = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Punctul PP se află pe segmentul ACAC cu AP=22 cmAP = 2\sqrt{2}\text{ cm}. Calculăm lungimea segmentului CPCP:
CP=AC−AP=62 cm−22 cm=42 cmCP = AC - AP = 6\sqrt{2}\text{ cm} - 2\sqrt{2}\text{ cm} = 4\sqrt{2}\text{ cm}
  • Deoarece 42=2⋅224\sqrt{2} = 2 \cdot 2\sqrt{2}, rezultă:
CP=2⋅APCP = 2 \cdot AP

(1p)


b) În fața laterală pătrată BCC′B′BCC'B', punctul MM este mijlocul segmentului B′C′B'C', deci B′M=B′C′2=BC2=3 cmB'M = \frac{B'C'}{2} = \frac{BC}{2} = 3\text{ cm}.

Construcție în cub: dreapta PR paralelă cu AB' și triunghiul echilateral AB'D'

  • Dreptele BMBM și B′CB'C se intersectează în punctul RR. Deoarece B′C′∥BCB'C' \parallel BC, triunghiurile RB′MR B' M și RCBR C B sunt asemenea:
△RB′M∼△RCB  ⟹  B′RRC=B′MBC=12\triangle R B' M \sim \triangle R C B \implies \frac{B'R}{RC} = \frac{B'M}{BC} = \frac{1}{2}

(1p)

  • Pe diagonala ACAC, avem din subpunctul a):
APPC=2242=12\frac{AP}{PC} = \frac{2\sqrt{2}}{4\sqrt{2}} = \frac{1}{2}
  • În triunghiul AB′CAB'C, punctele R∈B′CR \in B'C și P∈ACP \in AC împart laturile în același raport:
B′RRC=APPC=12\frac{B'R}{RC} = \frac{AP}{PC} = \frac{1}{2}
  • Conform reciprocei teoremei lui Thales în triunghiul AB′CAB'C, rezultă:
PR∥AB′PR \parallel AB'

(1p)

  • Deoarece PR∥AB′PR \parallel AB', măsura unghiului dintre dreptele PRPR și AD′AD' este egală cu măsura unghiului dintre dreptele AB′AB' și AD′AD':
∢(PR,AD′)=∢(AB′,AD′)\sphericalangle(PR, AD') = \sphericalangle(AB', AD')
  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', segmentele AB′AB', AD′AD' și B′D′B'D' sunt toate diagonale ale fețelor cubului, deci au lungimi egale:
AB′=AD′=B′D′=62 cmAB' = AD' = B'D' = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • Triunghiul AB′D′AB'D' este echilateral, prin urmare toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ:
∢B′AD′=60∘  ⟹  ∢(PR,AD′)=60∘\sphericalangle B'AD' = 60^\circ \implies \sphericalangle(PR, AD') = 60^\circ

Măsura unghiului dreptelor PRPR și AD′AD' este de 60∘60^\circ.

(1p)