BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2023Rezervă

Evaluare Națională 2023 — Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 2+3⋅52 + 3 \cdot 5 este egal cu: (5p)

a) 11
b) 1010
c) 1717
d) 2525

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi înmulțirea:
3⋅5=153 \cdot 5 = 15
  • Efectuăm apoi adunarea:
2+15=172 + 15 = 17

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Dacă a3=12\frac{a}{3} = \frac{1}{2}, atunci numărul aa este egal cu: (5p)

a) 23\frac{2}{3}
b) 11
c) 32\frac{3}{2}
d) 66

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din proporția dată, folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor):
2⋅a=3⋅1  ⟹  2a=32 \cdot a = 3 \cdot 1 \implies 2a = 3
  • Împărțim la coeficientul necunoscutei:
a=32a = \frac{3}{2}

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Produsul numerelor −2-2 și 77 este egal cu: (5p)

a) −14-14
b) −5-5
c) 55
d) 1414

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Produsul dintre un număr întreg negativ și un număr întreg pozitiv este un număr negativ:
(−2)⋅7=−14(-2) \cdot 7 = -14

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. Scris sub formă de fracție ordinară, numărul 2,32,3 este egal cu: (5p)

a) 239\frac{23}{9}
b) 2310\frac{23}{10}
c) 23\frac{2}{3}
d) 23100\frac{23}{100}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul zecimal finit 2,32,3 are o singură cifră după virgulă (o zecimală), deci se scrie ca numărătorul format din cifrele fără virgulă împărțit la 1010:
2,3=23102,3 = \frac{23}{10}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la rezultatele obținute de elevii unei clase la un test de matematică:

Nota45678910
Număr de elevi2138641

Conform informațiilor din tabel, numărul de elevi care au obținut note mai mari sau egale cu 8, la acest test, este egal cu: (5p)

a) 55
b) 66
c) 1111
d) 1414

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notele mai mari sau egale cu 8 obținute de elevi sunt 88, 99 și 1010.
  • Din tabel citim numărul de elevi corespunzător fiecăreia dintre aceste note:
    • Nota 88: 66 elevi
    • Nota 99: 44 elevi
    • Nota 1010: 11 elev
  • Însumăm numărul de elevi:
6+4+1=116 + 4 + 1 = 11

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Se consideră numerele reale a=23a = 2\sqrt{3} și b=32b = 3\sqrt{2}. Radu afirmă că: „Numărul aa este mai mic decât numărul bb.” Afirmația lui Radu este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Comparăm cele două numere reale pozitive prin introducerea factorilor sub radical sau prin compararea pătratelor lor:
a=23=22⋅3=4⋅3=12a = 2\sqrt{3} = \sqrt{2^2 \cdot 3} = \sqrt{4 \cdot 3} = \sqrt{12} b=32=32⋅2=9⋅2=18b = 3\sqrt{2} = \sqrt{3^2 \cdot 2} = \sqrt{9 \cdot 2} = \sqrt{18}
  • Deoarece 12<1812 < 18, rezultă că 12<18\sqrt{12} < \sqrt{18}, adică a<ba < b.
  • Prin urmare, afirmația lui Radu este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele AA, BB, CC, DD și EE. Simetricul punctului BB față de punctul EE este punctul: (5p)

Punctele A, B, C, D și E

a) AA
b) BB
c) CC
d) DD

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiție, simetricul punctului BB față de punctul EE este un punct XX astfel încât punctul EE este mijlocul segmentului BXBX (BE=EXBE = EX, cu B,E,XB, E, X coliniare în această ordine).
  • Din figură observăm că punctele sunt echidistante, iar segmentul BEBE are aceeași lungime ca segmentul EDED:
BE=EDBE = ED
  • Deoarece EE este situat între BB și DD la distanțe egale, punctul DD este simetricul punctului BB față de punctul EE.

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralele ABAB și CDCD, cu punctele AA și DD de aceeași parte a dreptei BCBC. Măsura unghiului BCDBCD este egală cu 45∘45^\circ. Măsura unghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Dreptele paralele AB și CD tăiate de secanta BC

a) 45∘45^\circ
b) 75∘75^\circ
c) 135∘135^\circ
d) 145∘145^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele ABAB și CDCD sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD) și sunt intersectate de secanta BCBC.
  • Punctele AA și DD fiind de aceeași parte a dreptei BCBC, unghiurile ∢ABC\sphericalangle ABC și ∢BCD\sphericalangle BCD sunt unghiuri interne de aceeași parte a secantei.
  • Două unghiuri interne de aceeași parte a secantei formate de două drepte paralele sunt suplementare:
∢ABC+∢BCD=180∘\sphericalangle ABC + \sphericalangle BCD = 180^\circ
  • Înlocuim măsura dată:
∢ABC=180∘−45∘=135∘\sphericalangle ABC = 180^\circ - 45^\circ = 135^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC, cu lungimea laturii de 12 cm12\text{ cm}. Punctul MM se află în interiorul triunghiului ABCABC, la distanțe egale de laturile triunghiului. Distanța de la punctul MM la dreapta BCBC este egală cu: (5p)

Triunghiul echilateral ABC și punctul M

a) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul din interiorul unui triunghi situat la distanțe egale de laturile acestuia este centrul cercului înscris II (intersecția bisectoarelor).
  • Într-un triunghi echilateral, centrul cercului înscris coincide cu centrul de greutate GG și cu ortocentrul HH.
  • Înălțimea triunghiului echilateral de latură l=12 cml = 12\text{ cm} este:
h=l32=1232=63 cmh = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Distanța de la punctul MM la dreapta BCBC este egală cu raza cercului înscris rr, care reprezintă o treime din înălțime:
d(M,BC)=r=h3=633=23 cmd(M, BC) = r = \frac{h}{3} = \frac{6\sqrt{3}}{3} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, CD=20 cmCD = 20\text{ cm} și AB=4⋅CDAB = 4 \cdot CD. Lungimea liniei mijlocii a acestui trapez este egală cu: (5p)

Trapezul ABCD

a) 30 cm30\text{ cm}
b) 50 cm50\text{ cm}
c) 80 cm80\text{ cm}
d) 100 cm100\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea bazei mici este CD=20 cmCD = 20\text{ cm}.
  • Calculăm lungimea bazei mari ABAB:
AB=4⋅CD=4⋅20=80 cmAB = 4 \cdot CD = 4 \cdot 20 = 80\text{ cm}
  • Lungimea liniei mijlocii a trapezului este egală cu semisuma bazelor:
Lm=AB+CD2=80+202=1002=50 cmL_m = \frac{AB + CD}{2} = \frac{80 + 20}{2} = \frac{100}{2} = 50\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată, punctele AA și BB aparțin cercului de centru OO. Măsura arcului mic AB⌢\overparen{AB} este egală cu 46∘46^\circ. Măsura unghiului BAOBAO este egală cu: (5p)

Punctele A și B pe cercul de centru O

a) 23∘23^\circ
b) 46∘46^\circ
c) 67∘67^\circ
d) 134∘134^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul la centru ∢AOB\sphericalangle AOB are măsura egală cu măsura arcului pe care îl subîntinde:
∢AOB=μ(AB⌢)=46∘\sphericalangle AOB = \mu(\overparen{AB}) = 46^\circ
  • Triunghiul AOBAOB este isoscel, deoarece laturile OAOA și OBOB sunt raze ale aceluiași cerc (OA=OB=ROA = OB = R).
  • Rezultă că unghiurile de la bază sunt congruente:
∢BAO=∢ABO\sphericalangle BAO = \sphericalangle ABO
  • Suma măsurilor unghiurilor triunghiului AOBAOB este 180∘180^\circ:
∢BAO=180∘−∢AOB2=180∘−46∘2=134∘2=67∘\sphericalangle BAO = \frac{180^\circ - \sphericalangle AOB}{2} = \frac{180^\circ - 46^\circ}{2} = \frac{134^\circ}{2} = 67^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat ABCDABCD cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Suma lungimilor tuturor muchiilor acestui tetraedru este egală cu: (5p)

Tetraedrul regulat ABCD

a) 18 cm18\text{ cm}
b) 24 cm24\text{ cm}
c) 30 cm30\text{ cm}
d) 36 cm36\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un tetraedru regulat are 44 fețe triunghiuri echilaterale congruente și 66 muchii de lungimi egale (AB=BC=CA=DA=DB=DC=6 cmAB = BC = CA = DA = DB = DC = 6\text{ cm}).
  • Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului este:
S=6⋅AB=6⋅6=36 cmS = 6 \cdot AB = 6 \cdot 6 = 36\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. La ora de geometrie, fiecare dintre cei 25 de elevi ai unei clase a desenat pe caiet fie un triunghi, fie un patrulater.

(2p) a) Este posibil ca exact 7 elevi să fi desenat câte un triunghi și numărul total de laturi desenate de cei 25 de elevi să fie egal cu 90? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul de elevi care au desenat câte un patrulater, știind că numărul total de laturi ale figurilor geometrice desenate de elevii clasei este egal cu 91.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Presupunem că exact 77 elevi au desenat câte un triunghi.

  • Numărul de laturi ale triunghiurilor desenate de acești 77 elevi ar fi:
7⋅3=21 laturi7 \cdot 3 = 21 \text{ laturi}

(1p)

  • Restul de elevi care au desenat patrulatere este 25−7=1825 - 7 = 18 elevi.
  • Numărul de laturi ale patrulaterelor desenate de aceștia ar fi:
18⋅4=72 laturi18 \cdot 4 = 72 \text{ laturi}
  • Numărul total de laturi desenate ar fi:
21+72=93 laturi21 + 72 = 93 \text{ laturi}
  • Cum 93≠9093 \neq 90, presupunerea este falsă, deci nu este posibil ca exact 77 elevi să fi desenat câte un triunghi.

(1p)


b) Fie aa numărul de elevi care au desenat câte un triunghi și bb numărul de elevi care au desenat câte un patrulater.

  • Numărul total de elevi este 2525:
a+b=25  ⟹  a=25−ba + b = 25 \implies a = 25 - b

(1p)

  • Numărul total de laturi desenate este 9191:
3a+4b=913a + 4b = 91

(1p)

  • Înlocuim a=25−ba = 25 - b în ecuația numărului total de laturi:
3(25−b)+4b=91  ⟹  75−3b+4b=91  ⟹  75+b=913(25 - b) + 4b = 91 \implies 75 - 3b + 4b = 91 \implies 75 + b = 91
  • Deducem valoarea lui bb:
b=91−75=16b = 91 - 75 = 16

Așadar, numărul de elevi care au desenat câte un patrulater este egal cu 1616.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(1x+2x+1−3x+2):2x+1x2+3x+2E(x) = \left( \frac{1}{x} + \frac{2}{x + 1} - \frac{3}{x + 2} \right) : \frac{2x + 1}{x^2 + 3x + 2}

unde xx este număr real, x≠0x \neq 0, x≠−1x \neq -1, x≠−2x \neq -2 și x≠−12x \neq -\frac{1}{2}.

(2p) a) Arată că x2+3x+2=(x+1)(x+2)x^2 + 3x + 2 = (x + 1)(x + 2), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Dacă nn este număr natural par, nenul, arată că numărul N=1E(n)N = \frac{1}{E(n)} este natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Descompunem expresia prin desfacerea parantezelor din membrul drept:

(x+1)(x+2)=x(x+2)+1(x+2)=x2+2x+x+2(x + 1)(x + 2) = x(x + 2) + 1(x + 2) = x^2 + 2x + x + 2

(1p)

  • Reducem termenii asemenea:
x2+2x+x+2=x2+3x+2x^2 + 2x + x + 2 = x^2 + 3x + 2

egalitate adevărată pentru orice număr real xx.

(1p)


b) Aducem la numitor comun fracțiile din paranteza rotundă. Numitorul comun este x(x+1)(x+2)x(x + 1)(x + 2):

1x+2x+1−3x+2=(x+1)(x+2)+2x(x+2)−3x(x+1)x(x+1)(x+2)\frac{1}{x} + \frac{2}{x + 1} - \frac{3}{x + 2} = \frac{(x + 1)(x + 2) + 2x(x + 2) - 3x(x + 1)}{x(x + 1)(x + 2)}
  • Dezvoltăm numărătorul:
(x2+3x+2)+(2x2+4x)−(3x2+3x)=(1+2−3)x2+(3+4−3)x+2=4x+2=2(2x+1)(x^2 + 3x + 2) + (2x^2 + 4x) - (3x^2 + 3x) = (1 + 2 - 3)x^2 + (3 + 4 - 3)x + 2 = 4x + 2 = 2(2x + 1)

(1p)

  • Folosind identitatea de la punctul a), x2+3x+2=(x+1)(x+2)x^2 + 3x + 2 = (x + 1)(x + 2), împărțirea devine înmulțire cu inversa fracției:
E(x)=2(2x+1)x(x+1)(x+2)⋅(x+1)(x+2)2x+1E(x) = \frac{2(2x + 1)}{x(x + 1)(x + 2)} \cdot \frac{(x + 1)(x + 2)}{2x + 1}
  • Simplificăm factorii comuni nenuli (x+1)(x + 1), (x+2)(x + 2) și (2x+1)(2x + 1):
E(x)=2xE(x) = \frac{2}{x}

pentru orice x∈R∖{0,−1,−2,−12}x \in \mathbb{R} \setminus \left\{0, -1, -2, -\frac{1}{2}\right\}.

(1p)

  • Pentru orice număr natural nn par și nenul, calculăm numărul NN:
E(n)=2n  ⟹  N=1E(n)=12n=n2E(n) = \frac{2}{n} \implies N = \frac{1}{E(n)} = \frac{1}{\frac{2}{n}} = \frac{n}{2}
  • Deoarece nn este număr natural par, există k∈N∗k \in \mathbb{N}^* astfel încât n=2kn = 2k. Atunci:
N=2k2=k∈NN = \frac{2k}{2} = k \in \mathbb{N}

deci NN este număr natural.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x3−1f(x) = \frac{x}{3} - 1.

Sistem cartezian xOy

(2p) a) Arată că f(3)+f(9)=2f(3) + f(9) = 2.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele MM, respectiv NN. Calculează distanța de la punctul OO la reprezentarea geometrică a graficului funcției ff.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm valorile funcției ff în punctele 33 și 99:

f(3)=33−1=1−1=0f(3) = \frac{3}{3} - 1 = 1 - 1 = 0

(1p)

f(9)=93−1=3−1=2f(9) = \frac{9}{3} - 1 = 3 - 1 = 2
  • Calculăm suma cerută:
f(3)+f(9)=0+2=2f(3) + f(9) = 0 + 2 = 2

(1p)


b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  x3−1=0  ⟺  x3=1  ⟺  x=3  ⟹  M(3,0)f(x) = 0 \iff \frac{x}{3} - 1 = 0 \iff \frac{x}{3} = 1 \iff x = 3 \implies M(3, 0)
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
y=f(0)=03−1=−1  ⟹  N(0,−1)y = f(0) = \frac{0}{3} - 1 = -1 \implies N(0, -1)

Lungimile segmentelor pe axe sunt OM=∣3∣=3OM = |3| = 3 și ON=∣−1∣=1ON = |-1| = 1.

(1p)

Reprezentarea geometrică a graficului funcției și distanța de la O la MN

  • Triunghiul MONMON este dreptunghic în originea OO (∢MON=90∘\sphericalangle MON = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza MNMN:
MN=OM2+ON2=32+12=9+1=10MN = \sqrt{OM^2 + ON^2} = \sqrt{3^2 + 1^2} = \sqrt{9 + 1} = \sqrt{10}

(1p)

  • Fie OP⊥MNOP \perp MN, cu P∈MNP \in MN. Distanța de la punctul OO la reprezentarea geometrică a graficului funcției este înălțimea OPOP corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic MONMON:
d(O,MN)=OP=OM⋅ONMN=3⋅110=310=31010d(O, MN) = OP = \frac{OM \cdot ON}{MN} = \frac{3 \cdot 1}{\sqrt{10}} = \frac{3}{\sqrt{10}} = \frac{3\sqrt{10}}{10}

(1p)


4. În figura alăturată sunt reprezentate triunghiurile echilaterale ABCABC și CDECDE, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, CD=4 cmCD = 4\text{ cm}, iar punctele BB, CC și DD sunt coliniare, în această ordine. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor ABAB, respectiv DEDE.

Triunghiurile echilaterale ABC și CDE

(2p) a) Arată că CM=2⋅CNCM = 2 \cdot CN.
(3p) b) Aria triunghiului MCNMCN reprezintă p%p\% din aria triunghiului ACDACD. Determină valoarea lui pp.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul echilateral ABCABC cu latura AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, segmentul CMCM este mediană, deci și înălțime din vârful CC pe latura ABAB:

CM=AB32=832=43 cmCM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{8\sqrt{3}}{2} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul echilateral CDECDE cu latura CD=4 cmCD = 4\text{ cm}, segmentul CNCN este mediană, deci și înălțime din vârful CC pe latura DEDE:
CN=CD32=432=23 cmCN = \frac{CD\sqrt{3}}{2} = \frac{4\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  • Comparând lungimile celor două segmente:
CM=43=2⋅(23)=2⋅CNCM = 4\sqrt{3} = 2 \cdot (2\sqrt{3}) = 2 \cdot CN

(1p)


b) În triunghiurile echilaterale ABCABC și CDECDE, înălțimile CMCM și CNCN sunt și bisectoare ale unghiurilor din vârful CC:

  • În △ABC\triangle ABC: CMCM este bisectoarea unghiului ∢ACB=60∘\sphericalangle ACB = 60^\circ, deci:
∢BCM=∢ACM=60∘2=30∘\sphericalangle BCM = \sphericalangle ACM = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • În △CDE\triangle CDE: CNCN este bisectoarea unghiului ∢DCE=60∘\sphericalangle DCE = 60^\circ, deci:
∢DCN=∢ECN=60∘2=30∘\sphericalangle DCN = \sphericalangle ECN = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • Deoarece punctele B,C,DB, C, D sunt coliniare în această ordine, unghiul ∢BCD\sphericalangle BCD este un unghi alungit (∢BCD=180∘\sphericalangle BCD = 180^\circ). Măsura unghiului ∢MCN\sphericalangle MCN este:
∢MCN=180∘−∢BCM−∢DCN=180∘−30∘−30∘=120∘\sphericalangle MCN = 180^\circ - \sphericalangle BCM - \sphericalangle DCN = 180^\circ - 30^\circ - 30^\circ = 120^\circ

(1p)

Triunghiurile MCN și ACD cu construcțiile ajutătoare

  • Pe de altă parte, în triunghiul ACDACD, măsura unghiului ∢ACD\sphericalangle ACD este:
∢ACD=180∘−∢ACB=180∘−60∘=120∘\sphericalangle ACD = 180^\circ - \sphericalangle ACB = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ
  • Observăm că ∢MCN≡∢ACD=120∘\sphericalangle MCN \equiv \sphericalangle ACD = 120^\circ. Calculăm rapoartele laturilor ce formează aceste unghiuri congruente:
CMAC=438=32\frac{CM}{AC} = \frac{4\sqrt{3}}{8} = \frac{\sqrt{3}}{2} CNCD=234=32\frac{CN}{CD} = \frac{2\sqrt{3}}{4} = \frac{\sqrt{3}}{2}
  • Deoarece CMAC=CNCD=32\frac{CM}{AC} = \frac{CN}{CD} = \frac{\sqrt{3}}{2} și ∢MCN≡∢ACD\sphericalangle MCN \equiv \sphericalangle ACD, conform cazului L.U.L. de asemănare, rezultă că:
△MCN∼△ACD\triangle MCN \sim \triangle ACD

cu raportul de asemănare k=32k = \frac{\sqrt{3}}{2}.

(1p)

  • Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△MCNA△ACD=k2=(32)2=34=75100=75%\frac{\mathcal{A}_{\triangle MCN}}{\mathcal{A}_{\triangle ACD}} = k^2 = \left( \frac{\sqrt{3}}{2} \right)^2 = \frac{3}{4} = \frac{75}{100} = 75\%
  • Prin urmare, valoarea lui pp este 7575.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, cu AB=AC=10 cmAB = AC = 10\text{ cm} și ∢BAC=120∘\sphericalangle BAC = 120^\circ. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC și punctul SS este simetricul punctului MM față de punctul AA.

Triunghiul ABC și punctul S

(2p) a) Arată că BC=103 cmBC = 10\sqrt{3}\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că distanța de la punctul MM la dreapta SCSC este mai mică decât 7 cm7\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Triunghiul ABCABC este isoscel cu AB=ACAB = AC, deci mediana AMAM corespunzătoare bazei BCBC este și înălțime (AM⊥BCAM \perp BC) și bisectoare a unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC.

  • Măsura unghiului ∢CAM\sphericalangle CAM este:
∢CAM=∢BAC2=120∘2=60∘\sphericalangle CAM = \frac{\sphericalangle BAC}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

(1p)

  • Triunghiul AMCAMC este dreptunghic în MM (∢AMC=90∘\sphericalangle AMC = 90^\circ).
  • Calculăm lungimea segmentului MCMC folosind funcția trigonometrică sinus în △AMC\triangle AMC:
sin⁡(∢CAM)=MCAC  ⟹  sin⁡60∘=MC10  ⟹  32=MC10  ⟹  MC=53 cm\sin(\sphericalangle CAM) = \frac{MC}{AC} \implies \sin 60^\circ = \frac{MC}{10} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{MC}{10} \implies MC = 5\sqrt{3}\text{ cm}
  • Deoarece MM este mijlocul segmentului BCBC, obținem:
BC=2⋅MC=2⋅53=103 cmBC = 2 \cdot MC = 2 \cdot 5\sqrt{3} = 10\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


b) Punctul SS fiind simetricul punctului MM față de AA, punctul AA este mijlocul segmentului MSMS, deci M,A,SM, A, S sunt coliniare și:

SA=AMSA = AM
  • În triunghiul dreptunghic AMCAMC, ∢ACM=90∘−60∘=30∘\sphericalangle ACM = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ, deci conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ:
AM=AC2=102=5 cmAM = \frac{AC}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
  • Rezultă că SM=SA+AM=5+5=10 cmSM = SA + AM = 5 + 5 = 10\text{ cm}.
  • Deoarece AM⊥BCAM \perp BC, dreapta SMSM este perpendiculară pe BCBC, prin urmare triunghiul SMCSMC este dreptunghic în MM (∢SMC=90∘\sphericalangle SMC = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul SMCSMC pentru ipotenuza SCSC:
SC2=MC2+MS2=(53)2+102=75+100=175  ⟹  SC=175=57 cmSC^2 = MC^2 + MS^2 = (5\sqrt{3})^2 + 10^2 = 75 + 100 = 175 \implies SC = \sqrt{175} = 5\sqrt{7}\text{ cm}

(1p)

Triunghiul dreptunghic SMC și perpendiculara MT

  • Fie MT⊥SCMT \perp SC, cu T∈SCT \in SC. Segmentul MTMT este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic SMCSMC, deci distanța de la MM la dreapta SCSC este:
d(M,SC)=MT=SM⋅MCSC=10⋅5357=1037=10217 cmd(M, SC) = MT = \frac{SM \cdot MC}{SC} = \frac{10 \cdot 5\sqrt{3}}{5\sqrt{7}} = \frac{10\sqrt{3}}{\sqrt{7}} = \frac{10\sqrt{21}}{7}\text{ cm}

(1p)

  • Pentru a demonstra că MT<7 cmMT < 7\text{ cm}, comparăm cele două valori prin ridicare la pătrat:
10217<7  ⟺  1021<49  ⟺  (1021)2<492  ⟺  100⋅21<2401  ⟺  2100<2401\frac{10\sqrt{21}}{7} < 7 \iff 10\sqrt{21} < 49 \iff (10\sqrt{21})^2 < 49^2 \iff 100 \cdot 21 < 2401 \iff 2100 < 2401
  • Inegalitatea 2100<24012100 < 2401 fiind adevărată, deducem că:
MT<7 cmMT < 7\text{ cm}

deci distanța de la punctul MM la dreapta SCSC este mai mică decât 7 cm7\text{ cm}.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=23 cmAB = 2\sqrt{3}\text{ cm}, BC=2 cmBC = 2\text{ cm} și AA′=4 cmAA' = 4\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că volumul paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 163 cm316\sqrt{3}\text{ cm}^3.
(3p) b) Demonstrează că dreapta A′CA'C este paralelă cu planul (MAB′)(MAB').

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Volumul unui paralelipiped dreptunghic este dat de produsul celor trei dimensiuni:

V=AB⋅BC⋅AA′\mathcal{V} = AB \cdot BC \cdot AA'

(1p)

  • Înlocuim lungimile date:
V=23⋅2⋅4=163 cm3\mathcal{V} = 2\sqrt{3} \cdot 2 \cdot 4 = 16\sqrt{3}\text{ cm}^3

(1p)


b) Fața laterală ABB′A′ABB'A' este dreptunghi.

  • Fie {O}=AB′∩A′B\{O\} = AB' \cap A'B. Diagonalele dreptunghiului se înjumătățesc, deci punctul OO este mijlocul segmentului A′BA'B (și mijlocul segmentului AB′AB').

(1p)

Paralelipipedul dreptunghic cu linia mijlocie OM paralelă cu A'C

  • Considerăm triunghiul A′BCA'BC:
    • Punctul OO este mijlocul segmentului A′BA'B.
    • Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC.
  • Rezultă că segmentul OMOM este linie mijlocie în triunghiul A′BCA'BC, prin urmare:
OM∥A′COM \parallel A'C

(1p)

  • Deoarece O∈AB′⊂(MAB′)O \in AB' \subset (MAB') și M∈(MAB′)M \in (MAB'), dreapta OMOM este inclusă în planul (MAB′)(MAB'):
OM⊂(MAB′)OM \subset (MAB')
  • Cum dreapta A′CA'C este paralelă cu dreapta OM⊂(MAB′)OM \subset (MAB') și A′C⊄(MAB′)A'C \not\subset (MAB'), rezultă conform teoremei de paralelism între o dreaptă și un plan că:
A′C∥(MAB′)A'C \parallel (MAB')

(1p)