5. Patru elevi, Ioana, Mara, Petrică și Ștefan, au calculat produsul numerelor a=∣2−3∣ și b=∣3+2∣, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Ioana
Mara
Petrică
Ștefan
−1
5−26
1
5+26
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Ioana
b) Mara
c) Petrică
d) Ștefan
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Explicităm modulele celor două numere:
Deoarece 2<3, diferența este negativă (2−3<0), deci:
a=∣2−3∣=−(2−3)=3−2
Deoarece 3+2>0, modulul este egal cu numărul însuși:
b=∣3+2∣=3+2
Calculăm produsul a⋅b folosind formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2:
a⋅b=(3−2)(3+2)=(3)2−(2)2=3−2=1
Din tabel, elevul care a obținut rezultatul 1 este Petrică.
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. O mașină se deplasează în intervalul orar 12:56 – 14:26 cu o viteză medie de 80 km/h. Mihai afirmă că, în acest interval de timp, mașina a parcurs o distanță egală cu 200 km. Afirmația lui Mihai este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm durata deplasării dintre orele 12:56 și 14:26:
De la ora 12:56 până la ora 13:56 este o oră (60 minute).
De la ora 13:56 până la ora 14:26 sunt 30 de minute (o jumătate de oră).
Durata totală este:
t=1 h 30 min=1,5 h=23 h
Calculăm distanța parcursă cu viteza medie de 80 km/h:
d=v⋅t=80⋅1,5=120 km
Deoarece 120 km=200 km, afirmația lui Mihai este falsă.
1. În figura alăturată punctele A, B și C sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=7 cm și BC=9 cm. Știind că punctul M este mijlocul segmentului AB, iar punctul N este mijlocul segmentului BC, lungimea segmentului MN este egală cu: (5p)
a) 8 cm
b) 11,5 cm
c) 12,5 cm
d) 16 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece M este mijlocul segmentului AB, avem:
MB=2AB=27=3,5 cm
Deoarece N este mijlocul segmentului BC, avem:
BN=2BC=29=4,5 cm
Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,C, lungimea segmentului MN este:
MN=MB+BN=3,5+4,5=8 cm
(Alternativ: MN=2AB+BC=2AC=27+9=216=8 cm.)
Răspunsul corect este a).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile opuse la vârf AOC și BOD. Măsura unghiului AOB este egală cu 120∘. Măsura unghiului BOD este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile AOC și BOD fiind opuse la vârf, semidreptele OA și OD sunt opuse, iar semidreptele OC și OB sunt opuse.
Rezultă că punctele A,O,D sunt coliniare, prin urmare unghiurile ∢AOB și ∢BOD sunt adiacente suplementare:
∢AOB+∢BOD=180∘
Înlocuind măsura unghiului ∢AOB=120∘:
∢BOD=180∘−120∘=60∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu BC=6 cm și măsura unghiului B este egală cu 60∘. Lungimea segmentului AB este egală cu: (5p)
a) 23 cm
b) 3 cm
c) 32 cm
d) 33 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul dreptunghic ABC (∢A=90∘), măsura unghiului C este:
∢C=90∘−∢B=90∘−60∘=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘, lungimea catetei opuse unghiului de 30∘ este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AB=2BC=26=3 cm
(Alternativ, folosind funcția trigonometrică cosinus: cosB=BCAB⟹AB=BC⋅cos60∘=6⋅21=3 cm.)
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCD, cu AD=BD și cu măsura unghiului DAB egală cu 45∘. Măsura unghiului CBD este egală cu: (5p)
a) 135∘
b) 90∘
c) 60∘
d) 45∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul ABD, AD=BD, deci triunghiul este isoscel cu baza AB.
Unghiurile alăturate bazei sunt congruente:
∢DBA=∢DAB=45∘
Calculăm măsura unghiului ∢ADB:
∢ADB=180∘−(45∘+45∘)=90∘
În paralelogramul ABCD, laturile opuse sunt paralele: AD∥BC.
Dreapta BD este secantă pentru dreptele paralele AD și BC, deci unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢CBD=∢ADB=90∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul AMB, cu AB=82 cm, înscris într-un cerc care are raza egală cu 8 cm. Măsura unghiului AMB este egală cu: (5p)
a) 15∘
b) 30∘
c) 45∘
d) 60∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie O centrul cercului circumscris triunghiului AMB. Raza cercului este R=OA=OB=8 cm.
Analizăm triunghiul OAB:
OA2+OB2=82+82=64+64=128
AB2=(82)2=64⋅2=128
Deoarece OA2+OB2=AB2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul OAB este dreptunghic în O:
∢AOB=90∘
Unghiul la centru ∢AOB=90∘ subîntinde arcul mic AB⌢, prin urmare măsura arcului este m(AB⌢)=90∘.
Unghiul ∢AMB este unghi înscris în cerc care subîntinde același arc AB⌢:
∢AMB=2m(AB⌢)=290∘=45∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept care are secțiunea axială un triunghi echilateral cu înălțimea egală cu 6 cm. Generatoarea conului are lungimea egală cu: (5p)
a) 23 cm
b) 43 cm
c) 6 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Secțiunea axială a conului circular drept este triunghiul echilateral VAB, unde laturile triunghiului sunt egale cu generatoarea conului: VA=VB=AB=G.
Înălțimea h a triunghiului echilateral de latură G este dată de formula:
h=2G3
Înlocuim înălțimea dată h=6 cm:
6=2G3⟹G3=12⟹G=312=3123=43 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Un excursionist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi a parcurs 30% din lungimea traseului, în a doua zi o treime din distanța parcursă în prima zi, iar în a treia zi a parcurs restul de 72 km.
(2p) a) Este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat. (3p) b) Determină lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Fie x lungimea totală a traseului (x>0).
În prima zi, excursionistul a parcurs 30% din lungimea traseului:
d1=10030x=103x
În a doua zi, excursionistul a parcurs o treime din distanța parcursă în prima zi:
d2=31⋅d1=31⋅103x=101x
(1p)
O pătrime din lungimea întregului traseu este:
41x
Deoarece 101=41 (fracția 101 este mai mică decât 41, iar x>0), distanța parcursă în a doua zi reprezintă o zecime, nu o pătrime din lungimea traseului.
Prin urmare, nu este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu.
(1p)
b) În a treia zi, excursionistul a parcurs restul de 72 km.
Scriem ecuația corespunzătoare sumei distanțelor parcurse în cele trei zile:
d1+d2+72=x⟺103x+101x+72=x
(1p)
Însumăm termenii din membrul stâng:
104x+72=x⟺52x+72=x
Înmulțim ecuația cu 10 (sau izolăm termenul cu x):
4x+720=10x⟺6x=720
(1p)
Aflăm lungimea traseului x:
x=6720=120 km
Lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile este egală cu 120 km.
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(x−22+x+2x):x2−x−2x2+4
unde x∈R∖{−2,−1,2}.
(2p) a) Arată că E(x)=x+2x+1, pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}. (3p) b) Determină numerele întregi a pentru care E(a)∈Z.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Aducem la numitor comun termenii din paranteză, numitorul comun fiind (x−2)(x+2)=x2−4:
b) Fie a∈Z∖{−2,−1,2}. Scriem expresia E(a) sub formă de întreg plus o fracție subunitară:
E(a)=a+2a+1=a+2a+2−1=1−a+21
(1p)
Pentru ca E(a)∈Z, cum 1∈Z, este necesar și suficient ca a+21∈Z.
Deoarece a∈Z, numitorul a+2 trebuie să fie un divizor întreg al numărătorului 1:
a+2∈D1={−1,1}
(1p)
Analizăm cazurile posibile:
a+2=−1⟹a=−3. Verificăm apartenența la domeniul de definiție: −3∈Z∖{−2,−1,2}, deci valoarea convine.
a+2=1⟹a=−1. Deoarece −1∈/R∖{−2,−1,2} (este valoare exclusă din domeniul de definiție), valoarea a=−1 nu convine.
Prin urmare, singurul număr întreg pentru care E(a)∈Z este a=−3.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x+2.
(2p) a) Rezolvă ecuația 3⋅f(x)=−4−2x. (3p) b) Știind că A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox respectiv Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy, iar punctul C este simetricul punctului A față de punctul B, determină coordonatele punctului C.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Înlocuim expresia funcției f(x)=x+2 în ecuație:
3(x+2)=−4−2x⟹3x+6=−4−2x
(1p)
Trecem termenii cu x în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
3x+2x=−4−6⟹5x=−10⟹x=5−10=−2
Soluția ecuației este x=−2.
(1p)
b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟹x+2=0⟹x=−2⟹A(−2,0)
Intersecția cu axa Oy (x=0):
f(0)=0+2=2⟹B(0,2)
(1p)
Punctul C(xC,yC) este simetricul punctului A față de punctul B, ceea ce înseamnă că B este mijlocul segmentului [AC].
Folosind formulele coordonatelor mijlocului unui segment:
(Metodă geometrică alternativă din barem: Fie T∈Ox astfel încât CT⊥Ox, deci T(xC,0). Deoarece B este mijlocul lui [AC] și BO⊥Ox, segmentul OB este linie mijlocie în triunghiul dreptunghic ATC. Rezultă CT=2⋅BO=2⋅2=4 și OT=AO=2, de unde C(2,4). )
Coordonatele punctului C sunt (2,4).
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu AB=4 cm și triunghiul echilateral ABP.
(2p) a) Arată că măsura unghiului DPB este egală cu 45∘. (3p) b) Demonstrează că AM=4(2−3) cm, unde {M}=AB∩PD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) În pătratul ABCD, unghiul ∢DAB=90∘ și laturile sunt congruente: AD=AB=4 cm.
În triunghiul echilateral ABP, unghiul ∢PAB=60∘ și AP=AB=4 cm.
Punctul P fiind situat în exteriorul pătratului, măsura unghiului ∢PAD este:
∢PAD=∢DAB+∢PAB=90∘+60∘=150∘
Deoarece AD=AP=4 cm, triunghiul APD este isoscel cu vârful în A.
(1p)
Calculăm măsurile unghiurilor de la baza PD a triunghiului isoscel APD:
∢APD=∢ADP=2180∘−150∘=230∘=15∘
Deoarece semidreapta [PD este situată în interiorul unghiului ∢APB=60∘, măsura unghiului ∢DPB este:
∢DPB=∢APB−∢APD=60∘−15∘=45∘
(1p)
b)
Construim înălțimea PQ⊥AB, cu Q∈AB, în triunghiul echilateral ABP.
Deoarece triunghiul ABP este echilateral, înălțimea PQ este și mediană, deci Q este mijlocul laturii AB:
AQ=2AB=24=2 cm
Calculăm lungimea înălțimii PQ:
PQ=2AB3=243=23 cm
(1p)
În pătratul ABCD, latura AD⊥AB.
Deoarece AD⊥AB și PQ⊥AB, rezultă că dreptele AD și PQ sunt paralele:
AD∥PQ
Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiul determinat de dreapta PD care intersectează paralelele AD și PQ în D și P, și latura AB în M:
Deoarece AD∥PQ, triunghiurile DAM și PQM sunt asemenea (ΔDAM∼ΔPQM):
PQAD=MQAM
(1p)
Punctul M aparține segmentului [AQ], deci MQ=AQ−AM=2−AM.
Înlocuim lungimile cunoscute:
234=2−AMAM⟺32=2−AMAM
Efectuăm produsul extremilor și al mezilor:
2(2−AM)=3⋅AM⟺4−2AM=3AM⟺AM(2+3)=4
Aflăm AM și raționalizăm numitorul:
AM=2+34=(2+3)(2−3)4(2−3)=4−34(2−3)=4(2−3) cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB∥CD, AB=6 cm și CD=4 cm. Punctele R, S și T sunt mijloacele laturilor AD, AB, respectiv BC.
(2p) a) Arată că lungimea segmentului RT este egală cu 5 cm. (3p) b) Arată că aria patrulaterului DRST este egală cu jumătate din aria trapezului ABCD.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Punctul R este mijlocul laturii neparalele AD, iar punctul T este mijlocul laturii neparalele BC.
Segmentul RT care unește mijloacele laturilor neparalele este linie mijlocie în trapezul ABCD.
(1p)
Lungimea liniei mijlocii este media aritmetică a lungimilor bazelor trapezului:
RT=2AB+CD=26+4=210=5 cm
(1p)
b)
Construim înălțimea trapezului DQ⊥AB, cu Q∈AB.
Fie {P}=DQ∩RT.
Deoarece linia mijlocie RT este paralelă cu baza AB și DQ⊥AB, rezultă că DQ⊥RT, deci DP⊥RT și PQ⊥RT.
Aria trapezului ABCD este:
AABCD=2(AB+CD)⋅DQ=RT⋅DQ
(1p)
Segmentul RT împarte patrulaterul DRST în două triunghiuri cu baza comună RT: ΔDRT și ΔRST.
În triunghiul DRT, înălțimea corespunzătoare bazei RT este DP, deci:
AΔDRT=2RT⋅DP
În triunghiul RST, înălțimea corespunzătoare bazei RT este QP, deci:
AΔRST=2RT⋅QP
(1p)
Aria patrulaterului DRST este suma ariilor celor două triunghiuri:
ADRST=AΔDRT+AΔRST=2RT⋅DP+2RT⋅QP=2RT⋅(DP+QP)
Deoarece punctul P se află pe segmentul [DQ], avem DP+QP=DQ, prin urmare:
ADRST=2RT⋅DQ=2AABCD
Aria patrulaterului DRST este egală cu jumătate din aria trapezului ABCD.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu D′C′=6 cm.
(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ este egal cu 216 cm3. (3p) b) Demonstrează că dreapta OO′ este perpendiculară pe planul (A′D′C), unde {O}=AC∩BD și {O′}=BC′∩B′C.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a) Lungimea muchiei cubului este l=D′C′=6 cm.
Volumul cubului este dat de formula:
V=l3=(D′C′)3=63
(1p)
Efectuăm calculul:
V=216 cm3
(1p)
b)
În pătratul bazei ABCD, diagonalele AC și BD se înjumătățesc, deci {O}=AC∩BD este mijlocul segmentului [AC].
În fața laterală pătrată BCC′B′, diagonalele BC′ și B′C se înjumătățesc, deci {O′}=BC′∩B′C este mijlocul segmentului [B′C].
În triunghiul AB′C, punctele O și O′ sunt mijloacele laturilor AC, respectiv B′C.
Prin urmare, OO′ este linie mijlocie în triunghiul AB′C, de unde rezultă:
OO′∥AB′
(1p)
Arătăm că dreapta AB′ este perpendiculară pe planul (A′D′C):
În pătratul ABB′A′, diagonalele sunt perpendiculare:
AB′⊥A′B
Muchia A′D′ este perpendiculară pe planul feței (ABB′A′). Deoarece dreapta AB′ este inclusă în planul (ABB′A′), rezultă că:
A′D′⊥AB′⟺AB′⊥A′D′
Dreptele A′B și A′D′ sunt două drepte concurente în punctul A′ (A′B∩A′D′={A′}) și ambele sunt incluse în planul (A′D′C), deoarece A′D′∥BC și A′D′=BC=6 cm, deci A′BCD′ este dreptunghi (planul (A′D′C) conține punctele A′,D′,C și B).
Deoarece dreapta AB′ este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′D′C) (AB′⊥A′B și AB′⊥A′D′), rezultă:
AB′⊥(A′D′C)
(1p)
Deoarece OO′∥AB′ și AB′⊥(A′D′C), conform teoremei paralelelor la o perpendiculară pe un plan, deducem că: