BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2023Model Oficial

Evaluare Națională 2023 — Model Oficial

Evaluare Națională 2023 — Model Oficial


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 64−56:864 - 56 : 8 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 5656
d) 5757

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea operațiilor: împărțirea are prioritate în fața scăderii.
  • Efectuăm împărțirea:
56:8=756 : 8 = 7
  • Efectuăm scăderea:
64−7=5764 - 7 = 57

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Știind că ab=34\frac{a}{b} = \frac{3}{4}, atunci rezultatul calculului 4a−3b4a - 3b este egal cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 77
d) 1212

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul extremilor este egal cu produsul mezilor):
ab=34  ⟹  4⋅a=3⋅b\frac{a}{b} = \frac{3}{4} \implies 4 \cdot a = 3 \cdot b
  • Scăzând 3b3b din ambii membri ai egalității, obținem:
4a−3b=04a - 3b = 0

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Suma numerelor întregi din intervalul [−2022,2022][-2022, 2022] este egală cu: (5p)

a) −2022-2022
b) −2021-2021
c) 00
d) 20222022

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi din intervalul închis [−2022,2022][-2022, 2022] sunt:
{−2022,−2021,…,−1,0,1,…,2021,2022}\{-2022, -2021, \dots, -1, 0, 1, \dots, 2021, 2022\}
  • Grupăm termenii opuși doi câte doi:
S=(−2022+2022)+(−2021+2021)+⋯+(−1+1)+0=0S = (-2022 + 2022) + (-2021 + 2021) + \dots + (-1 + 1) + 0 = 0

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În tabelul de mai jos este prezentată situația notelor obținute de elevii claselor a VIII-a dintr-o școală, la un test de matematică: (5p)

Nota5678910
Numărul elevilor691215126

Media notelor obținute de elevii claselor a VIII-a din această școală la testul de matematică este egală cu:

a) 6,006{,}00
b) 7,607{,}60
c) 7,907{,}90
d) 8,608{,}60

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total de elevi:
N=6+9+12+15+12+6=60 eleviN = 6 + 9 + 12 + 15 + 12 + 6 = 60 \text{ elevi}
  • Calculăm suma tuturor notelor ponderate cu numărul de elevi:
S=5⋅6+6⋅9+7⋅12+8⋅15+9⋅12+10⋅6S = 5 \cdot 6 + 6 \cdot 9 + 7 \cdot 12 + 8 \cdot 15 + 9 \cdot 12 + 10 \cdot 6 S=30+54+84+120+108+60=456S = 30 + 54 + 84 + 120 + 108 + 60 = 456
  • Calculăm media aritmetică ponderată:
m=45660=7610=7,60m = \frac{456}{60} = \frac{76}{10} = 7{,}60

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. Patru elevi, Ioana, Mara, Petrică și Ștefan, au calculat produsul numerelor a=∣2−3∣a = |\sqrt{2} - \sqrt{3}| și b=∣3+2∣b = |\sqrt{3} + \sqrt{2}|, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

IoanaMaraPetricăȘtefan
−1-15−265 - 2\sqrt{6}115+265 + 2\sqrt{6}

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Ioana
b) Mara
c) Petrică
d) Ștefan

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Explicităm modulele celor două numere:
    • Deoarece 2<3\sqrt{2} < \sqrt{3}, diferența este negativă (2−3<0\sqrt{2} - \sqrt{3} < 0), deci:
a=∣2−3∣=−(2−3)=3−2a = |\sqrt{2} - \sqrt{3}| = -(\sqrt{2} - \sqrt{3}) = \sqrt{3} - \sqrt{2}
  • Deoarece 3+2>0\sqrt{3} + \sqrt{2} > 0, modulul este egal cu numărul însuși:
b=∣3+2∣=3+2b = |\sqrt{3} + \sqrt{2}| = \sqrt{3} + \sqrt{2}
  • Calculăm produsul a⋅ba \cdot b folosind formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2(x - y)(x + y) = x^2 - y^2:
a⋅b=(3−2)(3+2)=(3)2−(2)2=3−2=1a \cdot b = (\sqrt{3} - \sqrt{2})(\sqrt{3} + \sqrt{2}) = (\sqrt{3})^2 - (\sqrt{2})^2 = 3 - 2 = 1
  • Din tabel, elevul care a obținut rezultatul 11 este Petrică.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. O mașină se deplasează în intervalul orar 12:56 – 14:26 cu o viteză medie de 80 km/h80\text{ km/h}. Mihai afirmă că, în acest interval de timp, mașina a parcurs o distanță egală cu 200 km200\text{ km}. Afirmația lui Mihai este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm durata deplasării dintre orele 12:56 și 14:26:
    • De la ora 12:56 până la ora 13:56 este o oră (60 minute60\text{ minute}).
    • De la ora 13:56 până la ora 14:26 sunt 30 de minute30\text{ de minute} (o jumătate de oră).
    • Durata totală este:
t=1 h 30 min=1,5 h=32 ht = 1\text{ h } 30\text{ min} = 1{,}5\text{ h} = \frac{3}{2}\text{ h}
  • Calculăm distanța parcursă cu viteza medie de 80 km/h80\text{ km/h}:
d=v⋅t=80⋅1,5=120 kmd = v \cdot t = 80 \cdot 1{,}5 = 120\text{ km}
  • Deoarece 120 km≠200 km120\text{ km} \neq 200\text{ km}, afirmația lui Mihai este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată punctele AA, BB și CC sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=7 cmAB = 7\text{ cm} și BC=9 cmBC = 9\text{ cm}. Știind că punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, iar punctul NN este mijlocul segmentului BCBC, lungimea segmentului MNMN este egală cu: (5p)

Puncte coliniare A, B, C cu mijloacele M și N

a) 8 cm8\text{ cm}
b) 11,5 cm11{,}5\text{ cm}
c) 12,5 cm12{,}5\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ABAB, avem:
MB=AB2=72=3,5 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{7}{2} = 3{,}5\text{ cm}
  • Deoarece NN este mijlocul segmentului BCBC, avem:
BN=BC2=92=4,5 cmBN = \frac{BC}{2} = \frac{9}{2} = 4{,}5\text{ cm}
  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,M,B,N,CA, M, B, N, C, lungimea segmentului MNMN este:
MN=MB+BN=3,5+4,5=8 cmMN = MB + BN = 3{,}5 + 4{,}5 = 8\text{ cm}

(Alternativ: MN=AB+BC2=AC2=7+92=162=8 cmMN = \frac{AB + BC}{2} = \frac{AC}{2} = \frac{7 + 9}{2} = \frac{16}{2} = 8\text{ cm}.)

Răspunsul corect este a).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile opuse la vârf AOCAOC și BODBOD. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu 120∘120^\circ. Măsura unghiului BODBOD este egală cu: (5p)

Unghiuri opuse la vârf AOC și BOD

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile AOCAOC și BODBOD fiind opuse la vârf, semidreptele OAOA și ODOD sunt opuse, iar semidreptele OCOC și OBOB sunt opuse.
  • Rezultă că punctele A,O,DA, O, D sunt coliniare, prin urmare unghiurile ∢AOB\sphericalangle AOB și ∢BOD\sphericalangle BOD sunt adiacente suplementare:
∢AOB+∢BOD=180∘\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOD = 180^\circ
  • Înlocuind măsura unghiului ∢AOB=120∘\sphericalangle AOB = 120^\circ:
∢BOD=180∘−120∘=60∘\sphericalangle BOD = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu BC=6 cmBC = 6\text{ cm} și măsura unghiului BB este egală cu 60∘60^\circ. Lungimea segmentului ABAB este egală cu: (5p)

Triunghi dreptunghic ABC cu unghi de 60 grade

a) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 32 cm3\sqrt{2}\text{ cm}
d) 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢A=90∘\sphericalangle A = 90^\circ), măsura unghiului CC este:
∢C=90∘−∢B=90∘−60∘=30∘\sphericalangle C = 90^\circ - \sphericalangle B = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, lungimea catetei opuse unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei:
AB=BC2=62=3 cmAB = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(Alternativ, folosind funcția trigonometrică cosinus: cos⁡B=ABBC  ⟹  AB=BC⋅cos⁡60∘=6⋅12=3 cm\cos B = \frac{AB}{BC} \implies AB = BC \cdot \cos 60^\circ = 6 \cdot \frac{1}{2} = 3\text{ cm}.)

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat paralelogramul ABCDABCD, cu AD=BDAD = BD și cu măsura unghiului DABDAB egală cu 45∘45^\circ. Măsura unghiului CBDCBD este egală cu: (5p)

Paralelogramul ABCD cu AD = BD

a) 135∘135^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 45∘45^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABDABD, AD=BDAD = BD, deci triunghiul este isoscel cu baza ABAB.
  • Unghiurile alăturate bazei sunt congruente:
∢DBA=∢DAB=45∘\sphericalangle DBA = \sphericalangle DAB = 45^\circ
  • Calculăm măsura unghiului ∢ADB\sphericalangle ADB:
∢ADB=180∘−(45∘+45∘)=90∘\sphericalangle ADB = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 90^\circ
  • În paralelogramul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele: AD∥BCAD \parallel BC.
  • Dreapta BDBD este secantă pentru dreptele paralele ADAD și BCBC, deci unghiurile alterne interne sunt congruente:
∢CBD=∢ADB=90∘\sphericalangle CBD = \sphericalangle ADB = 90^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul AMBAMB, cu AB=82 cmAB = 8\sqrt{2}\text{ cm}, înscris într-un cerc care are raza egală cu 8 cm8\text{ cm}. Măsura unghiului AMBAMB este egală cu: (5p)

Triunghiul AMB înscris în cerc

a) 15∘15^\circ
b) 30∘30^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 60∘60^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie OO centrul cercului circumscris triunghiului AMBAMB. Raza cercului este R=OA=OB=8 cmR = OA = OB = 8\text{ cm}.
  • Analizăm triunghiul OABOAB:
    • OA2+OB2=82+82=64+64=128OA^2 + OB^2 = 8^2 + 8^2 = 64 + 64 = 128
    • AB2=(82)2=64⋅2=128AB^2 = (8\sqrt{2})^2 = 64 \cdot 2 = 128
  • Deoarece OA2+OB2=AB2OA^2 + OB^2 = AB^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul OABOAB este dreptunghic în OO:
∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ
  • Unghiul la centru ∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ subîntinde arcul mic AB⌢\overparen{AB}, prin urmare măsura arcului este m(AB⌢)=90∘m(\overparen{AB}) = 90^\circ.
  • Unghiul ∢AMB\sphericalangle AMB este unghi înscris în cerc care subîntinde același arc AB⌢\overparen{AB}:
∢AMB=m(AB⌢)2=90∘2=45∘\sphericalangle AMB = \frac{m(\overparen{AB})}{2} = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat un con circular drept care are secțiunea axială un triunghi echilateral cu înălțimea egală cu 6 cm6\text{ cm}. Generatoarea conului are lungimea egală cu: (5p)

Con circular drept cu secțiune triunghi echilateral

a) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
b) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Secțiunea axială a conului circular drept este triunghiul echilateral VABVAB, unde laturile triunghiului sunt egale cu generatoarea conului: VA=VB=AB=GVA = VB = AB = G.
  • Înălțimea hh a triunghiului echilateral de latură GG este dată de formula:
h=G32h = \frac{G\sqrt{3}}{2}
  • Înlocuim înălțimea dată h=6 cmh = 6\text{ cm}:
6=G32  ⟹  G3=12  ⟹  G=123=1233=43 cm6 = \frac{G\sqrt{3}}{2} \implies G\sqrt{3} = 12 \implies G = \frac{12}{\sqrt{3}} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Un excursionist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi a parcurs 30%30\% din lungimea traseului, în a doua zi o treime din distanța parcursă în prima zi, iar în a treia zi a parcurs restul de 72 km72\text{ km}.

(2p) a) Este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Fie xx lungimea totală a traseului (x>0x > 0).

  • În prima zi, excursionistul a parcurs 30%30\% din lungimea traseului:
d1=30100x=310xd_1 = \frac{30}{100}x = \frac{3}{10}x
  • În a doua zi, excursionistul a parcurs o treime din distanța parcursă în prima zi:
d2=13⋅d1=13⋅310x=110xd_2 = \frac{1}{3} \cdot d_1 = \frac{1}{3} \cdot \frac{3}{10}x = \frac{1}{10}x

(1p)

  • O pătrime din lungimea întregului traseu este:
14x\frac{1}{4}x
  • Deoarece 110≠14\frac{1}{10} \neq \frac{1}{4} (fracția 110\frac{1}{10} este mai mică decât 14\frac{1}{4}, iar x>0x > 0), distanța parcursă în a doua zi reprezintă o zecime, nu o pătrime din lungimea traseului.
  • Prin urmare, nu este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu.

(1p)


b) În a treia zi, excursionistul a parcurs restul de 72 km72\text{ km}.

  • Scriem ecuația corespunzătoare sumei distanțelor parcurse în cele trei zile:
d1+d2+72=x  ⟺  310x+110x+72=xd_1 + d_2 + 72 = x \iff \frac{3}{10}x + \frac{1}{10}x + 72 = x

(1p)

  • Însumăm termenii din membrul stâng:
410x+72=x  ⟺  25x+72=x\frac{4}{10}x + 72 = x \iff \frac{2}{5}x + 72 = x
  • Înmulțim ecuația cu 1010 (sau izolăm termenul cu xx):
4x+720=10x  ⟺  6x=7204x + 720 = 10x \iff 6x = 720

(1p)

  • Aflăm lungimea traseului xx:
x=7206=120 kmx = \frac{720}{6} = 120\text{ km}

Lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile este egală cu 120 km120\text{ km}.

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x−2+xx+2):x2+4x2−x−2E(x) = \left( \frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} \right) : \frac{x^2 + 4}{x^2 - x - 2}

unde x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(2p) a) Arată că E(x)=x+1x+2E(x) = \frac{x + 1}{x + 2}, pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.
(3p) b) Determină numerele întregi aa pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Aducem la numitor comun termenii din paranteză, numitorul comun fiind (x−2)(x+2)=x2−4(x - 2)(x + 2) = x^2 - 4:

2x−2+xx+2=2(x+2)+x(x−2)(x−2)(x+2)=2x+4+x2−2x(x−2)(x+2)=x2+4(x−2)(x+2)\frac{2}{x - 2} + \frac{x}{x + 2} = \frac{2(x + 2) + x(x - 2)}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{2x + 4 + x^2 - 2x}{(x - 2)(x + 2)} = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)}
  • Descompunem numitorul celei de-a doua fracții, x2−x−2x^2 - x - 2:
x2−x−2=x2−2x+x−2=x(x−2)+1(x−2)=(x−2)(x+1)x^2 - x - 2 = x^2 - 2x + x - 2 = x(x - 2) + 1(x - 2) = (x - 2)(x + 1)

(1p)

  • Efectuăm împărțirea prin înmulțirea cu inversa fracției:
E(x)=x2+4(x−2)(x+2)⋅x2−x−2x2+4=x2+4(x−2)(x+2)⋅(x−2)(x+1)x2+4E(x) = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)} \cdot \frac{x^2 - x - 2}{x^2 + 4} = \frac{x^2 + 4}{(x - 2)(x + 2)} \cdot \frac{(x - 2)(x + 1)}{x^2 + 4}
  • Simplificăm factorii comuni x2+4x^2 + 4 și x−2x - 2:
E(x)=x+1x+2E(x) = \frac{x + 1}{x + 2}

pentru orice x∈R∖{−2,−1,2}x \in \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\}.

(1p)


b) Fie a∈Z∖{−2,−1,2}a \in \mathbb{Z} \setminus \{-2, -1, 2\}. Scriem expresia E(a)E(a) sub formă de întreg plus o fracție subunitară:

E(a)=a+1a+2=a+2−1a+2=1−1a+2E(a) = \frac{a + 1}{a + 2} = \frac{a + 2 - 1}{a + 2} = 1 - \frac{1}{a + 2}

(1p)

  • Pentru ca E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z}, cum 1∈Z1 \in \mathbb{Z}, este necesar și suficient ca 1a+2∈Z\frac{1}{a + 2} \in \mathbb{Z}.
  • Deoarece a∈Za \in \mathbb{Z}, numitorul a+2a + 2 trebuie să fie un divizor întreg al numărătorului 11:
a+2∈D1={−1,1}a + 2 \in \mathcal{D}_1 = \{-1, 1\}

(1p)

  • Analizăm cazurile posibile:
    1. a+2=−1  ⟹  a=−3a + 2 = -1 \implies a = -3. Verificăm apartenența la domeniul de definiție: −3∈Z∖{−2,−1,2}-3 \in \mathbb{Z} \setminus \{-2, -1, 2\}, deci valoarea convine.
    2. a+2=1  ⟹  a=−1a + 2 = 1 \implies a = -1. Deoarece −1∉R∖{−2,−1,2}-1 \notin \mathbb{R} \setminus \{-2, -1, 2\} (este valoare exclusă din domeniul de definiție), valoarea a=−1a = -1 nu convine.
  • Prin urmare, singurul număr întreg pentru care E(a)∈ZE(a) \in \mathbb{Z} este a=−3a = -3.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2.

(2p) a) Rezolvă ecuația 3⋅f(x)=−4−2x3 \cdot f(x) = -4 - 2x.
(3p) b) Știind că AA și BB sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axele OxOx respectiv OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy, iar punctul CC este simetricul punctului AA față de punctul BB, determină coordonatele punctului CC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Înlocuim expresia funcției f(x)=x+2f(x) = x + 2 în ecuație:

3(x+2)=−4−2x  ⟹  3x+6=−4−2x3(x + 2) = -4 - 2x \implies 3x + 6 = -4 - 2x

(1p)

  • Trecem termenii cu xx în membrul stâng și termenii liberi în membrul drept:
3x+2x=−4−6  ⟹  5x=−10  ⟹  x=−105=−23x + 2x = -4 - 6 \implies 5x = -10 \implies x = \frac{-10}{5} = -2

Soluția ecuației este x=−2x = -2.

(1p)


b) Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟹  x+2=0  ⟹  x=−2  ⟹  A(−2,0)f(x) = 0 \implies x + 2 = 0 \implies x = -2 \implies A(-2, 0)
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=0+2=2  ⟹  B(0,2)f(0) = 0 + 2 = 2 \implies B(0, 2)

(1p)

Graficul funcției f și simetricul punctului A față de B

  • Punctul C(xC,yC)C(x_C, y_C) este simetricul punctului AA față de punctul BB, ceea ce înseamnă că BB este mijlocul segmentului [AC][AC].
  • Folosind formulele coordonatelor mijlocului unui segment:
xB=xA+xC2  ⟹  0=−2+xC2  ⟹  −2+xC=0  ⟹  xC=2x_B = \frac{x_A + x_C}{2} \implies 0 = \frac{-2 + x_C}{2} \implies -2 + x_C = 0 \implies x_C = 2 yB=yA+yC2  ⟹  2=0+yC2  ⟹  yC=4y_B = \frac{y_A + y_C}{2} \implies 2 = \frac{0 + y_C}{2} \implies y_C = 4

(1p)

(Metodă geometrică alternativă din barem: Fie T∈OxT \in Ox astfel încât CT⊥OxCT \perp Ox, deci T(xC,0)T(x_C, 0). Deoarece BB este mijlocul lui [AC][AC] și BO⊥OxBO \perp Ox, segmentul OBOB este linie mijlocie în triunghiul dreptunghic ATCATC. Rezultă CT=2⋅BO=2⋅2=4CT = 2 \cdot BO = 2 \cdot 2 = 4 și OT=AO=2OT = AO = 2, de unde C(2,4)C(2, 4). )

Coordonatele punctului CC sunt (2,4)(2, 4).

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și triunghiul echilateral ABPABP.

Pătratul ABCD și triunghiul echilateral ABP

(2p) a) Arată că măsura unghiului DPBDPB este egală cu 45∘45^\circ.
(3p) b) Demonstrează că AM=4(2−3) cmAM = 4(2 - \sqrt{3})\text{ cm}, unde {M}=AB∩PD\{M\} = AB \cap PD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În pătratul ABCDABCD, unghiul ∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ și laturile sunt congruente: AD=AB=4 cmAD = AB = 4\text{ cm}.
În triunghiul echilateral ABPABP, unghiul ∢PAB=60∘\sphericalangle PAB = 60^\circ și AP=AB=4 cmAP = AB = 4\text{ cm}.
Punctul PP fiind situat în exteriorul pătratului, măsura unghiului ∢PAD\sphericalangle PAD este:

∢PAD=∢DAB+∢PAB=90∘+60∘=150∘\sphericalangle PAD = \sphericalangle DAB + \sphericalangle PAB = 90^\circ + 60^\circ = 150^\circ

Deoarece AD=AP=4 cmAD = AP = 4\text{ cm}, triunghiul APDAPD este isoscel cu vârful în AA.

(1p)

Calculăm măsurile unghiurilor de la baza PDPD a triunghiului isoscel APDAPD:

∢APD=∢ADP=180∘−150∘2=30∘2=15∘\sphericalangle APD = \sphericalangle ADP = \frac{180^\circ - 150^\circ}{2} = \frac{30^\circ}{2} = 15^\circ

Deoarece semidreapta [PD[PD este situată în interiorul unghiului ∢APB=60∘\sphericalangle APB = 60^\circ, măsura unghiului ∢DPB\sphericalangle DPB este:

∢DPB=∢APB−∢APD=60∘−15∘=45∘\sphericalangle DPB = \sphericalangle APB - \sphericalangle APD = 60^\circ - 15^\circ = 45^\circ

(1p)


b)

Pătratul ABCD și triunghiul echilateral ABP cu înălțimea PQ

Construim înălțimea PQ⊥ABPQ \perp AB, cu Q∈ABQ \in AB, în triunghiul echilateral ABPABP.
Deoarece triunghiul ABPABP este echilateral, înălțimea PQPQ este și mediană, deci QQ este mijlocul laturii ABAB:

AQ=AB2=42=2 cmAQ = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

Calculăm lungimea înălțimii PQPQ:

PQ=AB32=432=23 cmPQ = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{4\sqrt{3}}{2} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

În pătratul ABCDABCD, latura AD⊥ABAD \perp AB.
Deoarece AD⊥ABAD \perp AB și PQ⊥ABPQ \perp AB, rezultă că dreptele ADAD și PQPQ sunt paralele:

AD∥PQAD \parallel PQ

Aplicăm teorema fundamentală a asemănării în triunghiul determinat de dreapta PDPD care intersectează paralelele ADAD și PQPQ în DD și PP, și latura ABAB în MM: Deoarece AD∥PQAD \parallel PQ, triunghiurile DAMDAM și PQMPQM sunt asemenea (ΔDAM∼ΔPQM\Delta DAM \sim \Delta PQM):

ADPQ=AMMQ\frac{AD}{PQ} = \frac{AM}{MQ}

(1p)

Punctul MM aparține segmentului [AQ][AQ], deci MQ=AQ−AM=2−AMMQ = AQ - AM = 2 - AM.
Înlocuim lungimile cunoscute:

423=AM2−AM  ⟺  23=AM2−AM\frac{4}{2\sqrt{3}} = \frac{AM}{2 - AM} \iff \frac{2}{\sqrt{3}} = \frac{AM}{2 - AM}

Efectuăm produsul extremilor și al mezilor:

2(2−AM)=3⋅AM  ⟺  4−2AM=3AM  ⟺  AM(2+3)=42(2 - AM) = \sqrt{3} \cdot AM \iff 4 - 2AM = \sqrt{3}AM \iff AM(2 + \sqrt{3}) = 4

Aflăm AMAM și raționalizăm numitorul:

AM=42+3=4(2−3)(2+3)(2−3)=4(2−3)4−3=4(2−3) cmAM = \frac{4}{2 + \sqrt{3}} = \frac{4(2 - \sqrt{3})}{(2 + \sqrt{3})(2 - \sqrt{3})} = \frac{4(2 - \sqrt{3})}{4 - 3} = 4(2 - \sqrt{3})\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și CD=4 cmCD = 4\text{ cm}. Punctele RR, SS și TT sunt mijloacele laturilor ADAD, ABAB, respectiv BCBC.

Trapezul ABCD cu mijloacele laturilor R, S, T

(2p) a) Arată că lungimea segmentului RTRT este egală cu 5 cm5\text{ cm}.
(3p) b) Arată că aria patrulaterului DRSTDRST este egală cu jumătate din aria trapezului ABCDABCD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Punctul RR este mijlocul laturii neparalele ADAD, iar punctul TT este mijlocul laturii neparalele BCBC.
Segmentul RTRT care unește mijloacele laturilor neparalele este linie mijlocie în trapezul ABCDABCD.

(1p)

Lungimea liniei mijlocii este media aritmetică a lungimilor bazelor trapezului:

RT=AB+CD2=6+42=102=5 cmRT = \frac{AB + CD}{2} = \frac{6 + 4}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

(1p)


b)

Trapezul ABCD cu patrulaterul DRST și înălțimea DQ

Construim înălțimea trapezului DQ⊥ABDQ \perp AB, cu Q∈ABQ \in AB.
Fie {P}=DQ∩RT\{P\} = DQ \cap RT.
Deoarece linia mijlocie RTRT este paralelă cu baza ABAB și DQ⊥ABDQ \perp AB, rezultă că DQ⊥RTDQ \perp RT, deci DP⊥RTDP \perp RT și PQ⊥RTPQ \perp RT.
Aria trapezului ABCDABCD este:

AABCD=(AB+CD)⋅DQ2=RT⋅DQ\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{(AB + CD) \cdot DQ}{2} = RT \cdot DQ

(1p)

Segmentul RTRT împarte patrulaterul DRSTDRST în două triunghiuri cu baza comună RTRT: ΔDRT\Delta DRT și ΔRST\Delta RST.

  • În triunghiul DRTDRT, înălțimea corespunzătoare bazei RTRT este DPDP, deci:
AΔDRT=RT⋅DP2\mathcal{A}_{\Delta DRT} = \frac{RT \cdot DP}{2}
  • În triunghiul RSTRST, înălțimea corespunzătoare bazei RTRT este QPQP, deci:
AΔRST=RT⋅QP2\mathcal{A}_{\Delta RST} = \frac{RT \cdot QP}{2}

(1p)

Aria patrulaterului DRSTDRST este suma ariilor celor două triunghiuri:

ADRST=AΔDRT+AΔRST=RT⋅DP2+RT⋅QP2=RT⋅(DP+QP)2\mathcal{A}_{DRST} = \mathcal{A}_{\Delta DRT} + \mathcal{A}_{\Delta RST} = \frac{RT \cdot DP}{2} + \frac{RT \cdot QP}{2} = \frac{RT \cdot (DP + QP)}{2}

Deoarece punctul PP se află pe segmentul [DQ][DQ], avem DP+QP=DQDP + QP = DQ, prin urmare:

ADRST=RT⋅DQ2=AABCD2\mathcal{A}_{DRST} = \frac{RT \cdot DQ}{2} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{2}

Aria patrulaterului DRSTDRST este egală cu jumătate din aria trapezului ABCDABCD.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu D′C′=6 cmD'C' = 6\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egal cu 216 cm3216\text{ cm}^3.
(3p) b) Demonstrează că dreapta OO′OO' este perpendiculară pe planul (A′D′C)(A'D'C), unde {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD și {O′}=BC′∩B′C\{O'\} = BC' \cap B'C.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Lungimea muchiei cubului este l=D′C′=6 cml = D'C' = 6\text{ cm}.
Volumul cubului este dat de formula:

V=l3=(D′C′)3=63V = l^3 = (D'C')^3 = 6^3

(1p)

Efectuăm calculul:

V=216 cm3V = 216\text{ cm}^3

(1p)


b)

Cubul ABCDA'B'C'D' cu dreapta OO' și secțiunea A'D'C

În pătratul bazei ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se înjumătățesc, deci {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD este mijlocul segmentului [AC][AC].
În fața laterală pătrată BCC′B′BCC'B', diagonalele BC′BC' și B′CB'C se înjumătățesc, deci {O′}=BC′∩B′C\{O'\} = BC' \cap B'C este mijlocul segmentului [B′C][B'C].
În triunghiul AB′CAB'C, punctele OO și O′O' sunt mijloacele laturilor ACAC, respectiv B′CB'C.
Prin urmare, OO′OO' este linie mijlocie în triunghiul AB′CAB'C, de unde rezultă:

OO′∥AB′OO' \parallel AB'

(1p)

Arătăm că dreapta AB′AB' este perpendiculară pe planul (A′D′C)(A'D'C):

  1. În pătratul ABB′A′ABB'A', diagonalele sunt perpendiculare:
AB′⊥A′BAB' \perp A'B
  1. Muchia A′D′A'D' este perpendiculară pe planul feței (ABB′A′)(ABB'A'). Deoarece dreapta AB′AB' este inclusă în planul (ABB′A′)(ABB'A'), rezultă că:
A′D′⊥AB′  ⟺  AB′⊥A′D′A'D' \perp AB' \iff AB' \perp A'D'
  1. Dreptele A′BA'B și A′D′A'D' sunt două drepte concurente în punctul A′A' (A′B∩A′D′={A′}A'B \cap A'D' = \{A'\}) și ambele sunt incluse în planul (A′D′C)(A'D'C), deoarece A′D′∥BCA'D' \parallel BC și A′D′=BC=6 cmA'D' = BC = 6\text{ cm}, deci A′BCD′A'BCD' este dreptunghi (planul (A′D′C)(A'D'C) conține punctele A′,D′,CA', D', C și BB).
  2. Deoarece dreapta AB′AB' este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (A′D′C)(A'D'C) (AB′⊥A′BAB' \perp A'B și AB′⊥A′D′AB' \perp A'D'), rezultă:
AB′⊥(A′D′C)AB' \perp (A'D'C)

(1p)

Deoarece OO′∥AB′OO' \parallel AB' și AB′⊥(A′D′C)AB' \perp (A'D'C), conform teoremei paralelelor la o perpendiculară pe un plan, deducem că:

OO′⊥(A′D′C)OO' \perp (A'D'C)

(1p)