BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2023Sesiunea Iunie

Evaluare Națională 2023 — Sesiunea Iunie

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 15−(3+4)15 - (3 + 4) este egal cu: (5p)

a) 33
b) 88
c) 1616
d) 2222

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi adunarea din paranteza rotundă:
3+4=73 + 4 = 7
  • Efectuăm apoi scăderea:
15−7=815 - 7 = 8

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Știind că xy=52\frac{x}{y} = \frac{5}{2}, y≠0y \neq 0, rezultatul calculului 2x−5y+102x - 5y + 10 este egal cu: (5p)

a) 00
b) 77
c) 1010
d) 1717

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Din proporția dată, folosim proprietatea fundamentală a proporțiilor (produsul mezilor este egal cu produsul extremilor):
xy=52  ⟹  2x=5y  ⟹  2x−5y=0\frac{x}{y} = \frac{5}{2} \implies 2x = 5y \implies 2x - 5y = 0
  • Înlocuim expresia 2x−5y2x - 5y în calculul cerut:
2x−5y+10=0+10=102x - 5y + 10 = 0 + 10 = 10

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Produsul dintre numărul 33 și opusul numărului 33 este egal cu: (5p)

a) −9-9
b) −6-6
c) 00
d) 11

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Opusul oricărui număr real aa este −a-a, deci opusul numărului 33 este −3-3.
  • Calculăm produsul celor două numere:
3⋅(−3)=−93 \cdot (-3) = -9

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. Numărul care reprezintă 23\frac{2}{3} din 1212 este egal cu: (5p)

a) 22
b) 44
c) 88
d) 1212

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a afla o fracțiune dintr-un număr, înmulțim fracția cu acel număr:
23⋅12=2⋅123=243=8\frac{2}{3} \cdot 12 = \frac{2 \cdot 12}{3} = \frac{24}{3} = 8

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Profesorul întreabă care este cel mai mare număr întreg din intervalul (−2,5)(-2, 5). Răspunsurile date de elevii Andreea, Marina, David și Vlad sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

AndreeaMarinaDavidVlad
−3-3−2-25544

Dintre cei patru elevi, cel care a răspuns corect la întrebarea profesorului este:

a) Andreea
b) Marina
c) David
d) Vlad

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea numerelor întregi din intervalul deschis (−2,5)(-2, 5) este:
(−2,5)∩Z={−1,0,1,2,3,4}(-2, 5) \cap \mathbb{Z} = \{-1, 0, 1, 2, 3, 4\}
  • Extremitățile −2-2 și 55 nu aparțin intervalului deoarece ambele paranteze sunt rotunde (interval deschis).
  • Cel mai mare număr întreg din această mulțime este 44.
  • Dintre cei patru elevi, Vlad a oferit răspunsul 44.

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute la un test la matematică, de către elevii unei clase a VIII-a: (5p)

Diagramă note test matematică

Afirmația: „Conform informațiilor din diagramă, la acest test, nota 7 a fost obținută de 10 elevi.” este:

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Citind valorile din diagramă, identificăm bara corespunzătoare notei 7 pe axa orizontală și citim înălțimea acesteia pe axa verticală (număr de elevi).
  • Înălțimea barei notei 7 nu atinge nivelul 10 (coloana cu înălțimea 10 corespunde altei note, în timp ce nota 7 a fost obținută de mai puțini elevi).
  • Prin urmare, afirmația din enunț este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare AA, BB, CC și DD, în această ordine, astfel încât AB=BC=CDAB = BC = CD, iar lungimea segmentului ACAC este egală cu 10 cm10\text{ cm}. Lungimea segmentului ADAD este egală cu: (5p)

Puncte coliniare A, B, C, D

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 10 cm10\text{ cm}
c) 15 cm15\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece punctele sunt coliniare în ordinea A,B,C,DA, B, C, D, avem:
AC=AB+BCAC = AB + BC
  • Știind că AB=BCAB = BC, deducem:
AC=2⋅AB  ⟹  10=2⋅AB  ⟹  AB=5 cmAC = 2 \cdot AB \implies 10 = 2 \cdot AB \implies AB = 5\text{ cm}
  • Rezultă că toate cele trei segmente congruente au lungimea de 5 cm5\text{ cm}:
AB=BC=CD=5 cmAB = BC = CD = 5\text{ cm}
  • Lungimea segmentului ADAD este:
AD=AB+BC+CD=5+5+5=15 cmAD = AB + BC + CD = 5 + 5 + 5 = 15\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare AA, OO și BB, în această ordine. Punctele MM și NN sunt de aceeași parte a dreptei ABAB, astfel încât măsura unghiului MOAMOA este egală cu 30∘30^\circ și dreapta ONON este perpendiculară pe dreapta ABAB. Măsura unghiului MONMON este egală cu: (5p)

Unghiuri adiacente MOA și MON

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece ON⊥ABON \perp AB, semidreapta ONON formează unghiuri drepte cu semidreptele OAOA și OBOB, prin urmare:
∢AON=90∘\sphericalangle AON = 90^\circ
  • Semidreapta OMOM se află în interiorul unghiului drept ∢AON\sphericalangle AON, deoarece ∢MOA=30∘<90∘\sphericalangle MOA = 30^\circ < 90^\circ.
  • Măsura unghiului ∢MON\sphericalangle MON este diferența dintre măsura unghiului ∢AON\sphericalangle AON și măsura unghiului ∢MOA\sphericalangle MOA:
∢MON=∢AON−∢MOA=90∘−30∘=60∘\sphericalangle MON = \sphericalangle AON - \sphericalangle MOA = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu aria de 15 cm215\text{ cm}^2. Punctul MM se află pe segmentul BCBC, astfel încât BC=3⋅BMBC = 3 \cdot BM. Aria triunghiului AMCAMC este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC și punctul M pe BC

a) 5 cm25\text{ cm}^2
b) 7,5 cm27,5\text{ cm}^2
c) 10 cm210\text{ cm}^2
d) 12,5 cm212,5\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm lungimea segmentului MCMC în funcție de BMBM:
MC=BC−BM=3⋅BM−BM=2⋅BMMC = BC - BM = 3 \cdot BM - BM = 2 \cdot BM
  • Deoarece BM=13BCBM = \frac{1}{3} BC, rezultă:
MC=23BCMC = \frac{2}{3} BC
  • Triunghiurile AMCAMC și ABCABC au vârful comun AA, iar bazele lor MCMC, respectiv BCBC sunt situate pe aceeași dreaptă, împărțind aceeași înălțime hAh_A dusă din vârful AA pe dreapta BCBC.
  • Raportul ariilor este egal cu raportul bazelor:
A△AMCA△ABC=MCBC=23\frac{\mathcal{A}_{\triangle AMC}}{\mathcal{A}_{\triangle ABC}} = \frac{MC}{BC} = \frac{2}{3}
  • Calculăm aria triunghiului AMCAMC:
A△AMC=23⋅A△ABC=23⋅15=10 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMC} = \frac{2}{3} \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{2}{3} \cdot 15 = 10\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu perimetrul egal cu 40 cm40\text{ cm}. Lungimea segmentului ACAC este egală cu: (5p)

Pătratul ABCD

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 102 cm10\sqrt{2}\text{ cm}
c) 103 cm10\sqrt{3}\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Perimetrul pătratului este dat de P=4⋅l\mathcal{P} = 4 \cdot l, unde l=ABl = AB este lungimea laturii pătratului:
4⋅AB=40 cm  ⟹  AB=10 cm4 \cdot AB = 40\text{ cm} \implies AB = 10\text{ cm}
  • Segmentul ACAC este diagonala pătratului. Conform formulei diagonalei pătratului d=l2d = l\sqrt{2} (sau aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC):
AC=AB2=102 cmAC = AB \sqrt{2} = 10\sqrt{2}\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată, punctele distincte AA, BB, CC, DD, EE, FF, GG și HH sunt reprezentate pe cercul de centru OO, astfel încât arcele mici ABAB, BCBC, CDCD, DEDE, EFEF, FGFG, GHGH și HAHA sunt congruente. Măsura arcului mic BCBC este egală cu: (5p)

Cerc cu 8 arce congruente

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 75∘75^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Măsura completă a cercului este de 360∘360^\circ.
  • Cercul este împărțit în 88 arce mici disjuncte și congruente:
AB⌢≡BC⌢≡CD⌢≡DE⌢≡EF⌢≡FG⌢≡GH⌢≡HA⌢\overset{\frown}{AB} \equiv \overset{\frown}{BC} \equiv \overset{\frown}{CD} \equiv \overset{\frown}{DE} \equiv \overset{\frown}{EF} \equiv \overset{\frown}{FG} \equiv \overset{\frown}{GH} \equiv \overset{\frown}{HA}
  • Măsura fiecăruia dintre aceste arce este:
m(BC⌢)=360∘8=45∘\mathrm{m}(\overset{\frown}{BC}) = \frac{360^\circ}{8} = 45^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=5 cmAB = 5\text{ cm}. Lungimea segmentului BD′BD' este egală cu: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 52 cm5\sqrt{2}\text{ cm}
c) 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul BD′BD' este o diagonală a cubului.
  • Lungimea diagonalei unui cub de muchie ll este dată de formula:
d=l3d = l\sqrt{3}
  • Deoarece AB=5 cmAB = 5\text{ cm}, lungimea diagonalei este:
BD′=53 cmBD' = 5\sqrt{3}\text{ cm}

(Alternativ: În triunghiul dreptunghic BDD′BDD', cu ∢BDD′=90∘\sphericalangle BDD' = 90^\circ, diagonala bazei este BD=52 cmBD = 5\sqrt{2}\text{ cm}, iar DD′=5 cmDD' = 5\text{ cm}. Aplicând teorema lui Pitagora: BD′2=BD2+DD′2=(52)2+52=50+25=75  ⟹  BD′=75=53 cmBD'^2 = BD^2 + DD'^2 = (5\sqrt{2})^2 + 5^2 = 50 + 25 = 75 \implies BD' = \sqrt{75} = 5\sqrt{3}\text{ cm}.)

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Maria are 1414 ani și tatăl ei are 4040 de ani.

(2p) a) Este posibil ca, peste 22 ani, suma dintre vârsta Mariei și vârsta tatălui ei să fie egală cu 6060 de ani? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină peste câți ani vârsta Mariei va fi jumătate din vârsta tatălui ei.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm vârstele celor doi peste 22 ani:

  • Vârsta Mariei peste 22 ani va fi:
14+2=16 ani14 + 2 = 16 \text{ ani}
  • Vârsta tatălui Mariei peste 22 ani va fi:
40+2=42 de ani40 + 2 = 42 \text{ de ani}

(1p)

Calculăm suma vârstelor peste 22 ani:

16+42=58 de ani16 + 42 = 58 \text{ de ani}

Deoarece 58≠6058 \neq 60, nu este posibil ca, peste 22 ani, suma dintre vârsta Mariei și vârsta tatălui ei să fie egală cu 6060 de ani.

(1p)


b) Fie xx numărul de ani care vor trece până când vârsta Mariei va deveni jumătate din vârsta tatălui ei (x≥0x \ge 0).

  • Peste xx ani, vârsta Mariei va fi 14+x14 + x, iar vârsta tatălui ei va fi 40+x40 + x.
  • Scriem ecuația corespunzătoare enunțului:
14+x=12⋅(40+x)14 + x = \frac{1}{2} \cdot (40 + x)

(1p)

Înmulțim ambii membri ai ecuației cu 22 pentru a elimina numitorul:

2(14+x)=40+x  ⟹  28+2x=40+x2(14 + x) = 40 + x \implies 28 + 2x = 40 + x

(1p)

Separăm termenii și rezolvăm ecuația:

2x−x=40−28  ⟹  x=122x - x = 40 - 28 \implies x = 12

Peste 1212 ani vârsta Mariei va fi jumătate din vârsta tatălui ei (Maria va avea 14+12=2614 + 12 = 26 ani, iar tatăl va avea 40+12=5240 + 12 = 52 de ani, iar 26=52226 = \frac{52}{2}).

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(1(x+1)(x+2)+1x+2):x+35(x+1)E(x) = \left( \frac{1}{(x + 1)(x + 2)} + \frac{1}{x + 2} \right) : \frac{x + 3}{5(x + 1)}

unde xx este număr real, x≠−3x \neq -3, x≠−2x \neq -2 și x≠−1x \neq -1.

(2p) a) Arată că:

1(x+1)(x+2)+1x+2=1x+1\frac{1}{(x + 1)(x + 2)} + \frac{1}{x + 2} = \frac{1}{x + 1}

pentru orice număr real xx, x≠−2x \neq -2 și x≠−1x \neq -1.
(3p) b) Determină suma soluțiilor ecuației E(x)=x−38E(x) = \frac{x - 3}{8}, unde xx este număr real, x≠−3x \neq -3, x≠−2x \neq -2 și x≠−1x \neq -1.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Amplificăm a doua fracție cu x+1x + 1 pentru a aduce la numitorul comun (x+1)(x+2)(x + 1)(x + 2):

1(x+1)(x+2)+1x+2=1+(x+1)(x+1)(x+2)=x+2(x+1)(x+2)\frac{1}{(x + 1)(x + 2)} + \frac{1}{x + 2} = \frac{1 + (x + 1)}{(x + 1)(x + 2)} = \frac{x + 2}{(x + 1)(x + 2)}

(1p)

Deoarece x≠−2x \neq -2, factorul x+2≠0x + 2 \neq 0 se poate simplifica:

x+2(x+1)(x+2)=1x+1\frac{x + 2}{(x + 1)(x + 2)} = \frac{1}{x + 1}

pentru orice număr real xx cu x≠−2x \neq -2 și x≠−1x \neq -1.

(1p)


b) Înlocuim rezultatul parantezei obținut la punctul a) în expresia E(x)E(x):

E(x)=1x+1:x+35(x+1)=1x+1⋅5(x+1)x+3E(x) = \frac{1}{x + 1} : \frac{x + 3}{5(x + 1)} = \frac{1}{x + 1} \cdot \frac{5(x + 1)}{x + 3}

Deoarece x≠−1x \neq -1, simplificăm factorul x+1x + 1:

E(x)=5x+3E(x) = \frac{5}{x + 3}

(1p)

Ecuația dată E(x)=x−38E(x) = \frac{x - 3}{8} devine:

5x+3=x−38\frac{5}{x + 3} = \frac{x - 3}{8}

Folosind produsul mezilor și al extremilor:

(x+3)(x−3)=5⋅8  ⟹  x2−9=40  ⟹  x2=49(x + 3)(x - 3) = 5 \cdot 8 \implies x^2 - 9 = 40 \implies x^2 = 49

(1p)

Obținem soluțiile:

x1=−7șix2=7x_1 = -7 \quad \text{și} \quad x_2 = 7

Ambele valori respectă condițiile din enunț: −7,7∈R∖{−3,−2,−1}-7, 7 \in \mathbb{R} \setminus \{-3, -2, -1\}.
Calculăm suma soluțiilor ecuației:

S=(−7)+7=0S = (-7) + 7 = 0

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x+5f(x) = -x + 5.

Grafic funcție

(2p) a) Arată că f(4)+f(6)=0f(4) + f(6) = 0.
(3p) b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Calculează distanța de la punctul P(0,−3)P(0, -3) la dreapta ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Calculăm valorile funcției în punctele 44 și 66:

f(4)=−4+5=1f(4) = -4 + 5 = 1 f(6)=−6+5=−1f(6) = -6 + 5 = -1

(1p)

Calculăm suma celor două valori:

f(4)+f(6)=1+(−1)=0f(4) + f(6) = 1 + (-1) = 0

(1p)


b) Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării geometrice a graficului funcției ff cu axele de coordonate:

  • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  −x+5=0  ⟺  x=5  ⟹  A(5,0)f(x) = 0 \iff -x + 5 = 0 \iff x = 5 \implies A(5, 0)
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
y=f(0)=5  ⟹  B(0,5)y = f(0) = 5 \implies B(0, 5)

(1p)

Reprezentarea geometrică a graficului funcției și distanța de la P la AB

  • Punctele A(5,0)A(5, 0) și B(0,5)B(0, 5) formează cu originea O(0,0)O(0, 0) triunghiul dreptunghic AOBAOB (∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ), cu catetele OA=5OA = 5 și OB=5OB = 5.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza ABAB:
AB=OA2+OB2=52+52=25+25=50=52AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{5^2 + 5^2} = \sqrt{25 + 25} = \sqrt{50} = 5\sqrt{2}

(1p)

  • Punctul P(0,−3)P(0, -3) este situat pe axa OyOy, iar punctul B(0,5)B(0, 5) este de asemenea pe axa OyOy. Lungimea segmentului PBPB este:
PB=∣yB−yP∣=∣5−(−3)∣=5+3=8PB = |y_B - y_P| = |5 - (-3)| = 5 + 3 = 8
  • Calculăm aria triunghiului PABPAB luând baza PBPB situată pe axa OyOy. Înălțimea corespunzătoare acestei baze este distanța de la vârful A(5,0)A(5, 0) la axa OyOy, adică lungimea segmentului OA=5OA = 5:
A△PAB=PB⋅OA2=8⋅52=20\mathcal{A}_{\triangle PAB} = \frac{PB \cdot OA}{2} = \frac{8 \cdot 5}{2} = 20
  • Pe de altă parte, exprimând aria triunghiului PABPAB cu baza ABAB și înălțimea corespunzătoare d(P,AB)d(P, AB):
A△PAB=AB⋅d(P,AB)2  ⟹  20=52⋅d(P,AB)2\mathcal{A}_{\triangle PAB} = \frac{AB \cdot d(P, AB)}{2} \implies 20 = \frac{5\sqrt{2} \cdot d(P, AB)}{2}
  • Rezolvăm pentru d(P,AB)d(P, AB):
52⋅d(P,AB)=40  ⟹  d(P,AB)=4052=82=822=425\sqrt{2} \cdot d(P, AB) = 40 \implies d(P, AB) = \frac{40}{5\sqrt{2}} = \frac{8}{\sqrt{2}} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}

Distanța de la punctul PP la dreapta ABAB este 424\sqrt{2}.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD și BC=10 cmBC = 10\text{ cm}. Semidreapta BDBD este bisectoarea unghiului ABCABC și măsura unghiului ABDABD este egală cu 15∘15^\circ.

Trapezul dreptunghic ABCD

(2p) a) Determină măsura unghiului BCDBCD.
(3p) b) Arată că AB−AD<14 cmAB - AD < 14\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) Deoarece semidreapta BDBD este bisectoarea unghiului ∢ABC\sphericalangle ABC, avem:

∢ABC=2⋅∢ABD=2⋅15∘=30∘\sphericalangle ABC = 2 \cdot \sphericalangle ABD = 2 \cdot 15^\circ = 30^\circ

(1p)

În trapezul ABCDABCD, bazele sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD), iar unghiurile interne de aceeași parte a secantei BCBC sunt suplementare:

∢BCD+∢ABC=180∘  ⟹  ∢BCD=180∘−30∘=150∘\sphericalangle BCD + \sphericalangle ABC = 180^\circ \implies \sphericalangle BCD = 180^\circ - 30^\circ = 150^\circ

(1p)


b) Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și dreapta BDBD este secantă, unghiurile alterne interne sunt congruente:

∢CDB=∢ABD=15∘\sphericalangle CDB = \sphericalangle ABD = 15^\circ

Cum ∢DBC=15∘\sphericalangle DBC = 15^\circ (BDBD fiind bisectoare), triunghiul BCDBCD are două unghiuri congruente (∢CDB=∢DBC=15∘\sphericalangle CDB = \sphericalangle DBC = 15^\circ), deci este isoscel cu:

CD=BC=10 cmCD = BC = 10\text{ cm}

(1p)

Trapezul dreptunghic ABCD cu înălțimea CE

Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB.
Deoarece trapezul este dreptunghic în AA și DD (AD⊥ABAD \perp AB și AD⊥CDAD \perp CD), patrulaterul AECDAECD are trei unghiuri drepte, deci este dreptunghi:

AE=CD=10 cmșiAD=CEAE = CD = 10\text{ cm} \quad \text{și} \quad AD = CE

În triunghiul dreptunghic CEBCEB (∢CEB=90∘\sphericalangle CEB = 90^\circ):

  • ∢CBE=∢ABC=30∘\sphericalangle CBE = \sphericalangle ABC = 30^\circ.
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
CE=BC2=102=5 cm  ⟹  AD=5 cmCE = \frac{BC}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm} \implies AD = 5\text{ cm}
  • Calculăm cealaltă catetă BEBE:
BE=BC⋅cos⁡30∘=10⋅32=53 cmBE = BC \cdot \cos 30^\circ = 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

Lungimea bazei mari ABAB este:

AB=AE+BE=10+53 cmAB = AE + BE = 10 + 5\sqrt{3}\text{ cm}

Calculăm diferența AB−ADAB - AD:

AB−AD=(10+53)−5=5+53 cmAB - AD = (10 + 5\sqrt{3}) - 5 = 5 + 5\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

Pentru a arăta că AB−AD<14 cmAB - AD < 14\text{ cm}, demonstrăm inegalitatea:

5+53<14  ⟺  53<95 + 5\sqrt{3} < 14 \iff 5\sqrt{3} < 9

Ridicăm la pătrat ambii termeni pozitivi:

(53)2<92  ⟺  25⋅3<81  ⟺  75<81(5\sqrt{3})^2 < 9^2 \iff 25 \cdot 3 < 81 \iff 75 < 81

Inegalitatea 75<8175 < 81 este evident adevărată, deci AB−AD<14 cmAB - AD < 14\text{ cm}.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu AB=910 cmAB = 9\sqrt{10}\text{ cm} și AC=30 cmAC = 30\text{ cm}. Dreptele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, iar punctul MM este mijlocul segmentului CDCD. Dreptele BCBC și AMAM se intersectează în punctul EE, iar dreptele OEOE și CDCD se intersectează în punctul PP.

Dreptunghiul ABCD cu prelungirile AM și BC

(2p) a) Arată că aria dreptunghiului ABCDABCD este egală cu 270 cm2270\text{ cm}^2.
(3p) b) Arată că lungimea segmentului SPSP este egală cu 10 cm10\text{ cm}, unde SS este punctul de intersecție a dreptelor AMAM și BDBD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢ABC=90∘\sphericalangle ABC = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lățimea BCBC:

BC2=AC2−AB2=302−(910)2=900−81⋅10=900−810=90BC^2 = AC^2 - AB^2 = 30^2 - (9\sqrt{10})^2 = 900 - 81 \cdot 10 = 900 - 810 = 90 BC=90=310 cmBC = \sqrt{90} = 3\sqrt{10}\text{ cm}

(1p)

Aria dreptunghiului ABCDABCD este produsul lungimii și lățimii:

AABCD=AB⋅BC=910⋅310=27⋅10=270 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 9\sqrt{10} \cdot 3\sqrt{10} = 27 \cdot 10 = 270\text{ cm}^2

(1p)


b) Analizăm triunghiurile △MCE\triangle MCE și △MDA\triangle MDA:

  • MM este mijlocul segmentului CD  ⟹  MC=MDCD \implies MC = MD.
  • ∢MCE=∢MDA=90∘\sphericalangle MCE = \sphericalangle MDA = 90^\circ (laturile BCBC și ADAD sunt perpendiculare pe CDCD).
  • ∢CME=∢DMA\sphericalangle CME = \sphericalangle DMA (unghiuri opuse la vârf).

Conform cazului de congruență Catetă-Unghi ascuțit (C.U.):

△MCE≡△MDA  ⟹  CE=AD=BC=310 cmșiME=MA\triangle MCE \equiv \triangle MDA \implies CE = AD = BC = 3\sqrt{10}\text{ cm} \quad \text{și} \quad ME = MA

Rezultă că punctul MM este mijlocul segmentului AEAE.

(1p)

Dreptunghiul ABCD și segmentul SP

  • În triunghiul ACEACE:
    • Diagonalele dreptunghiului se înjumătățesc, deci OO este mijlocul segmentului ACAC. Așadar, EOEO este mediană în △ACE\triangle ACE.
    • Punctul MM este mijlocul laturii AEAE, deci CMCM este mediană în △ACE\triangle ACE.
    • Dreptele EOEO și CDCD se intersectează în punctul PP. Cum C,P,M,DC, P, M, D sunt coliniare, PP aparține medianei CMCM.
    • Punctul PP este intersecția a două mediane (EOEO și CMCM), deci PP este centrul de greutate al triunghiului ACEACE.
    • Centrul de greutate se află la o treime de bază și două treimi de vârf:
MPMC=13\frac{MP}{MC} = \frac{1}{3}
  • În triunghiul ACDACD:
    • OO este mijlocul diagonalei ACAC, deci DODO este mediană în △ACD\triangle ACD.
    • MM este mijlocul laturii CDCD, deci AMAM este mediană în △ACD\triangle ACD.
    • Dreptele AMAM și BDBD se intersectează în punctul SS. Punctele D,S,O,BD, S, O, B fiind coliniare, SS aparține medianei DODO.
    • Punctul SS este intersecția medianelor AMAM și DODO, deci SS este centrul de greutate al triunghiului ACDACD.
    • Rezultă:
MSMA=13\frac{MS}{MA} = \frac{1}{3}

(1p)

  • În triunghiurile △SMP\triangle SMP și △AMC\triangle AMC:
    • Unghiul ∢SMP\sphericalangle SMP coincide cu unghiul ∢AMC\sphericalangle AMC (același unghi cu vârful în MM).
    • Rapoartele laturilor ce cuprind acest unghi sunt egale:
MPMC=MSMA=13\frac{MP}{MC} = \frac{MS}{MA} = \frac{1}{3}

Conform cazului de asemănare Latură-Unghi-Latură (L.U.L.):

△SMP∼△AMC\triangle SMP \sim \triangle AMC

Raportul de asemănare este 13\frac{1}{3}, prin urmare:

SPAC=13  ⟹  SP=AC3=303=10 cm\frac{SP}{AC} = \frac{1}{3} \implies SP = \frac{AC}{3} = \frac{30}{3} = 10\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=10 cmAB = 10\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că măsura unghiului dreptelor AB′AB' și BC′BC' este egală cu 60∘60^\circ.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul CC la planul (BDC′)(BDC').

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul III, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a) În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', fețele opuse ABB′A′ABB'A' și DCC′D′DCC'D' sunt paralele și congruente.

  • Segmentele ABAB și DC′DC' formează un paralelogram cu laturile paralele, deci:
AB′∥DC′AB' \parallel DC'
  • Unghiul dintre dreptele AB′AB' și BC′BC' este egal cu unghiul format de dreapta paralelă DC′DC' cu BC′BC':
∢(AB′,BC′)=∢(DC′,BC′)=∢BC′D\sphericalangle(AB', BC') = \sphericalangle(DC', BC') = \sphericalangle BC'D

(1p)

  • Segmentele BC′BC', DC′DC' și BDBD sunt diagonale ale fețelor cubului de latură 10 cm10\text{ cm}:
BC′=DC′=BD=102 cmBC' = DC' = BD = 10\sqrt{2}\text{ cm}
  • Toate laturile fiind congruente, triunghiul BC′DBC'D este echilateral. Măsura fiecărui unghi al unui triunghi echilateral este de 60∘60^\circ:
∢BC′D=60∘  ⟹  ∢(AB′,BC′)=60∘\sphericalangle BC'D = 60^\circ \implies \sphericalangle(AB', BC') = 60^\circ

(1p)


b) Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD, punctul de intersecție a diagonalelor bazei pătratice ABCDABCD.

  • Deoarece ABCDABCD este pătrat, diagonalele sunt perpendiculare:
BD⊥ACBD \perp AC
  • Muchia laterală CC′CC' este perpendiculară pe planul bazei: CC′⊥(ABC)CC' \perp (ABC). Cum BD⊂(ABC)BD \subset (ABC), rezultă:
BD⊥CC′BD \perp CC'
  • Dreptele ACAC și CC′CC' sunt concurente în CC și determină planul (ACC′O)(ACC'O) (sau (ACC′)(ACC')). Din BD⊥ACBD \perp AC și BD⊥CC′BD \perp CC', deducem:
BD⊥(ACC′)BD \perp (ACC')

(1p)

Cubul ABCDA'B'C'D' și distanța CP la planul BDC'

  • În planul (ACC′)(ACC'), considerăm triunghiul C′COC'CO, dreptunghic în CC (CC′⊥COCC' \perp CO).
  • Construim perpendiculara CP⊥C′OCP \perp C'O, cu P∈C′OP \in C'O.
  • Deoarece BD⊥(ACC′)BD \perp (ACC') și CP⊂(ACC′)CP \subset (ACC'), rezultă:
BD⊥CP  ⟺  CP⊥BDBD \perp CP \iff CP \perp BD
  • Dreapta CPCP este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BDC′)(BDC') (C′OC'O și BDBD, cu C′O∩BD={O}C'O \cap BD = \{O\}), prin urmare:
CP⊥(BDC′)CP \perp (BDC')
  • Lungimea segmentului CPCP reprezintă distanța de la punctul CC la planul (BDC′)(BDC'):
d(C,(BDC′))=CP\mathrm{d}(C, (BDC')) = CP

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic C′COC'CO (∢C′CO=90∘\sphericalangle C'CO = 90^\circ):
    • CC′=10 cmCC' = 10\text{ cm}.
    • AC=102 cm  ⟹  CO=AC2=52 cmAC = 10\sqrt{2}\text{ cm} \implies CO = \frac{AC}{2} = 5\sqrt{2}\text{ cm}.
    • Aflăm ipotenuza C′OC'O prin teorema lui Pitagora:
C′O=CC′2+CO2=102+(52)2=100+50=150=56 cmC'O = \sqrt{CC'^2 + CO^2} = \sqrt{10^2 + (5\sqrt{2})^2} = \sqrt{100 + 50} = \sqrt{150} = 5\sqrt{6}\text{ cm}
  • Înălțimea CPCP corespunzătoare ipotenuzei C′OC'O este:
CP=CO⋅CC′C′O=52⋅1056=1026=103=1033 cmCP = \frac{CO \cdot CC'}{C'O} = \frac{5\sqrt{2} \cdot 10}{5\sqrt{6}} = \frac{10\sqrt{2}}{\sqrt{6}} = \frac{10}{\sqrt{3}} = \frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}

Distanța de la punctul CC la planul (BDC′)(BDC') este 1033 cm\frac{10\sqrt{3}}{3}\text{ cm}.

(1p)