BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Test Antrenament 6

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 6

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 6


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 8−6:28 - 6 : 2 este egal cu: (5p)

a) −5-5
b) −1-1
c) 11
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectând ordinea efectuării operațiilor, calculăm mai întâi împărțirea, apoi scăderea:
8−6:2=8−3=58 - 6 : 2 = 8 - 3 = 5

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Numărul natural care reprezintă 10%10\% din 10001000 este egal cu: (5p)

a) 11
b) 1010
c) 100100
d) 990990

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm 10%10\% din 10001000:
10100⋅1000=10⋅10=100\frac{10}{100} \cdot 1000 = 10 \cdot 10 = 100

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Soluția ecuației 4−x=64 - x = 6 este: (5p)

a) −10-10
b) −2-2
c) 22
d) 2424

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm necunoscuta xx:
4−x=6  ⟹  x=4−6  ⟹  x=−24 - x = 6 \implies x = 4 - 6 \implies x = -2

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Din setul de numere 3,(21)3{,}(21); 32,132{,}1; 3,213{,}21; 3,2(1)3{,}2(1) cel mai mic număr este: (5p)

a) 3,213{,}21
b) 3,(21)3{,}(21)
c) 3,2(1)3{,}2(1)
d) 32,132{,}1

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem primele zecimale ale fiecărui număr din set pentru a le compara:
    • 3,21=3,2100…3{,}21 = 3{,}2100\dots
    • 3,2(1)=3,2111…3{,}2(1) = 3{,}2111\dots
    • 3,(21)=3,2121…3{,}(21) = 3{,}2121\dots
    • 32,1=32,1000…32{,}1 = 32{,}1000\dots
  • Ordonând crescător numerele, obținem:
3,21<3,2(1)<3,(21)<32,13{,}21 < 3{,}2(1) < 3{,}(21) < 32{,}1
  • Prin urmare, cel mai mic număr este 3,213{,}21.

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. Patru elevi, Dan, Mihai, Ana și Miruna, calculează media geometrică a numerelor reale a=6−25a = 6 - 2\sqrt{5} și b=6+25b = 6 + 2\sqrt{5} și au obținut rezultatele înregistrate în tabelul de mai jos: (5p)

DanMihaiAnaMiruna
446612121616

Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică este:

a) Dan
b) Mihai
c) Ana
d) Miruna

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm formula mediei geometrice mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b} și formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2(u - v)(u + v) = u^2 - v^2:
mg=(6−25)(6+25)=62−(25)2=36−20=16=4m_g = \sqrt{(6 - 2\sqrt{5})(6 + 2\sqrt{5})} = \sqrt{6^2 - (2\sqrt{5})^2} = \sqrt{36 - 20} = \sqrt{16} = 4
  • Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul corect 44 este Dan.

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. Răspunsurile primite în urma unui sondaj de opinie privind folosirea unui produs de curățenie în gospodărie sunt înregistrate în diagrama alăturată. Numărul persoanelor care au răspuns la acest chestionar este egal cu: (5p)

Diagrama circulară a răspunsurilor la sondaj

a) 100100
b) 150150
c) 400400
d) 500500

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Adunăm numărul de răspunsuri corespunzătoare celor patru sectoare din diagramă („Întotdeauna”: 150150, „Deseori”: 130130, „Ocazional”: 120120, „Niciodată”: 100100):
150+130+120+100=500150 + 130 + 120 + 100 = 500

Răspunsul corect este d).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat unghiul propriu AOBAOB și punctele M,N,P,Q,RM, N, P, Q, R și SS. Punctele care se află în interiorul unghiului AOBAOB sunt: (5p)

Unghiul propriu AOB și punctele M, N, P, Q, R, S

a) N,SN, S și PP
b) M,RM, R și QQ
c) S,PS, P și QQ
d) A,NA, N și BB

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Analizând poziția punctelor față de semidreptele (OA(OA și (OB(OB:
    • Punctele A,NA, N și BB aparțin laturilor unghiului ∡AOB\measuredangle AOB.
    • Punctele MM și RR se află în exteriorul unghiului ∡AOB\measuredangle AOB.
    • Punctele situate strict între laturile (OA(OA și (OB(OB, adică în interiorul unghiului ∡AOB\measuredangle AOB, sunt S,PS, P și QQ.

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOBAOB și BOCBOC, iar ∡AOB=2⋅∡BOC\measuredangle AOB = 2 \cdot \measuredangle BOC. Semidreapta ODOD este opusă semidreptei OBOB. Măsura unghiului CODCOD este egală cu: (5p)

Unghiurile AOB, BOC și semidreapta OD

a) 180∘180^\circ
b) 120∘120^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 30∘30^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile ∡AOB\measuredangle AOB și ∡BOC\measuredangle BOC fiind adiacente suplementare, suma măsurilor lor este 180∘180^\circ:
∡AOB+∡BOC=180∘  ⟹  2⋅∡BOC+∡BOC=180∘  ⟹  3⋅∡BOC=180∘  ⟹  ∡BOC=60∘\measuredangle AOB + \measuredangle BOC = 180^\circ \implies 2 \cdot \measuredangle BOC + \measuredangle BOC = 180^\circ \implies 3 \cdot \measuredangle BOC = 180^\circ \implies \measuredangle BOC = 60^\circ
  • Deoarece semidreapta (OD(OD este opusă semidreptei (OB(OB, iar semidreapta (OC(OC este opusă semidreptei (OA(OA, unghiurile ∡COD\measuredangle COD și ∡AOB\measuredangle AOB sunt opuse la vârf (sau ∡BOC\measuredangle BOC și ∡COD\measuredangle COD sunt suplementare):
∡COD=180∘−∡BOC=180∘−60∘=120∘\measuredangle COD = 180^\circ - \measuredangle BOC = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC care are perimetrul egal cu 48 cm48\text{ cm}. Punctul MM aparține segmentului BCBC, astfel încât perimetrul triunghiului ABMABM este egal cu 24 cm24\text{ cm} și perimetrul triunghiului ACMACM este egal cu 36 cm36\text{ cm}. Lungimea segmentului AMAM este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC cu punctul M pe BC

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 24 cm24\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Exprimăm perimetrele celor trei triunghiuri, ținând cont că M∈(BC)  ⟹  BM+MC=BCM \in (BC) \implies BM + MC = BC:
P△ABM+P△ACM=(AB+BM+AM)+(AC+MC+AM)=(AB+BC+AC)+2AM=P△ABC+2AM\mathcal{P}_{\triangle ABM} + \mathcal{P}_{\triangle ACM} = (AB + BM + AM) + (AC + MC + AM) = (AB + BC + AC) + 2AM = \mathcal{P}_{\triangle ABC} + 2AM
  • Înlocuind valorile cunoscute, obținem:
24+36=48+2AM  ⟹  60=48+2AM  ⟹  2AM=12  ⟹  AM=6 cm24 + 36 = 48 + 2AM \implies 60 = 48 + 2AM \implies 2AM = 12 \implies AM = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD. Dreptele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO. Măsura unghiului DOCDOC este egală cu: (5p)

Pătratul ABCD cu intersecția diagonalelor O

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare:
AC⊥BD  ⟹  ∡DOC=90∘AC \perp BD \implies \measuredangle DOC = 90^\circ

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. În figura alăturată, pe cercul de centru OO, sunt reprezentate punctele A,BA, B și CC. Unghiurile AOBAOB, BOCBOC și AOCAOC sunt congruente. Măsura arcului mic ABAB este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu punctele A, B, C

a) 60∘60^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 180∘180^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Suma măsurilor unghiurilor în jurul centrului OO este egală cu 360∘360^\circ:
∡AOB+∡BOC+∡AOC=360∘\measuredangle AOB + \measuredangle BOC + \measuredangle AOC = 360^\circ
  • Cum ∡AOB≡∡BOC≡∡AOC\measuredangle AOB \equiv \measuredangle BOC \equiv \measuredangle AOC, rezultă:
3⋅∡AOB=360∘  ⟹  ∡AOB=120∘3 \cdot \measuredangle AOB = 360^\circ \implies \measuredangle AOB = 120^\circ
  • Măsura arcului mic AB⌢\overset{\frown}{AB} este egală cu măsura unghiului la centru ∡AOB\measuredangle AOB:
m(AB⌢)=∡AOB=120∘m(\overset{\frown}{AB}) = \measuredangle AOB = 120^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ABCA'B'C' cu baza triunghiul echilateral ABCABC, AB=2 cmAB = 2\text{ cm} și BB′=4 cmBB' = 4\text{ cm}. Aria laterală a prismei ABCA′B′C′ABCA'B'C' este egală cu: (5p)

Prisma dreaptă ABCA′B′C′

a) 8 cm28\text{ cm}^2
b) 18 cm218\text{ cm}^2
c) 24 cm224\text{ cm}^2
d) 32 cm232\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCABC fiind triunghi echilateral cu latura AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, perimetrul bazei este:
PABC=3⋅AB=3⋅2=6 cm\mathcal{P}_{ABC} = 3 \cdot AB = 3 \cdot 2 = 6\text{ cm}
  • Aria laterală a prismei drepte este egală cu produsul dintre perimetrul bazei și înălțimea BB′=4 cmBB' = 4\text{ cm}:
Alat=PABC⋅BB′=6⋅4=24 cm2\mathcal{A}_{\text{lat}} = \mathcal{P}_{ABC} \cdot BB' = 6 \cdot 4 = 24\text{ cm}^2

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Laura cheltuiește o sumă de bani în trei zile. În prima zi cheltuiește 12\frac{1}{2} din sumă, în a doua zi cheltuiește 13\frac{1}{3} din suma rămasă, iar în a treia zi cheltuiește restul de 100100 de lei.

(2p) a) Verifică dacă Laura cheltuiește în prima zi mai mult decât cheltuiește în a doua zi. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină ce sumă a cheltuit Laura în cele trei zile.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Notăm cu xx suma totală cheltuită de Laura în cele trei zile (x>0x > 0).
  • În prima zi, Laura a cheltuit 12⋅x\frac{1}{2} \cdot x, deci i-a rămas suma x−12x=12xx - \frac{1}{2}x = \frac{1}{2}x.
  • În a doua zi, Laura a cheltuit 13\frac{1}{3} din suma rămasă:
13⋅(12x)=16⋅x\frac{1}{3} \cdot \left(\frac{1}{2}x\right) = \frac{1}{6} \cdot x

(1p)

  • Deoarece 12>16\frac{1}{2} > \frac{1}{6} (și x>0x > 0), rezultă că 12x>16x\frac{1}{2}x > \frac{1}{6}x, deci Laura a cheltuit în prima zi mai mult decât în a doua zi.

(1p)


b)

  • Suma cheltuită în cele trei zile este egală cu suma totală xx:
x2+x6+100=x\frac{x}{2} + \frac{x}{6} + 100 = x

(1p)

  • Aducem la același numitor comun 66:
3x+x+600=6x  ⟹  4x+600=6x  ⟹  2x=6003x + x + 600 = 6x \implies 4x + 600 = 6x \implies 2x = 600

(1p)

  • Împărțind la 22, obținem suma cheltuită de Laura în cele trei zile:
x=300 leix = 300\text{ lei}

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=3(x−2)⋅(x+2)−(x−3)2−9(x−1)+3E(x) = 3(x - 2) \cdot (x + 2) - (x - 3)^2 - 9(x - 1) + 3, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=(x−3)(2x+3)E(x) = (x - 3)(2x + 3), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină numărul natural nn pentru care E(n)E(n) este număr prim.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Aplicăm formulele de calcul prescurtat (x−2)(x+2)=x2−4(x - 2)(x + 2) = x^2 - 4 și (x−3)2=x2−6x+9(x - 3)^2 = x^2 - 6x + 9, apoi reducem termenii asemenea:
E(x)=3(x2−4)−(x2−6x+9)−9(x−1)+3=3x2−12−x2+6x−9−9x+9+3=2x2−3x−9,∀x∈RE(x) = 3(x^2 - 4) - (x^2 - 6x + 9) - 9(x - 1) + 3 = 3x^2 - 12 - x^2 + 6x - 9 - 9x + 9 + 3 = 2x^2 - 3x - 9, \quad \forall x \in \mathbb{R}

(1p)

  • Descompunem în factori (sau desfacem parantezele în produsul (x−3)(2x+3)(x - 3)(2x + 3)):
(x−3)(2x+3)=2x2+3x−6x−9=2x2−3x−9=E(x),∀x∈R(x - 3)(2x + 3) = 2x^2 + 3x - 6x - 9 = 2x^2 - 3x - 9 = E(x), \quad \forall x \in \mathbb{R}

(1p)


b)

  • Înlocuind x=n∈Nx = n \in \mathbb{N} în forma factorizată demonstrată la subpunctul a), avem:
E(n)=(n−3)(2n+3),∀n∈NE(n) = (n - 3)(2n + 3), \quad \forall n \in \mathbb{N}

(1p)

  • Deoarece n∈Nn \in \mathbb{N}, factorul 2n+3≥3>02n + 3 \ge 3 > 0. Pentru ca produsul E(n)=(n−3)(2n+3)E(n) = (n - 3)(2n + 3) să fie un număr prim (deci strict pozitiv și având ca divizori naturali doar pe 11 și pe el însuși), cel mai mic factor trebuie să fie egal cu 11:
n−3=1sau2n+3=1n - 3 = 1 \quad \text{sau} \quad 2n + 3 = 1

(1p)

  • Analizăm cele două cazuri:
    • Dacă n−3=1  ⟹  n=4∈Nn - 3 = 1 \implies n = 4 \in \mathbb{N}, pentru care E(4)=(4−3)(2⋅4+3)=1⋅11=11E(4) = (4 - 3)(2 \cdot 4 + 3) = 1 \cdot 11 = 11 (număr prim, convine).
    • Dacă 2n+3=1  ⟹  2n=−2  ⟹  n=−1∉N2n + 3 = 1 \implies 2n = -2 \implies n = -1 \notin \mathbb{N} (nu convine).
  • Prin urmare, unicul număr natural cu proprietatea cerută este n=4n = 4.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=3x−6f(x) = 3x - 6.

Reprezentarea grafică a funcției f în sistemul xOy

(2p) a) Calculează f(2)⋅f(3)f(2) \cdot f(3).
(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctul M(m,0)M(m, 0) și punctele AA și BB care sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axele OxOx, respectiv OyOy. Află valorile numărului mm pentru care aria triunghiului ABMABM este egală cu 66.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea funcției pentru x=2x = 2:
f(2)=3⋅2−6=6−6=0f(2) = 3 \cdot 2 - 6 = 6 - 6 = 0

(1p)

  • Calculăm produsul cerut:
f(2)⋅f(3)=0⋅f(3)=0f(2) \cdot f(3) = 0 \cdot f(3) = 0

(1p)


b)

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 3

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului GfG_f cu axele de coordonate:
    • Cu axa OxOx: f(x)=0  ⟹  3x−6=0  ⟹  x=2  ⟹  A(2,0)f(x) = 0 \implies 3x - 6 = 0 \implies x = 2 \implies A(2, 0).
    • Cu axa OyOy: f(0)=3⋅0−6=−6  ⟹  B(0,−6)f(0) = 3 \cdot 0 - 6 = -6 \implies B(0, -6), de unde BO=∣−6∣=6BO = |-6| = 6.

(1p)

  • Punctele A(2,0)A(2, 0) și M(m,0)M(m, 0) se află pe axa OxOx, iar BO⊥OxBO \perp Ox este înălțimea corespunzătoare laturii AMAM în triunghiul △ABM\triangle ABM. Din condiția A△ABM=6\mathcal{A}_{\triangle ABM} = 6, obținem:
A△ABM=AM⋅BO2=6  ⟹  AM⋅62=6  ⟹  3⋅AM=6  ⟹  AM=2\mathcal{A}_{\triangle ABM} = \frac{AM \cdot BO}{2} = 6 \implies \frac{AM \cdot 6}{2} = 6 \implies 3 \cdot AM = 6 \implies AM = 2

(1p)

  • Cum lungimea segmentului AMAM pe axa OxOx este AM=∣m−2∣AM = |m - 2|, rezultă:
∣m−2∣=2  ⟹  m−2=2saum−2=−2  ⟹  m=4saum=0|m - 2| = 2 \implies m - 2 = 2 \quad \text{sau} \quad m - 2 = -2 \implies m = 4 \quad \text{sau} \quad m = 0

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu ∡BAC=90∘\measuredangle BAC = 90^\circ, ∡ABC=60∘\measuredangle ABC = 60^\circ și AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, iar punctul PP este mijlocul segmentului AMAM.

Triunghiul dreptunghic ABC cu mediana AM și punctul P

(2p) a) Arată că AM=6 cmAM = 6\text{ cm}.
(3p) b) Determină distanța de la punctul PP la dreapta BCBC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA (∡BAC=90∘\measuredangle BAC = 90^\circ), avem ∡ABC=60∘  ⟹  ∡ACB=90∘−60∘=30∘\measuredangle ABC = 60^\circ \implies \measuredangle ACB = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, cateta ABAB opusă unghiului ∡ACB=30∘\measuredangle ACB = 30^\circ este jumătate din ipotenuza BCBC:
AB=BC2  ⟹  BC=2⋅AB=2⋅6=12 cmAB = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 6 = 12\text{ cm}

(1p)

  • Deoarece MM este mijlocul ipotenuzei BCBC, segmentul AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic △ABC\triangle ABC:
AM=BC2=122=6 cmAM = \frac{BC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

(1p)


b)

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 4

  • În triunghiul △AMB\triangle AMB avem AB=AM=BM=6 cmAB = AM = BM = 6\text{ cm} (sau AM=BM=6 cmAM = BM = 6\text{ cm} și ∡ABM=60∘\measuredangle ABM = 60^\circ), deci △AMB\triangle AMB este echilateral, de unde rezultă:
∡AMB=60∘\measuredangle AMB = 60^\circ

(1p)

  • Construim PQ⊥BCPQ \perp BC, cu Q∈BMQ \in BM, astfel încât d(P,BC)=PQd(P, BC) = PQ. Punctul PP fiind mijlocul segmentului AMAM, avem PM=AM2=62=3 cmPM = \frac{AM}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}.
  • În triunghiul △PMQ\triangle PMQ dreptunghic în QQ (∡PQM=90∘\measuredangle PQM = 90^\circ), unghiul ∡PMQ=60∘  ⟹  ∡MPQ=30∘\measuredangle PMQ = 60^\circ \implies \measuredangle MPQ = 30^\circ, deci:
QM=PM2=32 cmQM = \frac{PM}{2} = \frac{3}{2}\text{ cm}

(1p)

  • Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △PMQ\triangle PMQ, determinăm distanța de la punctul PP la dreapta BCBC:
PQ=PM2−QM2=32−(32)2=9−94=274=332 cmPQ = \sqrt{PM^2 - QM^2} = \sqrt{3^2 - \left(\frac{3}{2}\right)^2} = \sqrt{9 - \frac{9}{4}} = \sqrt{\frac{27}{4}} = \frac{3\sqrt{3}}{2}\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, AD=6 cmAD = 6\text{ cm} și OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD. Punctul EE este mijlocul segmentului ODOD, iar punctul FF este mijlocul segmentului COCO.

Dreptunghiul ABCD cu diagonalele AC, BD și segmentul EF

(2p) a) Determină lungimea segmentului EFEF.
(3p) b) Determină aria trapezului DEFCDEFC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Deoarece punctele EE și FF sunt mijloacele laturilor ODOD, respectiv OCOC, segmentul EFEF este linie mijlocie în triunghiul △COD\triangle COD.

(1p)

  • În dreptunghiul ABCDABCD avem CD=AB=8 cmCD = AB = 8\text{ cm}, deci lungimea liniei mijlocii EFEF este:
EF=CD2=AB2=82=4 cmEF = \frac{CD}{2} = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

(1p)


b)

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 5

  • Deoarece EFEF este linie mijlocie în △ODC\triangle ODC, avem EF∥CDEF \parallel CD, ceea ce implică △OEF∼△ODC\triangle OEF \sim \triangle ODC. Raportul ariilor celor două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△OEFA△ODC=(OEOD)2=(12)2=14\frac{\mathcal{A}_{\triangle OEF}}{\mathcal{A}_{\triangle ODC}} = \left(\frac{OE}{OD}\right)^2 = \left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{1}{4}

(1p)

  • În dreptunghiul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se înjumătățesc în punctul OO, deci AO=OCAO = OC, iar mediana DODO împarte triunghiul dreptunghic △ADC\triangle ADC în două triunghiuri echivalente (A△ODC=12A△ADC\mathcal{A}_{\triangle ODC} = \frac{1}{2}\mathcal{A}_{\triangle ADC}):
A△ADC=AD⋅DC2=6⋅82=24 cm2  ⟹  A△ODC=242=12 cm2\mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{AD \cdot DC}{2} = \frac{6 \cdot 8}{2} = 24\text{ cm}^2 \implies \mathcal{A}_{\triangle ODC} = \frac{24}{2} = 12\text{ cm}^2
  • Rezultă aria triunghiului △OEF\triangle OEF:
A△OEF=A△ODC4=124=3 cm2\mathcal{A}_{\triangle OEF} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle ODC}}{4} = \frac{12}{4} = 3\text{ cm}^2

(1p)

  • Aria trapezului DEFCDEFC se obține prin diferență:
ADEFC=A△ODC−A△OEF=12−3=9 cm2\mathcal{A}_{DEFC} = \mathcal{A}_{\triangle ODC} - \mathcal{A}_{\triangle OEF} = 12 - 3 = 9\text{ cm}^2

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}.

Cubul ABCDA′B′C′D′ cu secțiunea AB′C

(2p) a) Determină măsura unghiului AB′CAB'C.
(3p) b) Determină distanța de la punctul BB la planul (AB′C)(AB'C).

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Fețele cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' fiind pătrate congruente cu latura l=AB=12 cml = AB = 12\text{ cm}, diagonalele fețelor ABB′A′ABB'A', BCC′B′BCC'B' și ABCDABCD au lungimile egale:
AB′=B′C=AC=AB2=122 cmAB' = B'C = AC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Prin urmare, triunghiul △AB′C\triangle AB'C este echilateral, de unde rezultă măsura unghiului ∡AB′C\measuredangle AB'C:
∡AB′C=60∘\measuredangle AB'C = 60^\circ

(1p)


b)

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 6

  • Fie AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\} centrul pătratului ABCDABCD. Avem AC⊥BDAC \perp BD (diagonale în pătrat) și BB′⊥(ABCD)  ⟹  BB′⊥ACBB' \perp (ABCD) \implies BB' \perp AC. Cum BD∩BB′={B}BD \cap BB' = \{B\} și BD,BB′⊂(BB′O)BD, BB' \subset (BB'O), rezultă:
AC⊥(BB′O)AC \perp (BB'O)

(1p)

  • Construim BQ⊥B′OBQ \perp B'O, cu Q∈B′OQ \in B'O. Deoarece BQ⊂(BB′O)BQ \subset (BB'O) și AC⊥(BB′O)AC \perp (BB'O), rezultă AC⊥BQAC \perp BQ. Cum BQ⊥B′OBQ \perp B'O, BQ⊥ACBQ \perp AC și B′O∩AC={O}B'O \cap AC = \{O\}, deducem:
BQ⊥(AB′C)  ⟹  d(B,(AB′C))=BQBQ \perp (AB'C) \implies d(B, (AB'C)) = BQ

(1p)

  • În pătratul ABCDABCD avem BO=BD2=1222=62 cmBO = \frac{BD}{2} = \frac{12\sqrt{2}}{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm}. În triunghiul △BB′O\triangle BB'O dreptunghic în BB (BB′⊥BOBB' \perp BO), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula ipotenuza B′OB'O:
B′O=BB′2+BO2=122+(62)2=144+72=216=66 cmB'O = \sqrt{BB'^2 + BO^2} = \sqrt{12^2 + (6\sqrt{2})^2} = \sqrt{144 + 72} = \sqrt{216} = 6\sqrt{6}\text{ cm}
  • Calculăm înălțimea BQBQ în triunghiul dreptunghic △BB′O\triangle BB'O:
d(B,(AB′C))=BQ=BB′⋅BOB′O=12⋅6266=123=43 cmd(B, (AB'C)) = BQ = \frac{BB' \cdot BO}{B'O} = \frac{12 \cdot 6\sqrt{2}}{6\sqrt{6}} = \frac{12}{\sqrt{3}} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)