⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectând ordinea efectuării operațiilor, calculăm mai întâi împărțirea, apoi scăderea:
8−6:2=8−3=5
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. Numărul natural care reprezintă 10% din 1000 este egal cu: (5p)
a) 1
b) 10
c) 100
d) 990
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm 10% din 1000:
10010⋅1000=10⋅10=100
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. Soluția ecuației 4−x=6 este: (5p)
a) −10
b) −2
c) 2
d) 24
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Izolăm necunoscuta x:
4−x=6⟹x=4−6⟹x=−2
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. Din setul de numere 3,(21); 32,1; 3,21; 3,2(1) cel mai mic număr este: (5p)
a) 3,21
b) 3,(21)
c) 3,2(1)
d) 32,1
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem primele zecimale ale fiecărui număr din set pentru a le compara:
3,21=3,2100…
3,2(1)=3,2111…
3,(21)=3,2121…
32,1=32,1000…
Ordonând crescător numerele, obținem:
3,21<3,2(1)<3,(21)<32,1
Prin urmare, cel mai mic număr este 3,21.
Răspunsul corect este a).
(5p)
5. Patru elevi, Dan, Mihai, Ana și Miruna, calculează media geometrică a numerelor reale a=6−25 și b=6+25 și au obținut rezultatele înregistrate în tabelul de mai jos: (5p)
Dan
Mihai
Ana
Miruna
4
6
12
16
Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică este:
a) Dan
b) Mihai
c) Ana
d) Miruna
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm formula mediei geometrice mg=a⋅b și formula diferenței de pătrate (u−v)(u+v)=u2−v2:
mg=(6−25)(6+25)=62−(25)2=36−20=16=4
Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul corect 4 este Dan.
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. Răspunsurile primite în urma unui sondaj de opinie privind folosirea unui produs de curățenie în gospodărie sunt înregistrate în diagrama alăturată. Numărul persoanelor care au răspuns la acest chestionar este egal cu: (5p)
a) 100
b) 150
c) 400
d) 500
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Adunăm numărul de răspunsuri corespunzătoare celor patru sectoare din diagramă („Întotdeauna”: 150, „Deseori”: 130, „Ocazional”: 120, „Niciodată”: 100):
1. În figura alăturată este reprezentat unghiul propriu AOB și punctele M,N,P,Q,R și S. Punctele care se află în interiorul unghiului AOB sunt: (5p)
a) N,S și P
b) M,R și Q
c) S,P și Q
d) A,N și B
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Analizând poziția punctelor față de semidreptele (OA și (OB:
Punctele A,N și B aparțin laturilor unghiului ∡AOB.
Punctele M și R se află în exteriorul unghiului ∡AOB.
Punctele situate strict între laturile (OA și (OB, adică în interiorul unghiului ∡AOB, sunt S,P și Q.
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile adiacente suplementare AOB și BOC, iar ∡AOB=2⋅∡BOC. Semidreapta OD este opusă semidreptei OB. Măsura unghiului COD este egală cu: (5p)
a) 180∘
b) 120∘
c) 60∘
d) 30∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile ∡AOB și ∡BOC fiind adiacente suplementare, suma măsurilor lor este 180∘:
Deoarece semidreapta (OD este opusă semidreptei (OB, iar semidreapta (OC este opusă semidreptei (OA, unghiurile ∡COD și ∡AOB sunt opuse la vârf (sau ∡BOC și ∡COD sunt suplementare):
∡COD=180∘−∡BOC=180∘−60∘=120∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC care are perimetrul egal cu 48 cm. Punctul M aparține segmentului BC, astfel încât perimetrul triunghiului ABM este egal cu 24 cm și perimetrul triunghiului ACM este egal cu 36 cm. Lungimea segmentului AM este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 6 cm
c) 12 cm
d) 24 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Exprimăm perimetrele celor trei triunghiuri, ținând cont că M∈(BC)⟹BM+MC=BC:
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD. Dreptele AC și BD se intersectează în punctul O. Măsura unghiului DOC este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un pătrat, diagonalele sunt perpendiculare:
AC⊥BD⟹∡DOC=90∘
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. În figura alăturată, pe cercul de centru O, sunt reprezentate punctele A,B și C. Unghiurile AOB, BOC și AOC sunt congruente. Măsura arcului mic AB este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 90∘
c) 120∘
d) 180∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Suma măsurilor unghiurilor în jurul centrului O este egală cu 360∘:
∡AOB+∡BOC+∡AOC=360∘
Cum ∡AOB≡∡BOC≡∡AOC, rezultă:
3⋅∡AOB=360∘⟹∡AOB=120∘
Măsura arcului mic AB⌢ este egală cu măsura unghiului la centru ∡AOB:
m(AB⌢)=∡AOB=120∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCA′B′C′ cu baza triunghiul echilateral ABC, AB=2 cm și BB′=4 cm. Aria laterală a prismei ABCA′B′C′ este egală cu: (5p)
a) 8 cm2
b) 18 cm2
c) 24 cm2
d) 32 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza ABC fiind triunghi echilateral cu latura AB=2 cm, perimetrul bazei este:
PABC=3⋅AB=3⋅2=6 cm
Aria laterală a prismei drepte este egală cu produsul dintre perimetrul bazei și înălțimea BB′=4 cm:
Alat=PABC⋅BB′=6⋅4=24 cm2
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Laura cheltuiește o sumă de bani în trei zile. În prima zi cheltuiește 21 din sumă, în a doua zi cheltuiește 31 din suma rămasă, iar în a treia zi cheltuiește restul de 100 de lei.
(2p) a) Verifică dacă Laura cheltuiește în prima zi mai mult decât cheltuiește în a doua zi. Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină ce sumă a cheltuit Laura în cele trei zile.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Notăm cu x suma totală cheltuită de Laura în cele trei zile (x>0).
În prima zi, Laura a cheltuit 21⋅x, deci i-a rămas suma x−21x=21x.
În a doua zi, Laura a cheltuit 31 din suma rămasă:
31⋅(21x)=61⋅x
(1p)
Deoarece 21>61 (și x>0), rezultă că 21x>61x, deci Laura a cheltuit în prima zi mai mult decât în a doua zi.
(1p)
b)
Suma cheltuită în cele trei zile este egală cu suma totală x:
2x+6x+100=x
(1p)
Aducem la același numitor comun 6:
3x+x+600=6x⟹4x+600=6x⟹2x=600
(1p)
Împărțind la 2, obținem suma cheltuită de Laura în cele trei zile:
x=300 lei
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=3(x−2)⋅(x+2)−(x−3)2−9(x−1)+3, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=(x−3)(2x+3), pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină numărul natural n pentru care E(n) este număr prim.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Aplicăm formulele de calcul prescurtat (x−2)(x+2)=x2−4 și (x−3)2=x2−6x+9, apoi reducem termenii asemenea:
Descompunem în factori (sau desfacem parantezele în produsul (x−3)(2x+3)):
(x−3)(2x+3)=2x2+3x−6x−9=2x2−3x−9=E(x),∀x∈R
(1p)
b)
Înlocuind x=n∈N în forma factorizată demonstrată la subpunctul a), avem:
E(n)=(n−3)(2n+3),∀n∈N
(1p)
Deoarece n∈N, factorul 2n+3≥3>0. Pentru ca produsul E(n)=(n−3)(2n+3) să fie un număr prim (deci strict pozitiv și având ca divizori naturali doar pe 1 și pe el însuși), cel mai mic factor trebuie să fie egal cu 1:
n−3=1sau2n+3=1
(1p)
Analizăm cele două cazuri:
Dacă n−3=1⟹n=4∈N, pentru care E(4)=(4−3)(2⋅4+3)=1⋅11=11 (număr prim, convine).
Dacă 2n+3=1⟹2n=−2⟹n=−1∈/N (nu convine).
Prin urmare, unicul număr natural cu proprietatea cerută este n=4.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=3x−6.
(2p) a) Calculează f(2)⋅f(3).
(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctul M(m,0) și punctele A și B care sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox, respectiv Oy. Află valorile numărului m pentru care aria triunghiului ABM este egală cu 6.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valoarea funcției pentru x=2:
f(2)=3⋅2−6=6−6=0
(1p)
Calculăm produsul cerut:
f(2)⋅f(3)=0⋅f(3)=0
(1p)
b)
Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului Gf cu axele de coordonate:
Cu axa Ox: f(x)=0⟹3x−6=0⟹x=2⟹A(2,0).
Cu axa Oy: f(0)=3⋅0−6=−6⟹B(0,−6), de unde BO=∣−6∣=6.
(1p)
Punctele A(2,0) și M(m,0) se află pe axa Ox, iar BO⊥Ox este înălțimea corespunzătoare laturii AM în triunghiul △ABM. Din condiția A△ABM=6, obținem:
A△ABM=2AM⋅BO=6⟹2AM⋅6=6⟹3⋅AM=6⟹AM=2
(1p)
Cum lungimea segmentului AM pe axa Ox este AM=∣m−2∣, rezultă:
∣m−2∣=2⟹m−2=2saum−2=−2⟹m=4saum=0
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu ∡BAC=90∘, ∡ABC=60∘ și AB=6 cm. Punctul M este mijlocul segmentului BC, iar punctul P este mijlocul segmentului AM.
(2p) a) Arată că AM=6 cm.
(3p) b) Determină distanța de la punctul P la dreapta BC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul △ABC dreptunghic în A (∡BAC=90∘), avem ∡ABC=60∘⟹∡ACB=90∘−60∘=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, cateta AB opusă unghiului ∡ACB=30∘ este jumătate din ipotenuza BC:
AB=2BC⟹BC=2⋅AB=2⋅6=12 cm
(1p)
Deoarece M este mijlocul ipotenuzei BC, segmentul AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic △ABC:
AM=2BC=212=6 cm
(1p)
b)
În triunghiul △AMB avem AB=AM=BM=6 cm (sau AM=BM=6 cm și ∡ABM=60∘), deci △AMB este echilateral, de unde rezultă:
∡AMB=60∘
(1p)
Construim PQ⊥BC, cu Q∈BM, astfel încât d(P,BC)=PQ. Punctul P fiind mijlocul segmentului AM, avem PM=2AM=26=3 cm.
În triunghiul △PMQ dreptunghic în Q (∡PQM=90∘), unghiul ∡PMQ=60∘⟹∡MPQ=30∘, deci:
QM=2PM=23 cm
(1p)
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △PMQ, determinăm distanța de la punctul P la dreapta BC:
PQ=PM2−QM2=32−(23)2=9−49=427=233 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu AB=8 cm, AD=6 cm și O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD. Punctul E este mijlocul segmentului OD, iar punctul F este mijlocul segmentului CO.
(2p) a) Determină lungimea segmentului EF.
(3p) b) Determină aria trapezului DEFC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Deoarece punctele E și F sunt mijloacele laturilor OD, respectiv OC, segmentul EF este linie mijlocie în triunghiul △COD.
(1p)
În dreptunghiul ABCD avem CD=AB=8 cm, deci lungimea liniei mijlocii EF este:
EF=2CD=2AB=28=4 cm
(1p)
b)
Deoarece EF este linie mijlocie în △ODC, avem EF∥CD, ceea ce implică △OEF∼△ODC. Raportul ariilor celor două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△ODCA△OEF=(ODOE)2=(21)2=41
(1p)
În dreptunghiul ABCD, diagonalele AC și BD se înjumătățesc în punctul O, deci AO=OC, iar mediana DO împarte triunghiul dreptunghic △ADC în două triunghiuri echivalente (A△ODC=21A△ADC):
A△ADC=2AD⋅DC=26⋅8=24 cm2⟹A△ODC=224=12 cm2
Rezultă aria triunghiului △OEF:
A△OEF=4A△ODC=412=3 cm2
(1p)
Aria trapezului DEFC se obține prin diferență:
ADEFC=A△ODC−A△OEF=12−3=9 cm2
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=12 cm.
(2p) a) Determină măsura unghiului AB′C.
(3p) b) Determină distanța de la punctul B la planul (AB′C).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Fețele cubului ABCDA′B′C′D′ fiind pătrate congruente cu latura l=AB=12 cm, diagonalele fețelor ABB′A′, BCC′B′ și ABCD au lungimile egale:
AB′=B′C=AC=AB2=122 cm
(1p)
Prin urmare, triunghiul △AB′C este echilateral, de unde rezultă măsura unghiului ∡AB′C:
∡AB′C=60∘
(1p)
b)
Fie AC∩BD={O} centrul pătratului ABCD. Avem AC⊥BD (diagonale în pătrat) și BB′⊥(ABCD)⟹BB′⊥AC. Cum BD∩BB′={B} și BD,BB′⊂(BB′O), rezultă:
AC⊥(BB′O)
(1p)
Construim BQ⊥B′O, cu Q∈B′O. Deoarece BQ⊂(BB′O) și AC⊥(BB′O), rezultă AC⊥BQ. Cum BQ⊥B′O, BQ⊥AC și B′O∩AC={O}, deducem:
BQ⊥(AB′C)⟹d(B,(AB′C))=BQ
(1p)
În pătratul ABCD avem BO=2BD=2122=62 cm. În triunghiul △BB′O dreptunghic în B (BB′⊥BO), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula ipotenuza B′O:
B′O=BB′2+BO2=122+(62)2=144+72=216=66 cm
Calculăm înălțimea BQ în triunghiul dreptunghic △BB′O: