BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Test Antrenament 5

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 5

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 5


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Un divizor al numărului 7575 este: (5p)

a) 150150
b) 1212
c) 77
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un număr natural are ca ultima cifră 55, deci este divizibil cu 55:
75:5=15  ⟹  75=5⋅1575 : 5 = 15 \implies 75 = 5 \cdot 15
  • Prin urmare, numărul 55 este un divizor al numărului 7575 (în timp ce 150150 este multiplu al lui 7575, iar 7575 nu se împarte exact la 1212 sau la 77).

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Rezultatul calculului 1,5:21{,}5 : 2 este egal cu: (5p)

a) 0,750{,}75
b) 2,252{,}25
c) 33
d) 7575

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Efectuăm împărțirea numărului zecimal 1,51{,}5 la 22:
1,5:2=1,52=1520=34=0,751{,}5 : 2 = \frac{1{,}5}{2} = \frac{15}{20} = \frac{3}{4} = 0{,}75

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Probabilitatea ca, alegând la întâmplare un element al mulțimii A={0,1,2,3,4,5,6}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\}, acesta să fie număr par este egală cu: (5p)

a) 37\frac{3}{7}
b) 47\frac{4}{7}
c) 74\frac{7}{4}
d) 73\frac{7}{3}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Mulțimea A={0,1,2,3,4,5,6}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6\} are 77 elemente, deci numărul cazurilor posibile este n=7n = 7.
  • Elementele pare din mulțimea AA sunt 0,2,40, 2, 4 și 66, deci numărul cazurilor favorabile este k=4k = 4.
  • Aplicăm formula probabilității unui eveniment:
P=numa˘rul cazurilor favorabilenuma˘rul cazurilor posibile=47P = \frac{\text{numărul cazurilor favorabile}}{\text{numărul cazurilor posibile}} = \frac{4}{7}

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Numărul real −23-2\sqrt{3} aparține intervalului: (5p)

a) (−3,4)(-3, 4)
b) (3,4)(3, 4)
c) (−4,−3)(-4, -3)
d) (−3,−2)(-3, -2)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Introducem factorul sub radical:
−23=−22⋅3=−12-2\sqrt{3} = -\sqrt{2^2 \cdot 3} = -\sqrt{12}
  • Încadrăm 12\sqrt{12} între două numere naturale consecutive:
9<12<16  ⟹  9<12<16  ⟹  3<23<49 < 12 < 16 \implies \sqrt{9} < \sqrt{12} < \sqrt{16} \implies 3 < 2\sqrt{3} < 4
  • Înmulțind inegalitatea cu −1-1 (și schimbând sensul inegalităților), obținem:
−4<−23<−3  ⟹  −23∈(−4,−3)-4 < -2\sqrt{3} < -3 \implies -2\sqrt{3} \in (-4, -3)

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Patru elevi, Alin, Cristina, Mihai și Dana, calculează suma tuturor numerelor naturale care împărțite la 33 dau câtul 44 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor: (5p)

AlinCristinaMihaiDana
5454424239391212

Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect suma numerelor este:

a) Alin
b) Cristina
c) Mihai
d) Dana

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform teoremei împărțirii cu rest, un număr natural nn care împărțit la 33 dă câtul 44 se scrie sub forma:
n=3⋅4+r=12+r,unde r∈{0,1,2}n = 3 \cdot 4 + r = 12 + r, \quad \text{unde } r \in \{0, 1, 2\}
  • Dând valori restului rr, determinăm toate numerele naturale cu această proprietate:
    • pentru r=0  ⟹  n1=12+0=12r = 0 \implies n_1 = 12 + 0 = 12;
    • pentru r=1  ⟹  n2=12+1=13r = 1 \implies n_2 = 12 + 1 = 13;
    • pentru r=2  ⟹  n3=12+2=14r = 2 \implies n_3 = 12 + 2 = 14.
  • Calculăm suma acestor numere:
S=12+13+14=39S = 12 + 13 + 14 = 39
  • Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul corect 3939 este Mihai.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Prețul unui stilou este 4040 lei. Matei afirmă: „Dacă prețul stiloului ar fi fost cu 20%20\% mai mic, atunci cu 128128 lei aș fi putut cumpăra 44 stilouri de același fel.” Afirmația lui Matei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm prețul unui stilou după o ieftinire cu 20%20\%:
40−20100⋅40=40−8=32 lei40 - \frac{20}{100} \cdot 40 = 40 - 8 = 32\text{ lei}
  • Calculăm suma necesară pentru cumpărarea a 44 stilouri la prețul redus:
4⋅32=128 lei4 \cdot 32 = 128\text{ lei}
  • Prin urmare, cu 128128 lei se pot cumpăra exact 44 stilouri, deci afirmația lui Matei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE sunt coliniare, în această ordine, astfel încât punctul BB este mijlocul segmentului ACAC, punctul CC este mijlocul segmentului ADAD și punctul DD este mijlocul segmentului AEAE. Raportul BDAE\frac{BD}{AE} este egal cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D, E

a) 12\frac{1}{2}
b) 37\frac{3}{7}
c) 25\frac{2}{5}
d) 38\frac{3}{8}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm AB=x>0AB = x > 0.
  • Deoarece BB este mijlocul segmentului ACAC, avem:
BC=AB=x  ⟹  AC=AB+BC=2xBC = AB = x \implies AC = AB + BC = 2x
  • Deoarece CC este mijlocul segmentului ADAD, avem:
CD=AC=2x  ⟹  AD=AC+CD=4xCD = AC = 2x \implies AD = AC + CD = 4x
  • Deoarece DD este mijlocul segmentului AEAE, avem:
DE=AD=4x  ⟹  AE=AD+DE=8xDE = AD = 4x \implies AE = AD + DE = 8x
  • Calculăm lungimea segmentului BDBD și raportul BDAE\frac{BD}{AE}:
BD=BC+CD=x+2x=3x  ⟹  BDAE=3x8x=38BD = BC + CD = x + 2x = 3x \implies \frac{BD}{AE} = \frac{3x}{8x} = \frac{3}{8}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate într-un plan, dreptele aa și bb intersectate de dreapta dd, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 32∘32^\circ și, respectiv de 140∘140^\circ. Unghiul dintre dreptele aa și bb este egal cu: (5p)

Dreptele a și b intersectate de secanta d

a) 0∘0^\circ
b) 8∘8^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 172∘172^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie A=a∩dA = a \cap d, B=b∩dB = b \cap d și C=a∩bC = a \cap b punctul de intersecție al dreptelor aa și bb.
  • În triunghiul △CAB\triangle CAB determinat de cele trei drepte:
    • unghiul ∠CAB\angle CAB este opus la vârf cu unghiul de 32∘32^\circ, deci μ(∠CAB)=32∘\mu(\angle CAB) = 32^\circ;
    • unghiul ∠CBA\angle CBA este unghiul evidențiat de 140∘140^\circ, deci μ(∠CBA)=140∘\mu(\angle CBA) = 140^\circ.
  • Suma măsurilor unghiurilor în triunghiul △CAB\triangle CAB este de 180∘180^\circ, de unde obținem măsura unghiului dintre dreptele aa și bb:
μ(a,b^)=μ(∠ACB)=180∘−(μ(∠CAB)+μ(∠CBA))=180∘−(32∘+140∘)=180∘−172∘=8∘\mu(\widehat{a, b}) = \mu(\angle ACB) = 180^\circ - (\mu(\angle CAB) + \mu(\angle CBA)) = 180^\circ - (32^\circ + 140^\circ) = 180^\circ - 172^\circ = 8^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AC=6 cmAC = 6\text{ cm}. Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC, BG∩AC={D}BG \cap AC = \{D\} și GE∥BCGE \parallel BC, E∈ACE \in AC. Lungimea segmentului DEDE este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC cu centrul de greutate G

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 3 cm3\text{ cm}
c) 2 cm2\text{ cm}
d) 1 cm1\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece GG este centrul de greutate al triunghiului △ABC\triangle ABC și BG∩AC={D}BG \cap AC = \{D\}, dreapta BDBD este mediană în triunghiul △ABC\triangle ABC, deci DD este mijlocul laturii ACAC:
DC=AC2=62=3 cmDC = \frac{AC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • Conform proprietății centrului de greutate (situat pe mediană la o treime de bază și două treimi de vârf), avem raportul:
DGDB=13\frac{DG}{DB} = \frac{1}{3}
  • În triunghiul △DBC\triangle DBC, deoarece GE∥BCGE \parallel BC cu E∈DCE \in DC, aplicăm teorema fundamentală a asemănării (sau teorema lui Thales):
DEDC=DGDB=13  ⟹  DE=DC3=33=1 cm\frac{DE}{DC} = \frac{DG}{DB} = \frac{1}{3} \implies DE = \frac{DC}{3} = \frac{3}{3} = 1\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD. Punctul OO este mijlocul diagonalei ACAC, iar punctul PP se află pe latura DCDC, astfel încât dreptele POPO și ACAC sunt perpendiculare. Dacă AP=3 cmAP = 3\text{ cm} și BC=5 cmBC = \sqrt{5}\text{ cm}, atunci lungimea segmentului ABAB este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD cu PO perpendicular pe AC

a) 3 cm3\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 35 cm3\sqrt{5}\text{ cm}
d) 214 cm2\sqrt{14}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În dreptunghiul ABCDABCD, avem AD=BC=5 cmAD = BC = \sqrt{5}\text{ cm} și μ(∠ADC)=90∘\mu(\angle ADC) = 90^\circ.
  • În triunghiul dreptunghic △ADP\triangle ADP, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea segmentului DPDP:
DP=AP2−AD2=32−(5)2=9−5=4=2 cmDP = \sqrt{AP^2 - AD^2} = \sqrt{3^2 - (\sqrt{5})^2} = \sqrt{9 - 5} = \sqrt{4} = 2\text{ cm}
  • Deoarece OO este mijlocul segmentului ACAC și PO⊥ACPO \perp AC, dreapta POPO este mediatoarea segmentului ACAC. Cum punctul PP aparține mediatoarei segmentului ACAC, rezultă că este egal depărtat de capetele segmentului:
PC=PA=3 cmPC = PA = 3\text{ cm}
  • Calculăm lungimea laturii DCDC (și implicit a laturii opuse ABAB):
AB=DC=DP+PC=2+3=5 cmAB = DC = DP + PC = 2 + 3 = 5\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată, punctele A,BA, B și CC se află pe un cerc și sunt vârfurile unui triunghi dreptunghic în AA. Dacă punctul MM se află pe latura BCBC și dreapta AMAM intersectează a doua oară cercul în punctul PP, atunci măsura unghiului BPCBPC este egală cu: (5p)

Cercul circumscris triunghiului dreptunghic ABC

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC este înscris în cerc și este dreptunghic în AA (μ(∠BAC)=90∘\mu(\angle BAC) = 90^\circ), ceea ce înseamnă că ipotenuza [BC][BC] este diametru al cercului, iar arcul BAC⌢\overset{\frown}{BAC} este un semicerc cu măsura de 180∘180^\circ.
  • Unghiul ∠BPC\angle BPC este un unghi înscris în cerc care subîntinde diametrul [BC][BC] (semicercul BAC⌢\overset{\frown}{BAC}), deci are măsura egală cu:
μ(∠BPC)=μ(BAC⌢)2=180∘2=90∘\mu(\angle BPC) = \frac{\mu(\overset{\frown}{BAC})}{2} = \frac{180^\circ}{2} = 90^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Muchia ABAB a tetraedrului regulat ABCDABCD este egală cu 6 cm6\text{ cm}. Aria totală a tetraedrului regulat ABCDABCD este egală cu: (5p)

Tetraedrul regulat ABCD

a) 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 273 cm227\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 36 cm236\text{ cm}^2
d) 18 cm218\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un tetraedru regulat are toate cele 44 fețe triunghiuri echilaterale congruente, de latură l=AB=6 cml = AB = 6\text{ cm}.
  • Aria unei fețe (triunghi echilateral cu latura l=6 cml = 6\text{ cm}) este:
A△ABC=l234=6234=3634=93 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{6^2\sqrt{3}}{4} = \frac{36\sqrt{3}}{4} = 9\sqrt{3}\text{ cm}^2
  • Aria totală a tetraedrului regulat ABCDABCD este suma ariilor celor 44 fețe:
At=4⋅A△ABC=4⋅93=363 cm2\mathcal{A}_t = 4 \cdot \mathcal{A}_{\triangle ABC} = 4 \cdot 9\sqrt{3} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Dacă împărțim numărul abc‾\overline{abc}, scris în baza 1010, la numărul ac‾\overline{ac} obținem câtul 66 și restul 55.

(2p) a) Este posibil ca numărul ac‾\overline{ac} să fie egal cu 1818? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numerele abc‾\overline{abc}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Presupunem că ac‾=18\overline{ac} = 18, de unde rezultă că cifra unităților este c=8c = 8 (și a=1a = 1).
  • Conform teoremei împărțirii cu rest, obținem valoarea numărului abc‾\overline{abc}:
abc‾=18⋅6+5=108+5=113  ⟹  c=3\overline{abc} = 18 \cdot 6 + 5 = 108 + 5 = 113 \implies c = 3

(1p)

  • Cum 8≠38 \neq 3, ajungem la o contradicție, deci nu este posibil ca numărul natural ac‾\overline{ac} să fie egal cu 1818.

(1p)


b)

  • Aplicăm teorema împărțirii cu rest pentru împărțirea numărului abc‾\overline{abc} la ac‾\overline{ac} (a,b,ca, b, c cifre în baza 1010, a≠0a \neq 0):
abc‾=ac‾⋅6+5\overline{abc} = \overline{ac} \cdot 6 + 5

(1p)

  • Descompunem numerele în baza 1010 și grupăm termenii asemenea:
100a+10b+c=6(10a+c)+5  ⟺  100a+10b+c=60a+6c+5  ⟺  40a+10b=5c+5100a + 10b + c = 6(10a + c) + 5 \iff 100a + 10b + c = 60a + 6c + 5 \iff 40a + 10b = 5c + 5
  • Împărțind întreaga relație la 55, obținem:
8a+2b=c+18a + 2b = c + 1

(1p)

  • Deoarece cc este cifră (c≤9c \le 9), avem c+1≤10c + 1 \le 10, de unde rezultă că 8a+2b≤108a + 2b \le 10.
  • Cum a∈{1,2,…,9}a \in \{1, 2, \dots, 9\} și b∈{0,1,…,9}b \in \{0, 1, \dots, 9\}, singura valoare posibilă pentru aa este a=1a = 1, ceea ce conduce la 8+2b≤10  ⟺  2b≤2  ⟺  b∈{0,1}8 + 2b \le 10 \iff 2b \le 2 \iff b \in \{0, 1\}:
    • Pentru a=1a = 1 și b=0b = 0: c+1=8  ⟹  c=7c + 1 = 8 \implies c = 7, deci abc‾=107\overline{abc} = 107 (verificare: 107=17⋅6+5107 = 17 \cdot 6 + 5);
    • Pentru a=1a = 1 și b=1b = 1: c+1=10  ⟹  c=9c + 1 = 10 \implies c = 9, deci abc‾=119\overline{abc} = 119 (verificare: 119=19⋅6+5119 = 19 \cdot 6 + 5).
  • Prin urmare, numerele căutate sunt 107107 și 119119.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(5x+3)2−(3x+4)2E(x) = (5x + 3)^2 - (3x + 4)^2, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=(2x−1)(8x+7)E(x) = (2x - 1)(8x + 7), pentru orice număr real xx.
(3p) b) Dacă numărul natural nn nu este divizibil cu 33, atunci arată că E(n)E(n) este divizibil cu 33.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Folosim formula de descompunere a diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B)A^2 - B^2 = (A - B)(A + B):
E(x)=(5x+3−3x−4)(5x+3+3x+4)E(x) = (5x + 3 - 3x - 4)(5x + 3 + 3x + 4)

(1p)

  • Reducând termenii asemenea din fiecare paranteză, obținem:
E(x)=(2x−1)(8x+7),pentru orice numa˘r real xE(x) = (2x - 1)(8x + 7), \quad \text{pentru orice număr real } x

(1p)


b)

  • Dacă numărul natural nn nu este divizibil cu 33, atunci restul împărțirii lui nn la 33 poate fi 11 sau 22, deci n=3k+1n = 3k + 1 sau n=3k+2n = 3k + 2, unde k∈Nk \in \mathbb{N}.

(1p)

  • Cazul I: Dacă n=3k+1n = 3k + 1 (k∈Nk \in \mathbb{N}), analizăm factorul 8n+78n + 7:
8n+7=8(3k+1)+7=24k+8+7=24k+15=3(8k+5)⋮3  ⟹  E(n)=(2n−1)(8n+7)⋮38n + 7 = 8(3k + 1) + 7 = 24k + 8 + 7 = 24k + 15 = 3(8k + 5) \vdots 3 \implies E(n) = (2n - 1)(8n + 7) \vdots 3

(1p)

  • Cazul II: Dacă n=3k+2n = 3k + 2 (k∈Nk \in \mathbb{N}), analizăm factorul 2n−12n - 1:
2n−1=2(3k+2)−1=6k+4−1=6k+3=3(2k+1)⋮3  ⟹  E(n)=(2n−1)(8n+7)⋮32n - 1 = 2(3k + 2) - 1 = 6k + 4 - 1 = 6k + 3 = 3(2k + 1) \vdots 3 \implies E(n) = (2n - 1)(8n + 7) \vdots 3
  • În ambele cazuri posibile, numărul E(n)E(n) este divizibil cu 33.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+3f(x) = x + 3.

(2p) a) Arată că f(5)⋅f(−5)=4f(\sqrt{5}) \cdot f(-\sqrt{5}) = 4.
(3p) b) Arată că simetricul punctului A(−3,−6)A(-3, -6) față de originea O(0,0)O(0, 0) a sistemului de axe ortogonale xOyxOy aparține reprezentării grafice a funcției ff.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea funcției pentru x=−5x = -\sqrt{5}:
f(−5)=−5+3=3−5f(-\sqrt{5}) = -\sqrt{5} + 3 = 3 - \sqrt{5}

(1p)

  • Calculăm f(5)=5+3=3+5f(\sqrt{5}) = \sqrt{5} + 3 = 3 + \sqrt{5} și efectuăm produsul folosind formula (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2:
f(5)⋅f(−5)=(3+5)(3−5)=32−(5)2=9−5=4f(\sqrt{5}) \cdot f(-\sqrt{5}) = (3 + \sqrt{5})(3 - \sqrt{5}) = 3^2 - (\sqrt{5})^2 = 9 - 5 = 4

(1p)


b)

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 3

  • Simetricul punctului A(−3,−6)A(-3, -6) față de originea O(0,0)O(0, 0) este punctul BB, astfel încât originea OO este mijlocul segmentului ABAB.

(1p)

  • Fie PP și QQ proiecțiile punctelor AA, respectiv BB pe axa OxOx. Triunghiurile dreptunghice △AOP\triangle AOP și △BOQ\triangle BOQ sunt congruente (OA=OBOA = OB și ∠AOP≡∠BOQ\angle AOP \equiv \angle BOQ), de unde rezultă:
OQ=OP=3șiBQ=AP=6  ⟹  B(3,6)OQ = OP = 3 \quad \text{și} \quad BQ = AP = 6 \implies B(3, 6)

(1p)

  • Verificăm dacă punctul B(3,6)B(3, 6) aparține graficului funcției ff:
f(3)=3+3=6=yB  ⟹  B(3,6)∈Gff(3) = 3 + 3 = 6 = y_B \implies B(3, 6) \in G_f
  • Prin urmare, punctul B(3,6)B(3, 6) aparține reprezentării grafice a funcției ff.

(1p)


4. În figura alăturată sunt reprezentate pătratele ABCDABCD și MPQDMPQD. Punctul QQ se află pe latura CDCD și AM=2 cmAM = 2\text{ cm}.

Pătratele ABCD și MPQD

(2p) a) Arată că PB=22 cmPB = 2\sqrt{2}\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că dreptele AQAQ, CMCM și DPDP sunt concurente.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 4

a)

  • Fie QP∩AB={T}QP \cap AB = \{T\}. Deoarece ABCDABCD și MPQDMPQD sunt pătrate, patrulaterele ATPMATPM și TBCQTBCQ sunt dreptunghiuri, de unde obținem:
TP=AM=2 cmșiTB=CQ=CD−QD=AD−MD=AM=2 cmTP = AM = 2\text{ cm} \quad \text{și} \quad TB = CQ = CD - QD = AD - MD = AM = 2\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul △BTP\triangle BTP, dreptunghic în TT (μ(∠BTP)=90∘\mu(\angle BTP) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
PB=BT2+PT2=22+22=8=22 cmPB = \sqrt{BT^2 + PT^2} = \sqrt{2^2 + 2^2} = \sqrt{8} = 2\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)


b)

  • Fie AQ∩DP={S}AQ \cap DP = \{S\} și CM∩DP={V}CM \cap DP = \{V\}.
  • Deoarece PQ∥ADPQ \parallel AD, rezultă că △PSQ∼△DSA\triangle PSQ \sim \triangle DSA, iar din MP∥DCMP \parallel DC rezultă că △MVP∼△CVD\triangle MVP \sim \triangle CVD. Scriem rapoartele de asemănare corespunzătoare:
PSSD=PQADșiPVVD=MPDC\frac{PS}{SD} = \frac{PQ}{AD} \quad \text{și} \quad \frac{PV}{VD} = \frac{MP}{DC}

(1p)

  • Cum MPQDMPQD și ABCDABCD sunt pătrate, avem PQ=MPPQ = MP și AD=DCAD = DC, de unde deducem egalitatea rapoartelor:
PQAD=MPDC\frac{PQ}{AD} = \frac{MP}{DC}

(1p)

  • Prin urmare, obținem:
PSSD=PVVD  ⟹  S=V\frac{PS}{SD} = \frac{PV}{VD} \implies S = V
  • Așadar, dreptele AQAQ, CMCM și DPDP au același punct de intersecție, deci sunt concurente.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC. Punctul DD se află pe latura ACAC astfel încât AD=2 cmAD = 2\text{ cm} și DC=4 cmDC = 4\text{ cm}, iar punctul EE se află pe dreapta BCBC astfel încât dreptele EDED și ACAC sunt perpendiculare.

Triunghiul echilateral ABC cu ED perpendicular pe AC

(2p) a) Arată că EB=2 cmEB = 2\text{ cm}.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul EE la dreapta CFCF, unde {F}=ED∩AB\{F\} = ED \cap AB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 5

a)

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC fiind echilateral, toate laturile sale sunt egale cu ACAC:
BC=AB=AC=AD+DC=2+4=6 cmBC = AB = AC = AD + DC = 2 + 4 = 6\text{ cm}

(1p)

  • Triunghiul △EDC\triangle EDC este dreptunghic în DD (μ(∠EDC)=90∘\mu(\angle EDC) = 90^\circ) și are μ(∠C)=60∘\mu(\angle C) = 60^\circ, deci μ(∠DEC)=90∘−60∘=30∘\mu(\angle DEC) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, obținem:
EC=2⋅DC=2⋅4=8 cm  ⟹  EB=EC−BC=8−6=2 cmEC = 2 \cdot DC = 2 \cdot 4 = 8\text{ cm} \implies EB = EC - BC = 8 - 6 = 2\text{ cm}

(1p)


b)

  • În triunghiul △ADF\triangle ADF, dreptunghic în DD (μ(∠ADF)=90∘\mu(\angle ADF) = 90^\circ), avem μ(∠DAF)=60∘\mu(\angle DAF) = 60^\circ, deci μ(∠AFD)=30∘\mu(\angle AFD) = 30^\circ. Aplicând teorema unghiului de 30∘30^\circ, rezultă:
AF=2⋅AD=2⋅2=4 cm  ⟹  BF=AB−AF=6−4=2 cmAF = 2 \cdot AD = 2 \cdot 2 = 4\text{ cm} \implies BF = AB - AF = 6 - 4 = 2\text{ cm}

(1p)

  • Ducem FQ⊥BCFQ \perp BC, cu Q∈BCQ \in BC. În triunghiul dreptunghic △FQB\triangle FQB (μ(∠FQB)=90∘\mu(\angle FQB) = 90^\circ, μ(∠FBQ)=60∘\mu(\angle FBQ) = 60^\circ, BF=2 cmBF = 2\text{ cm}), avem:
BQ=BF⋅cos⁡60∘=2⋅12=1 cmșiFQ=BF⋅sin⁡60∘=2⋅32=3 cmBQ = BF \cdot \cos 60^\circ = 2 \cdot \frac{1}{2} = 1\text{ cm} \quad \text{și} \quad FQ = BF \cdot \sin 60^\circ = 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = \sqrt{3}\text{ cm}
  • Rezultă QC=BC−BQ=6−1=5 cmQC = BC - BQ = 6 - 1 = 5\text{ cm}, iar din teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △FQC\triangle FQC obținem:
FC=FQ2+QC2=(3)2+52=3+25=28=27 cmFC = \sqrt{FQ^2 + QC^2} = \sqrt{(\sqrt{3})^2 + 5^2} = \sqrt{3 + 25} = \sqrt{28} = 2\sqrt{7}\text{ cm}

(1p)

  • Exprimăm aria triunghiului △EFC\triangle EFC în două moduri pentru a determina distanța d(E,CF)d(E, CF):
A△EFC=d(E,CF)⋅CF2=FQ⋅EC2  ⟹  d(E,CF)=FQ⋅ECCF=3⋅827=437=4217 cm\mathcal{A}_{\triangle EFC} = \frac{d(E, CF) \cdot CF}{2} = \frac{FQ \cdot EC}{2} \implies d(E, CF) = \frac{FQ \cdot EC}{CF} = \frac{\sqrt{3} \cdot 8}{2\sqrt{7}} = \frac{4\sqrt{3}}{\sqrt{7}} = \frac{4\sqrt{21}}{7}\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D'. Punctul MM este mijlocul segmentului CC′CC', punctul PP este mijlocul segmentului ADAD și MP=26 cmMP = 2\sqrt{6}\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că AB=4 cmAB = 4\text{ cm}.
(3p) b) Arată că sinusul unghiului dintre dreapta MPMP și planul (ABB′)(ABB') este egal cu 66\frac{\sqrt{6}}{6}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 6

a)

  • Notăm lungimea muchiei cubului cu AB=DC=AD=CC′=2xAB = DC = AD = CC' = 2x (x>0x > 0). Deoarece PP este mijlocul lui ADAD și MM este mijlocul lui CC′CC', avem PD=MC=xPD = MC = x.
  • În triunghiul △PDC\triangle PDC, dreptunghic în DD (μ(∠PDC)=90∘\mu(\angle PDC) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
PC2=PD2+DC2=x2+(2x)2=5x2PC^2 = PD^2 + DC^2 = x^2 + (2x)^2 = 5x^2

(1p)

  • Deoarece CC′⊥(ABC)CC' \perp (ABC) și PC⊂(ABC)PC \subset (ABC), rezultă că CC′⊥PCCC' \perp PC, deci triunghiul △MCP\triangle MCP este dreptunghic în CC. Aplicând teorema lui Pitagora în △MCP\triangle MCP, obținem:
MP2=MC2+CP2  ⟹  (26)2=x2+5x2  ⟹  6x2=24  ⟹  x2=4  ⟹  x=2 cmMP^2 = MC^2 + CP^2 \implies (2\sqrt{6})^2 = x^2 + 5x^2 \implies 6x^2 = 24 \implies x^2 = 4 \implies x = 2\text{ cm}
  • Prin urmare, muchia cubului este AB=2x=4 cmAB = 2x = 4\text{ cm}.

(1p)


b)

  • Fețele opuse (ABB′)(ABB') și (DCC′)(DCC') ale cubului sunt paralele, deci unghiul dintre dreapta MPMP și planul (ABB′)(ABB') este egal cu unghiul dintre dreapta MPMP și planul (DCC′)(DCC'):
(ABB′)∥(DCC′)  ⟹  μ(MP,(ABB′)^)=μ(MP,(DCC′)^)(ABB') \parallel (DCC') \implies \mu(\widehat{MP, (ABB')}) = \mu(\widehat{MP, (DCC')})

(1p)

  • Cum PD⊥DD′PD \perp DD', PD⊥DCPD \perp DC și DD′∩DC={D}DD' \cap DC = \{D\}, cu DD′,DC⊂(DCC′)DD', DC \subset (DCC'), rezultă că:
PD⊥(DCC′)PD \perp (DCC')

(1p)

  • Astfel, DMDM este proiecția dreptei MPMP pe planul (DCC′)(DCC'), iar μ(MP,(DCC′)^)=μ(∠DMP)\mu(\widehat{MP, (DCC')}) = \mu(\angle DMP). În triunghiul △DMP\triangle DMP, dreptunghic în DD (PD⊥DMPD \perp DM), calculăm sinusul unghiului cerut:
sin⁡(MP,(ABB′)^)=sin⁡(MP,(DCC′)^)=sin⁡(∠DMP)=DPMP=226=16=66\sin(\widehat{MP, (ABB')}) = \sin(\widehat{MP, (DCC')}) = \sin(\angle DMP) = \frac{DP}{MP} = \frac{2}{2\sqrt{6}} = \frac{1}{\sqrt{6}} = \frac{\sqrt{6}}{6}

(1p)