⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Introducem factorul sub radical:
−23=−22⋅3=−12
Încadrăm 12 între două numere naturale consecutive:
9<12<16⟹9<12<16⟹3<23<4
Înmulțind inegalitatea cu −1 (și schimbând sensul inegalităților), obținem:
−4<−23<−3⟹−23∈(−4,−3)
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Patru elevi, Alin, Cristina, Mihai și Dana, calculează suma tuturor numerelor naturale care împărțite la 3 dau câtul 4 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor: (5p)
Alin
Cristina
Mihai
Dana
54
42
39
12
Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect suma numerelor este:
a) Alin
b) Cristina
c) Mihai
d) Dana
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform teoremei împărțirii cu rest, un număr natural n care împărțit la 3 dă câtul 4 se scrie sub forma:
n=3⋅4+r=12+r,unde r∈{0,1,2}
Dând valori restului r, determinăm toate numerele naturale cu această proprietate:
pentru r=0⟹n1=12+0=12;
pentru r=1⟹n2=12+1=13;
pentru r=2⟹n3=12+2=14.
Calculăm suma acestor numere:
S=12+13+14=39
Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul corect 39 este Mihai.
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. Prețul unui stilou este 40 lei. Matei afirmă: „Dacă prețul stiloului ar fi fost cu 20% mai mic, atunci cu 128 lei aș fi putut cumpăra 4 stilouri de același fel.” Afirmația lui Matei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm prețul unui stilou după o ieftinire cu 20%:
40−10020⋅40=40−8=32 lei
Calculăm suma necesară pentru cumpărarea a 4 stilouri la prețul redus:
4⋅32=128 lei
Prin urmare, cu 128 lei se pot cumpăra exact 4 stilouri, deci afirmația lui Matei este adevărată.
1. În figura alăturată, punctele A,B,C,D și E sunt coliniare, în această ordine, astfel încât punctul B este mijlocul segmentului AC, punctul C este mijlocul segmentului AD și punctul D este mijlocul segmentului AE. Raportul AEBD este egal cu: (5p)
a) 21
b) 73
c) 52
d) 83
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm AB=x>0.
Deoarece B este mijlocul segmentului AC, avem:
BC=AB=x⟹AC=AB+BC=2x
Deoarece C este mijlocul segmentului AD, avem:
CD=AC=2x⟹AD=AC+CD=4x
Deoarece D este mijlocul segmentului AE, avem:
DE=AD=4x⟹AE=AD+DE=8x
Calculăm lungimea segmentului BD și raportul AEBD:
BD=BC+CD=x+2x=3x⟹AEBD=8x3x=83
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate într-un plan, dreptele a și b intersectate de dreapta d, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 32∘ și, respectiv de 140∘. Unghiul dintre dreptele a și b este egal cu: (5p)
a) 0∘
b) 8∘
c) 90∘
d) 172∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie A=a∩d, B=b∩d și C=a∩b punctul de intersecție al dreptelor a și b.
În triunghiul △CAB determinat de cele trei drepte:
unghiul ∠CAB este opus la vârf cu unghiul de 32∘, deci μ(∠CAB)=32∘;
unghiul ∠CBA este unghiul evidențiat de 140∘, deci μ(∠CBA)=140∘.
Suma măsurilor unghiurilor în triunghiul △CAB este de 180∘, de unde obținem măsura unghiului dintre dreptele a și b:
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AC=6 cm. Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC, BG∩AC={D} și GE∥BC, E∈AC. Lungimea segmentului DE este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 3 cm
c) 2 cm
d) 1 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece G este centrul de greutate al triunghiului △ABC și BG∩AC={D}, dreapta BD este mediană în triunghiul △ABC, deci D este mijlocul laturii AC:
DC=2AC=26=3 cm
Conform proprietății centrului de greutate (situat pe mediană la o treime de bază și două treimi de vârf), avem raportul:
DBDG=31
În triunghiul △DBC, deoarece GE∥BC cu E∈DC, aplicăm teorema fundamentală a asemănării (sau teorema lui Thales):
DCDE=DBDG=31⟹DE=3DC=33=1 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD. Punctul O este mijlocul diagonalei AC, iar punctul P se află pe latura DC, astfel încât dreptele PO și AC sunt perpendiculare. Dacă AP=3 cm și BC=5 cm, atunci lungimea segmentului AB este egală cu: (5p)
a) 3 cm
b) 5 cm
c) 35 cm
d) 214 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În dreptunghiul ABCD, avem AD=BC=5 cm și μ(∠ADC)=90∘.
În triunghiul dreptunghic △ADP, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea segmentului DP:
DP=AP2−AD2=32−(5)2=9−5=4=2 cm
Deoarece O este mijlocul segmentului AC și PO⊥AC, dreapta PO este mediatoarea segmentului AC. Cum punctul P aparține mediatoarei segmentului AC, rezultă că este egal depărtat de capetele segmentului:
PC=PA=3 cm
Calculăm lungimea laturii DC (și implicit a laturii opuse AB):
AB=DC=DP+PC=2+3=5 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. În figura alăturată, punctele A,B și C se află pe un cerc și sunt vârfurile unui triunghi dreptunghic în A. Dacă punctul M se află pe latura BC și dreapta AM intersectează a doua oară cercul în punctul P, atunci măsura unghiului BPC este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul △ABC este înscris în cerc și este dreptunghic în A (μ(∠BAC)=90∘), ceea ce înseamnă că ipotenuza [BC] este diametru al cercului, iar arcul BAC⌢ este un semicerc cu măsura de 180∘.
Unghiul ∠BPC este un unghi înscris în cerc care subîntinde diametrul [BC] (semicercul BAC⌢), deci are măsura egală cu:
μ(∠BPC)=2μ(BAC⌢)=2180∘=90∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. Muchia AB a tetraedrului regulat ABCD este egală cu 6 cm. Aria totală a tetraedrului regulat ABCD este egală cu: (5p)
a) 363 cm2
b) 273 cm2
c) 36 cm2
d) 18 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un tetraedru regulat are toate cele 4 fețe triunghiuri echilaterale congruente, de latură l=AB=6 cm.
Aria unei fețe (triunghi echilateral cu latura l=6 cm) este:
A△ABC=4l23=4623=4363=93 cm2
Aria totală a tetraedrului regulat ABCD este suma ariilor celor 4 fețe:
At=4⋅A△ABC=4⋅93=363 cm2
Răspunsul corect este a).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Dacă împărțim numărul abc, scris în baza 10, la numărul ac obținem câtul 6 și restul 5.
(2p) a) Este posibil ca numărul ac să fie egal cu 18? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numerele abc.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Presupunem că ac=18, de unde rezultă că cifra unităților este c=8 (și a=1).
Conform teoremei împărțirii cu rest, obținem valoarea numărului abc:
abc=18⋅6+5=108+5=113⟹c=3
(1p)
Cum 8=3, ajungem la o contradicție, deci nu este posibil ca numărul natural ac să fie egal cu 18.
(1p)
b)
Aplicăm teorema împărțirii cu rest pentru împărțirea numărului abc la ac (a,b,c cifre în baza 10, a=0):
abc=ac⋅6+5
(1p)
Descompunem numerele în baza 10 și grupăm termenii asemenea:
Deoarece c este cifră (c≤9), avem c+1≤10, de unde rezultă că 8a+2b≤10.
Cum a∈{1,2,…,9} și b∈{0,1,…,9}, singura valoare posibilă pentru a este a=1, ceea ce conduce la 8+2b≤10⟺2b≤2⟺b∈{0,1}:
Pentru a=1 și b=0: c+1=8⟹c=7, deci abc=107 (verificare: 107=17⋅6+5);
Pentru a=1 și b=1: c+1=10⟹c=9, deci abc=119 (verificare: 119=19⋅6+5).
Prin urmare, numerele căutate sunt 107 și 119.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(5x+3)2−(3x+4)2, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=(2x−1)(8x+7), pentru orice număr real x.
(3p) b) Dacă numărul natural n nu este divizibil cu 3, atunci arată că E(n) este divizibil cu 3.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Folosim formula de descompunere a diferenței de pătrate A2−B2=(A−B)(A+B):
E(x)=(5x+3−3x−4)(5x+3+3x+4)
(1p)
Reducând termenii asemenea din fiecare paranteză, obținem:
E(x)=(2x−1)(8x+7),pentru orice numa˘r real x
(1p)
b)
Dacă numărul natural n nu este divizibil cu 3, atunci restul împărțirii lui n la 3 poate fi 1 sau 2, deci n=3k+1 sau n=3k+2, unde k∈N.
(1p)
Cazul I: Dacă n=3k+1 (k∈N), analizăm factorul 8n+7:
În ambele cazuri posibile, numărul E(n) este divizibil cu 3.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x+3.
(2p) a) Arată că f(5)⋅f(−5)=4.
(3p) b) Arată că simetricul punctului A(−3,−6) față de originea O(0,0) a sistemului de axe ortogonale xOy aparține reprezentării grafice a funcției f.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valoarea funcției pentru x=−5:
f(−5)=−5+3=3−5
(1p)
Calculăm f(5)=5+3=3+5 și efectuăm produsul folosind formula (a+b)(a−b)=a2−b2:
f(5)⋅f(−5)=(3+5)(3−5)=32−(5)2=9−5=4
(1p)
b)
Simetricul punctului A(−3,−6) față de originea O(0,0) este punctul B, astfel încât originea O este mijlocul segmentului AB.
(1p)
Fie P și Q proiecțiile punctelor A, respectiv B pe axa Ox. Triunghiurile dreptunghice △AOP și △BOQ sunt congruente (OA=OB și ∠AOP≡∠BOQ), de unde rezultă:
OQ=OP=3șiBQ=AP=6⟹B(3,6)
(1p)
Verificăm dacă punctul B(3,6) aparține graficului funcției f:
f(3)=3+3=6=yB⟹B(3,6)∈Gf
Prin urmare, punctul B(3,6) aparține reprezentării grafice a funcției f.
(1p)
4. În figura alăturată sunt reprezentate pătratele ABCD și MPQD. Punctul Q se află pe latura CD și AM=2 cm.
(2p) a) Arată că PB=22 cm.
(3p) b) Demonstrează că dreptele AQ, CM și DP sunt concurente.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Fie QP∩AB={T}. Deoarece ABCD și MPQD sunt pătrate, patrulaterele ATPM și TBCQ sunt dreptunghiuri, de unde obținem:
TP=AM=2 cmșiTB=CQ=CD−QD=AD−MD=AM=2 cm
(1p)
În triunghiul △BTP, dreptunghic în T (μ(∠BTP)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
PB=BT2+PT2=22+22=8=22 cm
(1p)
b)
Fie AQ∩DP={S} și CM∩DP={V}.
Deoarece PQ∥AD, rezultă că △PSQ∼△DSA, iar din MP∥DC rezultă că △MVP∼△CVD. Scriem rapoartele de asemănare corespunzătoare:
SDPS=ADPQșiVDPV=DCMP
(1p)
Cum MPQD și ABCD sunt pătrate, avem PQ=MP și AD=DC, de unde deducem egalitatea rapoartelor:
ADPQ=DCMP
(1p)
Prin urmare, obținem:
SDPS=VDPV⟹S=V
Așadar, dreptele AQ, CM și DP au același punct de intersecție, deci sunt concurente.
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC. Punctul D se află pe latura AC astfel încât AD=2 cm și DC=4 cm, iar punctul E se află pe dreapta BC astfel încât dreptele ED și AC sunt perpendiculare.
(2p) a) Arată că EB=2 cm.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul E la dreapta CF, unde {F}=ED∩AB.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Triunghiul △ABC fiind echilateral, toate laturile sale sunt egale cu AC:
BC=AB=AC=AD+DC=2+4=6 cm
(1p)
Triunghiul △EDC este dreptunghic în D (μ(∠EDC)=90∘) și are μ(∠C)=60∘, deci μ(∠DEC)=90∘−60∘=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, obținem:
EC=2⋅DC=2⋅4=8 cm⟹EB=EC−BC=8−6=2 cm
(1p)
b)
În triunghiul △ADF, dreptunghic în D (μ(∠ADF)=90∘), avem μ(∠DAF)=60∘, deci μ(∠AFD)=30∘. Aplicând teorema unghiului de 30∘, rezultă:
AF=2⋅AD=2⋅2=4 cm⟹BF=AB−AF=6−4=2 cm
(1p)
Ducem FQ⊥BC, cu Q∈BC. În triunghiul dreptunghic △FQB (μ(∠FQB)=90∘, μ(∠FBQ)=60∘, BF=2 cm), avem:
BQ=BF⋅cos60∘=2⋅21=1 cmșiFQ=BF⋅sin60∘=2⋅23=3 cm
Rezultă QC=BC−BQ=6−1=5 cm, iar din teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △FQC obținem:
FC=FQ2+QC2=(3)2+52=3+25=28=27 cm
(1p)
Exprimăm aria triunghiului △EFC în două moduri pentru a determina distanța d(E,CF):
A△EFC=2d(E,CF)⋅CF=2FQ⋅EC⟹d(E,CF)=CFFQ⋅EC=273⋅8=743=7421 cm
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′. Punctul M este mijlocul segmentului CC′, punctul P este mijlocul segmentului AD și MP=26 cm.
(2p) a) Arată că AB=4 cm.
(3p) b) Arată că sinusul unghiului dintre dreapta MP și planul (ABB′) este egal cu 66.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Notăm lungimea muchiei cubului cu AB=DC=AD=CC′=2x (x>0). Deoarece P este mijlocul lui AD și M este mijlocul lui CC′, avem PD=MC=x.
În triunghiul △PDC, dreptunghic în D (μ(∠PDC)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
PC2=PD2+DC2=x2+(2x)2=5x2
(1p)
Deoarece CC′⊥(ABC) și PC⊂(ABC), rezultă că CC′⊥PC, deci triunghiul △MCP este dreptunghic în C. Aplicând teorema lui Pitagora în △MCP, obținem:
MP2=MC2+CP2⟹(26)2=x2+5x2⟹6x2=24⟹x2=4⟹x=2 cm
Prin urmare, muchia cubului este AB=2x=4 cm.
(1p)
b)
Fețele opuse (ABB′) și (DCC′) ale cubului sunt paralele, deci unghiul dintre dreapta MP și planul (ABB′) este egal cu unghiul dintre dreapta MP și planul (DCC′):
(ABB′)∥(DCC′)⟹μ(MP,(ABB′))=μ(MP,(DCC′))
(1p)
Cum PD⊥DD′, PD⊥DC și DD′∩DC={D}, cu DD′,DC⊂(DCC′), rezultă că:
PD⊥(DCC′)
(1p)
Astfel, DM este proiecția dreptei MP pe planul (DCC′), iar μ(MP,(DCC′))=μ(∠DMP). În triunghiul △DMP, dreptunghic în D (PD⊥DM), calculăm sinusul unghiului cerut: