BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Test Antrenament 4

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 4

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 4


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Diferența dintre numărul 2121 și cel mai mic număr prim este egală cu: (5p)

a) 1818
b) 1919
c) 2020
d) 2121

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Cel mai mic număr natural prim este 22.
  • Calculăm diferența dintre numărul 2121 și numărul 22:
21−2=1921 - 2 = 19

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Numărul natural nenul xx pentru care 1x=1\frac{1}{x} = 1 este egal cu: (5p)

a) −1-1
b) 11
c) 22
d) 33

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Rezolvăm ecuația 1x=1\frac{1}{x} = 1 pentru x∈N∗x \in \mathbb{N}^*:
1x=1  ⟺  x=11=1\frac{1}{x} = 1 \iff x = \frac{1}{1} = 1

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. Media aritmetică a numerelor întregi din intervalul (−3,4](-3, 4] este egală cu: (5p)

a) 00
b) 12\frac{1}{2}
c) 47\frac{4}{7}
d) 11

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Determinăm numerele întregi care aparțin intervalului (−3,4](-3, 4]:
(−3,4]∩Z={−2,−1,0,1,2,3,4}(-3, 4] \cap \mathbb{Z} = \{-2, -1, 0, 1, 2, 3, 4\}
  • În acest interval se află 77 numere întregi. Calculăm media lor aritmetică:
ma=(−2)+(−1)+0+1+2+3+47=3+47=77=1m_a = \frac{(-2) + (-1) + 0 + 1 + 2 + 3 + 4}{7} = \frac{3 + 4}{7} = \frac{7}{7} = 1

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Mulțimea valorilor naturale ale lui xx pentru care 6x+1\frac{6}{x + 1} este număr natural este: (5p)

a) {−7,−4,−3,−2,0,1,2}\{-7, -4, -3, -2, 0, 1, 2\}
b) {0,1,2,3,5}\{0, 1, 2, 3, 5\}
c) {0,1,2,5}\{0, 1, 2, 5\}
d) {1,2,5}\{1, 2, 5\}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece x∈Nx \in \mathbb{N}, rezultă că x+1∈N∗x + 1 \in \mathbb{N}^*. Condiția ca fracția 6x+1\frac{6}{x + 1} să fie număr natural este echivalentă cu faptul că x+1x + 1 este un divizor natural al lui 66:
x+1∈D6={1,2,3,6}x + 1 \in D_6 = \{1, 2, 3, 6\}
  • Scăzând 11 din fiecare element, determinăm valorile naturale ale lui xx:
    • x+1=1  ⟹  x=0∈Nx + 1 = 1 \implies x = 0 \in \mathbb{N};
    • x+1=2  ⟹  x=1∈Nx + 1 = 2 \implies x = 1 \in \mathbb{N};
    • x+1=3  ⟹  x=2∈Nx + 1 = 3 \implies x = 2 \in \mathbb{N};
    • x+1=6  ⟹  x=5∈Nx + 1 = 6 \implies x = 5 \in \mathbb{N}.
  • Așadar, mulțimea valorilor naturale ale lui xx este {0,1,2,5}\{0, 1, 2, 5\}.

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Andrei, Dina, Matei și Nora calculează diferența dintre cel mai mare și cel mai mic dintre numerele reale x=7−43x = 7 - 4\sqrt{3} și y=7+43y = 7 + 4\sqrt{3}. Rezultatele obținute de ei sunt trecute în tabelul următor: (5p)

AndreiDinaMateiNora
−83-8\sqrt{3}00838\sqrt{3}1414

Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect diferența este:

a) Andrei
b) Dina
c) Matei
d) Nora

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece 43>04\sqrt{3} > 0, avem 7+43>7−437 + 4\sqrt{3} > 7 - 4\sqrt{3}, deci y>xy > x (yy este numărul mai mare, iar xx este numărul mai mic).
  • Calculăm diferența dintre cel mai mare și cel mai mic dintre cele două numere:
y−x=(7+43)−(7−43)=7+43−7+43=83y - x = (7 + 4\sqrt{3}) - (7 - 4\sqrt{3}) = 7 + 4\sqrt{3} - 7 + 4\sqrt{3} = 8\sqrt{3}
  • Conform tabelului, rezultatul corect 838\sqrt{3} a fost obținut de Matei.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Adrian are 150150 de lei, iar Bogdan are 100100 de lei. Adrian afirmă: „Dacă Bogdan mi-ar da jumătate din suma lui, atunci aș avea dublul sumei care i-ar rămâne lui Bogdan.” Afirmația lui Adrian este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Jumătate din suma lui Bogdan este:
100:2=50 de lei100 : 2 = 50\text{ de lei}
  • Dacă Bogdan i-ar da 5050 de lei lui Adrian:
    • Adrian ar avea 150+50=200150 + 50 = 200 de lei;
    • Lui Bogdan i-ar rămâne 100−50=50100 - 50 = 50 de lei.
  • Dublul sumei care i-ar rămâne lui Bogdan este 2⋅50=1002 \cdot 50 = 100 de lei.
  • Deoarece 200≠100200 \neq 100, afirmația lui Adrian este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte coliniare A,B,C,DA, B, C, D și EE, astfel încât punctul CC este și mijlocul segmentului AEAE și mijlocul segmentului BDBD. Dacă BC=2⋅ABBC = 2 \cdot AB, atunci numărul perechilor de segmente congruente, determinate de punctele date, este egal cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D, E

a) 11
b) 22
c) 33
d) 44

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm AB=x>0AB = x > 0. Din ipoteză avem BC=2⋅AB=2xBC = 2 \cdot AB = 2x.
  • Deoarece CC este mijlocul segmentului BDBD, obținem CD=BC=2xCD = BC = 2x.
  • Deoarece CC este mijlocul segmentului AEAE, avem:
CE=AC=AB+BC=x+2x=3xCE = AC = AB + BC = x + 2x = 3x
  • Cum D∈(CE)D \in (CE), lungimea segmentului DEDE este:
DE=CE−CD=3x−2x=xDE = CE - CD = 3x - 2x = x
  • Identificăm toate perechile de segmente congruente determinate de punctele A,B,C,D,EA, B, C, D, E:
    1. AB=DE=x  ⟹  [AB]≡[DE]AB = DE = x \implies [AB] \equiv [DE];
    2. BC=CD=2x  ⟹  [BC]≡[CD]BC = CD = 2x \implies [BC] \equiv [CD];
    3. AC=CE=3x  ⟹  [AC]≡[CE]AC = CE = 3x \implies [AC] \equiv [CE];
    4. AD=AC+CD=5xAD = AC + CD = 5x și BE=BC+CE=5x  ⟹  [AD]≡[BE]BE = BC + CE = 5x \implies [AD] \equiv [BE].
  • Segmentele BD=4xBD = 4x și AE=6xAE = 6x nu au alte segmente de aceeași lungime. Prin urmare, există 44 perechi de segmente congruente.

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,OA, O și BB. Punctele C,DC, D și EE sunt situate de aceeași parte a dreptei ABAB, astfel încât semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului DOBDOB. Dreptele OEOE și OCOC sunt perpendiculare și măsura unghiului DOEDOE este de 50∘50^\circ. Măsura unghiului AOEAOE este egală cu: (5p)

Unghiurile în jurul punctului O

a) 30∘30^\circ
b) 40∘40^\circ
c) 50∘50^\circ
d) 100∘100^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece OE⊥OCOE \perp OC, avem μ(∠EOC)=90∘\mu(\angle EOC) = 90^\circ. Cum semidreapta (OD(OD este situată în interiorul unghiului ∠EOC\angle EOC, calculăm măsura unghiului ∠DOC\angle DOC:
μ(∠DOC)=μ(∠EOC)−μ(∠DOE)=90∘−50∘=40∘\mu(\angle DOC) = \mu(\angle EOC) - \mu(\angle DOE) = 90^\circ - 50^\circ = 40^\circ
  • Semidreapta (OC(OC fiind bisectoarea unghiului ∠DOB\angle DOB, rezultă că:
μ(∠COB)=μ(∠DOC)=40∘\mu(\angle COB) = \mu(\angle DOC) = 40^\circ
  • Punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare (μ(∠AOB)=180∘\mu(\angle AOB) = 180^\circ), deci măsura unghiului ∠AOE\angle AOE este:
μ(∠AOE)=180∘−(μ(∠EOC)+μ(∠COB))=180∘−(90∘+40∘)=180∘−130∘=50∘\mu(\angle AOE) = 180^\circ - (\mu(\angle EOC) + \mu(\angle COB)) = 180^\circ - (90^\circ + 40^\circ) = 180^\circ - 130^\circ = 50^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, iar AM=3 cmAM = 3\text{ cm}. Măsura unghiului CC este egală cu 30∘30^\circ, iar dreptele MNMN și BCBC sunt perpendiculare. Lungimea segmentului MNMN este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC

a) 32 cm\frac{\sqrt{3}}{2}\text{ cm}
b) 1,5 cm1{,}5\text{ cm}
c) 3 cm\sqrt{3}\text{ cm}
d) 3 cm3\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA, segmentul AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC (MM este mijlocul lui BCBC). Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
BM=MC=AM=3 cmBM = MC = AM = 3\text{ cm}
  • Deoarece MN⊥BCMN \perp BC, triunghiul △NMC\triangle NMC este dreptunghic în MM (μ(∠NMC)=90∘\mu(\angle NMC) = 90^\circ), având μ(∠C)=30∘\mu(\angle C) = 30^\circ și cateta alăturată MC=3 cmMC = 3\text{ cm}.
  • Aplicăm definiția tangentei în triunghiul dreptunghic △NMC\triangle NMC:
tg⁡(∠C)=MNMC  ⟹  MN=MC⋅tg⁡30∘=3⋅33=3 cm\operatorname{tg}(\angle C) = \frac{MN}{MC} \implies MN = MC \cdot \operatorname{tg} 30^\circ = 3 \cdot \frac{\sqrt{3}}{3} = \sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Figura alăturată reprezintă schița unui teren în formă de trapez ABCDABCD cu suprafața de 424 m2424\text{ m}^2. Dacă EFEF este linia mijlocie a trapezului ABCDABCD, atunci aria triunghiului CEFCEF este: (5p)

Trapezul ABCD cu linia mijlocie EF

a) 53 m253\text{ m}^2
b) 106 m2106\text{ m}^2
c) 207 m2207\text{ m}^2
d) 212 m2212\text{ m}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie hh înălțimea trapezului ABCDABCD (distanța dintre bazele ABAB și CDCD). Aria trapezului exprimată în funcție de linia mijlocie EFEF și înălțimea hh este:
AABCD=EF⋅h=424 m2\mathcal{A}_{ABCD} = EF \cdot h = 424\text{ m}^2
  • Deoarece EFEF este linia mijlocie a trapezului (EE mijlocul lui BCBC și FF mijlocul lui ADAD), dreapta EFEF este situată la jumătatea distanței dintre bazele ABAB și CDCD, deci înălțimea corespunzătoare bazei EFEF în triunghiul △CEF\triangle CEF este egală cu h2\frac{h}{2}.
  • Calculăm aria triunghiului △CEF\triangle CEF:
A△CEF=EF⋅h22=EF⋅h4=AABCD4=4244=106 m2\mathcal{A}_{\triangle CEF} = \frac{EF \cdot \frac{h}{2}}{2} = \frac{EF \cdot h}{4} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{4} = \frac{424}{4} = 106\text{ m}^2

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. Punctele A,B,CA, B, C și DD sunt situate pe un cerc de centru OO, astfel încât punctele AA și BB sunt diametral opuse, segmentele ABAB și CDCD sunt concurente, iar măsura unghiului DOBDOB este de 70∘70^\circ. Măsura unghiului ACDACD este egală cu: (5p)

Cercul de centru O

a) 55∘55^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 110∘110^\circ
d) 180∘180^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul la centru ∠DOB\angle DOB are măsura egală cu măsura arcului mic BD⌢\overset{\frown}{BD} pe care îl subîntinde:
μ(BD⌢)=μ(∠DOB)=70∘\mu(\overset{\frown}{BD}) = \mu(\angle DOB) = 70^\circ
  • Punctele AA și BB fiind diametral opuse, segmentul [AB][AB] este diametru, deci măsura semicercului ADB⌢\overset{\frown}{ADB} este de 180∘180^\circ. Rezultă măsura arcului AD⌢\overset{\frown}{AD}:
μ(AD⌢)=180∘−μ(BD⌢)=180∘−70∘=110∘\mu(\overset{\frown}{AD}) = 180^\circ - \mu(\overset{\frown}{BD}) = 180^\circ - 70^\circ = 110^\circ
  • Unghiul ∠ACD\angle ACD este înscris în cerc și subîntinde arcul AD⌢\overset{\frown}{AD}, deci măsura sa este jumătate din măsura arcului AD⌢\overset{\frown}{AD}:
μ(∠ACD)=μ(AD⌢)2=110∘2=55∘\mu(\angle ACD) = \frac{\mu(\overset{\frown}{AD})}{2} = \frac{110^\circ}{2} = 55^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă regulată VABCDVABCD, cu baza pătratul ABCDABCD. Dacă triunghiul VBDVBD este echilateral și AB=2 dmAB = \sqrt{2}\text{ dm}, atunci suma lungimilor muchiilor laterale ale piramidei este egală cu: (5p)

Piramida patrulateră regulată VABCD

a) 8 dm8\text{ dm}
b) 82 dm8\sqrt{2}\text{ dm}
c) 42 dm4\sqrt{2}\text{ dm}
d) 6 dm6\text{ dm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCDABCD fiind pătrat cu latura AB=2 dmAB = \sqrt{2}\text{ dm}, lungimea diagonalei BDBD este:
BD=AB2=2⋅2=2 dmBD = AB\sqrt{2} = \sqrt{2} \cdot \sqrt{2} = 2\text{ dm}
  • Deoarece triunghiul △VBD\triangle VBD este echilateral, laturile sale sunt congruente:
VB=VD=BD=2 dmVB = VD = BD = 2\text{ dm}
  • Piramida VABCDVABCD fiind regulată, toate cele 44 muchii laterale ale sale sunt congruente (VA=VB=VC=VD=2 dmVA = VB = VC = VD = 2\text{ dm}). Suma lungimilor muchiilor laterale este:
S=VA+VB+VC+VD=4⋅2=8 dmS = VA + VB + VC + VD = 4 \cdot 2 = 8\text{ dm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Într-un bloc de locuințe sunt 110110 camere, repartizate în 4040 de apartamente cu 22, respectiv cu 33 camere.

(2p) a) Este posibil ca numărul apartamentelor cu două camere din acel bloc să fie egal cu numărul apartamentelor cu trei camere? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul apartamentelor cu 22 camere din acest bloc.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dacă numărul apartamentelor cu 22 camere ar fi egal cu numărul apartamentelor cu 33 camere, cum în bloc sunt în total 4040 de apartamente, ar exista câte 40:2=2040 : 2 = 20 de apartamente din fiecare tip.
  • În 2020 de apartamente cu 22 camere și 2020 de apartamente cu 33 camere ar fi în total:
20⋅2+20⋅3=40+60=100 de camere20 \cdot 2 + 20 \cdot 3 = 40 + 60 = 100\text{ de camere}

(1p)

  • Deoarece 100≠110100 \neq 110, deducem că nu este posibil ca în acest bloc numărul apartamentelor cu 22 camere să fie egal cu numărul apartamentelor cu 33 camere.

(1p)


b)

  • Notăm cu xx numărul apartamentelor cu 22 camere și cu yy numărul apartamentelor cu 33 camere (x,y∈Nx, y \in \mathbb{N}). Conform datelor problemei, obținem sistemul de ecuații:
{x+y=402x+3y=110\begin{cases} x + y = 40 \\ 2x + 3y = 110 \end{cases}

(1p)

  • Din prima ecuație exprimăm y=40−xy = 40 - x și înlocuim în a doua ecuație:
2x+3(40−x)=1102x + 3(40 - x) = 110

(1p)

  • Desfacem paranteza și determinăm valoarea lui xx:
2x+120−3x=110  ⟹  120−x=110  ⟹  x=102x + 120 - 3x = 110 \implies 120 - x = 110 \implies x = 10
  • Prin urmare, în acest bloc sunt 1010 apartamente cu 22 camere.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(−x+x2)2+4x3E(x) = (-x + x^2)^2 + 4x^3, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(−1)=E(0)E(-1) = E(0).
(3p) b) Determină numărul natural nenul nn, știind că 1E(1)+1E(2)+1E(3)+⋯+1E(n)=20212022\frac{1}{\sqrt{E(1)}} + \frac{1}{\sqrt{E(2)}} + \frac{1}{\sqrt{E(3)}} + \dots + \frac{1}{\sqrt{E(n)}} = \frac{2021}{2022}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea expresiei pentru x=−1x = -1:
E(−1)=(−(−1)+(−1)2)2+4⋅(−1)3=(1+1)2+4⋅(−1)=22−4=4−4=0E(-1) = \left(-(-1) + (-1)^2\right)^2 + 4 \cdot (-1)^3 = (1 + 1)^2 + 4 \cdot (-1) = 2^2 - 4 = 4 - 4 = 0

(1p)

  • Calculăm valoarea expresiei pentru x=0x = 0:
E(0)=(−0+02)2+4⋅03=0+0=0E(0) = (-0 + 0^2)^2 + 4 \cdot 0^3 = 0 + 0 = 0
  • Deoarece E(−1)=0E(-1) = 0 și E(0)=0E(0) = 0, rezultă că E(−1)=E(0)E(-1) = E(0).

(1p)


b)

  • Dezvoltăm pătratul binomului (−x+x2)2=(x2−x)2=x4−2x3+x2(-x + x^2)^2 = (x^2 - x)^2 = x^4 - 2x^3 + x^2 și restrângem expresia E(x)E(x) ca pătrat perfect:
E(x)=x2−2x3+x4+4x3=x4+2x3+x2=(x2+x)2,pentru orice x∈RE(x) = x^2 - 2x^3 + x^4 + 4x^3 = x^4 + 2x^3 + x^2 = (x^2 + x)^2, \quad \text{pentru orice } x \in \mathbb{R}

(1p)

  • Pentru orice număr natural n∈Nn \in \mathbb{N}, avem n2+n≥0n^2 + n \ge 0, deci:
E(n)=(n2+n)2=∣n2+n∣=n2+n=n(n+1)\sqrt{E(n)} = \sqrt{(n^2 + n)^2} = |n^2 + n| = n^2 + n = n(n + 1)

(1p)

  • Folosind descompunerea 1k(k+1)=1k−1k+1\frac{1}{k(k + 1)} = \frac{1}{k} - \frac{1}{k + 1} pentru orice k∈N∗k \in \mathbb{N}^*, rescriem suma din enunț:
1E(1)+1E(2)+1E(3)+⋯+1E(n)=11⋅2+12⋅3+13⋅4+⋯+1n(n+1)\frac{1}{\sqrt{E(1)}} + \frac{1}{\sqrt{E(2)}} + \frac{1}{\sqrt{E(3)}} + \dots + \frac{1}{\sqrt{E(n)}} = \frac{1}{1 \cdot 2} + \frac{1}{2 \cdot 3} + \frac{1}{3 \cdot 4} + \dots + \frac{1}{n(n + 1)} =(1−12)+(12−13)+(13−14)+⋯+(1n−1n+1)=1−1n+1=nn+1= \left(1 - \frac{1}{2}\right) + \left(\frac{1}{2} - \frac{1}{3}\right) + \left(\frac{1}{3} - \frac{1}{4}\right) + \dots + \left(\frac{1}{n} - \frac{1}{n + 1}\right) = 1 - \frac{1}{n + 1} = \frac{n}{n + 1}
  • Egalând cu 20212022\frac{2021}{2022}, obținem:
nn+1=20212022  ⟹  2022n=2021n+2021  ⟹  n=2021\frac{n}{n + 1} = \frac{2021}{2022} \implies 2022n = 2021n + 2021 \implies n = 2021

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2−xf(x) = 2 - x.

Reprezentarea grafică a funcției f în sistemul xOy

(2p) a) Calculează f(0)−f(2)2\frac{f(0) - f(2)}{2}.
(3p) b) Știind că AA și BB sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axele OxOx, respectiv OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy, determină distanța dintre punctul C(−4,0)C(-4, 0) și mijlocul segmentului ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valorile funcției în punctele x=0x = 0 și x=2x = 2:
f(0)=2−0=2f(0) = 2 - 0 = 2

(1p)

f(2)=2−2=0f(2) = 2 - 2 = 0
  • Înlocuind în expresia cerută, obținem:
f(0)−f(2)2=2−02=22=1\frac{f(0) - f(2)}{2} = \frac{2 - 0}{2} = \frac{2}{2} = 1

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 3

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției ff cu axele de coordonate:
    • Cu axa OxOx: f(x)=0  ⟺  2−x=0  ⟺  x=2  ⟹  A(2,0)f(x) = 0 \iff 2 - x = 0 \iff x = 2 \implies A(2, 0);
    • Cu axa OyOy: f(0)=2  ⟹  B(0,2)f(0) = 2 \implies B(0, 2).

(1p)

  • Fie MM mijlocul segmentului ABAB și fie E∈OxE \in Ox piciorul perpendicularei duse din MM pe axa OxOx (ME⊥OxME \perp Ox). Deoarece OB⊥OxOB \perp Ox, rezultă că ME∥OBME \parallel OB, deci MEME este linie mijlocie în triunghiul dreptunghic △AOB\triangle AOB:
ME=OB2=22=1șiOE=OA2=22=1ME = \frac{OB}{2} = \frac{2}{2} = 1 \quad \text{și} \quad OE = \frac{OA}{2} = \frac{2}{2} = 1

(1p)

  • Punctele C(−4,0)C(-4, 0), O(0,0)O(0, 0) și E(1,0)E(1, 0) sunt coliniare pe axa OxOx, cu O∈(CE)O \in (CE), deci lungimea segmentului CECE este:
CE=CO+OE=4+1=5CE = CO + OE = 4 + 1 = 5
  • În triunghiul △CEM\triangle CEM, dreptunghic în EE (μ(∠CEM)=90∘\mu(\angle CEM) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina distanța CMCM:
CM=CE2+EM2=52+12=25+1=26CM = \sqrt{CE^2 + EM^2} = \sqrt{5^2 + 1^2} = \sqrt{25 + 1} = \sqrt{26}

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul laturii CDCD, iar punctul NN se află pe BDBD, astfel încât dreptele MNMN și BDBD sunt perpendiculare.

Dreptunghiul ABCD

(2p) a) Calculează perimetrul triunghiului ABDABD.
(3p) b) Arată că aria triunghiului BCNBCN este 16,32 cm216{,}32\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul △ABD\triangle ABD, dreptunghic în AA (μ(∠DAB)=90∘\mu(\angle DAB) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula lungimea diagonalei BDBD:
BD=AB2+AD2=82+62=64+36=100=10 cmBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{8^2 + 6^2} = \sqrt{64 + 36} = \sqrt{100} = 10\text{ cm}

(1p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului △ABD\triangle ABD:
P△ABD=AB+AD+BD=8+6+10=24 cm\mathcal{P}_{\triangle ABD} = AB + AD + BD = 8 + 6 + 10 = 24\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 4

  • În dreptunghiul ABCDABCD, avem CD=AB=8 cmCD = AB = 8\text{ cm} și BC=AD=6 cmBC = AD = 6\text{ cm}. Deoarece MM este mijlocul laturii CDCD, rezultă că DM=MC=CD2=4 cmDM = MC = \frac{CD}{2} = 4\text{ cm}.
  • Triunghiurile dreptunghice △MND\triangle MND (μ(∠MND)=90∘\mu(\angle MND) = 90^\circ) și △BCD\triangle BCD (μ(∠BCD)=90∘\mu(\angle BCD) = 90^\circ) au unghiul ascuțit ∠MDN≡∠BDC\angle MDN \equiv \angle BDC comun, deci sunt asemenea (△MND∼△BCD\triangle MND \sim \triangle BCD). Raportul ariilor lor este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△MNDA△BCD=(DMBD)2=(410)2=425\frac{\mathcal{A}_{\triangle MND}}{\mathcal{A}_{\triangle BCD}} = \left(\frac{DM}{BD}\right)^2 = \left(\frac{4}{10}\right)^2 = \frac{4}{25}

(1p)

  • Aria triunghiului dreptunghic △BCD\triangle BCD este:
A△BCD=BC⋅CD2=6⋅82=24 cm2\mathcal{A}_{\triangle BCD} = \frac{BC \cdot CD}{2} = \frac{6 \cdot 8}{2} = 24\text{ cm}^2
  • Rezultă aria triunghiului △MND\triangle MND:
A△MND=425⋅24=9625=3,84 cm2\mathcal{A}_{\triangle MND} = \frac{4}{25} \cdot 24 = \frac{96}{25} = 3{,}84\text{ cm}^2
  • Cum MM este mijlocul segmentului CDCD, dreapta NMNM este mediană în triunghiul △NCD\triangle NCD, deci împarte triunghiul △NCD\triangle NCD în două triunghiuri cu arii egale:
A△CMN=A△MND=3,84 cm2\mathcal{A}_{\triangle CMN} = \mathcal{A}_{\triangle MND} = 3{,}84\text{ cm}^2

(1p)

  • Calculăm aria triunghiului △BCN\triangle BCN scăzând din aria triunghiului △BCD\triangle BCD ariile triunghiurilor △MND\triangle MND și △CMN\triangle CMN:
A△BCN=A△BCD−(A△MND+A△CMN)=24−7,68=16,32 cm2\mathcal{A}_{\triangle BCN} = \mathcal{A}_{\triangle BCD} - (\mathcal{A}_{\triangle MND} + \mathcal{A}_{\triangle CMN}) = 24 - 7{,}68 = 16{,}32\text{ cm}^2

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv ACAC, iar punctul PP se află pe latura ABAB, astfel încât dreptele MPMP și ABAB sunt perpendiculare.

Triunghiul echilateral ABC

(2p) a) Arată că BP=2 cmBP = 2\text{ cm}.
(3p) b) Arată că lungimea segmentului PNPN este mai mare decât 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Triunghiul △ABC\triangle ABC fiind echilateral cu latura AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, avem BC=8 cmBC = 8\text{ cm} și μ(∠B)=60∘\mu(\angle B) = 60^\circ. Deoarece MM este mijlocul laturii BCBC, rezultă BM=BC2=4 cmBM = \frac{BC}{2} = 4\text{ cm}.
  • Cum MP⊥ABMP \perp AB, triunghiul △BMP\triangle BMP este dreptunghic în PP (μ(∠BPM)=90∘\mu(\angle BPM) = 90^\circ), iar măsura unghiului ∠BMP\angle BMP este:
μ(∠BMP)=90∘−μ(∠B)=90∘−60∘=30∘\mu(\angle BMP) = 90^\circ - \mu(\angle B) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △BMP\triangle BMP, cateta BPBP opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuza BMBM:
BP=BM2=42=2 cmBP = \frac{BM}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 5

  • Deoarece MM și NN sunt mijloacele laturilor BCBC, respectiv ACAC, segmentul MNMN este linie mijlocie în triunghiul △ABC\triangle ABC:
MN∥ABșiMN=AB2=82=4 cmMN \parallel AB \quad \text{și} \quad MN = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △BMP\triangle BMP pentru a calcula lungimea catetei MPMP:
MP=BM2−BP2=42−22=16−4=12=23 cmMP = \sqrt{BM^2 - BP^2} = \sqrt{4^2 - 2^2} = \sqrt{16 - 4} = \sqrt{12} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Cum MN∥ABMN \parallel AB, unghiurile corespondente ∠NMC\angle NMC și ∠B\angle B sunt congruente, deci μ(∠NMC)=60∘\mu(\angle NMC) = 60^\circ. Deoarece punctele B,M,CB, M, C sunt coliniare, măsura unghiului ∠PMN\angle PMN este:
μ(∠PMN)=180∘−(μ(∠BMP)+μ(∠NMC))=180∘−(30∘+60∘)=90∘\mu(\angle PMN) = 180^\circ - (\mu(\angle BMP) + \mu(\angle NMC)) = 180^\circ - (30^\circ + 60^\circ) = 90^\circ
  • Prin urmare, triunghiul △PMN\triangle PMN este dreptunghic în MM. Aplicând teorema lui Pitagora în △PMN\triangle PMN, obținem:
PN=PM2+MN2=(23)2+42=12+16=28=27 cmPN = \sqrt{PM^2 + MN^2} = \sqrt{(2\sqrt{3})^2 + 4^2} = \sqrt{12 + 16} = \sqrt{28} = 2\sqrt{7}\text{ cm}

(1p)

  • Comparăm lungimea PN=27 cmPN = 2\sqrt{7}\text{ cm} cu 33 cm3\sqrt{3}\text{ cm}:
27=28>27=33  ⟹  PN>33 cm2\sqrt{7} = \sqrt{28} > \sqrt{27} = 3\sqrt{3} \implies PN > 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că volumul cubului este mai mare decât 0,2 litri0{,}2\text{ litri}.
(3p) b) Calculează unghiul dintre dreapta AQAQ și planul (A′BC)(A'BC), unde punctul QQ este mijlocul segmentului A′DA'D.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm volumul cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu muchia l=AB=6 cml = AB = 6\text{ cm}:
Vcub=l3=63=216 cm3\mathcal{V}_{\text{cub}} = l^3 = 6^3 = 216\text{ cm}^3

(1p)

  • Transformăm volumul în decimetri cubi (litri), folosind relația 1 dm3=1 l=1000 cm31\text{ dm}^3 = 1\text{ l} = 1000\text{ cm}^3:
Vcub=216 cm3=0,216 dm3=0,216 l>0,2 l\mathcal{V}_{\text{cub}} = 216\text{ cm}^3 = 0{,}216\text{ dm}^3 = 0{,}216\text{ l} > 0{,}2\text{ l}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 6

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', muchia A′D′A'D' este paralelă și congruentă cu BCBC (A′D′∥AD∥BCA'D' \parallel AD \parallel BC), deci patrulaterul A′BCD′A'BCD' este dreptunghi și A′D′⊂(A′BC)A'D' \subset (A'BC).
  • Deoarece A′D′⊥A′AA'D' \perp A'A și A′D′⊥A′B′A'D' \perp A'B', cu A′A∩A′B′={A′}A'A \cap A'B' = \{A'\}, rezultă că A′D′⊥(ABB′A′)A'D' \perp (ABB'A'). Cum A′D′⊂(A′BC)A'D' \subset (A'BC), planele (A′BC)(A'BC) și (ABB′A′)(ABB'A') sunt perpendiculare:
(A′BC)⊥(ABB′A′)(A'BC) \perp (ABB'A')
  • Fie MM mijlocul diagonalei A′BA'B ({M}=AB′∩A′B\{M\} = AB' \cap A'B). În pătratul ABB′A′ABB'A', diagonalele sunt perpendiculare, deci AM⊥A′BAM \perp A'B. Cum (ABB′A′)∩(A′BC)=A′B(ABB'A') \cap (A'BC) = A'B și AM⊂(ABB′A′)AM \subset (ABB'A'), rezultă că:
AM⊥(A′BC)AM \perp (A'BC)

(1p)

  • În pătratul ADD′A′ADD'A', diagonalele AD′AD' și A′DA'D se înjumătățesc, deci mijlocul QQ al segmentului A′DA'D aparține și diagonalei AD′AD' (Q∈AD′Q \in AD'), ceea ce înseamnă că dreapta AQAQ coincide cu dreapta AD′AD'.
  • Deoarece D′∈(A′BC)D' \in (A'BC) și AM⊥(A′BC)AM \perp (A'BC) în punctul M∈(A′BC)M \in (A'BC), proiecția dreptei AD′AD' pe planul (A′BC)(A'BC) este dreapta MD′MD'. Prin urmare:
μ(AQ,(A′BC)^)=μ(AD′,(A′BC)^)=μ(AD′,MD′^)=μ(∠AD′M)\mu(\widehat{AQ, (A'BC)}) = \mu(\widehat{AD', (A'BC)}) = \mu(\widehat{AD', MD'}) = \mu(\angle AD'M)

(1p)

  • Calculăm lungimile segmentelor AD′AD' și AMAM în pătratele congruente de latură AB=6 cmAB = 6\text{ cm}:
AD′=AB2=62 cmșiAM=AB′2=622=32 cmAD' = AB\sqrt{2} = 6\sqrt{2}\text{ cm} \quad \text{și} \quad AM = \frac{AB'}{2} = \frac{6\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • În triunghiul △AD′M\triangle AD'M, dreptunghic în MM (AM⊥(A′BC)AM \perp (A'BC) și MD′⊂(A′BC)  ⟹  AM⊥MD′MD' \subset (A'BC) \implies AM \perp MD'), avem:
sin⁡(∠AD′M)=AMAD′=3262=12  ⟹  μ(∠AD′M)=30∘\sin(\angle AD'M) = \frac{AM}{AD'} = \frac{3\sqrt{2}}{6\sqrt{2}} = \frac{1}{2} \implies \mu(\angle AD'M) = 30^\circ
  • Așadar, măsura unghiului dintre dreapta AQAQ și planul (A′BC)(A'BC) este egală cu 30∘30^\circ.

(1p)