1. Diferența dintre numărul 21 și cel mai mic număr prim este egală cu: (5p)
a) 18
b) 19
c) 20
d) 21
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Cel mai mic număr natural prim este 2.
Calculăm diferența dintre numărul 21 și numărul 2:
21−2=19
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. Numărul natural nenul x pentru care x1=1 este egal cu: (5p)
a) −1
b) 1
c) 2
d) 3
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Rezolvăm ecuația x1=1 pentru x∈N∗:
x1=1⟺x=11=1
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. Media aritmetică a numerelor întregi din intervalul (−3,4] este egală cu: (5p)
a) 0
b) 21
c) 74
d) 1
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Determinăm numerele întregi care aparțin intervalului (−3,4]:
(−3,4]∩Z={−2,−1,0,1,2,3,4}
În acest interval se află 7 numere întregi. Calculăm media lor aritmetică:
ma=7(−2)+(−1)+0+1+2+3+4=73+4=77=1
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. Mulțimea valorilor naturale ale lui x pentru care x+16 este număr natural este: (5p)
a) {−7,−4,−3,−2,0,1,2}
b) {0,1,2,3,5}
c) {0,1,2,5}
d) {1,2,5}
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece x∈N, rezultă că x+1∈N∗. Condiția ca fracția x+16 să fie număr natural este echivalentă cu faptul că x+1 este un divizor natural al lui 6:
x+1∈D6={1,2,3,6}
Scăzând 1 din fiecare element, determinăm valorile naturale ale lui x:
x+1=1⟹x=0∈N;
x+1=2⟹x=1∈N;
x+1=3⟹x=2∈N;
x+1=6⟹x=5∈N.
Așadar, mulțimea valorilor naturale ale lui x este {0,1,2,5}.
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Andrei, Dina, Matei și Nora calculează diferența dintre cel mai mare și cel mai mic dintre numerele reale x=7−43 și y=7+43. Rezultatele obținute de ei sunt trecute în tabelul următor: (5p)
Andrei
Dina
Matei
Nora
−83
0
83
14
Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect diferența este:
a) Andrei
b) Dina
c) Matei
d) Nora
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece 43>0, avem 7+43>7−43, deci y>x (y este numărul mai mare, iar x este numărul mai mic).
Calculăm diferența dintre cel mai mare și cel mai mic dintre cele două numere:
y−x=(7+43)−(7−43)=7+43−7+43=83
Conform tabelului, rezultatul corect 83 a fost obținut de Matei.
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. Adrian are 150 de lei, iar Bogdan are 100 de lei. Adrian afirmă: „Dacă Bogdan mi-ar da jumătate din suma lui, atunci aș avea dublul sumei care i-ar rămâne lui Bogdan.” Afirmația lui Adrian este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Jumătate din suma lui Bogdan este:
100:2=50 de lei
Dacă Bogdan i-ar da 50 de lei lui Adrian:
Adrian ar avea 150+50=200 de lei;
Lui Bogdan i-ar rămâne 100−50=50 de lei.
Dublul sumei care i-ar rămâne lui Bogdan este 2⋅50=100 de lei.
Deoarece 200=100, afirmația lui Adrian este falsă.
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele distincte coliniare A,B,C,D și E, astfel încât punctul C este și mijlocul segmentului AE și mijlocul segmentului BD. Dacă BC=2⋅AB, atunci numărul perechilor de segmente congruente, determinate de punctele date, este egal cu: (5p)
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm AB=x>0. Din ipoteză avem BC=2⋅AB=2x.
Deoarece C este mijlocul segmentului BD, obținem CD=BC=2x.
Deoarece C este mijlocul segmentului AE, avem:
CE=AC=AB+BC=x+2x=3x
Cum D∈(CE), lungimea segmentului DE este:
DE=CE−CD=3x−2x=x
Identificăm toate perechile de segmente congruente determinate de punctele A,B,C,D,E:
AB=DE=x⟹[AB]≡[DE];
BC=CD=2x⟹[BC]≡[CD];
AC=CE=3x⟹[AC]≡[CE];
AD=AC+CD=5x și BE=BC+CE=5x⟹[AD]≡[BE].
Segmentele BD=4x și AE=6x nu au alte segmente de aceeași lungime. Prin urmare, există 4 perechi de segmente congruente.
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,O și B. Punctele C,D și E sunt situate de aceeași parte a dreptei AB, astfel încât semidreapta OC este bisectoarea unghiului DOB. Dreptele OE și OC sunt perpendiculare și măsura unghiului DOE este de 50∘. Măsura unghiului AOE este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 40∘
c) 50∘
d) 100∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece OE⊥OC, avem μ(∠EOC)=90∘. Cum semidreapta (OD este situată în interiorul unghiului ∠EOC, calculăm măsura unghiului ∠DOC:
μ(∠DOC)=μ(∠EOC)−μ(∠DOE)=90∘−50∘=40∘
Semidreapta (OC fiind bisectoarea unghiului ∠DOB, rezultă că:
μ(∠COB)=μ(∠DOC)=40∘
Punctele A,O,B sunt coliniare (μ(∠AOB)=180∘), deci măsura unghiului ∠AOE este:
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A. Punctul M este mijlocul segmentului BC, iar AM=3 cm. Măsura unghiului C este egală cu 30∘, iar dreptele MN și BC sunt perpendiculare. Lungimea segmentului MN este egală cu: (5p)
a) 23 cm
b) 1,5 cm
c) 3 cm
d) 3 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul △ABC dreptunghic în A, segmentul AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC (M este mijlocul lui BC). Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
BM=MC=AM=3 cm
Deoarece MN⊥BC, triunghiul △NMC este dreptunghic în M (μ(∠NMC)=90∘), având μ(∠C)=30∘ și cateta alăturată MC=3 cm.
Aplicăm definiția tangentei în triunghiul dreptunghic △NMC:
tg(∠C)=MCMN⟹MN=MC⋅tg30∘=3⋅33=3 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. Figura alăturată reprezintă schița unui teren în formă de trapez ABCD cu suprafața de 424 m2. Dacă EF este linia mijlocie a trapezului ABCD, atunci aria triunghiului CEF este: (5p)
a) 53 m2
b) 106 m2
c) 207 m2
d) 212 m2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie h înălțimea trapezului ABCD (distanța dintre bazele AB și CD). Aria trapezului exprimată în funcție de linia mijlocie EF și înălțimea h este:
AABCD=EF⋅h=424 m2
Deoarece EF este linia mijlocie a trapezului (E mijlocul lui BC și F mijlocul lui AD), dreapta EF este situată la jumătatea distanței dintre bazele AB și CD, deci înălțimea corespunzătoare bazei EF în triunghiul △CEF este egală cu 2h.
Calculăm aria triunghiului △CEF:
A△CEF=2EF⋅2h=4EF⋅h=4AABCD=4424=106 m2
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. Punctele A,B,C și D sunt situate pe un cerc de centru O, astfel încât punctele A și B sunt diametral opuse, segmentele AB și CD sunt concurente, iar măsura unghiului DOB este de 70∘. Măsura unghiului ACD este egală cu: (5p)
a) 55∘
b) 70∘
c) 110∘
d) 180∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiul la centru ∠DOB are măsura egală cu măsura arcului mic BD⌢ pe care îl subîntinde:
μ(BD⌢)=μ(∠DOB)=70∘
Punctele A și B fiind diametral opuse, segmentul [AB] este diametru, deci măsura semicercului ADB⌢ este de 180∘. Rezultă măsura arcului AD⌢:
μ(AD⌢)=180∘−μ(BD⌢)=180∘−70∘=110∘
Unghiul ∠ACD este înscris în cerc și subîntinde arcul AD⌢, deci măsura sa este jumătate din măsura arcului AD⌢:
μ(∠ACD)=2μ(AD⌢)=2110∘=55∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă regulată VABCD, cu baza pătratul ABCD. Dacă triunghiul VBD este echilateral și AB=2 dm, atunci suma lungimilor muchiilor laterale ale piramidei este egală cu: (5p)
a) 8 dm
b) 82 dm
c) 42 dm
d) 6 dm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza ABCD fiind pătrat cu latura AB=2 dm, lungimea diagonalei BD este:
BD=AB2=2⋅2=2 dm
Deoarece triunghiul △VBD este echilateral, laturile sale sunt congruente:
VB=VD=BD=2 dm
Piramida VABCD fiind regulată, toate cele 4 muchii laterale ale sale sunt congruente (VA=VB=VC=VD=2 dm). Suma lungimilor muchiilor laterale este:
S=VA+VB+VC+VD=4⋅2=8 dm
Răspunsul corect este a).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Într-un bloc de locuințe sunt 110 camere, repartizate în 40 de apartamente cu 2, respectiv cu 3 camere.
(2p) a) Este posibil ca numărul apartamentelor cu două camere din acel bloc să fie egal cu numărul apartamentelor cu trei camere? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul apartamentelor cu 2 camere din acest bloc.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dacă numărul apartamentelor cu 2 camere ar fi egal cu numărul apartamentelor cu 3 camere, cum în bloc sunt în total 40 de apartamente, ar exista câte 40:2=20 de apartamente din fiecare tip.
În 20 de apartamente cu 2 camere și 20 de apartamente cu 3 camere ar fi în total:
20⋅2+20⋅3=40+60=100 de camere
(1p)
Deoarece 100=110, deducem că nu este posibil ca în acest bloc numărul apartamentelor cu 2 camere să fie egal cu numărul apartamentelor cu 3 camere.
(1p)
b)
Notăm cu x numărul apartamentelor cu 2 camere și cu y numărul apartamentelor cu 3 camere (x,y∈N). Conform datelor problemei, obținem sistemul de ecuații:
{x+y=402x+3y=110
(1p)
Din prima ecuație exprimăm y=40−x și înlocuim în a doua ecuație:
2x+3(40−x)=110
(1p)
Desfacem paranteza și determinăm valoarea lui x:
2x+120−3x=110⟹120−x=110⟹x=10
Prin urmare, în acest bloc sunt 10 apartamente cu 2 camere.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(−x+x2)2+4x3, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(−1)=E(0).
(3p) b) Determină numărul natural nenul n, știind că E(1)1+E(2)1+E(3)1+⋯+E(n)1=20222021.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
(2p) a) Calculează 2f(0)−f(2).
(3p) b) Știind că A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox, respectiv Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy, determină distanța dintre punctul C(−4,0) și mijlocul segmentului AB.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valorile funcției în punctele x=0 și x=2:
f(0)=2−0=2
(1p)
f(2)=2−2=0
Înlocuind în expresia cerută, obținem:
2f(0)−f(2)=22−0=22=1
(1p)
b)
Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției f cu axele de coordonate:
Cu axa Ox: f(x)=0⟺2−x=0⟺x=2⟹A(2,0);
Cu axa Oy: f(0)=2⟹B(0,2).
(1p)
Fie M mijlocul segmentului AB și fie E∈Ox piciorul perpendicularei duse din M pe axa Ox (ME⊥Ox). Deoarece OB⊥Ox, rezultă că ME∥OB, deci ME este linie mijlocie în triunghiul dreptunghic △AOB:
ME=2OB=22=1șiOE=2OA=22=1
(1p)
Punctele C(−4,0), O(0,0) și E(1,0) sunt coliniare pe axa Ox, cu O∈(CE), deci lungimea segmentului CE este:
CE=CO+OE=4+1=5
În triunghiul △CEM, dreptunghic în E (μ(∠CEM)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a determina distanța CM:
CM=CE2+EM2=52+12=25+1=26
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB=8 cm și AD=6 cm. Punctul M este mijlocul laturii CD, iar punctul N se află pe BD, astfel încât dreptele MN și BD sunt perpendiculare.
(2p) a) Calculează perimetrul triunghiului ABD.
(3p) b) Arată că aria triunghiului BCN este 16,32 cm2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul △ABD, dreptunghic în A (μ(∠DAB)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula lungimea diagonalei BD:
BD=AB2+AD2=82+62=64+36=100=10 cm
(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului △ABD:
P△ABD=AB+AD+BD=8+6+10=24 cm
(1p)
b)
În dreptunghiul ABCD, avem CD=AB=8 cm și BC=AD=6 cm. Deoarece M este mijlocul laturii CD, rezultă că DM=MC=2CD=4 cm.
Triunghiurile dreptunghice △MND (μ(∠MND)=90∘) și △BCD (μ(∠BCD)=90∘) au unghiul ascuțit ∠MDN≡∠BDC comun, deci sunt asemenea (△MND∼△BCD). Raportul ariilor lor este egal cu pătratul raportului de asemănare:
A△BCDA△MND=(BDDM)2=(104)2=254
(1p)
Aria triunghiului dreptunghic △BCD este:
A△BCD=2BC⋅CD=26⋅8=24 cm2
Rezultă aria triunghiului △MND:
A△MND=254⋅24=2596=3,84 cm2
Cum M este mijlocul segmentului CD, dreapta NM este mediană în triunghiul △NCD, deci împarte triunghiul △NCD în două triunghiuri cu arii egale:
A△CMN=A△MND=3,84 cm2
(1p)
Calculăm aria triunghiului △BCN scăzând din aria triunghiului △BCD ariile triunghiurilor △MND și △CMN:
A△BCN=A△BCD−(A△MND+A△CMN)=24−7,68=16,32 cm2
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABC, cu AB=8 cm. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor BC, respectiv AC, iar punctul P se află pe latura AB, astfel încât dreptele MP și AB sunt perpendiculare.
(2p) a) Arată că BP=2 cm.
(3p) b) Arată că lungimea segmentului PN este mai mare decât 33 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Triunghiul △ABC fiind echilateral cu latura AB=8 cm, avem BC=8 cm și μ(∠B)=60∘. Deoarece M este mijlocul laturii BC, rezultă BM=2BC=4 cm.
Cum MP⊥AB, triunghiul △BMP este dreptunghic în P (μ(∠BPM)=90∘), iar măsura unghiului ∠BMP este:
μ(∠BMP)=90∘−μ(∠B)=90∘−60∘=30∘
(1p)
În triunghiul dreptunghic △BMP, cateta BP opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuza BM:
BP=2BM=24=2 cm
(1p)
b)
Deoarece M și N sunt mijloacele laturilor BC, respectiv AC, segmentul MN este linie mijlocie în triunghiul △ABC:
MN∥ABșiMN=2AB=28=4 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △BMP pentru a calcula lungimea catetei MP:
MP=BM2−BP2=42−22=16−4=12=23 cm
(1p)
Cum MN∥AB, unghiurile corespondente ∠NMC și ∠B sunt congruente, deci μ(∠NMC)=60∘. Deoarece punctele B,M,C sunt coliniare, măsura unghiului ∠PMN este:
μ(∠PMN)=180∘−(μ(∠BMP)+μ(∠NMC))=180∘−(30∘+60∘)=90∘
Prin urmare, triunghiul △PMN este dreptunghic în M. Aplicând teorema lui Pitagora în △PMN, obținem:
PN=PM2+MN2=(23)2+42=12+16=28=27 cm
(1p)
Comparăm lungimea PN=27 cm cu 33 cm:
27=28>27=33⟹PN>33 cm
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=6 cm.
(2p) a) Arată că volumul cubului este mai mare decât 0,2 litri.
(3p) b) Calculează unghiul dintre dreapta AQ și planul (A′BC), unde punctul Q este mijlocul segmentului A′D.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm volumul cubului ABCDA′B′C′D′ cu muchia l=AB=6 cm:
Vcub=l3=63=216 cm3
(1p)
Transformăm volumul în decimetri cubi (litri), folosind relația 1 dm3=1 l=1000 cm3:
Vcub=216 cm3=0,216 dm3=0,216 l>0,2 l
(1p)
b)
În cubul ABCDA′B′C′D′, muchia A′D′ este paralelă și congruentă cu BC (A′D′∥AD∥BC), deci patrulaterul A′BCD′ este dreptunghi și A′D′⊂(A′BC).
Deoarece A′D′⊥A′A și A′D′⊥A′B′, cu A′A∩A′B′={A′}, rezultă că A′D′⊥(ABB′A′). Cum A′D′⊂(A′BC), planele (A′BC) și (ABB′A′) sunt perpendiculare:
(A′BC)⊥(ABB′A′)
Fie M mijlocul diagonalei A′B ({M}=AB′∩A′B). În pătratul ABB′A′, diagonalele sunt perpendiculare, deci AM⊥A′B. Cum (ABB′A′)∩(A′BC)=A′B și AM⊂(ABB′A′), rezultă că:
AM⊥(A′BC)
(1p)
În pătratul ADD′A′, diagonalele AD′ și A′D se înjumătățesc, deci mijlocul Q al segmentului A′D aparține și diagonalei AD′ (Q∈AD′), ceea ce înseamnă că dreapta AQ coincide cu dreapta AD′.
Deoarece D′∈(A′BC) și AM⊥(A′BC) în punctul M∈(A′BC), proiecția dreptei AD′ pe planul (A′BC) este dreapta MD′. Prin urmare:
μ(AQ,(A′BC))=μ(AD′,(A′BC))=μ(AD′,MD′)=μ(∠AD′M)
(1p)
Calculăm lungimile segmentelor AD′ și AM în pătratele congruente de latură AB=6 cm:
AD′=AB2=62 cmșiAM=2AB′=262=32 cm
În triunghiul △AD′M, dreptunghic în M (AM⊥(A′BC) și MD′⊂(A′BC)⟹AM⊥MD′), avem:
sin(∠AD′M)=AD′AM=6232=21⟹μ(∠AD′M)=30∘
Așadar, măsura unghiului dintre dreapta AQ și planul (A′BC) este egală cu 30∘.