BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Test Antrenament 3

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 3

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 3


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 5⋅(3+2⋅4)5 \cdot (3 + 2 \cdot 4) este egal cu: (5p)

a) 2323
b) 4040
c) 5555
d) 100100

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din interiorul parantezei rotunde, apoi adunarea din paranteză și în final înmulțirea din afara parantezei:
5⋅(3+2⋅4)=5⋅(3+8)=5⋅11=555 \cdot (3 + 2 \cdot 4) = 5 \cdot (3 + 8) = 5 \cdot 11 = 55

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 10%10\% din 300300 este egal cu: (5p)

a) 33
b) 99
c) 2727
d) 3030

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a calcula p%p\% dintr-un număr NN, aplicăm formula p100⋅N\frac{p}{100} \cdot N:
10% din 300=10100⋅300=10⋅3=3010\% \text{ din } 300 = \frac{10}{100} \cdot 300 = 10 \cdot 3 = 30

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 2020 și 2424 este egal cu: (5p)

a) 44
b) 6060
c) 120120
d) 480480

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Descompunem cele două numere în produse de factori primi:
20=4⋅5=22⋅520 = 4 \cdot 5 = 2^2 \cdot 5 24=8⋅3=23⋅324 = 8 \cdot 3 = 2^3 \cdot 3
  • Cel mai mic multiplu comun se obține înmulțind toți factorii primi comuni și necomuni, luați o singură dată la puterea cea mai mare:
[20,24]=23⋅3⋅5=8⋅15=120[20, 24] = 2^3 \cdot 3 \cdot 5 = 8 \cdot 15 = 120

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Cel mai mare număr din mulțimea A={3310,52,35,3}A = \left\{\frac{33}{10}, \frac{5}{2}, \frac{3}{5}, 3\right\} este: (5p)

a) 3310\frac{33}{10}
b) 33
c) 52\frac{5}{2}
d) 35\frac{3}{5}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Transformăm elementele mulțimii AA în fracții zecimale (sau le aducem la același numitor comun 1010) pentru a le compara ușor:
3310=3,3\frac{33}{10} = 3{,}3 52=2510=2,5\frac{5}{2} = \frac{25}{10} = 2{,}5 35=610=0,6\frac{3}{5} = \frac{6}{10} = 0{,}6 3=3010=3,03 = \frac{30}{10} = 3{,}0
  • Ordonând crescător numerele obținem:
0,6<2,5<3,0<3,3  ⟺  35<52<3<33100{,}6 < 2{,}5 < 3{,}0 < 3{,}3 \iff \frac{3}{5} < \frac{5}{2} < 3 < \frac{33}{10}
  • Prin urmare, cel mai mare număr din mulțimea AA este 3310\frac{33}{10}.

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. Media aritmetică a numerelor 434\sqrt{3}, 535\sqrt{3} și −33-3\sqrt{3} este egală cu: (5p)

a) 232\sqrt{3}
b) 333\sqrt{3}
c) 434\sqrt{3}
d) 666\sqrt{6}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media aritmetică a trei numere reale a,b,ca, b, c este dată de formula ma=a+b+c3m_a = \frac{a + b + c}{3}:
ma=43+53+(−33)3m_a = \frac{4\sqrt{3} + 5\sqrt{3} + (-3\sqrt{3})}{3}
  • Reducem termenii asemenea de la numărător:
ma=(4+5−3)33=633=23m_a = \frac{(4 + 5 - 3)\sqrt{3}}{3} = \frac{6\sqrt{3}}{3} = 2\sqrt{3}

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. Suma dintre vârsta Anei și vârsta lui Matei este de 1515 ani. Afirmația „Peste 33 ani suma vârstelor Anei și a lui Matei va fi egală cu 1818 ani.” este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu aa vârsta actuală a Anei și cu mm vârsta actuală a lui Matei. Conform ipotezei:
a+m=15 ania + m = 15\text{ ani}
  • Peste 33 ani, vârsta fiecăruia dintre cei doi copii va crește cu câte 33 ani:
    • Vârsta Anei peste 33 ani va fi a+3a + 3;
    • Vârsta lui Matei peste 33 ani va fi m+3m + 3.
  • Suma vârstelor lor peste 33 ani va fi:
(a+3)+(m+3)=(a+m)+6=15+6=21 ani(a + 3) + (m + 3) = (a + m) + 6 = 15 + 6 = 21\text{ ani}
  • Deoarece 21≠1821 \neq 18, afirmația din enunț este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, A,B,CA, B, C și DD sunt puncte coliniare, în această ordine, astfel încât AB=BC=CDAB = BC = CD. Valoarea raportului BDAC\frac{BD}{AC} este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D

a) 0,250{,}25
b) 0,50{,}5
c) 0,750{,}75
d) 11

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm lungimea comună a celor trei segmente congruente cu x>0x > 0:
AB=BC=CD=xAB = BC = CD = x
  • Exprimăm lungimile segmentelor BDBD și ACAC în funcție de xx:
BD=BC+CD=x+x=2xBD = BC + CD = x + x = 2x AC=AB+BC=x+x=2xAC = AB + BC = x + x = 2x
  • Calculăm valoarea raportului cerut:
BDAC=2x2x=1\frac{BD}{AC} = \frac{2x}{2x} = 1

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată este reprezentat unghiul AOBAOB cu măsura de 120∘120^\circ. Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului AOBAOB. Semidreapta OCOC este situată în interiorul unghiului AODAOD, astfel încât măsura unghiului AODAOD este de două ori mai mare decât măsura unghiului AOCAOC. Măsura unghiului COBCOB este egală cu: (5p)

Unghiul AOB

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece semidreapta (OD(OD este bisectoarea unghiului ∠AOB\angle AOB, aceasta împarte unghiul în două unghiuri congruente:
μ(∠AOD)=μ(∠DOB)=μ(∠AOB)2=120∘2=60∘\mu(\angle AOD) = \mu(\angle DOB) = \frac{\mu(\angle AOB)}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ
  • Din relația μ(∠AOD)=2⋅μ(∠AOC)\mu(\angle AOD) = 2 \cdot \mu(\angle AOC), determinăm măsura unghiului ∠AOC\angle AOC:
μ(∠AOC)=μ(∠AOD)2=60∘2=30∘\mu(\angle AOC) = \frac{\mu(\angle AOD)}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • Semidreapta (OC(OC fiind situată în interiorul unghiului ∠AOB\angle AOB, măsura unghiului ∠COB\angle COB este:
μ(∠COB)=μ(∠AOB)−μ(∠AOC)=120∘−30∘=90∘\mu(\angle COB) = \mu(\angle AOB) - \mu(\angle AOC) = 120^\circ - 30^\circ = 90^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC cu AB=ACAB = AC și BC=6 cmBC = 6\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC și AM=4 cmAM = 4\text{ cm}. Perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 16 cm16\text{ cm}
d) 18 cm18\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul MM fiind mijlocul bazei BCBC, avem:
BM=MC=BC2=62=3 cmBM = MC = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • În triunghiul isoscel △ABC\triangle ABC (AB=ACAB = AC), mediana AMAM corespunzătoare bazei BCBC este și înălțime, deci AM⊥BCAM \perp BC.
  • În triunghiul dreptunghic △AMB\triangle AMB (μ(∠AMB)=90∘\mu(\angle AMB) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
AB=AM2+BM2=42+32=16+9=25=5 cmAB = \sqrt{AM^2 + BM^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5\text{ cm}
  • Rezultă că AC=AB=5 cmAC = AB = 5\text{ cm}, iar perimetrul triunghiului △ABC\triangle ABC este:
P△ABC=AB+AC+BC=5+5+6=16 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 5 + 5 + 6 = 16\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu aria de 24 cm224\text{ cm}^2. Punctul PP aparține laturii CDCD, astfel încât DP=3PCDP = 3PC. Aria triunghiului PBCPBC este egală cu: (5p)

Dreptunghiul ABCD

a) 12 cm212\text{ cm}^2
b) 8 cm28\text{ cm}^2
c) 6 cm26\text{ cm}^2
d) 3 cm23\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece P∈CDP \in CD și DP=3PCDP = 3PC, exprimăm lungimea laturii CDCD în funcție de PCPC:
CD=DP+PC=3PC+PC=4PC  ⟹  PC=14CDCD = DP + PC = 3PC + PC = 4PC \implies PC = \frac{1}{4} CD
  • Aria dreptunghiului ABCDABCD este:
AABCD=BC⋅CD=24 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = BC \cdot CD = 24\text{ cm}^2
  • Triunghiul △PBC\triangle PBC este dreptunghic în CC (μ(∠PCB)=90∘\mu(\angle PCB) = 90^\circ), având aria:
A△PBC=BC⋅PC2=BC⋅14CD2=18(BC⋅CD)=248=3 cm2\mathcal{A}_{\triangle PBC} = \frac{BC \cdot PC}{2} = \frac{BC \cdot \frac{1}{4} CD}{2} = \frac{1}{8} (BC \cdot CD) = \frac{24}{8} = 3\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Lungimea unui cerc este egală cu 24π cm24\pi\text{ cm}. Diametrul cercului este egal cu: (5p)

a) 24 cm24\text{ cm}
b) 18 cm18\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 6 cm6\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea unui cerc de rază RR și diametru d=2Rd = 2R este dată de formula:
LC=2πR=πdL_{\mathcal{C}} = 2\pi R = \pi d
  • Egalând cu valoarea din ipoteză, obținem:
πd=24π cm  ⟹  d=24 cm\pi d = 24\pi\text{ cm} \implies d = 24\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat VABCVABC. Punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor ACAC, respectiv BCBC. Măsura unghiului dreptelor MNMN și VAVA este egală cu: (5p)

Tetraedrul regulat VABC

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, punctele MM și NN sunt mijloacele laturilor ACAC, respectiv BCBC, deci segmentul MNMN este linie mijlocie:
MN∥ABMN \parallel AB
  • Unghiul dintre dreptele necoplanare MNMN și VAVA este egal cu unghiul dintre dreptele concurente ABAB și VAVA:
μ(MN,VA^)=μ(AB,VA^)=μ(∠VAB)\mu(\widehat{MN, VA}) = \mu(\widehat{AB, VA}) = \mu(\angle VAB)
  • Deoarece tetraedrul VABCVABC este regulat, toate fețele sale sunt triunghiuri echilaterale. În triunghiul echilateral △VAB\triangle VAB, avem:
μ(∠VAB)=60∘\mu(\angle VAB) = 60^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Pentru a viziona un spectacol de teatru împreună cu familia, Ana cumpără trei bilete pentru adulți și șase bilete pentru copii, plătind în total suma de 420420 de lei. Prețul unui bilet pentru copii reprezintă 50%50\% din prețul unui bilet pentru adulți.

(2p) a) Este posibil ca prețul unui bilet pentru copii să fie 2525 de lei? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină prețul biletului pentru un adult.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dacă prețul unui bilet pentru copii este de 2525 de lei, iar acesta reprezintă 50%50\% (adică jumătate) din prețul unui bilet pentru adulți, atunci prețul unui bilet pentru adulți ar fi:
25⋅2=50 de lei25 \cdot 2 = 50\text{ de lei}

(1p)

  • Calculăm suma totală pe care ar plăti-o Ana pentru 33 bilete pentru adulți și 66 bilete pentru copii în acest caz:
3⋅50+6⋅25=150+150=300 de lei3 \cdot 50 + 6 \cdot 25 = 150 + 150 = 300\text{ de lei}
  • Deoarece 300≠420300 \neq 420, rezultă că nu este posibil ca prețul unui bilet pentru copii să fie 2525 de lei.

(1p)


b)

  • Notăm cu xx prețul unui bilet pentru adulți (exprimat în lei). Deoarece prețul unui bilet pentru copii reprezintă 50%50\% din prețul unui bilet pentru adulți, prețul biletului pentru un copil este:
50100⋅x=x2\frac{50}{100} \cdot x = \frac{x}{2}

(1p)

  • Transpunem în ecuație suma totală plătită pentru cele 33 bilete de adulți și 66 bilete de copii:
3x+6⋅x2=4203x + 6 \cdot \frac{x}{2} = 420

(1p)

  • Rezolvăm ecuația:
3x+3x=420  ⟹  6x=420  ⟹  x=4206=70 de lei3x + 3x = 420 \implies 6x = 420 \implies x = \frac{420}{6} = 70\text{ de lei}
  • Prin urmare, prețul biletului pentru un adult este de 7070 de lei.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(x+2)2−(x−2)2E(x) = (x + 2)^2 - (x - 2)^2, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=8xE(x) = 8x, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Demonstrează că numărul natural A=E(n2)+E(n)A = E(n^2) + E(n) este multiplu al lui 1616, pentru orice număr natural nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dezvoltăm pătratele de binom folosind formulele de calcul prescurtat (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2 și (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:
E(x)=(x2+4x+4)−(x2−4x+4)E(x) = (x^2 + 4x + 4) - (x^2 - 4x + 4)

(1p)

  • Eliminăm parantezele și reducem termenii asemenea:
E(x)=x2+4x+4−x2+4x−4=8x,pentru orice numa˘r real xE(x) = x^2 + 4x + 4 - x^2 + 4x - 4 = 8x, \quad \text{pentru orice număr real } x

(1p)


b)

  • Folosind forma simplificată E(x)=8xE(x) = 8x demonstrată la subpunctul anterior, exprimăm E(n2)E(n^2) și E(n)E(n) pentru n∈Nn \in \mathbb{N}:
A=E(n2)+E(n)=8n2+8nA = E(n^2) + E(n) = 8n^2 + 8n

(1p)

  • Dăm factor comun pe 8n8n:
A=8n(n+1),pentru orice numa˘r natural nA = 8n(n + 1), \quad \text{pentru orice număr natural } n

(1p)

  • Analizăm paritatea produsului de două numere naturale consecutive n(n+1)n(n + 1):
    • Pentru n=2kn = 2k (k∈Nk \in \mathbb{N}), avem n(n+1)=2k(2k+1)n(n + 1) = 2k(2k + 1), care este divizibil cu 22;
    • Pentru n=2k+1n = 2k + 1 (k∈Nk \in \mathbb{N}), avem n(n+1)=(2k+1)(2k+2)=2(2k+1)(k+1)n(n + 1) = (2k + 1)(2k + 2) = 2(2k + 1)(k + 1), care este de asemenea divizibil cu 22.
  • Așadar, produsul n(n+1)n(n + 1) este divizibil cu 22 pentru orice număr natural nn, deci există m∈Nm \in \mathbb{N} astfel încât n(n+1)=2mn(n + 1) = 2m.
  • Înlocuind în expresia lui AA, obținem:
A=8⋅2m=16mA = 8 \cdot 2m = 16m
  • Prin urmare, numărul natural A=8n(n+1)A = 8n(n + 1) este multiplu al lui 1616, pentru orice număr natural nn.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=4−xf(x) = 4 - x.

Sistemul de axe ortogonale xOy

(2p) a) Reprezintă grafic funcția ff în sistemul de axe ortogonale xOyxOy din figura alăturată.
(3p) b) Determină mulțimea soluțiilor inecuației f(a−1)≤f(4)f(a - 1) \le f(4), unde aa este număr real.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 3

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției ff cu axele sistemului de coordonate xOyxOy:
    • Intersecția cu axa OxOx (y=f(x)=0y = f(x) = 0):
4−x=0  ⟹  x=4  ⟹  A(4,0)∈Gf4 - x = 0 \implies x = 4 \implies A(4, 0) \in G_f
  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=4−0=4  ⟹  B(0,4)∈Gff(0) = 4 - 0 = 4 \implies B(0, 4) \in G_f

(1p)

  • Reprezentăm în sistemul de axe ortogonale xOyxOy punctele A(4,0)A(4, 0) pe axa absciselor și B(0,4)B(0, 4) pe axa ordonatelor, apoi trasăm dreapta ABAB, care reprezintă graficul funcției ff.

(1p)


b)

  • Calculăm expresiile f(a−1)f(a - 1) și f(4)f(4) folosind legea funcției f(x)=4−xf(x) = 4 - x:
f(a−1)=4−(a−1)f(a - 1) = 4 - (a - 1) f(4)=4−4=0f(4) = 4 - 4 = 0
  • Inecuația f(a−1)≤f(4)f(a - 1) \le f(4) devine:
4−(a−1)≤04 - (a - 1) \le 0

(1p)

  • Desfacem paranteza și rezolvăm inecuația pe mulțimea numerelor reale:
4−a+1≤0  ⟺  5−a≤0  ⟺  a≥5,pentru a∈R4 - a + 1 \le 0 \iff 5 - a \le 0 \iff a \ge 5, \quad \text{pentru } a \in \mathbb{R}

(1p)

  • Prin urmare, mulțimea soluțiilor inecuației este intervalul:
S=[5,+∞)S = [5, +\infty)

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABCABC cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Punctul SS este mijlocul segmentului BCBC, punctul DD este simetricul punctului BB față de ACAC, iar QQ este punctul de intersecție a dreptelor DSDS și ACAC.

Triunghiul echilateral ABC

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 36 cm36\text{ cm}.
(3p) b) Determină lungimea segmentului DQDQ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Deoarece triunghiul △ABC\triangle ABC este echilateral, toate cele trei laturi ale sale sunt congruente (AB=BC=AC=12 cmAB = BC = AC = 12\text{ cm}), iar perimetrul său este:
P△ABC=3⋅AB\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot AB

(1p)

  • Înlocuind AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, obținem:
P△ABC=3⋅12=36 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot 12 = 36\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 4

  • Deoarece punctul SS este mijlocul laturii BCBC, segmentul ASAS este mediană în triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC, deci ASAS este și înălțime (AS⊥BCAS \perp BC). Lungimea înălțimii ASAS este:
AS=AB32=1232=63 cmAS = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Fie {O}=AC∩BD\{O\} = AC \cap BD. Deoarece punctul DD este simetricul punctului BB față de dreapta ACAC, avem BD⊥ACBD \perp AC și BO=ODBO = OD.
  • În triunghiul echilateral △ABC\triangle ABC, înălțimea BOBO (BO⊥ACBO \perp AC) este și mediană, deci OO este mijlocul laturii ACAC (AO=OCAO = OC).
  • În patrulaterul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD se înjumătățesc în punctul OO (AO=OCAO = OC și BO=ODBO = OD), de unde rezultă că ABCDABCD este paralelogram (chiar romb). Prin urmare:
AD∥BCșiAD=BC=12 cmAD \parallel BC \quad \text{și} \quad AD = BC = 12\text{ cm}
  • Cum AS⊥BCAS \perp BC și AD∥BCAD \parallel BC, rezultă că AS⊥ADAS \perp AD (μ(∠SAD)=90∘\mu(\angle SAD) = 90^\circ). Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △SAD\triangle SAD:
SD=AS2+AD2=(63)2+122=108+144=252=67 cmSD = \sqrt{AS^2 + AD^2} = \sqrt{(6\sqrt{3})^2 + 12^2} = \sqrt{108 + 144} = \sqrt{252} = 6\sqrt{7}\text{ cm}

(1p)

  • Deoarece SC∥ADSC \parallel AD, conform teoremei fundamentale a asemănării aplicate pentru triunghiurile △QSC\triangle QSC și △QDA\triangle QDA avem:
△QSC∼△QDA  ⟹  SQQD=SCDA\triangle QSC \sim \triangle QDA \implies \frac{SQ}{QD} = \frac{SC}{DA}
  • Cum SS este mijlocul lui BCBC, avem SC=BC2=6 cmSC = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}, iar raportul de asemănare este:
SQQD=612=12  ⟹  SQ=12QD\frac{SQ}{QD} = \frac{6}{12} = \frac{1}{2} \implies SQ = \frac{1}{2} QD
  • Cum S,Q,DS, Q, D sunt coliniare (SD=SQ+QDSD = SQ + QD), obținem:
12QD+QD=SD  ⟹  32QD=67  ⟹  QD=23⋅67=47 cm\frac{1}{2} QD + QD = SD \implies \frac{3}{2} QD = 6\sqrt{7} \implies QD = \frac{2}{3} \cdot 6\sqrt{7} = 4\sqrt{7}\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCDABCD cu AB=20 cmAB = 20\text{ cm} și AD=15 cmAD = 15\text{ cm}. Dreptele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO, iar punctele EE și FF se află pe latura CDCD, astfel încât DE=FC=5 cmDE = FC = 5\text{ cm}.

Dreptunghiul ABCD

(2p) a) Arată că sinusul unghiului ABDABD este egal cu 35\frac{3}{5}.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului OIOI, unde II este punctul de intersecție a dreptelor BEBE și AFAF.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul △ABD\triangle ABD, dreptunghic în AA (μ(∠DAB)=90∘\mu(\angle DAB) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula lungimea diagonalei BDBD:
BD=AB2+AD2=202+152=400+225=625=25 cmBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{20^2 + 15^2} = \sqrt{400 + 225} = \sqrt{625} = 25\text{ cm}

(1p)

  • Sinusul unghiului ascuțit ∠ABD\angle ABD în triunghiul dreptunghic △ABD\triangle ABD este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin⁡(∠ABD)=ADBD=1525=35\sin(\angle ABD) = \frac{AD}{BD} = \frac{15}{25} = \frac{3}{5}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 5

  • În dreptunghiul ABCDABCD, avem CD=AB=20 cmCD = AB = 20\text{ cm} și BC=AD=15 cmBC = AD = 15\text{ cm}. Lungimea segmentului EFEF este:
EF=CD−(DE+FC)=20−(5+5)=10 cmEF = CD - (DE + FC) = 20 - (5 + 5) = 10\text{ cm}
  • Calculăm lungimile segmentelor DFDF și ECEC:
DF=DE+EF=5+10=15 cmDF = DE + EF = 5 + 10 = 15\text{ cm} EC=EF+FC=10+5=15 cmEC = EF + FC = 10 + 5 = 15\text{ cm}
  • Observăm că în triunghiurile dreptunghice △ADF\triangle ADF (μ(∠D)=90∘\mu(\angle D) = 90^\circ) și △BCE\triangle BCE (μ(∠C)=90∘\mu(\angle C) = 90^\circ) avem AD=DF=15 cmAD = DF = 15\text{ cm} și BC=EC=15 cmBC = EC = 15\text{ cm}, deci △ADF\triangle ADF și △BCE\triangle BCE sunt triunghiuri dreptunghice isoscele:
μ(∠IFE)=μ(∠DFA)=45∘șiμ(∠IEF)=μ(∠CEB)=45∘\mu(\angle IFE) = \mu(\angle DFA) = 45^\circ \quad \text{și} \quad \mu(\angle IEF) = \mu(\angle CEB) = 45^\circ
  • În triunghiul △EIF\triangle EIF, două unghiuri au măsura de 45∘45^\circ, deci μ(∠EIF)=180∘−(45∘+45∘)=90∘\mu(\angle EIF) = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 90^\circ, ceea ce înseamnă că triunghiul △EIF\triangle EIF este dreptunghic isoscel în II.

(1p)

  • Fie SS mijlocul laturii CDCD (DS=SC=10 cmDS = SC = 10\text{ cm}). Cum DE=FC=5 cmDE = FC = 5\text{ cm}, rezultă că ES=DS−DE=5 cmES = DS - DE = 5\text{ cm} și FS=SC−FC=5 cmFS = SC - FC = 5\text{ cm}, deci SS este și mijlocul segmentului EFEF.
  • În triunghiul isoscel △COD\triangle COD (OC=ODOC = OD, deoarece diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc), mediana OSOS este și înălțime, deci OS⊥CDOS \perp CD.
  • În triunghiul dreptunghic isoscel △EIF\triangle EIF (IE=IFIE = IF), mediana ISIS este și înălțime, deci IS⊥CDIS \perp CD.
  • Deoarece OS⊥CDOS \perp CD și IS⊥CDIS \perp CD în același punct S∈CDS \in CD, rezultă că punctele O,IO, I și SS sunt coliniare.

(1p)

  • În triunghiul △DBC\triangle DBC, punctul OO este mijlocul lui BDBD și punctul SS este mijlocul lui CDCD, deci OSOS este linie mijlocie:
OS=BC2=152=7,5 cmOS = \frac{BC}{2} = \frac{15}{2} = 7{,}5\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △EIF\triangle EIF (μ(∠EIF)=90∘\mu(\angle EIF) = 90^\circ), segmentul ISIS este mediana corespunzătoare ipotenuzei EFEF:
IS=EF2=102=5 cmIS = \frac{EF}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
  • Cum punctul II aparține segmentului OSOS (OS=OI+ISOS = OI + IS), obținem lungimea segmentului OIOI:
OI=OS−IS=7,5−5=2,5 cmOI = OS - IS = 7{,}5 - 5 = 2{,}5\text{ cm}

(1p)


6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu lungimea diagonalei AC′AC' de 63 cm6\sqrt{3}\text{ cm}.

Cubul ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că aria laterală a cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egală cu 144 cm2144\text{ cm}^2.
(3p) b) Determină măsura unghiului dreptelor B′CB'C și OBOB, unde {O}=AD′∩A′D\{O\} = AD' \cap A'D.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Formula pentru diagonala unui cub cu muchia de lungime ABAB este AC′=AB3AC' = AB\sqrt{3}. Egalând cu valoarea din enunț, determinăm lungimea muchiei cubului:
AC′=AB3=63 cm  ⟹  AB=6 cmAC' = AB\sqrt{3} = 6\sqrt{3}\text{ cm} \implies AB = 6\text{ cm}

(1p)

  • Aria laterală a cubului este suma ariilor celor patru fețe laterale (pătrate congruente de latură AB=6 cmAB = 6\text{ cm}):
Al=4⋅AB2=4⋅62=4⋅36=144 cm2\mathcal{A}_l = 4 \cdot AB^2 = 4 \cdot 6^2 = 4 \cdot 36 = 144\text{ cm}^2

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 6

  • În cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', muchiile A′B′A'B' și CDCD sunt paralele și congruente (A′B′∥CDA'B' \parallel CD și A′B′=CDA'B' = CD), de unde rezultă că patrulaterul A′B′CDA'B'CD este paralelogram (chiar dreptunghi). Prin urmare, laturile opuse B′CB'C și A′DA'D sunt paralele:
B′C∥A′DB'C \parallel A'D

(1p)

  • Deoarece B′C∥A′DB'C \parallel A'D și O∈A′DO \in A'D, măsura unghiului dintre dreptele necoplanare B′CB'C și OBOB este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente A′DA'D și OBOB:
μ(B′C,OB^)=μ(A′D,OB^)=μ(∠BOD)\mu(\widehat{B'C, OB}) = \mu(\widehat{A'D, OB}) = \mu(\angle BOD)

(1p)

  • Demonstrăm că OB⊥A′DOB \perp A'D folosind teorema celor trei perpendiculare:
    • Muchia BABA este perpendiculară pe fața laterală (ADD′A′)(ADD'A'), deci BA⊥(ADD′A′)BA \perp (ADD'A');
    • Fața ADD′A′ADD'A' fiind pătrat, diagonalele sale sunt perpendiculare în punctul lor de intersecție OO, adică AO⊥A′DAO \perp A'D;
    • Cum AO,A′D⊂(ADD′A′)AO, A'D \subset (ADD'A') și AO∩A′D={O}AO \cap A'D = \{O\}, din teorema celor trei perpendiculare rezultă că BO⊥A′DBO \perp A'D, adică OB⊥ODOB \perp OD.
  • Așadar, μ(∠BOD)=90∘\mu(\angle BOD) = 90^\circ, deci măsura unghiului dreptelor B′CB'C și OBOB este egală cu 90∘90^\circ.

(1p)