1. Rezultatul calculului 5⋅(3+2⋅4) este egal cu: (5p)
a) 23
b) 40
c) 55
d) 100
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Respectăm ordinea efectuării operațiilor: efectuăm mai întâi înmulțirea din interiorul parantezei rotunde, apoi adunarea din paranteză și în final înmulțirea din afara parantezei:
5⋅(3+2⋅4)=5⋅(3+8)=5⋅11=55
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. Numărul care reprezintă 10% din 300 este egal cu: (5p)
a) 3
b) 9
c) 27
d) 30
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a calcula p% dintr-un număr N, aplicăm formula 100p⋅N:
10% din 300=10010⋅300=10⋅3=30
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 20 și 24 este egal cu: (5p)
a) 4
b) 60
c) 120
d) 480
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Descompunem cele două numere în produse de factori primi:
20=4⋅5=22⋅524=8⋅3=23⋅3
Cel mai mic multiplu comun se obține înmulțind toți factorii primi comuni și necomuni, luați o singură dată la puterea cea mai mare:
[20,24]=23⋅3⋅5=8⋅15=120
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. Cel mai mare număr din mulțimea A={1033,25,53,3} este: (5p)
a) 1033
b) 3
c) 25
d) 53
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Transformăm elementele mulțimii A în fracții zecimale (sau le aducem la același numitor comun 10) pentru a le compara ușor:
1033=3,325=1025=2,553=106=0,63=1030=3,0
Ordonând crescător numerele obținem:
0,6<2,5<3,0<3,3⟺53<25<3<1033
Prin urmare, cel mai mare număr din mulțimea A este 1033.
Răspunsul corect este a).
(5p)
5. Media aritmetică a numerelor 43, 53 și −33 este egală cu: (5p)
a) 23
b) 33
c) 43
d) 66
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Media aritmetică a trei numere reale a,b,c este dată de formula ma=3a+b+c:
ma=343+53+(−33)
Reducem termenii asemenea de la numărător:
ma=3(4+5−3)3=363=23
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. Suma dintre vârsta Anei și vârsta lui Matei este de 15 ani. Afirmația „Peste 3 ani suma vârstelor Anei și a lui Matei va fi egală cu 18 ani.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu a vârsta actuală a Anei și cu m vârsta actuală a lui Matei. Conform ipotezei:
a+m=15 ani
Peste 3 ani, vârsta fiecăruia dintre cei doi copii va crește cu câte 3 ani:
1. În figura alăturată, A,B,C și D sunt puncte coliniare, în această ordine, astfel încât AB=BC=CD. Valoarea raportului ACBD este egală cu: (5p)
a) 0,25
b) 0,5
c) 0,75
d) 1
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm lungimea comună a celor trei segmente congruente cu x>0:
AB=BC=CD=x
Exprimăm lungimile segmentelor BD și AC în funcție de x:
BD=BC+CD=x+x=2xAC=AB+BC=x+x=2x
Calculăm valoarea raportului cerut:
ACBD=2x2x=1
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura alăturată este reprezentat unghiul AOB cu măsura de 120∘. Semidreapta OD este bisectoarea unghiului AOB. Semidreapta OC este situată în interiorul unghiului AOD, astfel încât măsura unghiului AOD este de două ori mai mare decât măsura unghiului AOC. Măsura unghiului COB este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece semidreapta (OD este bisectoarea unghiului ∠AOB, aceasta împarte unghiul în două unghiuri congruente:
μ(∠AOD)=μ(∠DOB)=2μ(∠AOB)=2120∘=60∘
Din relația μ(∠AOD)=2⋅μ(∠AOC), determinăm măsura unghiului ∠AOC:
μ(∠AOC)=2μ(∠AOD)=260∘=30∘
Semidreapta (OC fiind situată în interiorul unghiului ∠AOB, măsura unghiului ∠COB este:
μ(∠COB)=μ(∠AOB)−μ(∠AOC)=120∘−30∘=90∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC cu AB=AC și BC=6 cm. Punctul M este mijlocul segmentului BC și AM=4 cm. Perimetrul triunghiului ABC este egal cu: (5p)
a) 10 cm
b) 12 cm
c) 16 cm
d) 18 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul M fiind mijlocul bazei BC, avem:
BM=MC=2BC=26=3 cm
În triunghiul isoscel △ABC (AB=AC), mediana AM corespunzătoare bazei BC este și înălțime, deci AM⊥BC.
În triunghiul dreptunghic △AMB (μ(∠AMB)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AB=AM2+BM2=42+32=16+9=25=5 cm
Rezultă că AC=AB=5 cm, iar perimetrul triunghiului △ABC este:
P△ABC=AB+AC+BC=5+5+6=16 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu aria de 24 cm2. Punctul P aparține laturii CD, astfel încât DP=3PC. Aria triunghiului PBC este egală cu: (5p)
a) 12 cm2
b) 8 cm2
c) 6 cm2
d) 3 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece P∈CD și DP=3PC, exprimăm lungimea laturii CD în funcție de PC:
CD=DP+PC=3PC+PC=4PC⟹PC=41CD
Aria dreptunghiului ABCD este:
AABCD=BC⋅CD=24 cm2
Triunghiul △PBC este dreptunghic în C (μ(∠PCB)=90∘), având aria:
A△PBC=2BC⋅PC=2BC⋅41CD=81(BC⋅CD)=824=3 cm2
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Lungimea unui cerc este egală cu 24π cm. Diametrul cercului este egal cu: (5p)
a) 24 cm
b) 18 cm
c) 12 cm
d) 6 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Lungimea unui cerc de rază R și diametru d=2R este dată de formula:
LC=2πR=πd
Egalând cu valoarea din ipoteză, obținem:
πd=24π cm⟹d=24 cm
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat tetraedrul regulat VABC. Punctele M și N sunt mijloacele muchiilor AC, respectiv BC. Măsura unghiului dreptelor MN și VA este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul △ABC, punctele M și N sunt mijloacele laturilor AC, respectiv BC, deci segmentul MN este linie mijlocie:
MN∥AB
Unghiul dintre dreptele necoplanare MN și VA este egal cu unghiul dintre dreptele concurente AB și VA:
μ(MN,VA)=μ(AB,VA)=μ(∠VAB)
Deoarece tetraedrul VABC este regulat, toate fețele sale sunt triunghiuri echilaterale. În triunghiul echilateral △VAB, avem:
μ(∠VAB)=60∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Pentru a viziona un spectacol de teatru împreună cu familia, Ana cumpără trei bilete pentru adulți și șase bilete pentru copii, plătind în total suma de 420 de lei. Prețul unui bilet pentru copii reprezintă 50% din prețul unui bilet pentru adulți.
(2p) a) Este posibil ca prețul unui bilet pentru copii să fie 25 de lei? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină prețul biletului pentru un adult.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dacă prețul unui bilet pentru copii este de 25 de lei, iar acesta reprezintă 50% (adică jumătate) din prețul unui bilet pentru adulți, atunci prețul unui bilet pentru adulți ar fi:
25⋅2=50 de lei
(1p)
Calculăm suma totală pe care ar plăti-o Ana pentru 3 bilete pentru adulți și 6 bilete pentru copii în acest caz:
3⋅50+6⋅25=150+150=300 de lei
Deoarece 300=420, rezultă că nu este posibil ca prețul unui bilet pentru copii să fie 25 de lei.
(1p)
b)
Notăm cu x prețul unui bilet pentru adulți (exprimat în lei). Deoarece prețul unui bilet pentru copii reprezintă 50% din prețul unui bilet pentru adulți, prețul biletului pentru un copil este:
10050⋅x=2x
(1p)
Transpunem în ecuație suma totală plătită pentru cele 3 bilete de adulți și 6 bilete de copii:
3x+6⋅2x=420
(1p)
Rezolvăm ecuația:
3x+3x=420⟹6x=420⟹x=6420=70 de lei
Prin urmare, prețul biletului pentru un adult este de 70 de lei.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(x+2)2−(x−2)2, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=8x, pentru orice număr real x.
(3p) b) Demonstrează că numărul natural A=E(n2)+E(n) este multiplu al lui 16, pentru orice număr natural n.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dezvoltăm pătratele de binom folosind formulele de calcul prescurtat (a+b)2=a2+2ab+b2 și (a−b)2=a2−2ab+b2:
E(x)=(x2+4x+4)−(x2−4x+4)
(1p)
Eliminăm parantezele și reducem termenii asemenea:
E(x)=x2+4x+4−x2+4x−4=8x,pentru orice numa˘r real x
(1p)
b)
Folosind forma simplificată E(x)=8x demonstrată la subpunctul anterior, exprimăm E(n2) și E(n) pentru n∈N:
A=E(n2)+E(n)=8n2+8n
(1p)
Dăm factor comun pe 8n:
A=8n(n+1),pentru orice numa˘r natural n
(1p)
Analizăm paritatea produsului de două numere naturale consecutive n(n+1):
Pentru n=2k (k∈N), avem n(n+1)=2k(2k+1), care este divizibil cu 2;
Pentru n=2k+1 (k∈N), avem n(n+1)=(2k+1)(2k+2)=2(2k+1)(k+1), care este de asemenea divizibil cu 2.
Așadar, produsul n(n+1) este divizibil cu 2 pentru orice număr natural n, deci există m∈N astfel încât n(n+1)=2m.
Înlocuind în expresia lui A, obținem:
A=8⋅2m=16m
Prin urmare, numărul natural A=8n(n+1) este multiplu al lui 16, pentru orice număr natural n.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=4−x.
(2p) a) Reprezintă grafic funcția f în sistemul de axe ortogonale xOy din figura alăturată.
(3p) b) Determină mulțimea soluțiilor inecuației f(a−1)≤f(4), unde a este număr real.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Determinăm coordonatele punctelor de intersecție ale graficului funcției f cu axele sistemului de coordonate xOy:
Intersecția cu axa Ox (y=f(x)=0):
4−x=0⟹x=4⟹A(4,0)∈Gf
Intersecția cu axa Oy (x=0):
f(0)=4−0=4⟹B(0,4)∈Gf
(1p)
Reprezentăm în sistemul de axe ortogonale xOy punctele A(4,0) pe axa absciselor și B(0,4) pe axa ordonatelor, apoi trasăm dreapta AB, care reprezintă graficul funcției f.
(1p)
b)
Calculăm expresiile f(a−1) și f(4) folosind legea funcției f(x)=4−x:
f(a−1)=4−(a−1)f(4)=4−4=0
Inecuația f(a−1)≤f(4) devine:
4−(a−1)≤0
(1p)
Desfacem paranteza și rezolvăm inecuația pe mulțimea numerelor reale:
4−a+1≤0⟺5−a≤0⟺a≥5,pentru a∈R
(1p)
Prin urmare, mulțimea soluțiilor inecuației este intervalul:
S=[5,+∞)
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul echilateral ABC cu AB=12 cm. Punctul S este mijlocul segmentului BC, punctul D este simetricul punctului B față de AC, iar Q este punctul de intersecție a dreptelor DS și AC.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 36 cm.
(3p) b) Determină lungimea segmentului DQ.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Deoarece triunghiul △ABC este echilateral, toate cele trei laturi ale sale sunt congruente (AB=BC=AC=12 cm), iar perimetrul său este:
P△ABC=3⋅AB
(1p)
Înlocuind AB=12 cm, obținem:
P△ABC=3⋅12=36 cm
(1p)
b)
Deoarece punctul S este mijlocul laturii BC, segmentul AS este mediană în triunghiul echilateral △ABC, deci AS este și înălțime (AS⊥BC). Lungimea înălțimii AS este:
AS=2AB3=2123=63 cm
(1p)
Fie {O}=AC∩BD. Deoarece punctul D este simetricul punctului B față de dreapta AC, avem BD⊥AC și BO=OD.
În triunghiul echilateral △ABC, înălțimea BO (BO⊥AC) este și mediană, deci O este mijlocul laturii AC (AO=OC).
În patrulaterul ABCD, diagonalele AC și BD se înjumătățesc în punctul O (AO=OC și BO=OD), de unde rezultă că ABCD este paralelogram (chiar romb). Prin urmare:
AD∥BCșiAD=BC=12 cm
Cum AS⊥BC și AD∥BC, rezultă că AS⊥AD (μ(∠SAD)=90∘). Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic △SAD:
SD=AS2+AD2=(63)2+122=108+144=252=67 cm
(1p)
Deoarece SC∥AD, conform teoremei fundamentale a asemănării aplicate pentru triunghiurile △QSC și △QDA avem:
△QSC∼△QDA⟹QDSQ=DASC
Cum S este mijlocul lui BC, avem SC=2BC=6 cm, iar raportul de asemănare este:
QDSQ=126=21⟹SQ=21QD
Cum S,Q,D sunt coliniare (SD=SQ+QD), obținem:
21QD+QD=SD⟹23QD=67⟹QD=32⋅67=47 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat dreptunghiul ABCD cu AB=20 cm și AD=15 cm. Dreptele AC și BD se intersectează în punctul O, iar punctele E și F se află pe latura CD, astfel încât DE=FC=5 cm.
(2p) a) Arată că sinusul unghiului ABD este egal cu 53.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului OI, unde I este punctul de intersecție a dreptelor BE și AF.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul △ABD, dreptunghic în A (μ(∠DAB)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula lungimea diagonalei BD:
BD=AB2+AD2=202+152=400+225=625=25 cm
(1p)
Sinusul unghiului ascuțit ∠ABD în triunghiul dreptunghic △ABD este raportul dintre cateta opusă și ipotenuză:
sin(∠ABD)=BDAD=2515=53
(1p)
b)
În dreptunghiul ABCD, avem CD=AB=20 cm și BC=AD=15 cm. Lungimea segmentului EF este:
EF=CD−(DE+FC)=20−(5+5)=10 cm
Calculăm lungimile segmentelor DF și EC:
DF=DE+EF=5+10=15 cmEC=EF+FC=10+5=15 cm
Observăm că în triunghiurile dreptunghice △ADF (μ(∠D)=90∘) și △BCE (μ(∠C)=90∘) avem AD=DF=15 cm și BC=EC=15 cm, deci △ADF și △BCE sunt triunghiuri dreptunghice isoscele:
μ(∠IFE)=μ(∠DFA)=45∘șiμ(∠IEF)=μ(∠CEB)=45∘
În triunghiul △EIF, două unghiuri au măsura de 45∘, deci μ(∠EIF)=180∘−(45∘+45∘)=90∘, ceea ce înseamnă că triunghiul △EIF este dreptunghic isoscel în I.
(1p)
Fie S mijlocul laturii CD (DS=SC=10 cm). Cum DE=FC=5 cm, rezultă că ES=DS−DE=5 cm și FS=SC−FC=5 cm, deci S este și mijlocul segmentului EF.
În triunghiul isoscel △COD (OC=OD, deoarece diagonalele dreptunghiului sunt congruente și se înjumătățesc), mediana OS este și înălțime, deci OS⊥CD.
În triunghiul dreptunghic isoscel △EIF (IE=IF), mediana IS este și înălțime, deci IS⊥CD.
Deoarece OS⊥CD și IS⊥CD în același punct S∈CD, rezultă că punctele O,I și S sunt coliniare.
(1p)
În triunghiul △DBC, punctul O este mijlocul lui BD și punctul S este mijlocul lui CD, deci OS este linie mijlocie:
OS=2BC=215=7,5 cm
În triunghiul dreptunghic △EIF (μ(∠EIF)=90∘), segmentul IS este mediana corespunzătoare ipotenuzei EF:
IS=2EF=210=5 cm
Cum punctul I aparține segmentului OS (OS=OI+IS), obținem lungimea segmentului OI:
OI=OS−IS=7,5−5=2,5 cm
(1p)
6. Se consideră cubul ABCDA′B′C′D′ cu lungimea diagonalei AC′ de 63 cm.
(2p) a) Arată că aria laterală a cubului ABCDA′B′C′D′ este egală cu 144 cm2.
(3p) b) Determină măsura unghiului dreptelor B′C și OB, unde {O}=AD′∩A′D.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Formula pentru diagonala unui cub cu muchia de lungime AB este AC′=AB3. Egalând cu valoarea din enunț, determinăm lungimea muchiei cubului:
AC′=AB3=63 cm⟹AB=6 cm
(1p)
Aria laterală a cubului este suma ariilor celor patru fețe laterale (pătrate congruente de latură AB=6 cm):
Al=4⋅AB2=4⋅62=4⋅36=144 cm2
(1p)
b)
În cubul ABCDA′B′C′D′, muchiile A′B′ și CD sunt paralele și congruente (A′B′∥CD și A′B′=CD), de unde rezultă că patrulaterul A′B′CD este paralelogram (chiar dreptunghi). Prin urmare, laturile opuse B′C și A′D sunt paralele:
B′C∥A′D
(1p)
Deoarece B′C∥A′D și O∈A′D, măsura unghiului dintre dreptele necoplanare B′C și OB este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente A′D și OB:
μ(B′C,OB)=μ(A′D,OB)=μ(∠BOD)
(1p)
Demonstrăm că OB⊥A′D folosind teorema celor trei perpendiculare:
Muchia BA este perpendiculară pe fața laterală (ADD′A′), deci BA⊥(ADD′A′);
Fața ADD′A′ fiind pătrat, diagonalele sale sunt perpendiculare în punctul lor de intersecție O, adică AO⊥A′D;
Cum AO,A′D⊂(ADD′A′) și AO∩A′D={O}, din teorema celor trei perpendiculare rezultă că BO⊥A′D, adică OB⊥OD.
Așadar, μ(∠BOD)=90∘, deci măsura unghiului dreptelor B′C și OB este egală cu 90∘.