BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Test Antrenament 2

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 2

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 2


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Câtul împărțirii cu rest a numărului natural 3535 la numărul natural 1515 este egal cu: (5p)

a) 11
b) 22
c) 33
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema împărțirii cu rest: pentru orice numere naturale aa și bb cu b≠0b \neq 0, există numerele naturale unice qq (câtul) și rr (restul) astfel încât:
a=b⋅q+r,cu 0≤r<ba = b \cdot q + r, \quad \text{cu } 0 \le r < b
  • Pentru a=35a = 35 și b=15b = 15:
35=15⋅2+535 = 15 \cdot 2 + 5
  • Deoarece 0≤5<150 \le 5 < 15, câtul împărțirii este 22, iar restul este 55.

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 14\frac{1}{4} din 6060 este egal cu: (5p)

a) 1515
b) 6060
c) 120120
d) 240240

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aflarea unei fracții dintr-un număr natural se realizează prin înmulțirea fracției cu numărul respectiv:
14⋅60=604=15\frac{1}{4} \cdot 60 = \frac{60}{4} = 15

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Suma numerelor întregi negative din intervalul (−4,5](-4, 5] este egală cu: (5p)

a) 99
b) 55
c) −6-6
d) −10-10

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele întregi aparținând intervalului deschis la stânga și închis la dreapta (−4,5](-4, 5] sunt:
(−4,5]∩Z={−3,−2,−1,0,1,2,3,4,5}(-4, 5] \cap \mathbb{Z} = \{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4, 5\}
  • Dintre aceste numere, cele strict negative (Z−∗\mathbb{Z}^*_{-}) sunt −3,−2-3, -2 și −1-1.
  • Calculăm suma lor:
S=(−3)+(−2)+(−1)=−6S = (-3) + (-2) + (-1) = -6

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine crescătoare este: (5p)

a) 8,(5); 8,55; 172; 161208,(5);\ 8{,}55;\ \frac{17}{2};\ \frac{161}{20}
b) 8,55; 8,(5); 172; 161208{,}55;\ 8,(5);\ \frac{17}{2};\ \frac{161}{20}
c) 16120; 8,(5); 8,55; 172\frac{161}{20};\ 8,(5);\ 8{,}55;\ \frac{17}{2}
d) 16120; 172; 8,55; 8,(5)\frac{161}{20};\ \frac{17}{2};\ 8{,}55;\ 8,(5)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem toate cele patru numere sub formă de fracții zecimale pentru a le compara zecimală cu zecimală:
16120=161⋅5100=805100=8,05\frac{161}{20} = \frac{161 \cdot 5}{100} = \frac{805}{100} = 8{,}05 172=8,5=8,50\frac{17}{2} = 8{,}5 = 8{,}50 8,55=8,5508{,}55 = 8{,}550 8,(5)=8,5555…8,(5) = 8{,}5555\dots
  • Comparând numerele zecimale obținute:
8,05<8,50<8,55<8,555…8{,}05 < 8{,}50 < 8{,}55 < 8{,}555\dots
  • Rescriind cu notațiile din enunț:
16120<172<8,55<8,(5)\frac{161}{20} < \frac{17}{2} < 8{,}55 < 8,(5)

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Aurel, Călin, Dragoș și Victor, calculează produsul numerelor reale a=27−5a = 2\sqrt{7} - 5 și b=27+5b = 2\sqrt{7} + 5 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:

DragoșCălinAurelVictor
−3-333272\sqrt{7}99

Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect produsul numerelor este: (5p)

a) Dragoș
b) Călin
c) Aurel
d) Victor

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim formula de calcul prescurtat pentru produsul sumei cu diferența, (x−y)(x+y)=x2−y2(x - y)(x + y) = x^2 - y^2:
a⋅b=(27−5)(27+5)=(27)2−52a \cdot b = (2\sqrt{7} - 5)(2\sqrt{7} + 5) = (2\sqrt{7})^2 - 5^2
  • Calculăm fiecare pătrat:
(27)2=4⋅7=28(2\sqrt{7})^2 = 4 \cdot 7 = 28 52=255^2 = 25
  • Obținem:
a⋅b=28−25=3a \cdot b = 28 - 25 = 3
  • Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul 33 este Călin.

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. Un pieton se deplasează cu viteza de 6 km/h6\text{ km/h}. Afirmația: „Pietonul, păstrând constantă viteza de deplasare, a parcurs 10 km10\text{ km} în 60 de minute60\text{ de minute}.”, este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Timpul de deplasare menționat este:
t=60 minute=1 ora˘t = 60\text{ minute} = 1\text{ oră}
  • Viteza constantă a pietonului este v=6 km/hv = 6\text{ km/h}.
  • Distanța efectivă parcursă în acest interval de timp este:
d=v⋅t=6 km/h⋅1 h=6 kmd = v \cdot t = 6\text{ km/h} \cdot 1\text{ h} = 6\text{ km}
  • Deoarece 6 km≠10 km6\text{ km} \neq 10\text{ km}, afirmația că pietonul a parcurs 10 km10\text{ km} este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=2 cmAB = 2\text{ cm}, BD=7 cmBD = 7\text{ cm}, CD=4 cmCD = 4\text{ cm} și CE=9 cmCE = 9\text{ cm}. Lungimea segmentului AEAE este egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D și E

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 9 cm9\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 14 cm14\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,EA, B, C, D, E, punctul CC se află între BB și DD.
  • Calculăm lungimea segmentului BCBC:
BC=BD−CD=7−4=3 cmBC = BD - CD = 7 - 4 = 3\text{ cm}
  • Calculăm lungimea segmentului ACAC:
AC=AB+BC=2+3=5 cmAC = AB + BC = 2 + 3 = 5\text{ cm}
  • Deoarece CC se află între AA și EE, lungimea totală a segmentului AEAE este:
AE=AC+CE=5+9=14 cmAE = AC + CE = 5 + 9 = 14\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată, dreptele paralele aa și bb sunt intersectate de secanta dd, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 55∘55^\circ și respectiv 2x+35∘2x + 35^\circ. Valoarea lui xx este de: (5p)

Dreptele paralele a și b intersectate de secanta d

a) 10∘10^\circ
b) 20∘20^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 50∘50^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Dreptele aa și bb fiind paralele (a∥ba \parallel b) tăiate de secanta dd, unghiul de 55∘55^\circ situat între dreptele aa și bb (pe partea dreaptă a secantei) are ca unghi corespondent unghiul ascuțit format de dreapta aa cu secanta dd (deasupra dreptei aa, pe partea dreaptă), a cărui măsură este tot 55∘55^\circ.
  • Unghiul de măsură 2x+35∘2x + 35^\circ (situat deasupra dreptei aa, pe partea stângă) și unghiul de 55∘55^\circ sunt unghiuri adiacente suplementare:
(2x+35∘)+55∘=180∘(2x + 35^\circ) + 55^\circ = 180^\circ
  • Rezolvăm ecuația de gradul I:
2x+90∘=180∘2x + 90^\circ = 180^\circ 2x=180∘−90∘=90∘2x = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ x=90∘2=45∘x = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC de bază BCBC. Unghiul BB are măsura de 75∘75^\circ și AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Aria triunghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC

a) 4 cm24\text{ cm}^2
b) 43 cm24\sqrt{3}\text{ cm}^2
c) 8 cm28\text{ cm}^2
d) 16 cm216\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC fiind isoscel de bază BCBC, unghiurile alăturate bazei sunt congruente:
μ(∠C)=μ(∠B)=75∘\mu(\angle C) = \mu(\angle B) = 75^\circ
  • Iar laturile laterale sunt egale:
AC=AB=4 cmAC = AB = 4\text{ cm}
  • Aflăm măsura unghiului din vârf ∠A\angle A:
μ(∠A)=180∘−(μ(∠B)+μ(∠C))=180∘−(75∘+75∘)=180∘−150∘=30∘\mu(\angle A) = 180^\circ - (\mu(\angle B) + \mu(\angle C)) = 180^\circ - (75^\circ + 75^\circ) = 180^\circ - 150^\circ = 30^\circ
  • Calculăm aria triunghiului folosind formula trigonometrică:
A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡(∠A)2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin(\angle A)}{2}
  • Înlocuim valorile numerice (sin⁡30∘=12\sin 30^\circ = \frac{1}{2}):
A△ABC=4⋅4⋅sin⁡30∘2=16⋅122=82=4 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{4 \cdot 4 \cdot \sin 30^\circ}{2} = \frac{16 \cdot \frac{1}{2}}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}^2

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD cu măsura unghiului ABCABC de 120∘120^\circ și lungimea segmentului BDBD egală cu 4 cm4\text{ cm}. Perimetrul triunghiului ABDABD este egal cu: (5p)

Rombul ABCD

a) 16 cm16\text{ cm}
b) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un romb, unghiurile alăturate oricărei laturi sunt suplementare:
μ(∠BAD)=180∘−μ(∠ABC)=180∘−120∘=60∘\mu(\angle BAD) = 180^\circ - \mu(\angle ABC) = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ
  • Deoarece laturile rombului sunt toate congruente, avem AB=ADAB = AD, deci triunghiul △ABD\triangle ABD este isoscel.
  • Un triunghi isoscel care are un unghi cu măsura de 60∘60^\circ este triunghi echilateral:
△ABD este echilateral\triangle ABD \text{ este echilateral}
  • Rezultă că toate laturile sale au lungimi egale cu diagonala BDBD:
AB=AD=BD=4 cmAB = AD = BD = 4\text{ cm}
  • Perimetrul triunghiului △ABD\triangle ABD este:
P△ABD=3⋅BD=3⋅4=12 cm\mathcal{P}_{\triangle ABD} = 3 \cdot BD = 3 \cdot 4 = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată, punctele A,BA, B și CC sunt vârfurile unui triunghi isoscel de bază BCBC, înscris în cercul de centru OO, iar măsura unghiului AOCAOC este egală cu 140∘140^\circ. Măsura unghiului BACBAC este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC înscris în cercul de centru O

a) 40∘40^\circ
b) 70∘70^\circ
c) 80∘80^\circ
d) 140∘140^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiul la centru ∠AOC\angle AOC are măsura de 140∘140^\circ, deci măsura arcului subîntins este:
μ(AC⌢)=μ(∠AOC)=140∘\mu(\overparen{AC}) = \mu(\angle AOC) = 140^\circ
  • Triunghiul ABCABC fiind isoscel de bază BCBC, laturile ABAB și ACAC sunt congruente (AB=ACAB = AC). Coardele congruente subîntind arce congruente în cerc:
μ(AB⌢)=μ(AC⌢)=140∘\mu(\overparen{AB}) = \mu(\overparen{AC}) = 140^\circ
  • Cercul complet are 360∘360^\circ, prin urmare măsura arcului BC⌢\overparen{BC} este:
μ(BC⌢)=360∘−(μ(AB⌢)+μ(AC⌢))=360∘−(140∘+140∘)=360∘−280∘=80∘\mu(\overparen{BC}) = 360^\circ - (\mu(\overparen{AB}) + \mu(\overparen{AC})) = 360^\circ - (140^\circ + 140^\circ) = 360^\circ - 280^\circ = 80^\circ
  • Unghiul ∠BAC\angle BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul BC⌢\overparen{BC}. Măsura sa este jumătate din măsura arcului subîntins:
μ(∠BAC)=μ(BC⌢)2=80∘2=40∘\mu(\angle BAC) = \frac{\mu(\overparen{BC})}{2} = \frac{80^\circ}{2} = 40^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. Diagonala paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=4 dmAB = 4\text{ dm}, BC=3 dmBC = 3\text{ dm} și înălțimea AA′=5 dmAA' = 5\text{ dm}, este egală cu: (5p)

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

a) 5 dm5\text{ dm}
b) 34 dm\sqrt{34}\text{ dm}
c) 41 dm\sqrt{41}\text{ dm}
d) 52 dm5\sqrt{2}\text{ dm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm dimensiunile paralelipipedului dreptunghic: lungimea L=AB=4 dmL = AB = 4\text{ dm}, lățimea l=BC=3 dml = BC = 3\text{ dm} și înălțimea h=AA′=5 dmh = AA' = 5\text{ dm}.
  • Formula pentru diagonala dd a unui paralelipiped dreptunghic este:
d=L2+l2+h2d = \sqrt{L^2 + l^2 + h^2}
  • Înlocuim valorile numerice:
d=42+32+52=16+9+25=50=25⋅2=52 dmd = \sqrt{4^2 + 3^2 + 5^2} = \sqrt{16 + 9 + 25} = \sqrt{50} = \sqrt{25 \cdot 2} = 5\sqrt{2}\text{ dm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie rezolvările complete.


1. Ionel împarte pe rând numărul natural nn la 33, 99, respectiv 1515 și obține de fiecare dată restul 22.

(2p) a) Este posibil ca numărul natural nn să fie egal cu 3838? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină cel mai mare număr natural nn de două cifre, care îndeplinește condițiile din enunț.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Verificăm dacă n=38n = 38 satisface împărțirea cu rest la fiecare dintre cei trei împărțitori (3,9,153, 9, 15):
38=3⋅12+2(restul este 2)38 = 3 \cdot 12 + 2 \quad (\text{restul este } 2) 38=9⋅4+2(restul este 2)38 = 9 \cdot 4 + 2 \quad (\text{restul este } 2) 38=15⋅2+8(restul este 8)38 = 15 \cdot 2 + 8 \quad (\text{restul este } 8)

(1p)

  • Deoarece la împărțirea numărului 3838 la 1515 se obține restul 88, iar 8≠28 \neq 2, deducem că nu este posibil ca numărul natural nn să fie egal cu 3838.

(1p)


b)

  • Scriem relațiile conform teoremei împărțirii cu rest:
n=3c1+2n = 3c_1 + 2 n=9c2+2n = 9c_2 + 2 n=15c3+2,unde c1,c2,c3∈Nn = 15c_3 + 2, \quad \text{unde } c_1, c_2, c_3 \in \mathbb{N}

(1p)

  • Scăzând 22 din fiecare egalitate, obținem:
n−2=3c1=9c2=15c3n - 2 = 3c_1 = 9c_2 = 15c_3
  • Rezultă că numărul n−2n - 2 este un multiplu comun al numerelor 3,93, 9 și 1515.
  • Descompunem numerele în factori primi pentru a afla cel mai mic multiplu comun:
3=3,9=32,15=3⋅53 = 3, \quad 9 = 3^2, \quad 15 = 3 \cdot 5 [3,9,15]=32⋅5=9⋅5=45[3, 9, 15] = 3^2 \cdot 5 = 9 \cdot 5 = 45
  • Așadar, n−2n - 2 este un multiplu de 4545:
n−2∈{45k∣k∈N}  ⟹  n=45k+2,k∈Nn - 2 \in \{45k \mid k \in \mathbb{N}\} \implies n = 45k + 2, \quad k \in \mathbb{N}

(1p)

  • Căutăm cel mai mare număr natural nn de două cifre (10≤n≤9910 \le n \le 99):
    • Pentru k=1  ⟹  n=45⋅1+2=47k = 1 \implies n = 45 \cdot 1 + 2 = 47
    • Pentru k=2  ⟹  n=45⋅2+2=90+2=92k = 2 \implies n = 45 \cdot 2 + 2 = 90 + 2 = 92
    • Pentru k=3  ⟹  n=45⋅3+2=137>99k = 3 \implies n = 45 \cdot 3 + 2 = 137 > 99 (număr de trei cifre)
  • Cel mai mare număr natural de două cifre care îndeplinește condițiile este n=92n = 92.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(2x+1)2+(2x−1)2−4(2x2+3x)E(x) = (2x + 1)^2 + (2x - 1)^2 - 4(2x^2 + 3x), unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=2−12xE(x) = 2 - 12x, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină numerele naturale aa pentru care −10a+2−E(a)≤23-10a + 2 - E(a) \le 2\sqrt{3}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dezvoltăm pătratele de binom folosind formulele (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2 și (a−b)2=a2−2ab+b2(a - b)^2 = a^2 - 2ab + b^2:
(2x+1)2=(2x)2+2⋅2x⋅1+12=4x2+4x+1(2x + 1)^2 = (2x)^2 + 2 \cdot 2x \cdot 1 + 1^2 = 4x^2 + 4x + 1 (2x−1)2=(2x)2−2⋅2x⋅1+12=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = (2x)^2 - 2 \cdot 2x \cdot 1 + 1^2 = 4x^2 - 4x + 1
  • Desfacem paranteza din al treilea termen:
−4(2x2+3x)=−8x2−12x-4(2x^2 + 3x) = -8x^2 - 12x

(1p)

  • Însumăm toți termenii expresiei:
E(x)=(4x2+4x+1)+(4x2−4x+1)−8x2−12xE(x) = (4x^2 + 4x + 1) + (4x^2 - 4x + 1) - 8x^2 - 12x
  • Reducem termenii asemenea:
    • Termenii în x2x^2: 4x2+4x2−8x2=04x^2 + 4x^2 - 8x^2 = 0
    • Termenii în xx: 4x−4x−12x=−12x4x - 4x - 12x = -12x
    • Termenii liberi: 1+1=21 + 1 = 2
E(x)=2−12x,pentru orice numa˘r real xE(x) = 2 - 12x, \quad \text{pentru orice număr real } x

(1p)


b)

  • Înlocuim x=ax = a în expresia determinată la punctul a):
E(a)=2−12aE(a) = 2 - 12a
  • Înlocuim E(a)E(a) în membrul stâng al inegalității:
−10a+2−E(a)=−10a+2−(2−12a)=−10a+2−2+12a=2a-10a + 2 - E(a) = -10a + 2 - (2 - 12a) = -10a + 2 - 2 + 12a = 2a

(1p)

  • Inegalitatea devine:
2a≤232a \le 2\sqrt{3}
  • Împărțind prin 22, obținem:
a≤3a \le \sqrt{3}

(1p)

  • Știm că 1<3<21 < \sqrt{3} < 2 (deoarece 12<3<221^2 < 3 < 2^2, 3≈1,73\sqrt{3} \approx 1{,}73).
  • Deoarece aa este număr natural (a∈Na \in \mathbb{N}), valorile posibile pentru aa sunt:
a∈{0,1}a \in \{0, 1\}

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x+4f(x) = 2x + 4.

(2p) a) Arată că f(−12)−f(12)=−2f\left(-\frac{1}{2}\right) - f\left(\frac{1}{2}\right) = -2.
(3p) b) Calculează distanța de la originea O(0,0)O(0,0) a sistemului de axe ortogonale xOyxOy la reprezentarea grafică a funcției ff.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=−12x = -\frac{1}{2}:
f(−12)=2⋅(−12)+4=−1+4=3f\left(-\frac{1}{2}\right) = 2 \cdot \left(-\frac{1}{2}\right) + 4 = -1 + 4 = 3

(1p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=12x = \frac{1}{2}:
f(12)=2⋅12+4=1+4=5f\left(\frac{1}{2}\right) = 2 \cdot \frac{1}{2} + 4 = 1 + 4 = 5
  • Efectuăm scăderea:
f(−12)−f(12)=3−5=−2f\left(-\frac{1}{2}\right) - f\left(\frac{1}{2}\right) = 3 - 5 = -2

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 3

  • Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării grafice a funcției ff cu axele de coordonate:
    • Cu axa absciselor OxOx (y=f(x)=0y = f(x) = 0):
2x+4=0  ⟹  2x=−4  ⟹  x=−2  ⟹  A(−2,0)2x + 4 = 0 \implies 2x = -4 \implies x = -2 \implies A(-2, 0)
  • Cu axa ordonatelor OyOy (x=0x = 0):
f(0)=2⋅0+4=4  ⟹  B(0,4)f(0) = 2 \cdot 0 + 4 = 4 \implies B(0, 4)

(1p)

  • În sistemul cartezian xOyxOy, segmentele formate cu originea O(0,0)O(0,0) pe axe au lungimile:
OA=∣−2∣=2 unita˘ți,OB=∣4∣=4 unita˘țiOA = |-2| = 2\text{ unități}, \quad OB = |4| = 4\text{ unități}
  • Deoarece axele sunt perpendiculare (Ox⊥OyOx \perp Oy), triunghiul △AOB\triangle AOB este dreptunghic în OO. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza ABAB:
AB=OA2+OB2=22+42=4+16=20=25AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 4^2} = \sqrt{4 + 16} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}

(1p)

  • Distanța de la originea OO la reprezentarea grafică a funcției (dreapta ABAB) este lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei din triunghiul dreptunghic △AOB\triangle AOB:
d(O,AB)=OA⋅OBAB=2⋅425=45=455d(O, AB) = \frac{OA \cdot OB}{AB} = \frac{2 \cdot 4}{2\sqrt{5}} = \frac{4}{\sqrt{5}} = \frac{4\sqrt{5}}{5}

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCDABCD cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și BC=3 cmBC = 3\text{ cm}. Punctul EE este mijlocul segmentului CDCD și FF este punctul de intersecție a dreptelor BEBE și ACAC.

Dreptunghiul ABCD

(2p) a) Arată că BE=13 cmBE = \sqrt{13}\text{ cm}.
(3p) b) Determină lungimea segmentului FPFP, unde PP este punctul de intersecție a dreptelor DFDF și BCBC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile opuse sunt congruente, deci CD=AB=4 cmCD = AB = 4\text{ cm}.
  • Punctul EE fiind mijlocul laturii CDCD, lungimea segmentului CECE este:
CE=CD2=42=2 cmCE = \frac{CD}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

(1p)

  • Toate unghiurile dreptunghiului au măsura de 90∘90^\circ, deci triunghiul △BCE\triangle BCE este dreptunghic în CC (μ(∠BCD)=90∘\mu(\angle BCD) = 90^\circ).
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în △BCE\triangle BCE:
BE=BC2+CE2=32+22=9+4=13 cmBE = \sqrt{BC^2 + CE^2} = \sqrt{3^2 + 2^2} = \sqrt{9 + 4} = \sqrt{13}\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 4

  • În dreptunghiul ABCDABCD, laturile ABAB și CDCD sunt paralele (AB∥CDAB \parallel CD). Dreptele BEBE și ACAC sunt secante care se intersectează în FF.
  • Conform teoremei fundamentale a asemănării (unghiuri alterne interne congruente), triunghiurile △ABF\triangle ABF și △CEF\triangle CEF sunt asemenea:
△ABF∼△CEF  ⟹  BFFE=ABCE=42=2\triangle ABF \sim \triangle CEF \implies \frac{BF}{FE} = \frac{AB}{CE} = \frac{4}{2} = 2
  • Rezultă BF=2FEBF = 2FE, ceea ce înseamnă că BF=23BEBF = \frac{2}{3} BE.
  • Considerăm acum triunghiul △BCD\triangle BCD: segmentul BEBE este mediană (deoarece EE este mijlocul laturii CDCD). Punctul FF este situat pe mediana BEBE la distanța de două treimi de vârful BB, prin urmare FF este centrul de greutate al triunghiului △BCD\triangle BCD.

(1p)

  • Deoarece {P}=DF∩BC\{P\} = DF \cap BC, dreapta DPDP conține vârful DD și centrul de greutate FF al triunghiului BCDBCD, deci segmentul DPDP este a treia mediană a triunghiului △BCD\triangle BCD.
  • Rezultă că PP este mijlocul laturii BCBC:
CP=BC2=32=1,5 cmCP = \frac{BC}{2} = \frac{3}{2} = 1{,}5\text{ cm}
  • Triunghiul △PCD\triangle PCD este dreptunghic în CC (μ(∠PCD)=90∘\mu(\angle PCD) = 90^\circ). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula DPDP:
DP=CD2+CP2=42+(32)2=16+94=64+94=734=732 cmDP = \sqrt{CD^2 + CP^2} = \sqrt{4^2 + \left(\frac{3}{2}\right)^2} = \sqrt{16 + \frac{9}{4}} = \sqrt{\frac{64 + 9}{4}} = \sqrt{\frac{73}{4}} = \frac{\sqrt{73}}{2}\text{ cm}

(1p)

  • Centrul de greutate se află la o treime de bază pe mediană:
FP=13DP=13⋅732=736 cmFP = \frac{1}{3} DP = \frac{1}{3} \cdot \frac{\sqrt{73}}{2} = \frac{\sqrt{73}}{6}\text{ cm}

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, în care AC=8 cmAC = 8\text{ cm} și BC=10 cmBC = 10\text{ cm}. Punctul MM se află pe latura ABAB astfel încât MB=2 cmMB = 2\text{ cm}.

Triunghiul ABC dreptunghic în A

(2p) a) Arată că AM=4 cmAM = 4\text{ cm}.
(3p) b) Arată că suma distanțelor de la punctele AA și BB la dreapta CMCM este mai mare decât 163 cm\frac{16}{3}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul △ABC\triangle ABC dreptunghic în AA (μ(∠BAC)=90∘\mu(\angle BAC) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru cateta ABAB:
AB=BC2−AC2=102−82=100−64=36=6 cmAB = \sqrt{BC^2 - AC^2} = \sqrt{10^2 - 8^2} = \sqrt{100 - 64} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

(1p)

  • Punctul MM se află pe latura ABAB, deci AB=AM+MBAB = AM + MB. Lungimea segmentului AMAM este:
AM=AB−MB=6−2=4 cmAM = AB - MB = 6 - 2 = 4\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 5

  • În triunghiul △AMC\triangle AMC dreptunghic în AA, aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza CMCM:
CM=AC2+AM2=82+42=64+16=80=45 cmCM = \sqrt{AC^2 + AM^2} = \sqrt{8^2 + 4^2} = \sqrt{64 + 16} = \sqrt{80} = 4\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Punctul MM aparține segmentului ABAB, prin urmare semidreapta (CM(CM desparte triunghiul △ABC\triangle ABC în două triunghiuri interioare disjuncte, △AMC\triangle AMC și △MBC\triangle MBC. Aria triunghiului △ABC\triangle ABC este suma ariilor acestora:
A△ABC=A△AMC+A△MBC\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \mathcal{A}_{\triangle AMC} + \mathcal{A}_{\triangle MBC}
  • Exprimăm aria fiecărui triunghi luând ca bază segmentul CMCM:
A△AMC=CM⋅d(A,CM)2\mathcal{A}_{\triangle AMC} = \frac{CM \cdot d(A, CM)}{2} A△MBC=CM⋅d(B,CM)2\mathcal{A}_{\triangle MBC} = \frac{CM \cdot d(B, CM)}{2}
  • Adunând cele două relații, obținem:
A△ABC=CM⋅[d(A,CM)+d(B,CM)]2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{CM \cdot [d(A, CM) + d(B, CM)]}{2}
  • Pe de altă parte, aria triunghiului dreptunghic △ABC\triangle ABC este semiprodusul catetelor:
A△ABC=AB⋅AC2=6⋅82=24 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{6 \cdot 8}{2} = 24\text{ cm}^2
  • Egalând cele două forme ale ariei:
CM⋅[d(A,CM)+d(B,CM)]2=24  ⟹  d(A,CM)+d(B,CM)=48CM\frac{CM \cdot [d(A, CM) + d(B, CM)]}{2} = 24 \implies d(A, CM) + d(B, CM) = \frac{48}{CM}

(1p)

  • Înlocuim CM=80 cmCM = \sqrt{80}\text{ cm}:
d(A,CM)+d(B,CM)=4880d(A, CM) + d(B, CM) = \frac{48}{\sqrt{80}}
  • Deoarece 80<8180 < 81, rezultă că 80<81=9\sqrt{80} < \sqrt{81} = 9.
  • Fracția cu numitorul strict mai mic are valoarea strict mai mare:
4880>489=163 cm\frac{48}{\sqrt{80}} > \frac{48}{9} = \frac{16}{3}\text{ cm}
  • Așadar, suma distanțelor de la punctele AA și BB la dreapta CMCM este mai mare decât 163 cm\frac{16}{3}\text{ cm}.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCDVABCD cu baza pătratul ABCDABCD, AB=6 cmAB = 6\text{ cm}. Înălțimea VOVO a piramidei are lungimea egală cu 4 cm4\text{ cm}, unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Piramida patrulateră regulată VABCD

(2p) a) Arată că aria laterală a piramidei VABCDVABCD este egală cu 60 cm260\text{ cm}^2.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul QQ la planul (VAD)(VAD), unde QQ este mijlocul segmentului OCOC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Fie MM mijlocul laturii ADAD a pătratului de bază ABCDABCD.
  • Deoarece OO este centrul pătratului, segmentul OMOM este apotema bazei:
OM=AB2=62=3 cmOM = \frac{AB}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • Înălțimea VOVO fiind perpendiculară pe planul bazei (VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD)), este perpendiculară pe orice dreaptă din plan, deci VO⊥OMVO \perp OM.
  • În triunghiul dreptunghic △VOM\triangle VOM (μ(∠VOM)=90∘\mu(\angle VOM) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru apotema piramidei VMVM:
VM=VO2+OM2=42+32=16+9=25=5 cmVM = \sqrt{VO^2 + OM^2} = \sqrt{4^2 + 3^2} = \sqrt{16 + 9} = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul pătratului de bază este Pb=4⋅AB=4⋅6=24 cm\mathcal{P}_b = 4 \cdot AB = 4 \cdot 6 = 24\text{ cm}.
  • Aria laterală a piramidei patrulatere regulate este:
Al=Pb⋅ap2=24⋅52=60 cm2\mathcal{A}_l = \frac{\mathcal{P}_b \cdot a_p}{2} = \frac{24 \cdot 5}{2} = 60\text{ cm}^2

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 6

  • Construim perpendiculara din OO pe apotema VMVM: fie OS⊥VMOS \perp VM, cu S∈VMS \in VM.
  • Demonstrăm că OS⊥(VAD)OS \perp (VAD):
    • ABCDABCD fiind pătrat și MM mijlocul lui ADAD, avem OM⊥ADOM \perp AD.
    • Triunghiul △VAD\triangle VAD fiind isoscel (VA=VDVA = VD) și MM mijlocul lui ADAD, mediana VMVM este și înălțime, deci VM⊥ADVM \perp AD.
    • Deoarece AD⊥OMAD \perp OM și AD⊥VMAD \perp VM, cu OM∩VM={M}OM \cap VM = \{M\}, rezultă că AD⊥(VOM)AD \perp (VOM).
    • Deoarece OS⊂(VOM)OS \subset (VOM), deducem că AD⊥OS  ⟹  OS⊥ADAD \perp OS \implies OS \perp AD.
    • Cum OS⊥VMOS \perp VM și OS⊥ADOS \perp AD, cu VM∩AD={M}VM \cap AD = \{M\} și VM,AD⊂(VAD)VM, AD \subset (VAD), rezultă:
OS⊥(VAD)  ⟹  d(O,(VAD))=OSOS \perp (VAD) \implies d(O, (VAD)) = OS

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic △VOM\triangle VOM (μ(∠VOM)=90∘\mu(\angle VOM) = 90^\circ), segmentul OSOS este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei VMVM:
OS=VO⋅OMVM=4⋅35=125 cm=2,4 cmOS = \frac{VO \cdot OM}{VM} = \frac{4 \cdot 3}{5} = \frac{12}{5}\text{ cm} = 2{,}4\text{ cm}
  • Fie TT proiecția punctului QQ pe planul (VAD)(VAD), deci QT⊥(VAD)QT \perp (VAD) și QT=d(Q,(VAD))QT = d(Q, (VAD)).
  • Deoarece OS⊥(VAD)OS \perp (VAD) și QT⊥(VAD)QT \perp (VAD), cele două drepte sunt paralele: OS∥QTOS \parallel QT.
  • Punctele A,O,Q,CA, O, Q, C sunt coliniare pe diagonala ACAC. Dreapta ACAC intersectează planul (VAD)(VAD) în punctul AA.
  • Proiecțiile punctelor de pe dreapta ACAC pe planul (VAD)(VAD) sunt coliniare cu AA, deci punctele A,S,TA, S, T sunt coliniare.

(1p)

  • Punctul OO este mijlocul segmentului ACAC, deci AO=OCAO = OC.
  • Punctul QQ este mijlocul segmentului OCOC, deci OQ=12OC=12AOOQ = \frac{1}{2} OC = \frac{1}{2} AO.
  • Lungimea segmentului AQAQ este:
AQ=AO+OQ=AO+12AO=32AOAQ = AO + OQ = AO + \frac{1}{2} AO = \frac{3}{2} AO
  • Din asemănarea triunghiurilor dreptunghice △AOS∼△AQT\triangle AOS \sim \triangle AQT (OS∥QTOS \parallel QT):
OSQT=AOAQ=AO32AO=23\frac{OS}{QT} = \frac{AO}{AQ} = \frac{AO}{\frac{3}{2} AO} = \frac{2}{3}
  • Aflăm lungimea distanței QTQT:
QT=32OS=32⋅125=185 cm=3,6 cmQT = \frac{3}{2} OS = \frac{3}{2} \cdot \frac{12}{5} = \frac{18}{5}\text{ cm} = 3{,}6\text{ cm}
  • Distanța de la punctul QQ la planul (VAD)(VAD) este egală cu 185 cm\frac{18}{5}\text{ cm} (3,6 cm3{,}6\text{ cm}).

(1p)