5. Patru elevi, Aurel, Călin, Dragoș și Victor, calculează produsul numerelor reale a=27−5 și b=27+5 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:
Dragoș
Călin
Aurel
Victor
−3
3
27
9
Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect produsul numerelor este: (5p)
a) Dragoș
b) Călin
c) Aurel
d) Victor
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Folosim formula de calcul prescurtat pentru produsul sumei cu diferența, (x−y)(x+y)=x2−y2:
a⋅b=(27−5)(27+5)=(27)2−52
Calculăm fiecare pătrat:
(27)2=4⋅7=2852=25
Obținem:
a⋅b=28−25=3
Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul 3 este Călin.
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. Un pieton se deplasează cu viteza de 6 km/h. Afirmația: „Pietonul, păstrând constantă viteza de deplasare, a parcurs 10 km în 60 de minute.”, este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Timpul de deplasare menționat este:
t=60 minute=1 ora˘
Viteza constantă a pietonului este v=6 km/h.
Distanța efectivă parcursă în acest interval de timp este:
d=v⋅t=6 km/h⋅1 h=6 km
Deoarece 6 km=10 km, afirmația că pietonul a parcurs 10 km este falsă.
1. În figura alăturată, punctele A,B,C,D și E sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=2 cm, BD=7 cm, CD=4 cm și CE=9 cm. Lungimea segmentului AE este egală cu: (5p)
a) 5 cm
b) 9 cm
c) 12 cm
d) 14 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,E, punctul C se află între B și D.
Calculăm lungimea segmentului BC:
BC=BD−CD=7−4=3 cm
Calculăm lungimea segmentului AC:
AC=AB+BC=2+3=5 cm
Deoarece C se află între A și E, lungimea totală a segmentului AE este:
AE=AC+CE=5+9=14 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura alăturată, dreptele paralele a și b sunt intersectate de secanta d, fiind evidențiate măsurile a două unghiuri de 55∘ și respectiv 2x+35∘. Valoarea lui x este de: (5p)
a) 10∘
b) 20∘
c) 45∘
d) 50∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Dreptele a și b fiind paralele (a∥b) tăiate de secanta d, unghiul de 55∘ situat între dreptele a și b (pe partea dreaptă a secantei) are ca unghi corespondent unghiul ascuțit format de dreapta a cu secanta d (deasupra dreptei a, pe partea dreaptă), a cărui măsură este tot 55∘.
Unghiul de măsură 2x+35∘ (situat deasupra dreptei a, pe partea stângă) și unghiul de 55∘ sunt unghiuri adiacente suplementare:
(2x+35∘)+55∘=180∘
Rezolvăm ecuația de gradul I:
2x+90∘=180∘2x=180∘−90∘=90∘x=290∘=45∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC de bază BC. Unghiul B are măsura de 75∘ și AB=4 cm. Aria triunghiului ABC este egală cu: (5p)
a) 4 cm2
b) 43 cm2
c) 8 cm2
d) 16 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC fiind isoscel de bază BC, unghiurile alăturate bazei sunt congruente:
Calculăm aria triunghiului folosind formula trigonometrică:
A△ABC=2AB⋅AC⋅sin(∠A)
Înlocuim valorile numerice (sin30∘=21):
A△ABC=24⋅4⋅sin30∘=216⋅21=28=4 cm2
Răspunsul corect este a).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD cu măsura unghiului ABC de 120∘ și lungimea segmentului BD egală cu 4 cm. Perimetrul triunghiului ABD este egal cu: (5p)
a) 16 cm
b) 83 cm
c) 12 cm
d) 43 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un romb, unghiurile alăturate oricărei laturi sunt suplementare:
μ(∠BAD)=180∘−μ(∠ABC)=180∘−120∘=60∘
Deoarece laturile rombului sunt toate congruente, avem AB=AD, deci triunghiul △ABD este isoscel.
Un triunghi isoscel care are un unghi cu măsura de 60∘ este triunghi echilateral:
△ABD este echilateral
Rezultă că toate laturile sale au lungimi egale cu diagonala BD:
AB=AD=BD=4 cm
Perimetrul triunghiului △ABD este:
P△ABD=3⋅BD=3⋅4=12 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. În figura alăturată, punctele A,B și C sunt vârfurile unui triunghi isoscel de bază BC, înscris în cercul de centru O, iar măsura unghiului AOC este egală cu 140∘. Măsura unghiului BAC este egală cu: (5p)
a) 40∘
b) 70∘
c) 80∘
d) 140∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiul la centru ∠AOC are măsura de 140∘, deci măsura arcului subîntins este:
μ(AC⌢)=μ(∠AOC)=140∘
Triunghiul ABC fiind isoscel de bază BC, laturile AB și AC sunt congruente (AB=AC). Coardele congruente subîntind arce congruente în cerc:
μ(AB⌢)=μ(AC⌢)=140∘
Cercul complet are 360∘, prin urmare măsura arcului BC⌢ este:
Formula pentru diagonala d a unui paralelipiped dreptunghic este:
d=L2+l2+h2
Înlocuim valorile numerice:
d=42+32+52=16+9+25=50=25⋅2=52 dm
Răspunsul corect este d).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrie rezolvările complete.
1. Ionel împarte pe rând numărul natural n la 3, 9, respectiv 15 și obține de fiecare dată restul 2.
(2p) a) Este posibil ca numărul natural n să fie egal cu 38? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină cel mai mare număr natural n de două cifre, care îndeplinește condițiile din enunț.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Verificăm dacă n=38 satisface împărțirea cu rest la fiecare dintre cei trei împărțitori (3,9,15):
38=3⋅12+2(restul este 2)38=9⋅4+2(restul este 2)38=15⋅2+8(restul este 8)
(1p)
Deoarece la împărțirea numărului 38 la 15 se obține restul 8, iar 8=2, deducem că nu este posibil ca numărul natural n să fie egal cu 38.
(1p)
b)
Scriem relațiile conform teoremei împărțirii cu rest:
n=3c1+2n=9c2+2n=15c3+2,unde c1,c2,c3∈N
(1p)
Scăzând 2 din fiecare egalitate, obținem:
n−2=3c1=9c2=15c3
Rezultă că numărul n−2 este un multiplu comun al numerelor 3,9 și 15.
Descompunem numerele în factori primi pentru a afla cel mai mic multiplu comun:
3=3,9=32,15=3⋅5[3,9,15]=32⋅5=9⋅5=45
Așadar, n−2 este un multiplu de 45:
n−2∈{45k∣k∈N}⟹n=45k+2,k∈N
(1p)
Căutăm cel mai mare număr natural n de două cifre (10≤n≤99):
Pentru k=1⟹n=45⋅1+2=47
Pentru k=2⟹n=45⋅2+2=90+2=92
Pentru k=3⟹n=45⋅3+2=137>99 (număr de trei cifre)
Cel mai mare număr natural de două cifre care îndeplinește condițiile este n=92.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(2x+1)2+(2x−1)2−4(2x2+3x), unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=2−12x, pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină numerele naturale a pentru care −10a+2−E(a)≤23.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dezvoltăm pătratele de binom folosind formulele (a+b)2=a2+2ab+b2 și (a−b)2=a2−2ab+b2:
Înlocuim x=a în expresia determinată la punctul a):
E(a)=2−12a
Înlocuim E(a) în membrul stâng al inegalității:
−10a+2−E(a)=−10a+2−(2−12a)=−10a+2−2+12a=2a
(1p)
Inegalitatea devine:
2a≤23
Împărțind prin 2, obținem:
a≤3
(1p)
Știm că 1<3<2 (deoarece 12<3<22, 3≈1,73).
Deoarece a este număr natural (a∈N), valorile posibile pentru a sunt:
a∈{0,1}
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x+4.
(2p) a) Arată că f(−21)−f(21)=−2.
(3p) b) Calculează distanța de la originea O(0,0) a sistemului de axe ortogonale xOy la reprezentarea grafică a funcției f.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valoarea funcției în punctul x=−21:
f(−21)=2⋅(−21)+4=−1+4=3
(1p)
Calculăm valoarea funcției în punctul x=21:
f(21)=2⋅21+4=1+4=5
Efectuăm scăderea:
f(−21)−f(21)=3−5=−2
(1p)
b)
Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării grafice a funcției f cu axele de coordonate:
Cu axa absciselor Ox (y=f(x)=0):
2x+4=0⟹2x=−4⟹x=−2⟹A(−2,0)
Cu axa ordonatelor Oy (x=0):
f(0)=2⋅0+4=4⟹B(0,4)
(1p)
În sistemul cartezian xOy, segmentele formate cu originea O(0,0) pe axe au lungimile:
OA=∣−2∣=2 unita˘ți,OB=∣4∣=4 unita˘ți
Deoarece axele sunt perpendiculare (Ox⊥Oy), triunghiul △AOB este dreptunghic în O. Aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza AB:
AB=OA2+OB2=22+42=4+16=20=25
(1p)
Distanța de la originea O la reprezentarea grafică a funcției (dreapta AB) este lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei din triunghiul dreptunghic △AOB:
d(O,AB)=ABOA⋅OB=252⋅4=54=545
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB=4 cm și BC=3 cm. Punctul E este mijlocul segmentului CD și F este punctul de intersecție a dreptelor BE și AC.
(2p) a) Arată că BE=13 cm.
(3p) b) Determină lungimea segmentului FP, unde P este punctul de intersecție a dreptelor DF și BC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În dreptunghiul ABCD, laturile opuse sunt congruente, deci CD=AB=4 cm.
Punctul E fiind mijlocul laturii CD, lungimea segmentului CE este:
CE=2CD=24=2 cm
(1p)
Toate unghiurile dreptunghiului au măsura de 90∘, deci triunghiul △BCE este dreptunghic în C (μ(∠BCD)=90∘).
Aplicăm teorema lui Pitagora în △BCE:
BE=BC2+CE2=32+22=9+4=13 cm
(1p)
b)
În dreptunghiul ABCD, laturile AB și CD sunt paralele (AB∥CD). Dreptele BE și AC sunt secante care se intersectează în F.
Conform teoremei fundamentale a asemănării (unghiuri alterne interne congruente), triunghiurile △ABF și △CEF sunt asemenea:
△ABF∼△CEF⟹FEBF=CEAB=24=2
Rezultă BF=2FE, ceea ce înseamnă că BF=32BE.
Considerăm acum triunghiul △BCD: segmentul BE este mediană (deoarece E este mijlocul laturii CD). Punctul F este situat pe mediana BE la distanța de două treimi de vârful B, prin urmare F este centrul de greutate al triunghiului △BCD.
(1p)
Deoarece {P}=DF∩BC, dreapta DP conține vârful D și centrul de greutate F al triunghiului BCD, deci segmentul DP este a treia mediană a triunghiului △BCD.
Rezultă că P este mijlocul laturii BC:
CP=2BC=23=1,5 cm
Triunghiul △PCD este dreptunghic în C (μ(∠PCD)=90∘). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a calcula DP:
DP=CD2+CP2=42+(23)2=16+49=464+9=473=273 cm
(1p)
Centrul de greutate se află la o treime de bază pe mediană:
FP=31DP=31⋅273=673 cm
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, în care AC=8 cm și BC=10 cm. Punctul M se află pe latura AB astfel încât MB=2 cm.
(2p) a) Arată că AM=4 cm.
(3p) b) Arată că suma distanțelor de la punctele A și B la dreapta CM este mai mare decât 316 cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul △ABC dreptunghic în A (μ(∠BAC)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru cateta AB:
AB=BC2−AC2=102−82=100−64=36=6 cm
(1p)
Punctul M se află pe latura AB, deci AB=AM+MB. Lungimea segmentului AM este:
AM=AB−MB=6−2=4 cm
(1p)
b)
În triunghiul △AMC dreptunghic în A, aplicăm teorema lui Pitagora pentru ipotenuza CM:
CM=AC2+AM2=82+42=64+16=80=45 cm
(1p)
Punctul M aparține segmentului AB, prin urmare semidreapta (CM desparte triunghiul △ABC în două triunghiuri interioare disjuncte, △AMC și △MBC. Aria triunghiului △ABC este suma ariilor acestora:
A△ABC=A△AMC+A△MBC
Exprimăm aria fiecărui triunghi luând ca bază segmentul CM:
A△AMC=2CM⋅d(A,CM)A△MBC=2CM⋅d(B,CM)
Adunând cele două relații, obținem:
A△ABC=2CM⋅[d(A,CM)+d(B,CM)]
Pe de altă parte, aria triunghiului dreptunghic △ABC este semiprodusul catetelor:
A△ABC=2AB⋅AC=26⋅8=24 cm2
Egalând cele două forme ale ariei:
2CM⋅[d(A,CM)+d(B,CM)]=24⟹d(A,CM)+d(B,CM)=CM48
(1p)
Înlocuim CM=80 cm:
d(A,CM)+d(B,CM)=8048
Deoarece 80<81, rezultă că 80<81=9.
Fracția cu numitorul strict mai mic are valoarea strict mai mare:
8048>948=316 cm
Așadar, suma distanțelor de la punctele A și B la dreapta CM este mai mare decât 316 cm.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu baza pătratul ABCD, AB=6 cm. Înălțimea VO a piramidei are lungimea egală cu 4 cm, unde O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD.
(2p) a) Arată că aria laterală a piramidei VABCD este egală cu 60 cm2.
(3p) b) Calculează distanța de la punctul Q la planul (VAD), unde Q este mijlocul segmentului OC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Fie M mijlocul laturii AD a pătratului de bază ABCD.
Deoarece O este centrul pătratului, segmentul OM este apotema bazei:
OM=2AB=26=3 cm
Înălțimea VO fiind perpendiculară pe planul bazei (VO⊥(ABCD)), este perpendiculară pe orice dreaptă din plan, deci VO⊥OM.
În triunghiul dreptunghic △VOM (μ(∠VOM)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru apotema piramidei VM:
VM=VO2+OM2=42+32=16+9=25=5 cm
(1p)
Perimetrul pătratului de bază este Pb=4⋅AB=4⋅6=24 cm.
Aria laterală a piramidei patrulatere regulate este:
Al=2Pb⋅ap=224⋅5=60 cm2
(1p)
b)
Construim perpendiculara din O pe apotema VM: fie OS⊥VM, cu S∈VM.
Demonstrăm că OS⊥(VAD):
ABCD fiind pătrat și M mijlocul lui AD, avem OM⊥AD.
Triunghiul △VAD fiind isoscel (VA=VD) și M mijlocul lui AD, mediana VM este și înălțime, deci VM⊥AD.
Deoarece AD⊥OM și AD⊥VM, cu OM∩VM={M}, rezultă că AD⊥(VOM).
Deoarece OS⊂(VOM), deducem că AD⊥OS⟹OS⊥AD.
Cum OS⊥VM și OS⊥AD, cu VM∩AD={M} și VM,AD⊂(VAD), rezultă:
OS⊥(VAD)⟹d(O,(VAD))=OS
(1p)
În triunghiul dreptunghic △VOM (μ(∠VOM)=90∘), segmentul OS este înălțimea corespunzătoare ipotenuzei VM:
OS=VMVO⋅OM=54⋅3=512 cm=2,4 cm
Fie T proiecția punctului Q pe planul (VAD), deci QT⊥(VAD) și QT=d(Q,(VAD)).
Deoarece OS⊥(VAD) și QT⊥(VAD), cele două drepte sunt paralele: OS∥QT.
Punctele A,O,Q,C sunt coliniare pe diagonala AC. Dreapta AC intersectează planul (VAD) în punctul A.
Proiecțiile punctelor de pe dreapta AC pe planul (VAD) sunt coliniare cu A, deci punctele A,S,T sunt coliniare.
(1p)
Punctul O este mijlocul segmentului AC, deci AO=OC.
Punctul Q este mijlocul segmentului OC, deci OQ=21OC=21AO.
Lungimea segmentului AQ este:
AQ=AO+OQ=AO+21AO=23AO
Din asemănarea triunghiurilor dreptunghice △AOS∼△AQT (OS∥QT):
QTOS=AQAO=23AOAO=32
Aflăm lungimea distanței QT:
QT=23OS=23⋅512=518 cm=3,6 cm
Distanța de la punctul Q la planul (VAD) este egală cu 518 cm (3,6 cm).