1. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 2 și 5 este egal cu: (5p)
a) 2
b) 7
c) 10
d) 20
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele 2 și 5 sunt numere prime, deci sunt prime între ele: cmmdc(2,5)=1.
Cel mai mic multiplu comun al a două numere prime între ele este produsul acestora:
[2,5]=2⋅5=10
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. Valoarea numărului x din proporția 15x=54 este egală cu: (5p)
a) 4
b) 12
c) 15
d) 60
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
5⋅x=15⋅45x=60⟹x=560=12
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. Duminică, temperatura măsurată la ora 10, la o stație meteo de pe vârful Omu, a fost de −17∘C, în timp ce temperatura măsurată la aceeași oră în Baia Mare a fost de 4∘C. Temperatura înregistrată duminică la ora 10 în Baia Mare este mai mare decât temperatura înregistrată în același timp pe vârful Omu cu: (5p)
a) −21∘C
b) −13∘C
c) 13∘C
d) 21∘C
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm diferența dintre temperatura din Baia Mare și temperatura de pe vârful Omu:
4∘C−(−17∘C)=4+17=21∘C
Temperatura din Baia Mare este mai mare cu 21∘C decât cea de pe vârful Omu.
Răspunsul corect este d).
(5p)
4. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine descrescătoare este: (5p)
a) 43,21,2413,32
b) 2413,43,32,21
c) 43,32,2413,21
d) 21,32,43,2413
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Comparând numărătorii în ordine descrescătoare: 18>16>13>12, obținem ordinea:
2418>2416>2413>2412⟺43>32>2413>21
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Patru elevi, Ana, Cristian, George și Lia, au calculat produsul numerelor 2,5,8 și 20. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Ana
Cristian
George
Lia
80
40
1610
410
Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect a fost: (5p)
a) Ana
b) Cristian
c) George
d) Lia
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezultatul corect a fost obținut de Cristian (40).
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. În tabelul de mai jos este reprezentat numărul de bilete vândute pentru două filme care au rulat la un cinematograf într-o zi de duminică, în funcție de ora începerii.
Ora începerii filmului
11:30
13:30
15:30
17:30
19:30
21:30
Numărul biletelor vândute pentru filmul A
25
95
83
60
40
92
Numărul biletelor vândute pentru filmul B
16
47
91
42
30
86
Ana afirmă că: „Cel mai mare număr de bilete vândute este pentru filmele cu ora de început 21:30”. Afirmația Anei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm numărul total de bilete vândute (filmul A + filmul B) pentru fiecare oră de difuzare:
Ora 11:30: 25+16=41 bilete
Ora 13:30: 95+47=142 bilete
Ora 15:30: 83+91=174 bilete
Ora 17:30: 60+42=102 bilete
Ora 19:30: 40+30=70 bilete
Ora 21:30: 92+86=178 bilete
Comparând valorile obținute, valoarea maximă este 178, înregistrată pentru filmele cu ora de începere 21:30.
1. În figura următoare sunt reprezentate punctele coliniare A,B,M,C și D, în această ordine. Punctul M este mijlocul segmentului AD, punctul B este mijlocul segmentului AC, iar segmentele AB și CD sunt congruente. Dacă BM=2,5 cm, atunci segmentul AC are lungimea egală cu: (5p)
a) 2,5 cm
b) 5 cm
c) 7,5 cm
d) 10 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm lungimea segmentului AB cu x. Deoarece B este mijlocul segmentului AC, avem:
BC=AB=x⟹AC=2x
Din ipoteză, segmentele AB și CD sunt congruente, deci CD=x.
Lungimea segmentului AD este suma segmentelor componente:
AD=AB+BC+CD=x+x+x=3x
Deoarece M este mijlocul segmentului AD, distanța de la A la M este:
AM=2AD=23x=1,5x
Punctul M se află între B și C pe segmentul AC, deci:
BM=AM−AB=1,5x−x=0,5x=2x
Știm că BM=2,5 cm, așadar:
0,5x=2,5⟹x=5 cm
Lungimea segmentului AC este:
AC=2x=2⋅5=10 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
2. În figura următoare, punctele C și D sunt situate în interiorul unghiului ∠AOB, astfel încât semidreapta OC este bisectoarea unghiului ∠AOD, iar fiecare dintre unghiurile ∠AOC și ∠BOD are măsura de 26∘. Măsura unghiului ∠BOC este egală cu: (5p)
a) 26∘
b) 39∘
c) 52∘
d) 78∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece semidreapta OC este bisectoarea unghiului ∠AOD, cele două unghiuri formate sunt congruente:
μ(∠COD)=μ(∠AOC)=26∘
Punctele C și D sunt în interiorul unghiului ∠AOB, iar unghiul ∠BOC este suma unghiurilor adiacente ∠COD și ∠BOD:
μ(∠BOC)=μ(∠COD)+μ(∠BOD)=26∘+26∘=52∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. La cercul de robotică, Radu a creat un roboțel care se poate deplasa parcurgând drumul cel mai scurt de la un punct la o dreaptă. Terenul de verificare, reprezentat în figura următoare, are forma unui triunghi ABC, dreptunghic în A, cu AB=40 dm și μ(∠B)=30∘. Roboțelul pornește din punctul A către dreapta BC, pe care o întâlnește în punctul M, după care se deplasează spre dreapta AB, pe care o intersectează în punctul N. Lungimea segmentului AN este egală cu: (5p)
a) 20 dm
b) 15 dm
c) 10 dm
d) 5 dm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Drumul cel mai scurt de la un punct la o dreaptă este perpendiculara dusă din acel punct pe dreaptă.
Deplasarea de la A la BC în punctul M înseamnă că AM⊥BC, deci M este piciorul înălțimii din A pe ipotenuza BC.
În triunghiul △ABM dreptunghic în M, avem μ(∠B)=30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘ (cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză):
AM=2AB=240=20 dm
În același triunghi △ABM, unghiul ∠BAM are măsura:
μ(∠BAM)=90∘−30∘=60∘
Deplasarea de la M la dreapta AB în punctul N pe drumul cel mai scurt înseamnă că MN⊥AB, cu N∈AB.
În triunghiul △AMN dreptunghic în N, avem:
μ(∠MAN)=μ(∠MAB)=60∘⟹μ(∠AMN)=90∘−60∘=30∘
În triunghiul dreptunghic △AMN, cateta AN se opune unghiului de 30∘, deci este jumătate din ipotenuza AM:
AN=2AM=220=10 dm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura următoare, M este un punct în interiorul pătratului ABCD, astfel încât măsura unghiului ∠DAM este egală cu 30∘ și AM=CD. Măsura unghiului ∠ADM este egală cu: (5p)
a) 45∘
b) 60∘
c) 75∘
d) 90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În pătratul ABCD, toate laturile sunt egale, deci AD=CD.
Din ipoteză avem AM=CD, prin urmare:
AM=AD
Rezultă că triunghiul △ADM este isoscel cu vârful în A (AD=AM).
Unghiul de la vârf este μ(∠DAM)=30∘.
Unghiurile de la baza DM sunt congruente: μ(∠ADM)=μ(∠AMD).
Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este 180∘:
μ(∠ADM)=2180∘−μ(∠DAM)=2180∘−30∘=2150∘=75∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Punctele A,B,C și D sunt situate pe un cerc de centru O, astfel încât triunghiul ABC este echilateral și BD este diametru. Măsura unghiului ∠ACD este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Segmentul BD fiind diametru în cercul de centru O, unghiul înscris ∠BCD se sprijină pe un semicerc:
μ(∠BCD)=90∘
Triunghiul △ABC fiind echilateral, toate unghiurile sale au măsura de 60∘:
μ(∠ACB)=60∘
Punctul A fiind situat pe cerc între B și D, unghiul ∠BCD este suma unghiurilor adiacente ∠ACB și ∠ACD:
μ(∠ACD)=μ(∠BCD)−μ(∠ACB)=90∘−60∘=30∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. O cutie plină cu suc de caise are forma unui paralelipiped dreptunghic ABCDEFGH cu AE=20 cm,AB=12 cm și AD=5 cm. Tot sucul din cutie se toarnă în pahare de 200 ml. Numărul paharelor umplute cu sucul de caise din cutie, este egal cu: (5p)
a) 5
b) 6
c) 12
d) 20
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm volumul cutiei în formă de paralelipiped dreptunghic:
V=AB⋅AD⋅AE=12⋅5⋅20=1200 cm3
Știm că 1 cm3=1 ml, prin urmare volumul total de suc este 1200 ml.
Împărțim volumul total la capacitatea unui pahar (200 ml):
N=2001200=6 pahare
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. La un magazin s-au vândut într-o zi 500 kg de cireșe și de mere. Suma obținută prin vânzarea acestora este de 4620 de lei. Un kilogram de cireșe costă 15 lei, iar un kilogram de mere costă 7 lei.
(2p) a) Este posibil ca suma obținută din vânzarea cireșelor să fie egală cu suma obținută din vânzarea merelor? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Câte kilograme de mere s-au vândut în ziua aceea la magazin?
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dacă sumele obținute din vânzarea cireșelor și din vânzarea merelor ar fi egale, fiecare dintre aceste sume ar fi jumătate din suma totală:
4620:2=2310 lei
Calculăm cantitatea corespunzătoare pentru fiecare tip de fruct:
Cantitatea de cireșe vândute ar fi:
2310:15=154 kg
Cantitatea de mere vândute ar fi:
2310:7=330 kg
(1p)
Verificăm dacă suma cantităților corespunde cu totalul de 500 kg:
154 kg+330 kg=484 kg=500 kg
Deoarece 484=500, deducem că nu este posibil ca suma obținută din vânzarea cireșelor să fie egală cu suma obținută din vânzarea merelor.
(1p)
b)
Notăm cu x numărul kilogramelor de mere vândute.
Deoarece în total s-au vândut 500 kg de fructe, numărul kilogramelor de cireșe vândute este 500−x.
Pentru orice număr natural n∈N, avem 5n+1>0, deci:
E(n)=(5n+1)2=∣5n+1∣=5n+1
(1p)
Rezolvăm inecuația dată în mulțimea numerelor naturale:
5n+1≤3⟺5n≤2⟺n≤52
Cum n∈N, singurul număr natural care satisface inegalitatea este:
n=0
(1p)
3. Se consideră numerele reale x=144+218−(3)2 și y=(5−3)2−72+(5+3)2−7.
(2p) a) Arată că x=9+62.
(3p) b) Arată că produsul numerelor x și y este număr natural.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Simplificăm fiecare termen al numărului x:
144=12
218=29⋅2=2⋅32=62
(3)2=3
(1p)
Însumăm termenii:
x=12+62−3=9+62
(1p)
b)
Dezvoltăm pătratele din expresia lui y folosind formula (a±b)2=a2±2ab+b2:
(5−3)2=5−215+3=8−215(5+3)2=5+215+3=8+215
Scoatem factorii de sub radical pentru 72:
72=36⋅2=62
Înlocuim în expresia lui y:
y=(8−215)−62+(8+215)−7y=8+8−7−62=9−62
(1p)
Calculăm produsul x⋅y folosind formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2:
x⋅y=(9+62)(9−62)=92−(62)2
(1p)
x⋅y=81−36⋅2=81−72=9
Deoarece 9∈N, rezultă că produsul numerelor x și y este un număr natural.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD cu AB∥CD, AB=12 cm, BC=CD=8 cm, iar unghiul A are măsura egală cu 90∘.
(2p) a) Arată că AD=43 cm.
(3p) b) Calculează aria triunghiului ABM, unde {M}=AD∩BC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Construim înălțimea CE⊥AB, cu E∈AB.
Deoarece AB∥CD și μ(∠A)=90∘, rezultă că AD⊥AB și AD⊥CD, deci μ(∠D)=90∘.
Patrulaterul AECD are trei unghiuri drepte (∠A,∠D,∠E), deci este dreptunghi.
Rezultă AE=CD=8 cm și AD=CE.
Lungimea segmentului EB este:
EB=AB−AE=12−8=4 cm
(1p)
În triunghiul △CEB dreptunghic în E, aplicăm teorema lui Pitagora:
CE=BC2−EB2=82−42=64−16=48=43 cm
Cum AD=CE, obținem AD=43 cm.
(1p)
b)
Punctul M este intersecția dreptelor neparalele AD și BC: {M}=AD∩BC.
Deoarece CD∥AB, conform teoremei fundamentale a asemănării avem:
△MDC∼△MAB
Raportul de asemănare este:
MAMD=ABDC=128=32
(1p)
Punctul D se află pe segmentul MA, deci MA=MD+AD=MD+43.
Înlocuim în proporție:
MD+43MD=32⟹3MD=2(MD+43)3MD=2MD+83⟹MD=83 cm
Lungimea segmentului MA este:
MA=MD+AD=83+43=123 cm
(1p)
Triunghiul △ABM este dreptunghic în A (deoarece AD⊥AB), cu catetele MA și AB.
Calculăm aria triunghiului △ABM:
A△ABM=2MA⋅AB=2123⋅12=723 cm2
(1p)
5. În figura următoare este reprezentată o placă de gresie de forma unui dreptunghi ABCD cu AB=60 cm și BC=40 cm. Punctele M și N sunt situate pe segmentul DC astfel încât DN=MN=MC, iar O este punctul de intersecție a dreptelor AM și BN.
(2p) a) Arată că perimetrul patrulaterului ABMN este egal cu 40(2+5) cm.
(3p) b) Determină raportul dintre aria dreptunghiului ABCD și suma ariilor patrulaterelor ADNO și BCMO.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În dreptunghiul ABCD, lungimea laturii CD este egală cu AB=60 cm.
Punctele N și M împart segmentul DC în trei segmente congruente:
DN=NM=MC=3DC=360=20 cm
În triunghiul △ADN dreptunghic în D, aplicăm teorema lui Pitagora (AD=BC=40 cm):
AN=AD2+DN2=402+202=1600+400=2000=205 cm
Similar, în triunghiul △BCM dreptunghic în C:
BM=BC2+MC2=402+202=2000=205 cm
(1p)
Perimetrul patrulaterului ABMN este suma lungimilor laturilor sale:
PABMN=AB+BM+MN+AN=60+205+20+205PABMN=80+405=40(2+5) cm
(1p)
b)
Deoarece MN∥AB, conform teoremei fundamentale a asemănării în triunghiurile formate de diagonalele trapezului ABMN:
△OMN∼△OAB
Raportul de asemănare este egal cu raportul bazelor și raportul înălțimilor corespunzătoare:
d(O,AB)d(O,MN)=ABMN=6020=31
(1p)
Suma distanțelor de la punctul O la cele două laturi paralele MN și AB este egală cu lățimea dreptunghiului BC=40 cm:
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă VABCD cu ABCD pătrat, AB=8 cm și înălțimea VO=42 cm, unde O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD. Punctele P și Q sunt mijloacele segmentelor VB, respectiv CV.
(2p) a) Arată că VB=8 cm.
(3p) b) Demonstrează că dreptele VM și BC sunt perpendiculare, unde {M}=AP∩DQ.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În pătratul ABCD cu latura AB=8 cm, diagonala BD are lungimea:
BD=AB2=82 cm
Punctul O fiind centrul pătratului, avem:
OB=2BD=282=42 cm
(1p)
În triunghiul △VOB dreptunghic în O (VO⊥(ABCD)), aplicăm teorema lui Pitagora:
VB2=VO2+OB2=(42)2+(42)2=32+32=64VB=64=8 cm
(1p)
b)
În triunghiul △VBC, punctele P și Q sunt mijloacele laturilor VB, respectiv VC, deci segmentul PQ este linie mijlocie. Rezultă:
PQ∥BCșiPQ=2BC
În pătratul ABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente: AD∥BC și AD=BC.
Din relațiile de mai sus obținem:
PQ∥ADșiPQ=2AD
Deoarece PQ∥AD, punctele A,P,Q,D sunt coplanare și formează un trapez, în care segmentele AP și DQ se intersectează în punctul M: {M}=AP∩DQ.
(1p)
În triunghiul △MAD, linia PQ este paralelă cu baza AD și PQ=2AD, prin urmare PQ este linie mijlocie în triunghiul △MAD.
Rezultă că Q este mijlocul segmentului MD (și P este mijlocul segmentului MA).
Dar din ipoteză, Q este și mijlocul segmentului CV.
În patrulaterul VMCD, diagonalele MD și CV au același mijloc, punctul Q.
Un patrulater ale cărui diagonale au același mijloc este paralelogram, deci VMCD este paralelogram.
(1p)
Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele, deci:
VM∥CD
În pătratul bazei ABCD, laturile adiacente sunt perpendiculare: CD⊥BC.