BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Test Antrenament 1

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 1

Evaluare Națională 2022 — Test de Antrenament 1


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Cel mai mic multiplu comun al numerelor 22 și 55 este egal cu: (5p)

a) 22
b) 77
c) 1010
d) 2020

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele 22 și 55 sunt numere prime, deci sunt prime între ele: cmmdc(2,5)=1\text{cmmdc}(2, 5) = 1.
  • Cel mai mic multiplu comun al a două numere prime între ele este produsul acestora:
[2,5]=2⋅5=10[2, 5] = 2 \cdot 5 = 10

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Valoarea numărului xx din proporția x15=45\frac{x}{15} = \frac{4}{5} este egală cu: (5p)

a) 44
b) 1212
c) 1515
d) 6060

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul extremilor este egal cu produsul mezilor:
5⋅x=15⋅45 \cdot x = 15 \cdot 4 5x=60  ⟹  x=605=125x = 60 \implies x = \frac{60}{5} = 12

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. Duminică, temperatura măsurată la ora 10, la o stație meteo de pe vârful Omu, a fost de −17∘C-17^\circ\text{C}, în timp ce temperatura măsurată la aceeași oră în Baia Mare a fost de 4∘C4^\circ\text{C}. Temperatura înregistrată duminică la ora 10 în Baia Mare este mai mare decât temperatura înregistrată în același timp pe vârful Omu cu: (5p)

a) −21∘C-21^\circ\text{C}
b) −13∘C-13^\circ\text{C}
c) 13∘C13^\circ\text{C}
d) 21∘C21^\circ\text{C}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm diferența dintre temperatura din Baia Mare și temperatura de pe vârful Omu:
4∘C−(−17∘C)=4+17=21∘C4^\circ\text{C} - (-17^\circ\text{C}) = 4 + 17 = 21^\circ\text{C}
  • Temperatura din Baia Mare este mai mare cu 21∘C21^\circ\text{C} decât cea de pe vârful Omu.

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Dintre următoarele seturi de numere, cel scris în ordine descrescătoare este: (5p)

a) 34,12,1324,23\frac{3}{4}, \frac{1}{2}, \frac{13}{24}, \frac{2}{3}
b) 1324,34,23,12\frac{13}{24}, \frac{3}{4}, \frac{2}{3}, \frac{1}{2}
c) 34,23,1324,12\frac{3}{4}, \frac{2}{3}, \frac{13}{24}, \frac{1}{2}
d) 12,23,34,1324\frac{1}{2}, \frac{2}{3}, \frac{3}{4}, \frac{13}{24}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aducem fracțiile la numitorul comun 2424:
34=3⋅624=1824\frac{3}{4} = \frac{3 \cdot 6}{24} = \frac{18}{24} 23=2⋅824=1624\frac{2}{3} = \frac{2 \cdot 8}{24} = \frac{16}{24} 1324=1324\frac{13}{24} = \frac{13}{24} 12=1⋅1224=1224\frac{1}{2} = \frac{1 \cdot 12}{24} = \frac{12}{24}
  • Comparând numărătorii în ordine descrescătoare: 18>16>13>1218 > 16 > 13 > 12, obținem ordinea:
1824>1624>1324>1224  ⟺  34>23>1324>12\frac{18}{24} > \frac{16}{24} > \frac{13}{24} > \frac{12}{24} \iff \frac{3}{4} > \frac{2}{3} > \frac{13}{24} > \frac{1}{2}

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Patru elevi, Ana, Cristian, George și Lia, au calculat produsul numerelor 2,5,8\sqrt{2}, \sqrt{5}, \sqrt{8} și 20\sqrt{20}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

AnaCristianGeorgeLia
80804040161016\sqrt{10}4104\sqrt{10}

Dintre cei patru elevi, cel care a obținut rezultatul corect a fost: (5p)

a) Ana
b) Cristian
c) George
d) Lia

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Folosim proprietatea produsului radicalilor a⋅b=a⋅b\sqrt{a} \cdot \sqrt{b} = \sqrt{a \cdot b}:
P=2⋅5⋅8⋅20=2⋅5⋅8⋅20P = \sqrt{2} \cdot \sqrt{5} \cdot \sqrt{8} \cdot \sqrt{20} = \sqrt{2 \cdot 5 \cdot 8 \cdot 20}
  • Calculăm produsul sub radical:
2⋅5⋅8⋅20=10⋅160=16002 \cdot 5 \cdot 8 \cdot 20 = 10 \cdot 160 = 1600 P=1600=40P = \sqrt{1600} = 40
  • Rezultatul corect a fost obținut de Cristian (4040).

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În tabelul de mai jos este reprezentat numărul de bilete vândute pentru două filme care au rulat la un cinematograf într-o zi de duminică, în funcție de ora începerii.

Ora începerii filmului11:3013:3015:3017:3019:3021:30
Numărul biletelor vândute pentru filmul A252595958383606040409292
Numărul biletelor vândute pentru filmul B161647479191424230308686

Ana afirmă că: „Cel mai mare număr de bilete vândute este pentru filmele cu ora de început 21:30”. Afirmația Anei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm numărul total de bilete vândute (filmul A + filmul B) pentru fiecare oră de difuzare:
    • Ora 11:30: 25+16=4125 + 16 = 41 bilete
    • Ora 13:30: 95+47=14295 + 47 = 142 bilete
    • Ora 15:30: 83+91=17483 + 91 = 174 bilete
    • Ora 17:30: 60+42=10260 + 42 = 102 bilete
    • Ora 19:30: 40+30=7040 + 30 = 70 bilete
    • Ora 21:30: 92+86=17892 + 86 = 178 bilete
  • Comparând valorile obținute, valoarea maximă este 178178, înregistrată pentru filmele cu ora de începere 21:30.
  • Prin urmare, afirmația Anei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura următoare sunt reprezentate punctele coliniare A,B,M,CA, B, M, C și DD, în această ordine. Punctul MM este mijlocul segmentului ADAD, punctul BB este mijlocul segmentului ACAC, iar segmentele ABAB și CDCD sunt congruente. Dacă BM=2,5 cmBM = 2{,}5\text{ cm}, atunci segmentul ACAC are lungimea egală cu: (5p)

Punctele coliniare A, B, M, C și D

a) 2,5 cm2{,}5\text{ cm}
b) 5 cm5\text{ cm}
c) 7,5 cm7{,}5\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm lungimea segmentului ABAB cu xx. Deoarece BB este mijlocul segmentului ACAC, avem:
BC=AB=x  ⟹  AC=2xBC = AB = x \implies AC = 2x
  • Din ipoteză, segmentele ABAB și CDCD sunt congruente, deci CD=xCD = x.
  • Lungimea segmentului ADAD este suma segmentelor componente:
AD=AB+BC+CD=x+x+x=3xAD = AB + BC + CD = x + x + x = 3x
  • Deoarece MM este mijlocul segmentului ADAD, distanța de la AA la MM este:
AM=AD2=3x2=1,5xAM = \frac{AD}{2} = \frac{3x}{2} = 1{,}5x
  • Punctul MM se află între BB și CC pe segmentul ACAC, deci:
BM=AM−AB=1,5x−x=0,5x=x2BM = AM - AB = 1{,}5x - x = 0{,}5x = \frac{x}{2}
  • Știm că BM=2,5 cmBM = 2{,}5\text{ cm}, așadar:
0,5x=2,5  ⟹  x=5 cm0{,}5x = 2{,}5 \implies x = 5\text{ cm}
  • Lungimea segmentului ACAC este:
AC=2x=2⋅5=10 cmAC = 2x = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura următoare, punctele CC și DD sunt situate în interiorul unghiului ∠AOB\angle AOB, astfel încât semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului ∠AOD\angle AOD, iar fiecare dintre unghiurile ∠AOC\angle AOC și ∠BOD\angle BOD are măsura de 26∘26^\circ. Măsura unghiului ∠BOC\angle BOC este egală cu: (5p)

Punctele C și D în interiorul unghiului AOB

a) 26∘26^\circ
b) 39∘39^\circ
c) 52∘52^\circ
d) 78∘78^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului ∠AOD\angle AOD, cele două unghiuri formate sunt congruente:
μ(∠COD)=μ(∠AOC)=26∘\mu(\angle COD) = \mu(\angle AOC) = 26^\circ
  • Punctele CC și DD sunt în interiorul unghiului ∠AOB\angle AOB, iar unghiul ∠BOC\angle BOC este suma unghiurilor adiacente ∠COD\angle COD și ∠BOD\angle BOD:
μ(∠BOC)=μ(∠COD)+μ(∠BOD)=26∘+26∘=52∘\mu(\angle BOC) = \mu(\angle COD) + \mu(\angle BOD) = 26^\circ + 26^\circ = 52^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. La cercul de robotică, Radu a creat un roboțel care se poate deplasa parcurgând drumul cel mai scurt de la un punct la o dreaptă. Terenul de verificare, reprezentat în figura următoare, are forma unui triunghi ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=40 dmAB = 40\text{ dm} și μ(∠B)=30∘\mu(\angle B) = 30^\circ. Roboțelul pornește din punctul AA către dreapta BCBC, pe care o întâlnește în punctul MM, după care se deplasează spre dreapta ABAB, pe care o intersectează în punctul NN. Lungimea segmentului ANAN este egală cu: (5p)

Terenul sub forma triunghiului dreptunghic ABC

a) 20 dm20\text{ dm}
b) 15 dm15\text{ dm}
c) 10 dm10\text{ dm}
d) 5 dm5\text{ dm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Drumul cel mai scurt de la un punct la o dreaptă este perpendiculara dusă din acel punct pe dreaptă.
  • Deplasarea de la AA la BCBC în punctul MM înseamnă că AM⊥BCAM \perp BC, deci MM este piciorul înălțimii din AA pe ipotenuza BCBC.
  • În triunghiul △ABM\triangle ABM dreptunghic în MM, avem μ(∠B)=30∘\mu(\angle B) = 30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ (cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză):
AM=AB2=402=20 dmAM = \frac{AB}{2} = \frac{40}{2} = 20\text{ dm}
  • În același triunghi △ABM\triangle ABM, unghiul ∠BAM\angle BAM are măsura:
μ(∠BAM)=90∘−30∘=60∘\mu(\angle BAM) = 90^\circ - 30^\circ = 60^\circ
  • Deplasarea de la MM la dreapta ABAB în punctul NN pe drumul cel mai scurt înseamnă că MN⊥ABMN \perp AB, cu N∈ABN \in AB.
  • În triunghiul △AMN\triangle AMN dreptunghic în NN, avem:
μ(∠MAN)=μ(∠MAB)=60∘  ⟹  μ(∠AMN)=90∘−60∘=30∘\mu(\angle MAN) = \mu(\angle MAB) = 60^\circ \implies \mu(\angle AMN) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ
  • În triunghiul dreptunghic △AMN\triangle AMN, cateta ANAN se opune unghiului de 30∘30^\circ, deci este jumătate din ipotenuza AMAM:
AN=AM2=202=10 dmAN = \frac{AM}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ dm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura următoare, MM este un punct în interiorul pătratului ABCDABCD, astfel încât măsura unghiului ∠DAM\angle DAM este egală cu 30∘30^\circ și AM=CDAM = CD. Măsura unghiului ∠ADM\angle ADM este egală cu: (5p)

Punctul M în interiorul pătratului ABCD

a) 45∘45^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 75∘75^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În pătratul ABCDABCD, toate laturile sunt egale, deci AD=CDAD = CD.
  • Din ipoteză avem AM=CDAM = CD, prin urmare:
AM=ADAM = AD
  • Rezultă că triunghiul △ADM\triangle ADM este isoscel cu vârful în AA (AD=AMAD = AM).
  • Unghiul de la vârf este μ(∠DAM)=30∘\mu(\angle DAM) = 30^\circ.
  • Unghiurile de la baza DMDM sunt congruente: μ(∠ADM)=μ(∠AMD)\mu(\angle ADM) = \mu(\angle AMD).
  • Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este 180∘180^\circ:
μ(∠ADM)=180∘−μ(∠DAM)2=180∘−30∘2=150∘2=75∘\mu(\angle ADM) = \frac{180^\circ - \mu(\angle DAM)}{2} = \frac{180^\circ - 30^\circ}{2} = \frac{150^\circ}{2} = 75^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Punctele A,B,CA, B, C și DD sunt situate pe un cerc de centru OO, astfel încât triunghiul ABCABC este echilateral și BDBD este diametru. Măsura unghiului ∠ACD\angle ACD este egală cu: (5p)

Triunghiul ABC înscris în cerc și diametrul BD

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Segmentul BDBD fiind diametru în cercul de centru OO, unghiul înscris ∠BCD\angle BCD se sprijină pe un semicerc:
μ(∠BCD)=90∘\mu(\angle BCD) = 90^\circ
  • Triunghiul △ABC\triangle ABC fiind echilateral, toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ:
μ(∠ACB)=60∘\mu(\angle ACB) = 60^\circ
  • Punctul AA fiind situat pe cerc între BB și DD, unghiul ∠BCD\angle BCD este suma unghiurilor adiacente ∠ACB\angle ACB și ∠ACD\angle ACD:
μ(∠ACD)=μ(∠BCD)−μ(∠ACB)=90∘−60∘=30∘\mu(\angle ACD) = \mu(\angle BCD) - \mu(\angle ACB) = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. O cutie plină cu suc de caise are forma unui paralelipiped dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH cu AE=20 cm,AB=12 cmAE = 20\text{ cm}, AB = 12\text{ cm} și AD=5 cmAD = 5\text{ cm}. Tot sucul din cutie se toarnă în pahare de 200 ml200\text{ ml}. Numărul paharelor umplute cu sucul de caise din cutie, este egal cu: (5p)

Cutia în formă de paralelipiped dreptunghic

a) 55
b) 66
c) 1212
d) 2020

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm volumul cutiei în formă de paralelipiped dreptunghic:
V=AB⋅AD⋅AE=12⋅5⋅20=1200 cm3V = AB \cdot AD \cdot AE = 12 \cdot 5 \cdot 20 = 1200\text{ cm}^3
  • Știm că 1 cm3=1 ml1\text{ cm}^3 = 1\text{ ml}, prin urmare volumul total de suc este 1200 ml1200\text{ ml}.
  • Împărțim volumul total la capacitatea unui pahar (200 ml200\text{ ml}):
N=1200200=6 pahareN = \frac{1200}{200} = 6\text{ pahare}

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. La un magazin s-au vândut într-o zi 500 kg500\text{ kg} de cireșe și de mere. Suma obținută prin vânzarea acestora este de 46204620 de lei. Un kilogram de cireșe costă 1515 lei, iar un kilogram de mere costă 77 lei.

(2p) a) Este posibil ca suma obținută din vânzarea cireșelor să fie egală cu suma obținută din vânzarea merelor? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Câte kilograme de mere s-au vândut în ziua aceea la magazin?

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dacă sumele obținute din vânzarea cireșelor și din vânzarea merelor ar fi egale, fiecare dintre aceste sume ar fi jumătate din suma totală:
4620:2=2310 lei4620 : 2 = 2310\text{ lei}
  • Calculăm cantitatea corespunzătoare pentru fiecare tip de fruct:
    • Cantitatea de cireșe vândute ar fi:
2310:15=154 kg2310 : 15 = 154\text{ kg}
  • Cantitatea de mere vândute ar fi:
2310:7=330 kg2310 : 7 = 330\text{ kg}

(1p)

  • Verificăm dacă suma cantităților corespunde cu totalul de 500 kg500\text{ kg}:
154 kg+330 kg=484 kg≠500 kg154\text{ kg} + 330\text{ kg} = 484\text{ kg} \neq 500\text{ kg}
  • Deoarece 484≠500484 \neq 500, deducem că nu este posibil ca suma obținută din vânzarea cireșelor să fie egală cu suma obținută din vânzarea merelor.

(1p)


b)

  • Notăm cu xx numărul kilogramelor de mere vândute.
  • Deoarece în total s-au vândut 500 kg500\text{ kg} de fructe, numărul kilogramelor de cireșe vândute este 500−x500 - x.

(1p)

  • Scriem ecuația valorii totale obținute:
15(500−x)+7x=462015(500 - x) + 7x = 4620

(1p)

  • Rezolvăm ecuația algebrică:
7500−15x+7x=46207500 - 15x + 7x = 4620 7500−8x=46207500 - 8x = 4620 8x=7500−4620  ⟹  8x=28808x = 7500 - 4620 \implies 8x = 2880 x=28808=360x = \frac{2880}{8} = 360
  • În acea zi s-au vândut 360 kg360\text{ kg} de mere la magazin.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(4x+3)2+(2x−4)(4x+3)+(x−2)2E(x) = (4x + 3)^2 + (2x - 4)(4x + 3) + (x - 2)^2, unde x∈Rx \in \mathbb{R}.

(2p) a) Verifică dacă E(−3)E(-3) este pătratul unui număr natural.
(3p) b) Determină numărul natural nn pentru care E(n)≤3\sqrt{E(n)} \le 3.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Înlocuim x=−3x = -3 în expresia E(x)E(x):
4(−3)+3=−12+3=−94(-3) + 3 = -12 + 3 = -9 2(−3)−4=−6−4=−102(-3) - 4 = -6 - 4 = -10 −3−2=−5-3 - 2 = -5
  • Calculăm valoarea expresiei:
E(−3)=(−9)2+(−10)(−9)+(−5)2E(-3) = (-9)^2 + (-10)(-9) + (-5)^2

(1p)

E(−3)=81+90+25=196E(-3) = 81 + 90 + 25 = 196
  • Deoarece 196=142196 = 14^2 și 14∈N14 \in \mathbb{N}, rezultă că E(−3)E(-3) este pătratul numărului natural 1414.

(1p)


b)

  • Prelucrăm expresia algebrică E(x)E(x) prin desfacerea parantezelor sau factorizare:
E(x)=(4x+3)[(4x+3)+(2x−4)]+(x−2)2E(x) = (4x + 3)\big[(4x + 3) + (2x - 4)\big] + (x - 2)^2 E(x)=(4x+3)(6x−1)+(x2−4x+4)E(x) = (4x + 3)(6x - 1) + (x^2 - 4x + 4) E(x)=(24x2−4x+18x−3)+(x2−4x+4)E(x) = (24x^2 - 4x + 18x - 3) + (x^2 - 4x + 4) E(x)=25x2+10x+1=(5x+1)2E(x) = 25x^2 + 10x + 1 = (5x + 1)^2

(1p)

  • Pentru orice număr natural n∈Nn \in \mathbb{N}, avem 5n+1>05n + 1 > 0, deci:
E(n)=(5n+1)2=∣5n+1∣=5n+1\sqrt{E(n)} = \sqrt{(5n + 1)^2} = |5n + 1| = 5n + 1

(1p)

  • Rezolvăm inecuația dată în mulțimea numerelor naturale:
5n+1≤3  ⟺  5n≤2  ⟺  n≤255n + 1 \le 3 \iff 5n \le 2 \iff n \le \frac{2}{5}
  • Cum n∈Nn \in \mathbb{N}, singurul număr natural care satisface inegalitatea este:
n=0n = 0

(1p)


3. Se consideră numerele reale x=144+218−(3)2x = \sqrt{144} + 2\sqrt{18} - (\sqrt{3})^2 și y=(5−3)2−72+(5+3)2−7y = (\sqrt{5} - \sqrt{3})^2 - \sqrt{72} + (\sqrt{5} + \sqrt{3})^2 - 7.

(2p) a) Arată că x=9+62x = 9 + 6\sqrt{2}.
(3p) b) Arată că produsul numerelor xx și yy este număr natural.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Simplificăm fiecare termen al numărului xx:
    • 144=12\sqrt{144} = 12
    • 218=29⋅2=2⋅32=622\sqrt{18} = 2\sqrt{9 \cdot 2} = 2 \cdot 3\sqrt{2} = 6\sqrt{2}
    • (3)2=3(\sqrt{3})^2 = 3

(1p)

  • Însumăm termenii:
x=12+62−3=9+62x = 12 + 6\sqrt{2} - 3 = 9 + 6\sqrt{2}

(1p)


b)

  • Dezvoltăm pătratele din expresia lui yy folosind formula (a±b)2=a2±2ab+b2(a \pm b)^2 = a^2 \pm 2ab + b^2:
(5−3)2=5−215+3=8−215(\sqrt{5} - \sqrt{3})^2 = 5 - 2\sqrt{15} + 3 = 8 - 2\sqrt{15} (5+3)2=5+215+3=8+215(\sqrt{5} + \sqrt{3})^2 = 5 + 2\sqrt{15} + 3 = 8 + 2\sqrt{15}
  • Scoatem factorii de sub radical pentru 72\sqrt{72}:
72=36⋅2=62\sqrt{72} = \sqrt{36 \cdot 2} = 6\sqrt{2}
  • Înlocuim în expresia lui yy:
y=(8−215)−62+(8+215)−7y = (8 - 2\sqrt{15}) - 6\sqrt{2} + (8 + 2\sqrt{15}) - 7 y=8+8−7−62=9−62y = 8 + 8 - 7 - 6\sqrt{2} = 9 - 6\sqrt{2}

(1p)

  • Calculăm produsul x⋅yx \cdot y folosind formula diferenței de pătrate (a+b)(a−b)=a2−b2(a + b)(a - b) = a^2 - b^2:
x⋅y=(9+62)(9−62)=92−(62)2x \cdot y = (9 + 6\sqrt{2})(9 - 6\sqrt{2}) = 9^2 - (6\sqrt{2})^2

(1p)

x⋅y=81−36⋅2=81−72=9x \cdot y = 81 - 36 \cdot 2 = 81 - 72 = 9
  • Deoarece 9∈N9 \in \mathbb{N}, rezultă că produsul numerelor xx și yy este un număr natural.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=CD=8 cmBC = CD = 8\text{ cm}, iar unghiul AA are măsura egală cu 90∘90^\circ.

Trapezul dreptunghic ABCD

(2p) a) Arată că AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}.
(3p) b) Calculează aria triunghiului ABMABM, unde {M}=AD∩BC\{M\} = AD \cap BC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Construim înălțimea CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB.
  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și μ(∠A)=90∘\mu(\angle A) = 90^\circ, rezultă că AD⊥ABAD \perp AB și AD⊥CDAD \perp CD, deci μ(∠D)=90∘\mu(\angle D) = 90^\circ.
  • Patrulaterul AECDAECD are trei unghiuri drepte (∠A,∠D,∠E\angle A, \angle D, \angle E), deci este dreptunghi.
  • Rezultă AE=CD=8 cmAE = CD = 8\text{ cm} și AD=CEAD = CE.
  • Lungimea segmentului EBEB este:
EB=AB−AE=12−8=4 cmEB = AB - AE = 12 - 8 = 4\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul △CEB\triangle CEB dreptunghic în EE, aplicăm teorema lui Pitagora:
CE=BC2−EB2=82−42=64−16=48=43 cmCE = \sqrt{BC^2 - EB^2} = \sqrt{8^2 - 4^2} = \sqrt{64 - 16} = \sqrt{48} = 4\sqrt{3}\text{ cm}
  • Cum AD=CEAD = CE, obținem AD=43 cmAD = 4\sqrt{3}\text{ cm}.

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 4

  • Punctul MM este intersecția dreptelor neparalele ADAD și BCBC: {M}=AD∩BC\{M\} = AD \cap BC.
  • Deoarece CD∥ABCD \parallel AB, conform teoremei fundamentale a asemănării avem:
△MDC∼△MAB\triangle MDC \sim \triangle MAB
  • Raportul de asemănare este:
MDMA=DCAB=812=23\frac{MD}{MA} = \frac{DC}{AB} = \frac{8}{12} = \frac{2}{3}

(1p)

  • Punctul DD se află pe segmentul MAMA, deci MA=MD+AD=MD+43MA = MD + AD = MD + 4\sqrt{3}.
  • Înlocuim în proporție:
MDMD+43=23  ⟹  3MD=2(MD+43)\frac{MD}{MD + 4\sqrt{3}} = \frac{2}{3} \implies 3MD = 2(MD + 4\sqrt{3}) 3MD=2MD+83  ⟹  MD=83 cm3MD = 2MD + 8\sqrt{3} \implies MD = 8\sqrt{3}\text{ cm}
  • Lungimea segmentului MAMA este:
MA=MD+AD=83+43=123 cmMA = MD + AD = 8\sqrt{3} + 4\sqrt{3} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Triunghiul △ABM\triangle ABM este dreptunghic în AA (deoarece AD⊥ABAD \perp AB), cu catetele MAMA și ABAB.
  • Calculăm aria triunghiului △ABM\triangle ABM:
A△ABM=MA⋅AB2=123⋅122=723 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABM} = \frac{MA \cdot AB}{2} = \frac{12\sqrt{3} \cdot 12}{2} = 72\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)


5. În figura următoare este reprezentată o placă de gresie de forma unui dreptunghi ABCDABCD cu AB=60 cmAB = 60\text{ cm} și BC=40 cmBC = 40\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt situate pe segmentul DCDC astfel încât DN=MN=MCDN = MN = MC, iar OO este punctul de intersecție a dreptelor AMAM și BNBN.

Placa de gresie în formă de dreptunghi ABCD

(2p) a) Arată că perimetrul patrulaterului ABMNABMN este egal cu 40(2+5) cm40(2 + \sqrt{5})\text{ cm}.
(3p) b) Determină raportul dintre aria dreptunghiului ABCDABCD și suma ariilor patrulaterelor ADNOADNO și BCMOBCMO.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În dreptunghiul ABCDABCD, lungimea laturii CDCD este egală cu AB=60 cmAB = 60\text{ cm}.
  • Punctele NN și MM împart segmentul DCDC în trei segmente congruente:
DN=NM=MC=DC3=603=20 cmDN = NM = MC = \frac{DC}{3} = \frac{60}{3} = 20\text{ cm}
  • În triunghiul △ADN\triangle ADN dreptunghic în DD, aplicăm teorema lui Pitagora (AD=BC=40 cmAD = BC = 40\text{ cm}):
AN=AD2+DN2=402+202=1600+400=2000=205 cmAN = \sqrt{AD^2 + DN^2} = \sqrt{40^2 + 20^2} = \sqrt{1600 + 400} = \sqrt{2000} = 20\sqrt{5}\text{ cm}
  • Similar, în triunghiul △BCM\triangle BCM dreptunghic în CC:
BM=BC2+MC2=402+202=2000=205 cmBM = \sqrt{BC^2 + MC^2} = \sqrt{40^2 + 20^2} = \sqrt{2000} = 20\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul patrulaterului ABMNABMN este suma lungimilor laturilor sale:
PABMN=AB+BM+MN+AN=60+205+20+205\mathcal{P}_{ABMN} = AB + BM + MN + AN = 60 + 20\sqrt{5} + 20 + 20\sqrt{5} PABMN=80+405=40(2+5) cm\mathcal{P}_{ABMN} = 80 + 40\sqrt{5} = 40(2 + \sqrt{5})\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 5

  • Deoarece MN∥ABMN \parallel AB, conform teoremei fundamentale a asemănării în triunghiurile formate de diagonalele trapezului ABMNABMN:
△OMN∼△OAB\triangle OMN \sim \triangle OAB
  • Raportul de asemănare este egal cu raportul bazelor și raportul înălțimilor corespunzătoare:
d(O,MN)d(O,AB)=MNAB=2060=13\frac{d(O, MN)}{d(O, AB)} = \frac{MN}{AB} = \frac{20}{60} = \frac{1}{3}

(1p)

  • Suma distanțelor de la punctul OO la cele două laturi paralele MNMN și ABAB este egală cu lățimea dreptunghiului BC=40 cmBC = 40\text{ cm}:
d(O,MN)+d(O,AB)=40 cmd(O, MN) + d(O, AB) = 40\text{ cm}
  • Din d(O,AB)=3⋅d(O,MN)d(O, AB) = 3 \cdot d(O, MN), avem:
4⋅d(O,MN)=40  ⟹  d(O,MN)=10 cm și d(O,AB)=30 cm4 \cdot d(O, MN) = 40 \implies d(O, MN) = 10\text{ cm} \text{ și } d(O, AB) = 30\text{ cm}
  • Calculăm ariile triunghiurilor △OMN\triangle OMN și △OAB\triangle OAB:
A△OMN=MN⋅d(O,MN)2=20⋅102=100 cm2\mathcal{A}_{\triangle OMN} = \frac{MN \cdot d(O, MN)}{2} = \frac{20 \cdot 10}{2} = 100\text{ cm}^2 A△OAB=AB⋅d(O,AB)2=60⋅302=900 cm2\mathcal{A}_{\triangle OAB} = \frac{AB \cdot d(O, AB)}{2} = \frac{60 \cdot 30}{2} = 900\text{ cm}^2

(1p)

  • Aria totală a dreptunghiului ABCDABCD este:
AABCD=AB⋅BC=60⋅40=2400 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC = 60 \cdot 40 = 2400\text{ cm}^2
  • Suma ariilor patrulaterelor ADNOADNO și BCMOBCMO se obține scăzând ariile triunghiurilor △OMN\triangle OMN și △OAB\triangle OAB din aria dreptunghiului:
AADNO+ABCMO=AABCD−(A△OMN+A△OAB)=2400−(100+900)=1400 cm2\mathcal{A}_{ADNO} + \mathcal{A}_{BCMO} = \mathcal{A}_{ABCD} - (\mathcal{A}_{\triangle OMN} + \mathcal{A}_{\triangle OAB}) = 2400 - (100 + 900) = 1400\text{ cm}^2
  • Raportul căutat este:
AABCDAADNO+ABCMO=24001400=2414=127\frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{\mathcal{A}_{ADNO} + \mathcal{A}_{BCMO}} = \frac{2400}{1400} = \frac{24}{14} = \frac{12}{7}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă VABCDVABCD cu ABCDABCD pătrat, AB=8 cmAB = 8\text{ cm} și înălțimea VO=42 cmVO = 4\sqrt{2}\text{ cm}, unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD. Punctele PP și QQ sunt mijloacele segmentelor VBVB, respectiv CVCV.

Piramida patrulateră regulată VABCD

(2p) a) Arată că VB=8 cmVB = 8\text{ cm}.
(3p) b) Demonstrează că dreptele VMVM și BCBC sunt perpendiculare, unde {M}=AP∩DQ\{M\} = AP \cap DQ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În pătratul ABCDABCD cu latura AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, diagonala BDBD are lungimea:
BD=AB2=82 cmBD = AB\sqrt{2} = 8\sqrt{2}\text{ cm}
  • Punctul OO fiind centrul pătratului, avem:
OB=BD2=822=42 cmOB = \frac{BD}{2} = \frac{8\sqrt{2}}{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul △VOB\triangle VOB dreptunghic în OO (VO⊥(ABCD)VO \perp (ABCD)), aplicăm teorema lui Pitagora:
VB2=VO2+OB2=(42)2+(42)2=32+32=64VB^2 = VO^2 + OB^2 = (4\sqrt{2})^2 + (4\sqrt{2})^2 = 32 + 32 = 64 VB=64=8 cmVB = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

(1p)


b) Figura geometrică de rezolvare — Exercițiul 6

  • În triunghiul △VBC\triangle VBC, punctele PP și QQ sunt mijloacele laturilor VBVB, respectiv VCVC, deci segmentul PQPQ este linie mijlocie. Rezultă:
PQ∥BCșiPQ=BC2PQ \parallel BC \quad \text{și} \quad PQ = \frac{BC}{2}
  • În pătratul ABCDABCD, laturile opuse sunt paralele și congruente: AD∥BCAD \parallel BC și AD=BCAD = BC.
  • Din relațiile de mai sus obținem:
PQ∥ADșiPQ=AD2PQ \parallel AD \quad \text{și} \quad PQ = \frac{AD}{2}
  • Deoarece PQ∥ADPQ \parallel AD, punctele A,P,Q,DA, P, Q, D sunt coplanare și formează un trapez, în care segmentele APAP și DQDQ se intersectează în punctul MM: {M}=AP∩DQ\{M\} = AP \cap DQ.

(1p)

  • În triunghiul △MAD\triangle MAD, linia PQPQ este paralelă cu baza ADAD și PQ=AD2PQ = \frac{AD}{2}, prin urmare PQPQ este linie mijlocie în triunghiul △MAD\triangle MAD.
  • Rezultă că QQ este mijlocul segmentului MDMD (și PP este mijlocul segmentului MAMA).
  • Dar din ipoteză, QQ este și mijlocul segmentului CVCV.
  • În patrulaterul VMCDVMCD, diagonalele MDMD și CVCV au același mijloc, punctul QQ.
  • Un patrulater ale cărui diagonale au același mijloc este paralelogram, deci VMCDVMCD este paralelogram.

(1p)

  • Într-un paralelogram, laturile opuse sunt paralele, deci:
VM∥CDVM \parallel CD
  • În pătratul bazei ABCDABCD, laturile adiacente sunt perpendiculare: CD⊥BCCD \perp BC.
  • Deoarece VM∥CDVM \parallel CD și CD⊥BCCD \perp BC, rezultă că:
VM⊥BCVM \perp BC

(1p)