1. Rezultatul calculului 6−18:2 este egal cu: (5p)
a) −6
b) −3
c) 0
d) 12
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operația de împărțire:
18:2=9
Efectuăm apoi scăderea:
6−9=−3
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. Dacă ba=32, atunci rezultatul calculului 2b−3a este egal cu: (5p)
a) −5
b) −1
c) 0
d) 5
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-o proporție, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
ba=32⟹3a=2b
Scăzând 3a din ambii membri ai egalității:
2b−3a=0
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. Soluția ecuației x+6=2 este numărul întreg: (5p)
a) −8
b) −4
c) 4
d) 8
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Izolăm necunoscuta x scăzând 6 din ambii membri ai ecuației:
x=2−6=−4
Deoarece −4∈Z, soluția ecuației este numărul întreg −4.
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. Dintre numerele (21)2,(21)3,(21)4 și (21)5, cel mai mic este numărul: (5p)
a) (21)2
b) (21)3
c) (21)4
d) (21)5
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm valorile celor patru puteri:
(21)2=41,(21)3=81,(21)4=161,(21)5=321
Deoarece numărătorii sunt egali, fracția cu numitorul cel mai mare are valoarea cea mai mică:
321<161<81<41
Prin urmare, cel mai mic număr este (21)5.
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Patru elevi, Elena, Alina, Paul și Adi, au calculat media aritmetică a numerelor a=3−22 și b=3+22. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)
Elena
Alina
Paul
Adi
14
6
3
1
Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:
a) Elena
b) Alina
c) Paul
d) Adi
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm media aritmetică a numerelor a și b:
ma=2a+b=2(3−22)+(3+22)
Reducem termenii opuși −22 și +22:
ma=23+3=26=3
Comparând rezultatul cu valorile din tabel, observăm că Paul a obținut valoarea 3.
Răspunsul corect este c).
(5p)
6. Numărul real x verifică relațiile 2≤x<5. Ioana afirmă „Numărul real x aparține intervalului [2,5)”. Afirmația Ioanei este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Prin definiția intervalelor de numere reale, mulțimea numerelor reale x care verifică dubla inegalitate 2≤x<5 este intervalul semideschis la dreapta [2,5):
1. În figura alăturată, A și B sunt puncte distincte, punctul C se află pe segmentul AB, astfel încât AB=3⋅AC, iar AC=2 cm. Lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 4 cm
c) 6 cm
d) 8 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm mai întâi lungimea întregului segment AB:
AB=3⋅AC=3⋅2 cm=6 cm
Deoarece punctul C se află pe segmentul AB, lungimea segmentului BC este:
BC=AB−AC=6 cm−2 cm=4 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
2. În figura alăturată, unghiurile AOB și BOC sunt adiacente complementare. Semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC, iar măsura unghiului AOD este de 55∘. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 55∘
b) 35∘
c) 20∘
d) 15∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece unghiurile AOB și BOC sunt adiacente complementare, suma măsurilor lor este egală cu 90∘:
∢AOB+∢BOC=90∘⟹∢BOC=90∘−∢AOB
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC, deci:
∢BOD=2∢BOC=290∘−∢AOB
Măsura unghiului AOD este suma măsurilor unghiurilor AOB și BOD:
∢AOD=∢AOB+∢BOD=∢AOB+290∘−∢AOB=2∢AOB+90∘
Înlocuind ∢AOD=55∘:
2∢AOB+90∘=55∘⟹∢AOB+90∘=110∘⟹∢AOB=20∘
Răspunsul corect este c).
(5p)
3. În figura alăturată, triunghiul ABC este dreptunghic în A cu AB=4 cm. Semidreapta BM este bisectoarea unghiului ABC, M∈AC și BM=MC. Lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 4 cm
c) 8 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul BMC, avem BM=MC, deci triunghiul este isoscel cu baza BC:
∢MBC=∢MCB=∢C
Deoarece BM este bisectoarea unghiului ABC, avem:
∢ABM=∢MBC⟹∢ABC=2⋅∢MBC=2⋅∢C
În triunghiul dreptunghic ABC (∢BAC=90∘), unghiurile ascuțite sunt complementare:
∢ABC+∢C=90∘⟹2⋅∢C+∢C=90∘⟹3⋅∢C=90∘⟹∢C=30∘
Conform teoremei unghiului de 30∘ în triunghiul dreptunghic ABC, cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză:
AB=2BC⟹BC=2⋅AB=2⋅4 cm=8 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB∥CD, AB=4 cm și CD=8 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 6 cm
c) 8 cm
d) 12 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor:
Lm=2AB+CD
Înlocuind lungimile date în ipoteză (AB=4 cm și CD=8 cm):
Lm=24+8=212=6 cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
5. În figura alăturată, punctele A,B,C și D se află pe cercul de centru O, AB este diametru, măsura arcului mic AC este egală cu 60∘ și dreptele CD și AB sunt perpendiculare. Măsura unghiului ACD este egală cu: (5p)
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diametrul AB este perpendicular pe coarda CD, deci dreapta AB este mediatoarea segmentului CD și axă de simetrie a cercului:
m(AD⌢)=m(AC⌢)=60∘
Unghiul ∢ACD este un unghi înscris în cerc, care subîntinde arcul AD⌢:
∢ACD=2m(AD⌢)=260∘=30∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat VABC cu AB=4 cm. Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului regulat VABC este egală cu: (5p)
a) 12 cm
b) 16 cm
c) 20 cm
d) 24 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Un tetraedru regulat are 6 muchii de lungimi egale (AB,BC,CA,VA,VB,VC):
Smuchii=6⋅AB
Înlocuind AB=4 cm:
Smuchii=6⋅4 cm=24 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Suma a două numere naturale a și b este egală cu 42. Cel mai mare divizor comun al numerelor a și b este 7.
(2p) a) Numerele 14 și 28 îndeplinesc condițiile din enunț? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numerele naturale a și b, a<b, care îndeplinesc condițiile din enunț.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Verificăm suma numerelor 14 și 28:
14+28=42
Calculăm cel mai mare divizor comun al numerelor 14 și 28:
14=2⋅7,28=22⋅7⟹c.m.m.d.c.(14,28)=14
(1p)
Deoarece c.m.m.d.c.(14,28)=14=7, condiția din enunț nu este respectată.
Prin urmare, numerele 14 și 28 nu îndeplinesc condițiile din enunț.
(1p)
b)
Deoarece c.m.m.d.c.(a,b)=7, numerele a și b se pot scrie sub forma:
a=7k,b=7p
unde k,p∈N∗, cu (k,p)=1 (numere prime între ele) și k<p.
(1p)
Înlocuim în relația a+b=42:
7k+7p=42⟹7(k+p)=42⟹k+p=6
(1p)
Analizăm descompunerile posibile ale numărului 6 în sumă de două numere naturale nenule cu k<p:
Dacă k=1, atunci p=5. Avem (1,5)=1, soluție acceptată.
Dacă k=2, atunci p=4. Însă (2,4)=2=1, nu convine.
Dacă k=3, atunci p=3. Însă nu respectă condiția k<p.
Singura pereche validă este k=1 și p=5, de unde:
a=7⋅1=7,b=7⋅5=35
(1p)
2. Se consideră expresia:
E(x)=(2x+1)2−(2x−3)(2x+3)+(2x−3)2
unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=4x2−8x+19, pentru orice număr real x.
(3p) b) Determină cel mai mare număr natural A, știind că E(x)≥A, pentru orice număr real x.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Dezvoltăm fiecare termen al expresiei utilizând formulele de calcul prescurtat:
Deoarece un pătrat este întotdeauna mai mare sau egal cu zero pentru orice număr real:
(2x−2)2≥0⟹(2x−2)2+15≥15
deci E(x)≥15, pentru orice număr real x (minimul fiind atins pentru 2x−2=0⟺x=1).
(1p)
Cum A este cel mai mare număr natural pentru care E(x)≥A oricare ar fi x∈R, rezultă:
A=15
(1p)
3. Prețul unui obiect este 500 de lei. După o ieftinire cu 12% din prețul obiectului, urmată de o ieftinire cu p% din noul preț, obiectul costă 330 de lei.
(2p) a) Arată că, după prima ieftinire, obiectul costă 440 de lei.
(3p) b) Determină numărul p.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valoarea primei ieftiniri (12% din prețul inițial de 500 lei):
10012⋅500=12⋅5=60 lei
(1p)
Aflăm prețul obiectului după această reducere:
500−60=440 lei
Deci, după prima ieftinire, obiectul costă 440 de lei.
(1p)
b)
După a doua ieftinire cu p% din noul preț (440 lei), obiectul costă 330 lei:
440−100p⋅440=330
(1p)
Izolăm termenul cu p:
100p⋅440=440−330⟹100440⋅p=110
(1p)
Simplificăm și determinăm p:
4,4⋅p=110⟹p=4,4110=441100=25
Numărul căutat este p=25.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD și triunghiul echilateral CDE cu EC=6 cm. Dreptele EC și AB se intersectează în punctul P.
(2p) a) Arată că CP=43 cm.
(3p) b) Arată că distanța de la punctul P la dreapta AE este egală cu 2(3+23) cm.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Deoarece △CDE este echilateral cu EC=6 cm, toate laturile sale sunt egale:
CD=DE=EC=6 cm
În pătratul ABCD, laturile sunt egale cu CD=6 cm, deci AB=BC=CD=DA=6 cm și AB∥CD, iar BC⊥AB.
Deoarece CD∥AP și secanta EP intersectează cele două drepte paralele, unghiurile alterne interne (sau corespondente) sunt congruente:
∢BPC=∢DCE=60∘
În triunghiul BCP, dreptunghic în B (BC⊥AP), unghiul ∢BCP=90∘−60∘=30∘, de unde:
sin(∢BPC)=CPBC⟹sin(60∘)=CP6⟹23=CP6
(1p)
Deducem lungimea segmentului CP:
CP=312=43 cm
(1p)
b)
Punctele E,C și P sunt coliniare (prin ipoteză, dreapta EC intersectează AB în P), deci segmentul EP are lungimea:
EP=EC+CP=6+43 cm
(1p)
În pătratul ABCD, ∢ADC=90∘, iar în triunghiul echilateral CDE, ∢CDE=60∘. Rezultă:
∢ADE=∢ADC+∢CDE=90∘+60∘=150∘
Triunghiul ADE este isoscel (AD=CD=DE=6 cm), deci unghiurile de la bază sunt congruente:
∢AED=2180∘−∢ADE=2180∘−150∘=15∘
În triunghiul echilateral CDE, măsura unghiului ∢DEC=60∘. Atunci:
∢AEP=∢DEC−∢AED=60∘−15∘=45∘
(1p)
Fie PQ⊥AE, cu Q∈AE. Distanța de la punctul P la dreapta AE este lungimea segmentului PQ.
În triunghiul dreptunghic PQE (∢PQE=90∘), cu ∢QEP=45∘:
sin(∢QEP)=EPPQ⟹PQ=EP⋅sin(45∘)
Înlocuind EP=6+43 cm și sin(45∘)=22:
PQ=(6+43)⋅22=32+26=2(3+23) cm
Deci d(P,AE)=2(3+23) cm.
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC. Punctul G este centrul de greutate al triunghiului ABC, AG=4 cm, BG=3 cm și dreptele AG și BG sunt perpendiculare.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ABG este egal cu 12 cm.
(3p) b) Determină lungimea segmentului BC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul ABG, dreptunghic în G (AG⊥BG), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza AB:
AB2=AG2+BG2=42+32=16+9=25⟹AB=25=5 cm
(1p)
Calculăm perimetrul triunghiului ABG:
P△ABG=AB+BG+AG=5+3+4=12 cm
(1p)
b)
Fie {P}=AG∩BC. Deoarece G este centrul de greutate al triunghiului ABC, segmentul AP este mediană corespunzătoare laturii BC, deci P este mijlocul segmentului BC.
(1p)
Centrul de greutate se găsește la două treimi de vârf și o treime de bază pe mediană:
GP=2AG=24=2 cm
(1p)
Deoarece punctele A,G,P sunt coliniare și AG⊥BG, rezultă că PG⊥BG, deci triunghiul PGB este dreptunghic în G.
Aplicăm teorema lui Pitagora în △PGB:
BP2=BG2+PG2=32+22=9+4=13⟹BP=13 cm
Deoarece P este mijlocul segmentului BC:
BC=2⋅BP=213 cm
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată SABCD cu baza pătratul ABCD, ∢SAC=45∘ și AB=12 cm. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor BC, respectiv SD, iar O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD.
(2p) a) Arată că SC=12 cm.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului MN.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
ABCD este pătrat cu latura AB=12 cm, deci lungimea diagonalei AC este:
AC=AB2=122 cm
(1p)
Într-o piramidă patrulateră regulată, muchiile laterale sunt congruente (SA=SC), deci triunghiul SAC este isoscel cu baza AC.
Rezultă că ∢SCA=∢SAC=45∘, de unde:
∢ASC=180∘−(45∘+45∘)=90∘
Triunghiul SAC este dreptunghic isoscel în S. Aplicând teorema lui Pitagora:
SA2+SC2=AC2⟹2⋅SC2=(122)2=288⟹SC2=144⟹SC=12 cm
(1p)
b)
Fie P mijlocul segmentului SA.
În triunghiul SAD, segmentul NP unește mijloacele laturilor SD și SA, deci NP este linie mijlocie:
NP∥ADșiNP=2AD=212=6 cm
(1p)
În pătratul ABCD, M este mijlocul laturii BC, deci:
MB=2BC=212=6 cm
Deoarece AD∥BC⟹AD∥MB și NP∥AD, rezultă că NP∥MB.
Întrucât NP∥MB și NP=MB=6 cm, patrulaterul BMNP este paralelogram.
Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente, deci:
MN=BP
(1p)
Toate muchiile piramidei au lungimea egală cu 12 cm (AB=12 cm, SA=SB=12 cm), deci fața laterală SAB este un triunghi echilateral cu latura de 12 cm.
Punctul P fiind mijlocul segmentului SA, BP este mediană și înălțime în triunghiul echilateral SAB: