BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Simulare

Evaluare Națională 2022 — Simulare

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 6−18:26 - 18 : 2 este egal cu: (5p)

a) −6-6
b) −3-3
c) 00
d) 1212

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operația de împărțire:
18:2=918 : 2 = 9
  • Efectuăm apoi scăderea:
6−9=−36 - 9 = -3

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. Dacă ab=23\frac{a}{b} = \frac{2}{3}, atunci rezultatul calculului 2b−3a2b - 3a este egal cu: (5p)

a) −5-5
b) −1-1
c) 00
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
ab=23  ⟹  3a=2b\frac{a}{b} = \frac{2}{3} \implies 3a = 2b
  • Scăzând 3a3a din ambii membri ai egalității:
2b−3a=02b - 3a = 0

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. Soluția ecuației x+6=2x + 6 = 2 este numărul întreg: (5p)

a) −8-8
b) −4-4
c) 44
d) 88

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm necunoscuta xx scăzând 66 din ambii membri ai ecuației:
x=2−6=−4x = 2 - 6 = -4
  • Deoarece −4∈Z-4 \in \mathbb{Z}, soluția ecuației este numărul întreg −4-4.

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Dintre numerele (12)2,(12)3,(12)4\left(\frac{1}{2}\right)^2, \left(\frac{1}{2}\right)^3, \left(\frac{1}{2}\right)^4 și (12)5\left(\frac{1}{2}\right)^5, cel mai mic este numărul: (5p)

a) (12)2\left(\frac{1}{2}\right)^2
b) (12)3\left(\frac{1}{2}\right)^3
c) (12)4\left(\frac{1}{2}\right)^4
d) (12)5\left(\frac{1}{2}\right)^5

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm valorile celor patru puteri:
(12)2=14,(12)3=18,(12)4=116,(12)5=132\left(\frac{1}{2}\right)^2 = \frac{1}{4}, \quad \left(\frac{1}{2}\right)^3 = \frac{1}{8}, \quad \left(\frac{1}{2}\right)^4 = \frac{1}{16}, \quad \left(\frac{1}{2}\right)^5 = \frac{1}{32}
  • Deoarece numărătorii sunt egali, fracția cu numitorul cel mai mare are valoarea cea mai mică:
132<116<18<14\frac{1}{32} < \frac{1}{16} < \frac{1}{8} < \frac{1}{4}
  • Prin urmare, cel mai mic număr este (12)5\left(\frac{1}{2}\right)^5.

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Patru elevi, Elena, Alina, Paul și Adi, au calculat media aritmetică a numerelor a=3−22a = 3 - 2\sqrt{2} și b=3+22b = 3 + 2\sqrt{2}. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

ElenaAlinaPaulAdi
1414663311

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Elena
b) Alina
c) Paul
d) Adi

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:
ma=a+b2=(3−22)+(3+22)2m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{(3 - 2\sqrt{2}) + (3 + 2\sqrt{2})}{2}
  • Reducem termenii opuși −22-2\sqrt{2} și +22+2\sqrt{2}:
ma=3+32=62=3m_a = \frac{3 + 3}{2} = \frac{6}{2} = 3
  • Comparând rezultatul cu valorile din tabel, observăm că Paul a obținut valoarea 33.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Numărul real xx verifică relațiile 2≤x<52 \le x < 5. Ioana afirmă „Numărul real xx aparține intervalului [2,5)[2,5)”. Afirmația Ioanei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Prin definiția intervalelor de numere reale, mulțimea numerelor reale xx care verifică dubla inegalitate 2≤x<52 \le x < 5 este intervalul semideschis la dreapta [2,5)[2, 5):
{x∈R∣2≤x<5}=[2,5)\{ x \in \mathbb{R} \mid 2 \le x < 5 \} = [2, 5)
  • Așadar, afirmația Ioanei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, AA și BB sunt puncte distincte, punctul CC se află pe segmentul ABAB, astfel încât AB=3⋅ACAB = 3 \cdot AC, iar AC=2 cmAC = 2\text{ cm}. Lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Punctele A, B și C pe dreaptă

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 6 cm6\text{ cm}
d) 8 cm8\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm mai întâi lungimea întregului segment ABAB:
AB=3⋅AC=3⋅2 cm=6 cmAB = 3 \cdot AC = 3 \cdot 2\text{ cm} = 6\text{ cm}
  • Deoarece punctul CC se află pe segmentul ABAB, lungimea segmentului BCBC este:
BC=AB−AC=6 cm−2 cm=4 cmBC = AB - AC = 6\text{ cm} - 2\text{ cm} = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


2. În figura alăturată, unghiurile AOBAOB și BOCBOC sunt adiacente complementare. Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC, iar măsura unghiului AODAOD este de 55∘55^\circ. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Unghiurile AOB și BOC complementare cu bisectoarea OD

a) 55∘55^\circ
b) 35∘35^\circ
c) 20∘20^\circ
d) 15∘15^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece unghiurile AOBAOB și BOCBOC sunt adiacente complementare, suma măsurilor lor este egală cu 90∘90^\circ:
∢AOB+∢BOC=90∘  ⟹  ∢BOC=90∘−∢AOB\sphericalangle AOB + \sphericalangle BOC = 90^\circ \implies \sphericalangle BOC = 90^\circ - \sphericalangle AOB
  • Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC, deci:
∢BOD=∢BOC2=90∘−∢AOB2\sphericalangle BOD = \frac{\sphericalangle BOC}{2} = \frac{90^\circ - \sphericalangle AOB}{2}
  • Măsura unghiului AODAOD este suma măsurilor unghiurilor AOBAOB și BODBOD:
∢AOD=∢AOB+∢BOD=∢AOB+90∘−∢AOB2=∢AOB+90∘2\sphericalangle AOD = \sphericalangle AOB + \sphericalangle BOD = \sphericalangle AOB + \frac{90^\circ - \sphericalangle AOB}{2} = \frac{\sphericalangle AOB + 90^\circ}{2}
  • Înlocuind ∢AOD=55∘\sphericalangle AOD = 55^\circ:
∢AOB+90∘2=55∘  ⟹  ∢AOB+90∘=110∘  ⟹  ∢AOB=20∘\frac{\sphericalangle AOB + 90^\circ}{2} = 55^\circ \implies \sphericalangle AOB + 90^\circ = 110^\circ \implies \sphericalangle AOB = 20^\circ

Răspunsul corect este c).

(5p)


3. În figura alăturată, triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Semidreapta BMBM este bisectoarea unghiului ABCABC, M∈ACM \in AC și BM=MCBM = MC. Lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu bisectoarea BM

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul BMCBMC, avem BM=MCBM = MC, deci triunghiul este isoscel cu baza BCBC:
∢MBC=∢MCB=∢C\sphericalangle MBC = \sphericalangle MCB = \sphericalangle C
  • Deoarece BMBM este bisectoarea unghiului ABCABC, avem:
∢ABM=∢MBC  ⟹  ∢ABC=2⋅∢MBC=2⋅∢C\sphericalangle ABM = \sphericalangle MBC \implies \sphericalangle ABC = 2 \cdot \sphericalangle MBC = 2 \cdot \sphericalangle C
  • În triunghiul dreptunghic ABCABC (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ), unghiurile ascuțite sunt complementare:
∢ABC+∢C=90∘  ⟹  2⋅∢C+∢C=90∘  ⟹  3⋅∢C=90∘  ⟹  ∢C=30∘\sphericalangle ABC + \sphericalangle C = 90^\circ \implies 2 \cdot \sphericalangle C + \sphericalangle C = 90^\circ \implies 3 \cdot \sphericalangle C = 90^\circ \implies \sphericalangle C = 30^\circ
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ în triunghiul dreptunghic ABCABC, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză:
AB=BC2  ⟹  BC=2⋅AB=2⋅4 cm=8 cmAB = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și CD=8 cmCD = 8\text{ cm}. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Trapezul ABCD

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 6 cm6\text{ cm}
c) 8 cm8\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor:
Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2}
  • Înlocuind lungimile date în ipoteză (AB=4 cmAB = 4\text{ cm} și CD=8 cmCD = 8\text{ cm}):
Lm=4+82=122=6 cmL_m = \frac{4 + 8}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată, punctele A,B,CA, B, C și DD se află pe cercul de centru OO, ABAB este diametru, măsura arcului mic ACAC este egală cu 60∘60^\circ și dreptele CDCD și ABAB sunt perpendiculare. Măsura unghiului ACDACD este egală cu: (5p)

Cercul cu diametrul AB și coarda CD

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diametrul ABAB este perpendicular pe coarda CDCD, deci dreapta ABAB este mediatoarea segmentului CDCD și axă de simetrie a cercului:
m(AD⌢)=m(AC⌢)=60∘\mathrm{m}(\overparen{AD}) = \mathrm{m}(\overparen{AC}) = 60^\circ
  • Unghiul ∢ACD\sphericalangle ACD este un unghi înscris în cerc, care subîntinde arcul AD⌢\overparen{AD}:
∢ACD=m(AD⌢)2=60∘2=30∘\sphericalangle ACD = \frac{\mathrm{m}(\overparen{AD})}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat un tetraedru regulat VABCVABC cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Suma lungimilor tuturor muchiilor tetraedrului regulat VABCVABC este egală cu: (5p)

Tetraedrul regulat VABC

a) 12 cm12\text{ cm}
b) 16 cm16\text{ cm}
c) 20 cm20\text{ cm}
d) 24 cm24\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Un tetraedru regulat are 66 muchii de lungimi egale (AB,BC,CA,VA,VB,VCAB, BC, CA, VA, VB, VC):
Smuchii=6⋅ABS_{\text{muchii}} = 6 \cdot AB
  • Înlocuind AB=4 cmAB = 4\text{ cm}:
Smuchii=6⋅4 cm=24 cmS_{\text{muchii}} = 6 \cdot 4\text{ cm} = 24\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Suma a două numere naturale aa și bb este egală cu 4242. Cel mai mare divizor comun al numerelor aa și bb este 77.

(2p) a) Numerele 1414 și 2828 îndeplinesc condițiile din enunț? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numerele naturale aa și bb, a<ba < b, care îndeplinesc condițiile din enunț.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Verificăm suma numerelor 1414 și 2828:
14+28=4214 + 28 = 42
  • Calculăm cel mai mare divizor comun al numerelor 1414 și 2828:
14=2⋅7,28=22⋅7  ⟹  c.m.m.d.c.(14,28)=1414 = 2 \cdot 7, \quad 28 = 2^2 \cdot 7 \implies \text{c.m.m.d.c.}(14, 28) = 14

(1p)

  • Deoarece c.m.m.d.c.(14,28)=14≠7\text{c.m.m.d.c.}(14, 28) = 14 \neq 7, condiția din enunț nu este respectată.
  • Prin urmare, numerele 1414 și 2828 nu îndeplinesc condițiile din enunț.

(1p)


b)

  • Deoarece c.m.m.d.c.(a,b)=7\text{c.m.m.d.c.}(a, b) = 7, numerele aa și bb se pot scrie sub forma:
a=7k,b=7pa = 7k, \quad b = 7p

unde k,p∈N∗k, p \in \mathbb{N}^*, cu (k,p)=1(k, p) = 1 (numere prime între ele) și k<pk < p.

(1p)

  • Înlocuim în relația a+b=42a + b = 42:
7k+7p=42  ⟹  7(k+p)=42  ⟹  k+p=67k + 7p = 42 \implies 7(k + p) = 42 \implies k + p = 6

(1p)

  • Analizăm descompunerile posibile ale numărului 66 în sumă de două numere naturale nenule cu k<pk < p:
    • Dacă k=1k = 1, atunci p=5p = 5. Avem (1,5)=1(1, 5) = 1, soluție acceptată.
    • Dacă k=2k = 2, atunci p=4p = 4. Însă (2,4)=2≠1(2, 4) = 2 \neq 1, nu convine.
    • Dacă k=3k = 3, atunci p=3p = 3. Însă nu respectă condiția k<pk < p.
  • Singura pereche validă este k=1k = 1 și p=5p = 5, de unde:
a=7⋅1=7,b=7⋅5=35a = 7 \cdot 1 = 7, \quad b = 7 \cdot 5 = 35

(1p)


2. Se consideră expresia:

E(x)=(2x+1)2−(2x−3)(2x+3)+(2x−3)2E(x) = (2x + 1)^2 - (2x - 3)(2x + 3) + (2x - 3)^2

unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=4x2−8x+19E(x) = 4x^2 - 8x + 19, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină cel mai mare număr natural AA, știind că E(x)≥AE(x) \ge A, pentru orice număr real xx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei utilizând formulele de calcul prescurtat:
(2x+1)2=4x2+4x+1(2x + 1)^2 = 4x^2 + 4x + 1 (2x−3)(2x+3)=4x2−9(2x - 3)(2x + 3) = 4x^2 - 9 (2x−3)2=4x2−12x+9(2x - 3)^2 = 4x^2 - 12x + 9

(1p)

  • Înlocuim expresiile obținute în E(x)E(x):
E(x)=4x2+4x+1−(4x2−9)+4x2−12x+9E(x) = 4x^2 + 4x + 1 - (4x^2 - 9) + 4x^2 - 12x + 9 E(x)=4x2+4x+1−4x2+9+4x2−12x+9E(x) = 4x^2 + 4x + 1 - 4x^2 + 9 + 4x^2 - 12x + 9
  • Reducem termenii asemenea:
E(x)=(4x2−4x2+4x2)+(4x−12x)+(1+9+9)=4x2−8x+19E(x) = (4x^2 - 4x^2 + 4x^2) + (4x - 12x) + (1 + 9 + 9) = 4x^2 - 8x + 19

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Rescriem expresia E(x)E(x) formând un pătrat perfect:
E(x)=4x2−8x+4+15=(2x−2)2+15E(x) = 4x^2 - 8x + 4 + 15 = (2x - 2)^2 + 15

(1p)

  • Deoarece un pătrat este întotdeauna mai mare sau egal cu zero pentru orice număr real:
(2x−2)2≥0  ⟹  (2x−2)2+15≥15(2x - 2)^2 \ge 0 \implies (2x - 2)^2 + 15 \ge 15

deci E(x)≥15E(x) \ge 15, pentru orice număr real xx (minimul fiind atins pentru 2x−2=0  ⟺  x=12x - 2 = 0 \iff x = 1).

(1p)

  • Cum AA este cel mai mare număr natural pentru care E(x)≥AE(x) \ge A oricare ar fi x∈Rx \in \mathbb{R}, rezultă:
A=15A = 15

(1p)


3. Prețul unui obiect este 500500 de lei. După o ieftinire cu 12%12\% din prețul obiectului, urmată de o ieftinire cu p%p\% din noul preț, obiectul costă 330330 de lei.

(2p) a) Arată că, după prima ieftinire, obiectul costă 440440 de lei.
(3p) b) Determină numărul pp.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea primei ieftiniri (12%12\% din prețul inițial de 500 lei500\text{ lei}):
12100⋅500=12⋅5=60 lei\frac{12}{100} \cdot 500 = 12 \cdot 5 = 60\text{ lei}

(1p)

  • Aflăm prețul obiectului după această reducere:
500−60=440 lei500 - 60 = 440\text{ lei}

Deci, după prima ieftinire, obiectul costă 440440 de lei.

(1p)


b)

  • După a doua ieftinire cu p%p\% din noul preț (440 lei440\text{ lei}), obiectul costă 330 lei330\text{ lei}:
440−p100⋅440=330440 - \frac{p}{100} \cdot 440 = 330

(1p)

  • Izolăm termenul cu pp:
p100⋅440=440−330  ⟹  440⋅p100=110\frac{p}{100} \cdot 440 = 440 - 330 \implies \frac{440 \cdot p}{100} = 110

(1p)

  • Simplificăm și determinăm pp:
4,4⋅p=110  ⟹  p=1104,4=110044=254,4 \cdot p = 110 \implies p = \frac{110}{4,4} = \frac{1100}{44} = 25

Numărul căutat este p=25p = 25.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD și triunghiul echilateral CDECDE cu EC=6 cmEC = 6\text{ cm}. Dreptele ECEC și ABAB se intersectează în punctul PP.

Pătratul ABCD și triunghiul echilateral CDE

(2p) a) Arată că CP=43 cmCP = 4\sqrt{3}\text{ cm}.
(3p) b) Arată că distanța de la punctul PP la dreapta AEAE este egală cu 2(3+23) cm\sqrt{2}(3 + 2\sqrt{3})\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Deoarece △CDE\triangle CDE este echilateral cu EC=6 cmEC = 6\text{ cm}, toate laturile sale sunt egale:
CD=DE=EC=6 cmCD = DE = EC = 6\text{ cm}
  • În pătratul ABCDABCD, laturile sunt egale cu CD=6 cmCD = 6\text{ cm}, deci AB=BC=CD=DA=6 cmAB = BC = CD = DA = 6\text{ cm} și AB∥CDAB \parallel CD, iar BC⊥ABBC \perp AB.
  • Deoarece CD∥APCD \parallel AP și secanta EPEP intersectează cele două drepte paralele, unghiurile alterne interne (sau corespondente) sunt congruente:
∢BPC=∢DCE=60∘\sphericalangle BPC = \sphericalangle DCE = 60^\circ
  • În triunghiul BCPBCP, dreptunghic în BB (BC⊥APBC \perp AP), unghiul ∢BCP=90∘−60∘=30∘\sphericalangle BCP = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ, de unde:
sin⁡(∢BPC)=BCCP  ⟹  sin⁡(60∘)=6CP  ⟹  32=6CP\sin(\sphericalangle BPC) = \frac{BC}{CP} \implies \sin(60^\circ) = \frac{6}{CP} \implies \frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{6}{CP}

(1p)

  • Deducem lungimea segmentului CPCP:
CP=123=43 cmCP = \frac{12}{\sqrt{3}} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


b)

  • Punctele E,CE, C și PP sunt coliniare (prin ipoteză, dreapta ECEC intersectează ABAB în PP), deci segmentul EPEP are lungimea:
EP=EC+CP=6+43 cmEP = EC + CP = 6 + 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • În pătratul ABCDABCD, ∢ADC=90∘\sphericalangle ADC = 90^\circ, iar în triunghiul echilateral CDECDE, ∢CDE=60∘\sphericalangle CDE = 60^\circ. Rezultă:
∢ADE=∢ADC+∢CDE=90∘+60∘=150∘\sphericalangle ADE = \sphericalangle ADC + \sphericalangle CDE = 90^\circ + 60^\circ = 150^\circ
  • Triunghiul ADEADE este isoscel (AD=CD=DE=6 cmAD = CD = DE = 6\text{ cm}), deci unghiurile de la bază sunt congruente:
∢AED=180∘−∢ADE2=180∘−150∘2=15∘\sphericalangle AED = \frac{180^\circ - \sphericalangle ADE}{2} = \frac{180^\circ - 150^\circ}{2} = 15^\circ
  • În triunghiul echilateral CDECDE, măsura unghiului ∢DEC=60∘\sphericalangle DEC = 60^\circ. Atunci:
∢AEP=∢DEC−∢AED=60∘−15∘=45∘\sphericalangle AEP = \sphericalangle DEC - \sphericalangle AED = 60^\circ - 15^\circ = 45^\circ

(1p)

Pătratul ABCD și triunghiul echilateral CDE cu perpendiculara PQ

  • Fie PQ⊥AEPQ \perp AE, cu Q∈AEQ \in AE. Distanța de la punctul PP la dreapta AEAE este lungimea segmentului PQPQ.
  • În triunghiul dreptunghic PQEPQE (∢PQE=90∘\sphericalangle PQE = 90^\circ), cu ∢QEP=45∘\sphericalangle QEP = 45^\circ:
sin⁡(∢QEP)=PQEP  ⟹  PQ=EP⋅sin⁡(45∘)\sin(\sphericalangle QEP) = \frac{PQ}{EP} \implies PQ = EP \cdot \sin(45^\circ)
  • Înlocuind EP=6+43 cmEP = 6 + 4\sqrt{3}\text{ cm} și sin⁡(45∘)=22\sin(45^\circ) = \frac{\sqrt{2}}{2}:
PQ=(6+43)⋅22=32+26=2(3+23) cmPQ = (6 + 4\sqrt{3}) \cdot \frac{\sqrt{2}}{2} = 3\sqrt{2} + 2\sqrt{6} = \sqrt{2}(3 + 2\sqrt{3})\text{ cm}

Deci d(P,AE)=2(3+23) cmd(P, AE) = \sqrt{2}(3 + 2\sqrt{3})\text{ cm}.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC. Punctul GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC, AG=4 cmAG = 4\text{ cm}, BG=3 cmBG = 3\text{ cm} și dreptele AGAG și BGBG sunt perpendiculare.

Triunghiul ABC cu centrul de greutate G

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului ABGABG este egal cu 12 cm12\text{ cm}.
(3p) b) Determină lungimea segmentului BCBC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul ABGABG, dreptunghic în GG (AG⊥BGAG \perp BG), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla ipotenuza ABAB:
AB2=AG2+BG2=42+32=16+9=25  ⟹  AB=25=5 cmAB^2 = AG^2 + BG^2 = 4^2 + 3^2 = 16 + 9 = 25 \implies AB = \sqrt{25} = 5\text{ cm}

(1p)

  • Calculăm perimetrul triunghiului ABGABG:
P△ABG=AB+BG+AG=5+3+4=12 cm\mathcal{P}_{\triangle ABG} = AB + BG + AG = 5 + 3 + 4 = 12\text{ cm}

(1p)


b)

  • Fie {P}=AG∩BC\{P\} = AG \cap BC. Deoarece GG este centrul de greutate al triunghiului ABCABC, segmentul APAP este mediană corespunzătoare laturii BCBC, deci PP este mijlocul segmentului BCBC.

(1p)

  • Centrul de greutate se găsește la două treimi de vârf și o treime de bază pe mediană:
GP=AG2=42=2 cmGP = \frac{AG}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}

(1p)

Triunghiul ABC cu mediana AP și centrul de greutate G

  • Deoarece punctele A,G,PA, G, P sunt coliniare și AG⊥BGAG \perp BG, rezultă că PG⊥BGPG \perp BG, deci triunghiul PGBPGB este dreptunghic în GG.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în △PGB\triangle PGB:
BP2=BG2+PG2=32+22=9+4=13  ⟹  BP=13 cmBP^2 = BG^2 + PG^2 = 3^2 + 2^2 = 9 + 4 = 13 \implies BP = \sqrt{13}\text{ cm}
  • Deoarece PP este mijlocul segmentului BCBC:
BC=2⋅BP=213 cmBC = 2 \cdot BP = 2\sqrt{13}\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră regulată SABCDSABCD cu baza pătratul ABCDABCD, ∢SAC=45∘\sphericalangle SAC = 45^\circ și AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv SDSD, iar OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Piramida patrulateră regulată SABCD

(2p) a) Arată că SC=12 cmSC = 12\text{ cm}.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului MNMN.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • ABCDABCD este pătrat cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, deci lungimea diagonalei ACAC este:
AC=AB2=122 cmAC = AB\sqrt{2} = 12\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)

  • Într-o piramidă patrulateră regulată, muchiile laterale sunt congruente (SA=SCSA = SC), deci triunghiul SACSAC este isoscel cu baza ACAC.
  • Rezultă că ∢SCA=∢SAC=45∘\sphericalangle SCA = \sphericalangle SAC = 45^\circ, de unde:
∢ASC=180∘−(45∘+45∘)=90∘\sphericalangle ASC = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 90^\circ
  • Triunghiul SACSAC este dreptunghic isoscel în SS. Aplicând teorema lui Pitagora:
SA2+SC2=AC2  ⟹  2⋅SC2=(122)2=288  ⟹  SC2=144  ⟹  SC=12 cmSA^2 + SC^2 = AC^2 \implies 2 \cdot SC^2 = (12\sqrt{2})^2 = 288 \implies SC^2 = 144 \implies SC = 12\text{ cm}

(1p)


b)

  • Fie PP mijlocul segmentului SASA.
  • În triunghiul SADSAD, segmentul NPNP unește mijloacele laturilor SDSD și SASA, deci NPNP este linie mijlocie:
NP∥ADșiNP=AD2=122=6 cmNP \parallel AD \quad \text{și} \quad NP = \frac{AD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}

(1p)

  • În pătratul ABCDABCD, MM este mijlocul laturii BCBC, deci:
MB=BC2=122=6 cmMB = \frac{BC}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • Deoarece AD∥BC  ⟹  AD∥MBAD \parallel BC \implies AD \parallel MB și NP∥ADNP \parallel AD, rezultă că NP∥MBNP \parallel MB.
  • Întrucât NP∥MBNP \parallel MB și NP=MB=6 cmNP = MB = 6\text{ cm}, patrulaterul BMNPBMNP este paralelogram.
  • Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente, deci:
MN=BPMN = BP

(1p)

Piramida patrulateră regulată SABCD cu construcțiile ajutătoare

  • Toate muchiile piramidei au lungimea egală cu 12 cm12\text{ cm} (AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, SA=SB=12 cmSA = SB = 12\text{ cm}), deci fața laterală SABSAB este un triunghi echilateral cu latura de 12 cm12\text{ cm}.
  • Punctul PP fiind mijlocul segmentului SASA, BPBP este mediană și înălțime în triunghiul echilateral SABSAB:
BP=AB32=1232=63 cmBP = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Deoarece MN=BPMN = BP, obținem:
MN=63 cmMN = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)