BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Rezervă

Evaluare Națională 2022 — Rezervă

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 4+2⋅54 + 2 \cdot 5 este egal cu: (5p)

a) 66
b) 1010
c) 1414
d) 3030

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi înmulțirea:
2⋅5=102 \cdot 5 = 10
  • Efectuăm apoi adunarea:
4+10=144 + 10 = 14

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Dacă a=3⋅ba = 3 \cdot b și b≠0b \neq 0, atunci raportul ab\frac{a}{b} este egal cu: (5p)

a) 33
b) 11
c) 13\frac{1}{3}
d) 19\frac{1}{9}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pornim de la relația dată în ipoteză:
a=3⋅ba = 3 \cdot b
  • Împărțind ambii membri ai egalității prin bb (știind că b≠0b \neq 0), obținem:
ab=3\frac{a}{b} = 3

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. Știind că −2+a=2-2 + a = 2, atunci numărul aa este egal cu: (5p)

a) −4-4
b) −1-1
c) 00
d) 44

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Izolăm necunoscuta aa trecând termenul −2-2 în membrul drept cu semn schimbat:
−2+a=2  ⟹  a=2−(−2)=2+2=4-2 + a = 2 \implies a = 2 - (-2) = 2 + 2 = 4

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. Triplul numărului 25\frac{2}{5} este egal cu: (5p)

a) 215\frac{2}{15}
b) 615\frac{6}{15}
c) 11
d) 65\frac{6}{5}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triplul unui număr se obține prin înmulțirea numărului respectiv cu 33:
3⋅25=3⋅25=653 \cdot \frac{2}{5} = \frac{3 \cdot 2}{5} = \frac{6}{5}

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Media aritmetică a numerelor 737\sqrt{3} și 21321\sqrt{3} este egală cu: (5p)

a) 14314\sqrt{3}
b) 14614\sqrt{6}
c) 28328\sqrt{3}
d) 28628\sqrt{6}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media aritmetică a două numere reale este semisuma acestora:
ma=73+2132=(7+21)32=2832=143m_a = \frac{7\sqrt{3} + 21\sqrt{3}}{2} = \frac{(7 + 21)\sqrt{3}}{2} = \frac{28\sqrt{3}}{2} = 14\sqrt{3}

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. Trei caiete și două pixuri costă împreună 8 lei8\text{ lei}. Afirmația: „Șase caiete și patru pixuri, de același fel, costă împreună 12 lei12\text{ lei}.”, este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie cc prețul unui caiet și pp prețul unui pix. Din enunț avem:
3c+2p=8 lei3c + 2p = 8\text{ lei}
  • Pentru a afla costul a 66 caiete și 44 pixuri, înmulțim întreaga relație cu 22:
2⋅(3c+2p)=2⋅8 lei  ⟹  6c+4p=16 lei2 \cdot (3c + 2p) = 2 \cdot 8\text{ lei} \implies 6c + 4p = 16\text{ lei}
  • Întrucât 16 lei≠12 lei16\text{ lei} \neq 12\text{ lei}, afirmația din enunț este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, punctul DD este mijlocul segmentului ACAC, punctul EE este mijlocul segmentului ADAD și ED=2 cmED = 2\text{ cm}. Lungimea segmentului DBDB este egală cu: (5p)

Punctele E, D, C pe segmentul AB

a) 4 cm4\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 12 cm12\text{ cm}
d) 14 cm14\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul EE este mijlocul segmentului ADAD, deci:
AD=2⋅ED=2⋅2 cm=4 cmAD = 2 \cdot ED = 2 \cdot 2\text{ cm} = 4\text{ cm}
  • Punctul DD este mijlocul segmentului ACAC, deci:
AC=2⋅AD=2⋅4 cm=8 cmAC = 2 \cdot AD = 2 \cdot 4\text{ cm} = 8\text{ cm}
  • Punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, deci:
AB=2⋅AC=2⋅8 cm=16 cmAB = 2 \cdot AC = 2 \cdot 8\text{ cm} = 16\text{ cm}
  • Lungimea segmentului DBDB se determină prin scăderea lungimii segmentului ADAD din lungimea întregului segment ABAB:
DB=AB−AD=16 cm−4 cm=12 cmDB = AB - AD = 16\text{ cm} - 4\text{ cm} = 12\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată, semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului AOBAOB și semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC. Unghiul CODCOD are măsura de 13∘13^\circ. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Unghiul AOB și bisectoarele OC, OD

a) 13∘13^\circ
b) 26∘26^\circ
c) 39∘39^\circ
d) 52∘52^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Semidreapta ODOD este bisectoarea unghiului BOCBOC, deci măsura unghiului BOCBOC este dublul măsurii unghiului CODCOD:
∡BOC=2⋅∡COD=2⋅13∘=26∘\measuredangle BOC = 2 \cdot \measuredangle COD = 2 \cdot 13^\circ = 26^\circ
  • Semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului AOBAOB, deci măsura unghiului AOBAOB este dublul măsurii unghiului BOCBOC:
∡AOB=2⋅∡BOC=2⋅26∘=52∘\measuredangle AOB = 2 \cdot \measuredangle BOC = 2 \cdot 26^\circ = 52^\circ

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, punctul DD este mijlocul segmentului BCBC și AC=CDAC = CD. Știind că AB=23 cmAB = 2\sqrt{3}\text{ cm}, atunci lungimea segmentului BCBC este egală cu: (5p)

Triunghiul dreptunghic ABC cu mediana AD

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 23 cm2\sqrt{3}\text{ cm}
c) 4 cm4\text{ cm}
d) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA, punctul DD este mijlocul ipotenuzei BCBC, deci CD=BC2CD = \frac{BC}{2}.
  • Deoarece AC=CDAC = CD, rezultă:
AC=BC2AC = \frac{BC}{2}
  • Conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘30^\circ, dacă o catetă este jumătate din ipotenuză, unghiul opus acesteia are măsura de 30∘30^\circ:
∡B=30∘\measuredangle B = 30^\circ
  • Folosind funcția trigonometrică cosinus în triunghiul dreptunghic ABCABC:
cos⁡B=ABBC  ⟹  cos⁡30∘=23BC\cos B = \frac{AB}{BC} \implies \cos 30^\circ = \frac{2\sqrt{3}}{BC} 32=23BC  ⟹  BC=2⋅233=4 cm\frac{\sqrt{3}}{2} = \frac{2\sqrt{3}}{BC} \implies BC = \frac{2 \cdot 2\sqrt{3}}{\sqrt{3}} = 4\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și CD=8 cmCD = 8\text{ cm}. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCDABCD este egală cu: (5p)

Trapezul ABCD cu bazele AB și CD

a) 2 cm2\text{ cm}
b) 4 cm4\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 20 cm20\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor sale:
Lm=AB+CD2L_m = \frac{AB + CD}{2}
  • Înlocuim valorile date:
Lm=12 cm+8 cm2=20 cm2=10 cmL_m = \frac{12\text{ cm} + 8\text{ cm}}{2} = \frac{20\text{ cm}}{2} = 10\text{ cm}

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD, cu AB=42 cmAB = 4\sqrt{2}\text{ cm}, înscris într-un cerc de centru OO. Lungimea cercului este egală cu: (5p)

Pătratul ABCD înscris în cercul O

a) 82π cm8\sqrt{2}\pi\text{ cm}
b) 8π cm8\pi\text{ cm}
c) 42π cm4\sqrt{2}\pi\text{ cm}
d) 4π cm4\pi\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Diagonala pătratului înscris este diametrul cercului circumscris:
d=2R=AC=AB2=(42)2=4⋅2=8 cmd = 2R = AC = AB\sqrt{2} = (4\sqrt{2})\sqrt{2} = 4 \cdot 2 = 8\text{ cm}
  • Raza cercului este:
R=8 cm2=4 cmR = \frac{8\text{ cm}}{2} = 4\text{ cm}
  • Lungimea cercului este dată de formula L=2πRL = 2\pi R:
L=2π⋅4 cm=8π cmL = 2\pi \cdot 4\text{ cm} = 8\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Volumul cubului este egal cu: (5p)

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 43 cm34\sqrt{3}\text{ cm}^3
b) 162 cm316\sqrt{2}\text{ cm}^3
c) 64 cm364\text{ cm}^3
d) 96 cm396\text{ cm}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Volumul unui cub cu latura ll este dat de formula V=l3V = l^3:
V=AB3=43=64 cm3V = AB^3 = 4^3 = 64\text{ cm}^3

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Un excursionist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi a parcurs 60%60\% din lungimea traseului, în a doua zi o treime din distanța parcursă în prima zi, iar în a treia zi a parcurs restul de 64 km64\text{ km}.

(2p) a) Este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Notăm cu xx lungimea totală a traseului în kilometri (x>0x > 0).
  • În prima zi, excursionistul a parcurs:
d1=60100x=35xd_1 = \frac{60}{100}x = \frac{3}{5}x
  • În a doua zi, excursionistul a parcurs o treime din distanța parcursă în prima zi:
d2=13⋅d1=13⋅35x=15xd_2 = \frac{1}{3} \cdot d_1 = \frac{1}{3} \cdot \frac{3}{5}x = \frac{1}{5}x

(1p)

  • O pătrime din lungimea întregului traseu este egală cu 14x\frac{1}{4}x.
  • Comparăm cele două fracții:
15x≠14x(deoarece 15=0,2≠0,25=14)\frac{1}{5}x \neq \frac{1}{4}x \quad (\text{deoarece } \frac{1}{5} = 0,2 \neq 0,25 = \frac{1}{4})

Prin urmare, nu este posibil ca distanța parcursă în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu.

(1p)


b)

  • Suma distanțelor parcurse în cele trei zile este egală cu lungimea totală a traseului xx:
d1+d2+d3=x  ⟹  35x+15x+64=xd_1 + d_2 + d_3 = x \implies \frac{3}{5}x + \frac{1}{5}x + 64 = x

(1p)

  • Adunăm fracțiile cu același numitor:
45x+64=x\frac{4}{5}x + 64 = x
  • Scădem 45x\frac{4}{5}x din ambii membri:
x−45x=64  ⟹  15x=64x - \frac{4}{5}x = 64 \implies \frac{1}{5}x = 64

(1p)

  • Înmulțim cu 55 pentru a afla xx:
x=64⋅5=320 kmx = 64 \cdot 5 = 320\text{ km}

Lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile este egală cu 320 km320\text{ km}.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=3(x+2)2−2(4x−3−x2)+7(3x+2)−2E(x) = 3(x+2)^2 - 2(4x - 3 - x^2) + 7(3x+2) - 2, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=5x2+25x+30E(x) = 5x^2 + 25x + 30, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Demonstrează că numărul natural E(n)E(n) este divizibil cu 1010, pentru orice număr natural nn.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):
3(x+2)2=3(x2+4x+4)=3x2+12x+123(x + 2)^2 = 3(x^2 + 4x + 4) = 3x^2 + 12x + 12 −2(4x−3−x2)=−8x+6+2x2=2x2−8x+6-2(4x - 3 - x^2) = -8x + 6 + 2x^2 = 2x^2 - 8x + 6 7(3x+2)−2=21x+14−2=21x+127(3x + 2) - 2 = 21x + 14 - 2 = 21x + 12

(1p)

  • Înlocuim parantezele desfăcute în expresia E(x)E(x) și grupăm termenii asemenea:
E(x)=(3x2+12x+12)+(2x2−8x+6)+(21x+12)E(x) = (3x^2 + 12x + 12) + (2x^2 - 8x + 6) + (21x + 12) E(x)=(3+2)x2+(12−8+21)x+(12+6+12)E(x) = (3 + 2)x^2 + (12 - 8 + 21)x + (12 + 6 + 12) E(x)=5x2+25x+30E(x) = 5x^2 + 25x + 30

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Dăm factor comun pe 55 în expresia E(n)E(n):
E(n)=5(n2+5n+6)E(n) = 5(n^2 + 5n + 6)

(1p)

  • Descompunem paranteza în factori sau grupăm termenii:
n2+5n+6=n2+2n+3n+6=n(n+2)+3(n+2)=(n+2)(n+3)n^2 + 5n + 6 = n^2 + 2n + 3n + 6 = n(n + 2) + 3(n + 2) = (n + 2)(n + 3)

sau observăm direct că:

n2+5n+6=n(n+5)+6n^2 + 5n + 6 = n(n + 5) + 6
  • Deoarece numerele nn și n+5n + 5 au parități diferite (dacă nn este par, n+5n + 5 este impar; dacă nn este impar, n+5n + 5 este par), produsul n(n+5)n(n + 5) este întotdeauna un număr par.
  • Adunând numărul par 66, obținem că n2+5n+6=n(n+5)+6n^2 + 5n + 6 = n(n + 5) + 6 este un număr par (divizibil cu 22), pentru orice număr natural nn.
  • (Alternativ: (n+2)(n + 2) și (n+3)(n + 3) sunt două numere naturale consecutive, deci produsul lor (n+2)(n+3)(n + 2)(n + 3) este întotdeauna par).

(1p)

  • Cum paranteza este un număr par, putem scrie n2+5n+6=2kn^2 + 5n + 6 = 2k, unde k∈Nk \in \mathbb{N}. Atunci:
E(n)=5⋅2k=10kE(n) = 5 \cdot 2k = 10k

Deoarece E(n)E(n) este un multiplu de 1010, rezultă că numărul natural E(n)E(n) este divizibil cu 1010, pentru orice număr natural nn.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−2f(x) = x - 2.

Sistemul de axe ortogonale xOy

(2p) a) Arată că f(2)+f(3)=1f(2) + f(3) = 1.
(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctul M(1,1)M(1,1). Arată că triunghiul AMBAMB este dreptunghic în AA, unde AA și BB sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axele OxOx, respectiv OyOy.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valorile funcției în punctele date:
f(2)=2−2=0f(2) = 2 - 2 = 0

(1p)

f(3)=3−2=1f(3) = 3 - 2 = 1
  • Adunăm cele două valori:
f(2)+f(3)=0+1=1f(2) + f(3) = 0 + 1 = 1

(1p)


b)

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție a graficului funcției ff cu axele de coordonate:
    • Intersecția cu axa OxOx: punem condiția f(x)=0f(x) = 0:
x−2=0  ⟹  x=2  ⟹  A(2,0)x - 2 = 0 \implies x = 2 \implies A(2, 0)
  • Intersecția cu axa OyOy: calculăm f(0)f(0):
f(0)=0−2=−2  ⟹  B(0,−2)f(0) = 0 - 2 = -2 \implies B(0, -2)

(1p)

Reprezentarea grafică a funcției f și triunghiul dreptunghic AMB

  • Metoda 1 (Distanțe și reciproca teoremei lui Pitagora):
    • Calculăm pătratele distanțelor dintre punctele A(2,0)A(2, 0), B(0,−2)B(0, -2) și M(1,1)M(1, 1) folosind formula distanței dintre două puncte d2=(x2−x1)2+(y2−y1)2d^2 = (x_2 - x_1)^2 + (y_2 - y_1)^2:
AM2=(1−2)2+(1−0)2=(−1)2+12=1+1=2AM^2 = (1 - 2)^2 + (1 - 0)^2 = (-1)^2 + 1^2 = 1 + 1 = 2 AB2=(0−2)2+(−2−0)2=(−2)2+(−2)2=4+4=8AB^2 = (0 - 2)^2 + (-2 - 0)^2 = (-2)^2 + (-2)^2 = 4 + 4 = 8 BM2=(1−0)2+(1−(−2))2=12+32=1+9=10BM^2 = (1 - 0)^2 + (1 - (-2))^2 = 1^2 + 3^2 = 1 + 9 = 10
  • Observăm că:
AM2+AB2=2+8=10=BM2AM^2 + AB^2 = 2 + 8 = 10 = BM^2
  • Conform reciprocei teoremei lui Pitagora în triunghiul AMBAMB, rezultă că triunghiul AMBAMB este dreptunghic în AA.

(2p)

  • Metoda 2 (Conform baremului oficial, cu măsuri de unghiuri):
    • Fie C(1,0)∈OxC(1, 0) \in Ox proiecția ortogonală a punctului MM pe axa OxOx (MC⊥OxMC \perp Ox).
    • În triunghiul MCAMCA: MC=1MC = 1 și CA=∣2−1∣=1CA = |2 - 1| = 1. Cum MC⊥CAMC \perp CA și MC=CAMC = CA, triunghiul MCAMCA este dreptunghic isoscel în CC, deci ∡MAC=45∘\measuredangle MAC = 45^\circ.
    • În triunghiul AOBAOB: OA=2OA = 2 și OB=2OB = 2, iar ∡AOB=90∘\measuredangle AOB = 90^\circ, deci triunghiul AOBAOB este dreptunghic isoscel în OO, de unde ∡OAB=45∘\measuredangle OAB = 45^\circ.
    • Punctele O,C,AO, C, A sunt coliniare în această ordine pe axa OxOx. Unghiul ∡MAB\measuredangle MAB este format din:
∡MAB=180∘−(∡MAC+∡OAB)=180∘−(45∘+45∘)=180∘−90∘=90∘\measuredangle MAB = 180^\circ - (\measuredangle MAC + \measuredangle OAB) = 180^\circ - (45^\circ + 45^\circ) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ
  • Rezultă că triunghiul AMBAMB este dreptunghic în AA.

4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, AB>CDAB > CD și ∠BAD=90∘\angle BAD = 90^\circ. Dreptele ACAC și BDBD sunt perpendiculare, BD=10 cmBD = 10\text{ cm} și AD=6 cmAD = 6\text{ cm}.

Trapezul dreptunghic ABCD cu diagonale perpendiculare

(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului DABDAB este egal cu 24 cm24\text{ cm}.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului DCDC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul DABDAB dreptunghic în AA (∡BAD=90∘\measuredangle BAD = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea catetei ABAB:
AB=BD2−AD2=102−62=100−36=64=8 cmAB = \sqrt{BD^2 - AD^2} = \sqrt{10^2 - 6^2} = \sqrt{100 - 36} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}

(1p)

  • Perimetrul triunghiului DABDAB este suma lungimilor laturilor sale:
P△DAB=AB+BD+AD=8 cm+10 cm+6 cm=24 cm\mathcal{P}_{\triangle DAB} = AB + BD + AD = 8\text{ cm} + 10\text{ cm} + 6\text{ cm} = 24\text{ cm}

(1p)


b) Trapezul dreptunghic ABCD cu diagonale perpendiculare și construcțiile ajutătoare

  • Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor ACAC și BDBD (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).
  • Deoarece AC⊥BDAC \perp BD, segmentul AOAO este înălțime corespunzătoare ipotenuzei BDBD în triunghiul dreptunghic DABDAB.
  • Aplicăm teorema catetei pentru cateta ABAB în triunghiul dreptunghic DABDAB:
AB2=BO⋅BD  ⟹  82=BO⋅10  ⟹  64=10⋅BO  ⟹  BO=6,4 cmAB^2 = BO \cdot BD \implies 8^2 = BO \cdot 10 \implies 64 = 10 \cdot BO \implies BO = 6,4\text{ cm}

(1p)

  • Lungimea segmentului DODO este:
DO=BD−BO=10 cm−6,4 cm=3,6 cmDO = BD - BO = 10\text{ cm} - 6,4\text{ cm} = 3,6\text{ cm}
  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, triunghiurile formate de diagonale sunt asemenea (△DOC∼△BOA\triangle DOC \sim \triangle BOA, conform cazului U.U.):
DCAB=DOBO\frac{DC}{AB} = \frac{DO}{BO}

(1p)

  • Înlocuim valorile numerice și calculăm DCDC:
DC8=3,66,4=3664=916  ⟹  DC=8⋅916=92=4,5 cm\frac{DC}{8} = \frac{3,6}{6,4} = \frac{36}{64} = \frac{9}{16} \implies DC = \frac{8 \cdot 9}{16} = \frac{9}{2} = 4,5\text{ cm}

(1p)

(Notă alternativă: Într-un trapez dreptunghic cu diagonalele perpendiculare, înălțimea este media geometrică a bazelor: AD2=AB⋅CD  ⟹  62=8⋅CD  ⟹  36=8⋅CD  ⟹  CD=4,5 cmAD^2 = AB \cdot CD \implies 6^2 = 8 \cdot CD \implies 36 = 8 \cdot CD \implies CD = 4,5\text{ cm}.)


5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCDABCD cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm} și triunghiul echilateral BPQBPQ, unde punctele PP și QQ se află pe dreapta DCDC.

Pătratul ABCD și triunghiul echilateral BPQ

(2p) a) Calculează lungimea segmentului ACAC.
(3p) b) Arată că aria trapezului ABQPABQP este egală cu 6(3+23) cm26(3 + 2\sqrt{3})\text{ cm}^2.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Segmentul ACAC este diagonala pătratului ABCDABCD cu latura AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.
  • Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic isoscel ABCABC (sau formula diagonalei pătratului d=l2d = l\sqrt{2}):
AC=AB2+BC2=62+62=36+36=72AC = \sqrt{AB^2 + BC^2} = \sqrt{6^2 + 6^2} = \sqrt{36 + 36} = \sqrt{72}

(1p)

AC=62 cmAC = 6\sqrt{2}\text{ cm}

(1p)


b) Pătratul ABCD și triunghiul echilateral BPQ cu trapezul ABQP evidențiat

  • Punctele PP și QQ se află pe dreapta DCDC. Întrucât ABCDABCD este pătrat, latura BCBC este perpendiculară pe DCDC, deci BC⊥PQBC \perp PQ.
  • În triunghiul echilateral BPQBPQ, segmentul BCBC este înălțime corespunzătoare laturii PQPQ dusă din vârful BB.
  • Într-un triunghi echilateral cu latura ll, înălțimea este h=l32h = \frac{l\sqrt{3}}{2}. Așadar:
BC=PQ32  ⟹  6=PQ32  ⟹  PQ3=12BC = \frac{PQ\sqrt{3}}{2} \implies 6 = \frac{PQ\sqrt{3}}{2} \implies PQ\sqrt{3} = 12 PQ=123=1233=43 cmPQ = \frac{12}{\sqrt{3}} = \frac{12\sqrt{3}}{3} = 4\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • Întrucât AB∥DCAB \parallel DC și P,Q∈DCP, Q \in DC, rezultă că AB∥PQAB \parallel PQ, deci patrulaterul ABQPABQP este un trapez cu bazele ABAB și PQPQ.
  • Înălțimea trapezului ABQPABQP este chiar distanța dintre dreptele paralele ABAB și DCDC, adică BC=6 cmBC = 6\text{ cm}.
  • Formula ariei trapezului este:
AABQP=(AB+PQ)⋅BC2\mathcal{A}_{ABQP} = \frac{(AB + PQ) \cdot BC}{2}

(1p)

  • Înlocuim valorile obținute:
AABQP=(6+43)⋅62=(6+43)⋅3=18+123=6(3+23) cm2\mathcal{A}_{ABQP} = \frac{(6 + 4\sqrt{3}) \cdot 6}{2} = (6 + 4\sqrt{3}) \cdot 3 = 18 + 12\sqrt{3} = 6(3 + 2\sqrt{3})\text{ cm}^2

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu AB=32 cmAB = 3\sqrt{2}\text{ cm} și BC=CC′=3 cmBC = CC' = 3\text{ cm}.

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

(2p) a) Arată că diagonala BD′BD' a paralelipipedului este egală cu 6 cm6\text{ cm}.
(3p) b) Calculează tangenta unghiului dintre planele (D′AB)(D'AB) și (A′BC′)(A'BC').

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul DABDAB dreptunghic în AA, calculăm lungimea diagonalei bazei BDBD:
BD=AB2+AD2=(32)2+32=18+9=27=33 cmBD = \sqrt{AB^2 + AD^2} = \sqrt{(3\sqrt{2})^2 + 3^2} = \sqrt{18 + 9} = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)

  • În triunghiul D′DBD'DB dreptunghic în DD, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla diagonala BD′BD' a paralelipipedului:
BD′=BD2+DD′2=(33)2+32=27+9=36=6 cmBD' = \sqrt{BD^2 + DD'^2} = \sqrt{(3\sqrt{3})^2 + 3^2} = \sqrt{27 + 9} = \sqrt{36} = 6\text{ cm}

(1p)


b) Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' cu unghiul dintre planele (D'AB) și (A'BC')

  • Deoarece AB∥C′D′AB \parallel C'D' și AB=C′D′AB = C'D', patrulaterul ABC′D′ABC'D' este dreptunghi, deci punctele A,B,C′,D′A, B, C', D' sunt coplanare. Așadar, planul (D′AB)(D'AB) este chiar planul (AD′C′B)(AD'C'B).
  • Dreapta comună celor două plane (AD′C′B)(AD'C'B) și (A′BC′)(A'BC') este dreapta BC′BC':
(AD′B)∩(A′BC′)=BC′(AD'B) \cap (A'BC') = BC'
  • În fața laterală BCC′B′BCC'B', care este un pătrat cu latura BC=CC′=3 cmBC = CC' = 3\text{ cm}, fie OO mijlocul diagonalei BC′BC'.
  • Triunghiul A′BC′A'BC' este isoscel cu A′B=A′C′A'B = A'C':
    • A′B=AB2+AA′2=18+9=27=33 cmA'B = \sqrt{AB^2 + AA'^2} = \sqrt{18 + 9} = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}\text{ cm}
    • A′C′=A′B′2+B′C′2=18+9=27=33 cmA'C' = \sqrt{A'B'^2 + B'C'^2} = \sqrt{18 + 9} = \sqrt{27} = 3\sqrt{3}\text{ cm}
  • Deoarece triunghiul A′BC′A'BC' este isoscel și OO este mijlocul bazei BC′BC', mediana A′OA'O este și înălțime:
A′O⊥BC′,A′O⊂(A′BC′)A'O \perp BC', \quad A'O \subset (A'BC')

(1p)

  • În dreptunghiul AD′C′BAD'C'B, avem AB=32 cmAB = 3\sqrt{2}\text{ cm} și AD′=32+32=32 cmAD' = \sqrt{3^2 + 3^2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}, deci AD′C′BAD'C'B este chiar un pătrat!
  • Fie O′O' mijlocul segmentului AD′AD'. Segmentul OO′OO' unește mijloacele laturilor opuse ale pătratului AD′C′BAD'C'B, deci:
OO′⊥BC′,OO′⊂(AD′B)OO' \perp BC', \quad OO' \subset (AD'B)
  • Lungimile segmentelor sunt:
OO′=AB=32 cmOO' = AB = 3\sqrt{2}\text{ cm}
  • În fața pătratică ADD′A′ADD'A', O′O' este mijlocul diagonalei AD′AD', deci A′O′A'O' este jumătate din cealaltă diagonală A′DA'D:
A′D=32 cm  ⟹  A′O′=322 cmA'D = 3\sqrt{2}\text{ cm} \implies A'O' = \frac{3\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

(1p)

  • Întrucât OO′∥ABOO' \parallel AB și AB⊥(ADD′A′)AB \perp (ADD'A'), rezultă că OO′⊥(ADD′A′)OO' \perp (ADD'A'), deci OO′⊥A′O′OO' \perp A'O'.
  • Așadar, unghiul dintre cele două plane este unghiul format de perpendicularele duse pe dreapta comună BC′BC' în punctul OO:
∡((D′AB),(A′BC′))=∡(A′O,OO′)=∡(A′OO′)\measuredangle((D'AB), (A'BC')) = \measuredangle(A'O, OO') = \measuredangle(A'OO')
  • În triunghiul A′O′OA'O'O dreptunghic în O′O', tangenta unghiului ∡A′OO′\measuredangle A'OO' este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată:
tg⁡(∡A′OO′)=A′O′OO′=32232=12\operatorname{tg}(\measuredangle A'OO') = \frac{A'O'}{OO'} = \frac{\frac{3\sqrt{2}}{2}}{3\sqrt{2}} = \frac{1}{2}

(1p)