1. În figura alăturată, punctul C este mijlocul segmentului AB, punctul D este mijlocul segmentului AC, punctul E este mijlocul segmentului AD și ED=2 cm. Lungimea segmentului DB este egală cu: (5p)
a) 4 cm
b) 8 cm
c) 12 cm
d) 14 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul E este mijlocul segmentului AD, deci:
AD=2⋅ED=2⋅2 cm=4 cm
Punctul D este mijlocul segmentului AC, deci:
AC=2⋅AD=2⋅4 cm=8 cm
Punctul C este mijlocul segmentului AB, deci:
AB=2⋅AC=2⋅8 cm=16 cm
Lungimea segmentului DB se determină prin scăderea lungimii segmentului AD din lungimea întregului segment AB:
DB=AB−AD=16 cm−4 cm=12 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. În figura alăturată, semidreapta OC este bisectoarea unghiului AOB și semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC. Unghiul COD are măsura de 13∘. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 13∘
b) 26∘
c) 39∘
d) 52∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Semidreapta OD este bisectoarea unghiului BOC, deci măsura unghiului BOC este dublul măsurii unghiului COD:
∡BOC=2⋅∡COD=2⋅13∘=26∘
Semidreapta OC este bisectoarea unghiului AOB, deci măsura unghiului AOB este dublul măsurii unghiului BOC:
∡AOB=2⋅∡BOC=2⋅26∘=52∘
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC dreptunghic în A, punctul D este mijlocul segmentului BC și AC=CD. Știind că AB=23 cm, atunci lungimea segmentului BC este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 23 cm
c) 4 cm
d) 43 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
În triunghiul ABC dreptunghic în A, punctul D este mijlocul ipotenuzei BC, deci CD=2BC.
Deoarece AC=CD, rezultă:
AC=2BC
Conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘, dacă o catetă este jumătate din ipotenuză, unghiul opus acesteia are măsura de 30∘:
∡B=30∘
Folosind funcția trigonometrică cosinus în triunghiul dreptunghic ABC:
cosB=BCAB⟹cos30∘=BC2323=BC23⟹BC=32⋅23=4 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCD cu AB∥CD, AB=12 cm și CD=8 cm. Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu: (5p)
a) 2 cm
b) 4 cm
c) 10 cm
d) 20 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Lungimea liniei mijlocii a unui trapez este egală cu semisuma lungimilor bazelor sale:
Lm=2AB+CD
Înlocuim valorile date:
Lm=212 cm+8 cm=220 cm=10 cm
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD, cu AB=42 cm, înscris într-un cerc de centru O. Lungimea cercului este egală cu: (5p)
a) 82π cm
b) 8π cm
c) 42π cm
d) 4π cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Diagonala pătratului înscris este diametrul cercului circumscris:
d=2R=AC=AB2=(42)2=4⋅2=8 cm
Raza cercului este:
R=28 cm=4 cm
Lungimea cercului este dată de formula L=2πR:
L=2π⋅4 cm=8π cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA′B′C′D′ cu AB=4 cm. Volumul cubului este egal cu: (5p)
a) 43 cm3
b) 162 cm3
c) 64 cm3
d) 96 cm3
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Volumul unui cub cu latura l este dat de formula V=l3:
V=AB3=43=64 cm3
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Un excursionist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi a parcurs 60% din lungimea traseului, în a doua zi o treime din distanța parcursă în prima zi, iar în a treia zi a parcurs restul de 64 km.
(2p) a) Este posibil ca distanța parcursă de excursionist în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Notăm cu x lungimea totală a traseului în kilometri (x>0).
În prima zi, excursionistul a parcurs:
d1=10060x=53x
În a doua zi, excursionistul a parcurs o treime din distanța parcursă în prima zi:
d2=31⋅d1=31⋅53x=51x
(1p)
O pătrime din lungimea întregului traseu este egală cu 41x.
Comparăm cele două fracții:
51x=41x(deoarece 51=0,2=0,25=41)
Prin urmare, nu este posibil ca distanța parcursă în a doua zi să reprezinte o pătrime din lungimea întregului traseu.
(1p)
b)
Suma distanțelor parcurse în cele trei zile este egală cu lungimea totală a traseului x:
d1+d2+d3=x⟹53x+51x+64=x
(1p)
Adunăm fracțiile cu același numitor:
54x+64=x
Scădem 54x din ambii membri:
x−54x=64⟹51x=64
(1p)
Înmulțim cu 5 pentru a afla x:
x=64⋅5=320 km
Lungimea traseului parcurs de excursionist în cele trei zile este egală cu 320 km.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=3(x+2)2−2(4x−3−x2)+7(3x+2)−2, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=5x2+25x+30, pentru orice număr real x.
(3p) b) Demonstrează că numărul natural E(n) este divizibil cu 10, pentru orice număr natural n.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Descompunem paranteza în factori sau grupăm termenii:
n2+5n+6=n2+2n+3n+6=n(n+2)+3(n+2)=(n+2)(n+3)
sau observăm direct că:
n2+5n+6=n(n+5)+6
Deoarece numerele n și n+5 au parități diferite (dacă n este par, n+5 este impar; dacă n este impar, n+5 este par), produsul n(n+5) este întotdeauna un număr par.
Adunând numărul par 6, obținem că n2+5n+6=n(n+5)+6 este un număr par (divizibil cu 2), pentru orice număr natural n.
(Alternativ: (n+2) și (n+3) sunt două numere naturale consecutive, deci produsul lor (n+2)(n+3) este întotdeauna par).
(1p)
Cum paranteza este un număr par, putem scrie n2+5n+6=2k, unde k∈N. Atunci:
E(n)=5⋅2k=10k
Deoarece E(n) este un multiplu de 10, rezultă că numărul natural E(n) este divizibil cu 10, pentru orice număr natural n.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−2.
(2p) a) Arată că f(2)+f(3)=1.
(3p) b) În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctul M(1,1). Arată că triunghiul AMB este dreptunghic în A, unde A și B sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției f cu axele Ox, respectiv Oy.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valorile funcției în punctele date:
f(2)=2−2=0
(1p)
f(3)=3−2=1
Adunăm cele două valori:
f(2)+f(3)=0+1=1
(1p)
b)
Determinăm coordonatele punctelor de intersecție a graficului funcției f cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox: punem condiția f(x)=0:
x−2=0⟹x=2⟹A(2,0)
Intersecția cu axa Oy: calculăm f(0):
f(0)=0−2=−2⟹B(0,−2)
(1p)
Metoda 1 (Distanțe și reciproca teoremei lui Pitagora):
Calculăm pătratele distanțelor dintre punctele A(2,0), B(0,−2) și M(1,1) folosind formula distanței dintre două puncte d2=(x2−x1)2+(y2−y1)2:
Conform reciprocei teoremei lui Pitagora în triunghiul AMB, rezultă că triunghiul AMB este dreptunghic în A.
(2p)
Metoda 2 (Conform baremului oficial, cu măsuri de unghiuri):
Fie C(1,0)∈Ox proiecția ortogonală a punctului M pe axa Ox (MC⊥Ox).
În triunghiul MCA: MC=1 și CA=∣2−1∣=1. Cum MC⊥CA și MC=CA, triunghiul MCA este dreptunghic isoscel în C, deci ∡MAC=45∘.
În triunghiul AOB: OA=2 și OB=2, iar ∡AOB=90∘, deci triunghiul AOB este dreptunghic isoscel în O, de unde ∡OAB=45∘.
Punctele O,C,A sunt coliniare în această ordine pe axa Ox. Unghiul ∡MAB este format din:
∡MAB=180∘−(∡MAC+∡OAB)=180∘−(45∘+45∘)=180∘−90∘=90∘
Rezultă că triunghiul AMB este dreptunghic în A.
4. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCD cu AB∥CD, AB>CD și ∠BAD=90∘. Dreptele AC și BD sunt perpendiculare, BD=10 cm și AD=6 cm.
(2p) a) Arată că perimetrul triunghiului DAB este egal cu 24 cm.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului DC.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul DAB dreptunghic în A (∡BAD=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea catetei AB:
AB=BD2−AD2=102−62=100−36=64=8 cm
(1p)
Perimetrul triunghiului DAB este suma lungimilor laturilor sale:
P△DAB=AB+BD+AD=8 cm+10 cm+6 cm=24 cm
(1p)
b)
Fie O punctul de intersecție a diagonalelor AC și BD (AC∩BD={O}).
Deoarece AC⊥BD, segmentul AO este înălțime corespunzătoare ipotenuzei BD în triunghiul dreptunghic DAB.
Aplicăm teorema catetei pentru cateta AB în triunghiul dreptunghic DAB:
AB2=BO⋅BD⟹82=BO⋅10⟹64=10⋅BO⟹BO=6,4 cm
(1p)
Lungimea segmentului DO este:
DO=BD−BO=10 cm−6,4 cm=3,6 cm
Deoarece AB∥CD, triunghiurile formate de diagonale sunt asemenea (△DOC∼△BOA, conform cazului U.U.):
ABDC=BODO
(1p)
Înlocuim valorile numerice și calculăm DC:
8DC=6,43,6=6436=169⟹DC=168⋅9=29=4,5 cm
(1p)
(Notă alternativă: Într-un trapez dreptunghic cu diagonalele perpendiculare, înălțimea este media geometrică a bazelor: AD2=AB⋅CD⟹62=8⋅CD⟹36=8⋅CD⟹CD=4,5 cm.)
5. În figura alăturată este reprezentat pătratul ABCD cu AB=6 cm și triunghiul echilateral BPQ, unde punctele P și Q se află pe dreapta DC.
(2p) a) Calculează lungimea segmentului AC.
(3p) b) Arată că aria trapezului ABQP este egală cu 6(3+23) cm2.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Segmentul AC este diagonala pătratului ABCD cu latura AB=6 cm.
Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic isoscel ABC (sau formula diagonalei pătratului d=l2):
AC=AB2+BC2=62+62=36+36=72
(1p)
AC=62 cm
(1p)
b)
Punctele P și Q se află pe dreapta DC. Întrucât ABCD este pătrat, latura BC este perpendiculară pe DC, deci BC⊥PQ.
În triunghiul echilateral BPQ, segmentul BC este înălțime corespunzătoare laturii PQ dusă din vârful B.
Într-un triunghi echilateral cu latura l, înălțimea este h=2l3. Așadar:
BC=2PQ3⟹6=2PQ3⟹PQ3=12PQ=312=3123=43 cm
(1p)
Întrucât AB∥DC și P,Q∈DC, rezultă că AB∥PQ, deci patrulaterul ABQP este un trapez cu bazele AB și PQ.
Înălțimea trapezului ABQP este chiar distanța dintre dreptele paralele AB și DC, adică BC=6 cm.
Formula ariei trapezului este:
AABQP=2(AB+PQ)⋅BC
(1p)
Înlocuim valorile obținute:
AABQP=2(6+43)⋅6=(6+43)⋅3=18+123=6(3+23) cm2
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B′C′D′ cu AB=32 cm și BC=CC′=3 cm.
(2p) a) Arată că diagonala BD′ a paralelipipedului este egală cu 6 cm.
(3p) b) Calculează tangenta unghiului dintre planele (D′AB) și (A′BC′).
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul DAB dreptunghic în A, calculăm lungimea diagonalei bazei BD:
BD=AB2+AD2=(32)2+32=18+9=27=33 cm
(1p)
În triunghiul D′DB dreptunghic în D, aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla diagonala BD′ a paralelipipedului:
BD′=BD2+DD′2=(33)2+32=27+9=36=6 cm
(1p)
b)
Deoarece AB∥C′D′ și AB=C′D′, patrulaterul ABC′D′ este dreptunghi, deci punctele A,B,C′,D′ sunt coplanare. Așadar, planul (D′AB) este chiar planul (AD′C′B).
Dreapta comună celor două plane (AD′C′B) și (A′BC′) este dreapta BC′:
(AD′B)∩(A′BC′)=BC′
În fața laterală BCC′B′, care este un pătrat cu latura BC=CC′=3 cm, fie O mijlocul diagonalei BC′.
Triunghiul A′BC′ este isoscel cu A′B=A′C′:
A′B=AB2+AA′2=18+9=27=33 cm
A′C′=A′B′2+B′C′2=18+9=27=33 cm
Deoarece triunghiul A′BC′ este isoscel și O este mijlocul bazei BC′, mediana A′O este și înălțime:
A′O⊥BC′,A′O⊂(A′BC′)
(1p)
În dreptunghiul AD′C′B, avem AB=32 cm și AD′=32+32=32 cm, deci AD′C′B este chiar un pătrat!
Fie O′ mijlocul segmentului AD′. Segmentul OO′ unește mijloacele laturilor opuse ale pătratului AD′C′B, deci:
OO′⊥BC′,OO′⊂(AD′B)
Lungimile segmentelor sunt:
OO′=AB=32 cm
În fața pătratică ADD′A′, O′ este mijlocul diagonalei AD′, deci A′O′ este jumătate din cealaltă diagonală A′D:
A′D=32 cm⟹A′O′=232 cm
(1p)
Întrucât OO′∥AB și AB⊥(ADD′A′), rezultă că OO′⊥(ADD′A′), deci OO′⊥A′O′.
Așadar, unghiul dintre cele două plane este unghiul format de perpendicularele duse pe dreapta comună BC′ în punctul O:
∡((D′AB),(A′BC′))=∡(A′O,OO′)=∡(A′OO′)
În triunghiul A′O′O dreptunghic în O′, tangenta unghiului ∡A′OO′ este raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată: