BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Model Oficial

Evaluare Națională 2022 — Model Oficial

Evaluare Națională 2022 — Model Oficial


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Restul împărțirii numărului 2424 la 1010 este egal cu: (5p)

a) 11
b) 22
c) 44
d) 66

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Aplicăm teorema împărțirii cu rest pentru numărul 2424 împărțit la 1010:
24=10⋅2+424 = 10 \cdot 2 + 4
  • Câtul împărțirii este 22, iar restul este 44, unde 0≤4<100 \le 4 < 10.

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 15%15\% din 200200 este egal cu: (5p)

a) 1515
b) 3030
c) 150150
d) 200200

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm procentul de 15%15\% din numărul 200200:
15100⋅200=15⋅200100=15⋅2=30\frac{15}{100} \cdot 200 = 15 \cdot \frac{200}{100} = 15 \cdot 2 = 30

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. Suma numerelor −5-5, −4-4, 44 și 66 este egală cu: (5p)

a) 00
b) 11
c) 1111
d) 1919

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm suma numerelor date:
S=(−5)+(−4)+4+6S = (-5) + (-4) + 4 + 6
  • Observăm că termenii −4-4 și 44 sunt numere opuse, deci suma lor este 00:
S=−5+(−4+4)+6=−5+0+6=6−5=1S = -5 + (-4 + 4) + 6 = -5 + 0 + 6 = 6 - 5 = 1

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. Dintre numerele 92\frac{9}{2}, 4,(5)4,(5), 8120\frac{81}{20} și 4,554{,}55, cel mai mare este: (5p)

a) 4,554{,}55
b) 8120\frac{81}{20}
c) 4,(5)4,(5)
d) 92\frac{9}{2}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Scriem fiecare număr sub formă de fracție zecimală pentru a le putea compara:

    • 92=4,5=4,5000…\frac{9}{2} = 4{,}5 = 4{,}5000\dots
    • 4,(5)=4,5555…4,(5) = 4{,}5555\dots
    • 8120=81⋅5100=405100=4,05=4,0500…\frac{81}{20} = \frac{81 \cdot 5}{100} = \frac{405}{100} = 4{,}05 = 4{,}0500\dots
    • 4,55=4,5500…4{,}55 = 4{,}5500\dots
  • Comparăm zecimalele:

4,05<4,50<4,550<4,555⋯  ⟺  8120<92<4,55<4,(5)4{,}05 < 4{,}50 < 4{,}550 < 4{,}555\dots \iff \frac{81}{20} < \frac{9}{2} < 4{,}55 < 4,(5)
  • Cel mai mare număr din mulțime este 4,(5)4,(5).

Răspunsul corect este c).

(5p)


5. Patru elevi, Andreea, Mihaela, Radu și Vlad, calculează media geometrică a numerelor reale a=3+22a = 3 + 2\sqrt{2} și b=3−22b = 3 - 2\sqrt{2} și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:

AndreeaMihaelaRaduVlad
16317

Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică este: (5p)

a) Andreea
b) Mihaela
c) Radu
d) Vlad

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Media geometrică a două numere reale pozitive aa și bb este mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}.
  • Calculăm produsul a⋅ba \cdot b folosind formula diferenței de pătrate (x+y)(x−y)=x2−y2(x + y)(x - y) = x^2 - y^2:
a⋅b=(3+22)(3−22)=32−(22)2=9−(4⋅2)=9−8=1a \cdot b = (3 + 2\sqrt{2})(3 - 2\sqrt{2}) = 3^2 - (2\sqrt{2})^2 = 9 - (4 \cdot 2) = 9 - 8 = 1
  • Calculăm media geometrică:
mg=1=1m_g = \sqrt{1} = 1
  • Comparând cu tabelul, Andreea a obținut rezultatul 11.

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. Un spectacol a început la ora 21:4521:45 și s-a finalizat la ora 23:1523:15, în aceeași zi. Marian afirmă că: „Spectacolul are o durată de o oră și jumătate.”. Știind că spectacolul nu a avut pauză, afirmația lui Marian este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm intervalul de timp scurs între ora 21:4521:45 și ora 23:1523:15:
    • De la ora 21:4521:45 până la ora 22:0022:00 sunt 15 minute15\text{ minute}.
    • De la ora 22:0022:00 până la ora 23:0023:00 este 1 ora˘1\text{ oră} (60 minute60\text{ minute}).
    • De la ora 23:0023:00 până la ora 23:1523:15 sunt 15 minute15\text{ minute}.
Δt=15 min+60 min+15 min=90 minute=1 ora˘ și 30 minute\Delta t = 15\text{ min} + 60\text{ min} + 15\text{ min} = 90\text{ minute} = 1\text{ oră și }30\text{ minute}
  • O oră și 30 de minute30\text{ de minute} reprezintă exact o oră și jumătate (1,5 ore1{,}5\text{ ore}).
  • Prin urmare, afirmația lui Marian este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată, punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=1 cmAB = 1\text{ cm}, BC=2 cmBC = 2\text{ cm}, CD=3 cmCD = 3\text{ cm} și DE=6 cmDE = 6\text{ cm}. Mijlocul segmentului AEAE este punctul: (5p)

Punctele coliniare A, B, C, D, E

a) BB
b) CC
c) DD
d) EE

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,EA, B, C, D, E, lungimea segmentului AEAE este suma lungimilor segmentelor componente:
AE=AB+BC+CD+DE=1+2+3+6=12 cmAE = AB + BC + CD + DE = 1 + 2 + 3 + 6 = 12\text{ cm}
  • Mijlocul segmentului AEAE se află la distanța de AE2=122=6 cm\frac{AE}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm} față de punctul AA.

  • Calculăm distanța de la AA la fiecare dintre punctele intermediare:

    • AB=1 cmAB = 1\text{ cm}
    • AC=AB+BC=1+2=3 cmAC = AB + BC = 1 + 2 = 3\text{ cm}
    • AD=AB+BC+CD=1+2+3=6 cmAD = AB + BC + CD = 1 + 2 + 3 = 6\text{ cm}
  • Deoarece AD=6 cm=AE2AD = 6\text{ cm} = \frac{AE}{2}, mijlocul segmentului AEAE este punctul DD.

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată, unghiurile MONMON și POQPOQ sunt opuse la vârf, iar semidreptele OAOA și OBOB sunt bisectoarele lor. Măsura unghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Unghiurile opuse la vârf MON și POQ cu bisectoarele OA și OB

a) 60∘60^\circ
b) 90∘90^\circ
c) 120∘120^\circ
d) 180∘180^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile ∠MON\angle MON și ∠POQ\angle POQ fiind opuse la vârf, laturile lor sunt semidrepte opuse: semidreapta OPOP este semidreapta opusă semidreptei OMOM, iar OQOQ este semidreapta opusă lui ONON.
  • Bisectoarea unui unghi și bisectoarea unghiului opus la vârf cu acesta formează două semidrepte opuse.
  • Prin urmare, semidreapta OBOB este semidreapta opusă semidreptei OAOA, ceea ce înseamnă că punctele A,O,BA, O, B sunt coliniare în această ordine.
  • Unghiul ∠AOB\angle AOB este un unghi alungit:
μ(∠AOB)=180∘\mu(\angle AOB) = 180^\circ

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC de bază BCBC. Unghiul AA are măsura de 30∘30^\circ și AB=4 cmAB = 4\text{ cm}. Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC. Distanța de la punctul DD la dreapta ACAC este egală cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC cu punctul D

a) 0,5 cm0{,}5\text{ cm}
b) 1 cm1\text{ cm}
c) 1,5 cm1{,}5\text{ cm}
d) 2 cm2\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC fiind isoscel de bază BCBC, avem AC=AB=4 cmAC = AB = 4\text{ cm}.
  • Calculăm aria triunghiului ABCABC folosind formula trigonometrică:
A△ABC=AB⋅AC⋅sin⁡(∠A)2=4⋅4⋅sin⁡30∘2=16⋅122=4 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC \cdot \sin(\angle A)}{2} = \frac{4 \cdot 4 \cdot \sin 30^\circ}{2} = \frac{16 \cdot \frac{1}{2}}{2} = 4\text{ cm}^2
  • Punctul DD este mijlocul segmentului BCBC, deci ADAD este mediană în △ABC\triangle ABC. Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente (de arii egale):
A△ADC=A△ABC2=42=2 cm2\mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle ABC}}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}^2
  • Pe de altă parte, exprimăm aria △ADC\triangle ADC cu baza ACAC și înălțimea corespunzătoare d(D,AC)d(D, AC):
A△ADC=AC⋅d(D,AC)2  ⟺  2=4⋅d(D,AC)2  ⟺  2=2⋅d(D,AC)  ⟹  d(D,AC)=1 cm\mathcal{A}_{\triangle ADC} = \frac{AC \cdot d(D, AC)}{2} \iff 2 = \frac{4 \cdot d(D, AC)}{2} \iff 2 = 2 \cdot d(D, AC) \implies d(D, AC) = 1\text{ cm}

(Metodă alternativă: Construim înălțimea BE⊥ACBE \perp AC, cu E∈ACE \in AC. În △ABE\triangle ABE dreptunghic în EE cu μ(∠A)=30∘\mu(\angle A) = 30^\circ, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză: BE=AB2=42=2 cmBE = \frac{AB}{2} = \frac{4}{2} = 2\text{ cm}. Construind perpendiculara DF⊥ACDF \perp AC, avem DF∥BEDF \parallel BE. În △CBE\triangle CBE, DD este mijlocul lui BCBC, deci DFDF este linie mijlocie: DF=BE2=22=1 cmDF = \frac{BE}{2} = \frac{2}{2} = 1\text{ cm}.)

Răspunsul corect este b).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD cu măsura unghiului BADBAD de 60∘60^\circ și lungimea segmentului BDBD egală cu 4 cm4\text{ cm}. Perimetrul rombului ABCDABCD este egal cu: (5p)

Rombul ABCD

a) 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}
b) 12 cm12\text{ cm}
c) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}
d) 16 cm16\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-un romb toate laturile au lungimi egale, deci AB=ADAB = AD.
  • Triunghiul ABDABD este isoscel cu AB=ADAB = AD și are un unghi cu măsura de 60∘60^\circ (μ(∠BAD)=60∘\mu(\angle BAD) = 60^\circ).
  • Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘60^\circ este triunghi echilateral, prin urmare:
AB=AD=BD=4 cmAB = AD = BD = 4\text{ cm}
  • Perimetrul rombului ABCDABCD este suma celor patru laturi congruente:
PABCD=4⋅AB=4⋅4=16 cmP_{ABCD} = 4 \cdot AB = 4 \cdot 4 = 16\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. Punctele A,BA, B și CC sunt vârfurile unui triunghi isoscel de bază BCBC înscris în cercul de centru OO, iar măsura unghiului ABCABC este egală cu 70∘70^\circ. Arcul mic BCBC are măsura egală cu: (5p)

Triunghiul isoscel ABC înscris în cerc

a) 140∘140^\circ
b) 80∘80^\circ
c) 70∘70^\circ
d) 40∘40^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Triunghiul ABCABC fiind isoscel de bază BCBC, unghiurile de la bază sunt congruente:
μ(∠ACB)=μ(∠ABC)=70∘\mu(\angle ACB) = \mu(\angle ABC) = 70^\circ
  • Suma măsurilor unghiurilor triunghiului ABCABC este de 180∘180^\circ, de unde determinăm măsura unghiului din vârf:
μ(∠BAC)=180∘−(μ(∠ABC)+μ(∠ACB))=180∘−(70∘+70∘)=180∘−140∘=40∘\mu(\angle BAC) = 180^\circ - (\mu(\angle ABC) + \mu(\angle ACB)) = 180^\circ - (70^\circ + 70^\circ) = 180^\circ - 140^\circ = 40^\circ
  • Unghiul ∠BAC\angle BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic BC⌢\overparen{BC}. Măsura arcului subîntins este dublul măsurii unghiului înscris:
μ(BC⌢)=2⋅μ(∠BAC)=2⋅40∘=80∘\mu(\overparen{BC}) = 2 \cdot \mu(\angle BAC) = 2 \cdot 40^\circ = 80^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. Volumul paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D', cu AB=5 dmAB = 5\text{ dm}, BC=6 dmBC = 6\text{ dm} și înălțimea AA′=4 dmAA' = 4\text{ dm}, este egal cu: (5p)

Paralelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D'

a) 30 dm330\text{ dm}^3
b) 88 dm388\text{ dm}^3
c) 120 dm3120\text{ dm}^3
d) 148 dm3148\text{ dm}^3

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Volumul unui paralelipiped dreptunghic este produsul celor trei dimensiuni ale sale (lungime, lățime, înălțime):
V=AB⋅BC⋅AA′V = AB \cdot BC \cdot AA'
  • Înlocuim datele numerice:
V=5 dm⋅6 dm⋅4 dm=30⋅4=120 dm3V = 5\text{ dm} \cdot 6\text{ dm} \cdot 4\text{ dm} = 30 \cdot 4 = 120\text{ dm}^3

Răspunsul corect este c).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Radu are o pungă cu bomboane. Dacă împarte bomboanele din pungă în grupe de câte 77, 1414, respectiv 2121 de bomboane, îi rămân de fiecare dată câte 55 bomboane.

(2p) a) Este posibil ca Radu să aibă în pungă 6161 de bomboane? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul bomboanelor din pungă, știind că este cel mai mic număr natural de trei cifre care îndeplinește condițiile din enunț.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Verificăm dacă 6161 poate fi împărțit în grupe de câte 2121 de bomboane cu restul 55:
61=21⋅2+1961 = 21 \cdot 2 + 19

(1p)

  • Restul împărțirii lui 6161 la 2121 este 1919.
  • Deoarece 19≠519 \neq 5, deducem că nu este posibil ca Radu să aibă în pungă 6161 de bomboane.

(1p)


b)

  • Notăm cu nn numărul bomboanelor din pungă.
  • Din enunț, aplicând teorema împărțirii cu rest, avem:
{n=7⋅c1+5n=14⋅c2+5n=21⋅c3+5\begin{cases} n = 7 \cdot c_1 + 5 \\ n = 14 \cdot c_2 + 5 \\ n = 21 \cdot c_3 + 5 \end{cases}

unde c1,c2,c3∈Nc_1, c_2, c_3 \in \mathbb{N}.

  • Scăzând 55 din fiecare relație, obținem:
n−5=7⋅c1=14⋅c2=21⋅c3n - 5 = 7 \cdot c_1 = 14 \cdot c_2 = 21 \cdot c_3

deci numărul n−5n - 5 este un multiplu comun al numerelor 7,147, 14 și 2121.

(1p)

  • Descompunem numerele în factori primi pentru a calcula cel mai mic multiplu comun:
    • 7=77 = 7
    • 14=2⋅714 = 2 \cdot 7
    • 21=3⋅721 = 3 \cdot 7
[7,14,21]=2⋅3⋅7=42[7, 14, 21] = 2 \cdot 3 \cdot 7 = 42
  • Rezultă că n−5n - 5 este multiplu natural nenul de 4242:
n−5∈{42⋅1,42⋅2,42⋅3,… }={42,84,126,168,… }n - 5 \in \{42 \cdot 1, 42 \cdot 2, 42 \cdot 3, \dots\} = \{42, 84, 126, 168, \dots\}

(1p)

  • Adunăm 55 pentru a determina valorile posibile ale lui nn:
n∈{47,89,131,173,… }n \in \{47, 89, 131, 173, \dots\}
  • Numărul nn trebuie să fie cel mai mic număr natural de trei cifre (n≥100n \ge 100).
  • Cel mai mic număr de trei cifre din mulțime este n=126+5=131n = 126 + 5 = 131.

Numărul bomboanelor din pungă este 131131.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(x+1)2−(x+1)2+x2+2x+1E(x) = (x + 1)^2 - (x + 1)^2 + x^2 + 2x + 1, unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=(x+1)2E(x) = (x + 1)^2, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Arată că E(x)>xE(x) > x, pentru orice număr real xx.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Restrângem trinomul x2+2x+1x^2 + 2x + 1 folosind formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2(a + b)^2 = a^2 + 2ab + b^2:
x2+2x+1=(x+1)2x^2 + 2x + 1 = (x + 1)^2

(1p)

  • Înlocuim în expresia E(x)E(x):
E(x)=(x+1)2−(x+1)2+(x+1)2=(x+1)2E(x) = (x + 1)^2 - (x + 1)^2 + (x + 1)^2 = (x + 1)^2

pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Calculăm diferența E(x)−xE(x) - x utilizând forma determinată la punctul a):
E(x)−x=(x+1)2−x=x2+2x+1−x=x2+x+1E(x) - x = (x + 1)^2 - x = x^2 + 2x + 1 - x = x^2 + x + 1

(1p)

  • Formăm un pătrat perfect prin completarea pătratului:
x2+x+1=x2+2⋅x⋅12+(12)2−(12)2+1=(x+12)2+34x^2 + x + 1 = x^2 + 2 \cdot x \cdot \frac{1}{2} + \left(\frac{1}{2}\right)^2 - \left(\frac{1}{2}\right)^2 + 1 = \left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4}

(1p)

  • Pentru orice număr real xx, avem (x+12)2≥0\left(x + \frac{1}{2}\right)^2 \ge 0.
  • Adăugând 34>0\frac{3}{4} > 0, obținem:
E(x)−x=(x+12)2+34≥34>0E(x) - x = \left(x + \frac{1}{2}\right)^2 + \frac{3}{4} \ge \frac{3}{4} > 0
  • Deoarece E(x)−x>0E(x) - x > 0, rezultă că E(x)>xE(x) > x, pentru orice număr real xx.

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x+2f(x) = x + 2.

(2p) a) Arată că f(−1)⋅f(2019)=2021f(-1) \cdot f(2019) = 2021.
(3p) b) Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției ff și de axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=−1x = -1:
f(−1)=−1+2=1f(-1) = -1 + 2 = 1

(1p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul x=2019x = 2019:
f(2019)=2019+2=2021f(2019) = 2019 + 2 = 2021
  • Efectuăm produsul celor două valori:
f(−1)⋅f(2019)=1⋅2021=2021f(-1) \cdot f(2019) = 1 \cdot 2021 = 2021

(1p)


b)

  • Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării grafice a funcției ff cu axele de coordonate:
    • Intersecția cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟺  x+2=0  ⟺  x=−2  ⟹  A(−2,0)∈Oxf(x) = 0 \iff x + 2 = 0 \iff x = -2 \implies A(-2, 0) \in Ox

(1p)

  • Intersecția cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=0+2=2  ⟹  B(0,2)∈Oyf(0) = 0 + 2 = 2 \implies B(0, 2) \in Oy

(1p)

Reprezentarea grafică a funcției f și triunghiul delimitat de axele de coordonate

  • Triunghiul delimitat de reprezentarea grafică a funcției ff și de axele OxOx și OyOy este triunghiul AOBAOB, dreptunghic în originea O(0,0)O(0, 0) (μ(∠AOB)=90∘\mu(\angle AOB) = 90^\circ).

  • Lungimile catetelor triunghiului sunt:

    • OA=∣−2∣=2OA = |-2| = 2
    • OB=∣2∣=2OB = |2| = 2
  • Calculăm aria triunghiului dreptunghic AOBAOB:

A△AOB=OA⋅OB2=2⋅22=2\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{OA \cdot OB}{2} = \frac{2 \cdot 2}{2} = 2

Aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției ff și axele de coordonate este egală cu 22.

(1p)


4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABCABC cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm}, BC=9 cmBC = 9\text{ cm} și AC=15 cmAC = 15\text{ cm}. Punctul DD este simetricul punctului BB față de mijlocul segmentului ACAC, punctul MM este mijlocul segmentului CDCD și NN este punctul de intersecție a dreptelor BMBM și ACAC.

Triunghiul ABC și punctul N

(2p) a) Demonstrează că BN=2⋅MNBN = 2 \cdot MN.
(3p) b) Determină distanța de la punctul NN la dreapta ABAB.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Notăm cu OO mijlocul segmentului ACAC. Deoarece DD este simetricul punctului BB față de OO, punctul OO este mijlocul segmentului BDBD.
  • În patrulaterul ABCDABCD, diagonalele ACAC și BDBD au același mijloc OO, prin urmare ABCDABCD este paralelogram.
  • Într-un paralelogram laturile opuse sunt paralele și congruente:
AB∥CDșiCD=AB=12 cmAB \parallel CD \quad \text{și} \quad CD = AB = 12\text{ cm}

(1p)

  • Punctul MM este mijlocul segmentului CDCD, deci:
CM=CD2=122=6 cmCM = \frac{CD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD, dreptele ABAB și CMCM sunt paralele (AB∥CMAB \parallel CM), iar dreptele concurente ACAC și BMBM se intersectează în NN.
  • Aplicăm teorema fundamentală a asemănării (sau cazul de asemănare unghi-unghi datorat unghiurilor alterne interne congruente):
△ABN∼△CMN  ⟹  BNMN=ABCM\triangle ABN \sim \triangle CMN \implies \frac{BN}{MN} = \frac{AB}{CM}
  • Înlocuim lungimile AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și CM=6 cmCM = 6\text{ cm}:
BNMN=126=2  ⟹  BN=2⋅MN\frac{BN}{MN} = \frac{12}{6} = 2 \implies BN = 2 \cdot MN

(1p)


b)

  • Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul ABCABC:
AB2+BC2=122+92=144+81=225AB^2 + BC^2 = 12^2 + 9^2 = 144 + 81 = 225 AC2=152=225AC^2 = 15^2 = 225
  • Deoarece AB2+BC2=AC2AB^2 + BC^2 = AC^2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ABCABC este dreptunghic în BB (μ(∠ABC)=90∘\mu(\angle ABC) = 90^\circ).

(1p)

  • Din asemănarea △ABN∼△CMN\triangle ABN \sim \triangle CMN, raportul segmentelor de pe diagonala ACAC este:
ANCN=ABCM=2  ⟹  AN=2⋅CN\frac{AN}{CN} = \frac{AB}{CM} = 2 \implies AN = 2 \cdot CN
  • Cum AN+CN=ACAN + CN = AC, avem 2⋅CN+CN=AC  ⟺  3⋅CN=AC  ⟹  CN=13AC2 \cdot CN + CN = AC \iff 3 \cdot CN = AC \implies CN = \frac{1}{3} AC, deci:
ANAC=23  ⟹  AN=23⋅15=10 cm\frac{AN}{AC} = \frac{2}{3} \implies AN = \frac{2}{3} \cdot 15 = 10\text{ cm}

(1p)

Triunghiul ABC cu construcția ajutătoare NT perpendiculară pe AB

  • Fie NT⊥ABNT \perp AB, cu T∈ABT \in AB, deci distanța de la punctul NN la dreapta ABAB este lungimea segmentului NTNT.
  • Deoarece △ABC\triangle ABC este dreptunghic în BB, avem BC⊥ABBC \perp AB.
  • Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
NT⊥ABșiBC⊥AB  ⟹  NT∥BCNT \perp AB \quad \text{și} \quad BC \perp AB \implies NT \parallel BC
  • În triunghiul ABCABC, aplicăm teorema fundamentală a asemănării (NT∥BCNT \parallel BC cu T∈ABT \in AB și N∈ACN \in AC):
△ATN∼△ABC  ⟹  NTBC=ANAC\triangle ATN \sim \triangle ABC \implies \frac{NT}{BC} = \frac{AN}{AC}
  • Înlocuim raportul ANAC=23\frac{AN}{AC} = \frac{2}{3} și lungimea BC=9 cmBC = 9\text{ cm}:
NT9=23  ⟹  NT=2⋅93=6 cm\frac{NT}{9} = \frac{2}{3} \implies NT = \frac{2 \cdot 9}{3} = 6\text{ cm}

Distanța de la punctul NN la dreapta ABAB este egală cu 6 cm6\text{ cm}.

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu măsura unghiului ACBACB de 15∘15^\circ și BC=20 cmBC = 20\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC și punctul NN aparține dreptei BCBC astfel încât dreapta ANAN este perpendiculară pe dreapta BCBC.

Triunghiul dreptunghic ABC cu punctele M și N

(2p) a) Arată că MN=53 cmMN = 5\sqrt{3}\text{ cm}.
(3p) b) Știind că punctul PP este simetricul punctului AA față de dreapta BCBC și că punctul QQ este simetricul punctului MM față de punctul NN, calculează aria patrulaterului AMPQAMPQ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA (μ(∠BAC)=90∘\mu(\angle BAC) = 90^\circ), AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BCBC.
  • Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, lungimea medianei este jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=BC2=202=10 cmAM = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}
  • Deoarece AM=MC=10 cmAM = MC = 10\text{ cm}, triunghiul AMCAMC este isoscel de bază ACAC, deci:
μ(∠MAC)=μ(∠MCA)=15∘\mu(\angle MAC) = \mu(\angle MCA) = 15^\circ
  • Unghiul ∠AMN\angle AMN este unghi exterior triunghiului AMCAMC, deci măsura sa este egală cu suma măsurilor unghiurilor neadiacente lui:
μ(∠AMN)=μ(∠MAC)+μ(∠MCA)=15∘+15∘=30∘\mu(\angle AMN) = \mu(\angle MAC) + \mu(\angle MCA) = 15^\circ + 15^\circ = 30^\circ

(1p)

  • În triunghiul ANMANM dreptunghic în NN (AN⊥BC  ⟹  μ(∠ANM)=90∘AN \perp BC \implies \mu(\angle ANM) = 90^\circ):
cos⁡(∠AMN)=MNAM  ⟹  MN=AM⋅cos⁡30∘\cos(\angle AMN) = \frac{MN}{AM} \implies MN = AM \cdot \cos 30^\circ
  • Înlocuim AM=10 cmAM = 10\text{ cm} și cos⁡30∘=32\cos 30^\circ = \frac{\sqrt{3}}{2}:
MN=10⋅32=53 cmMN = 10 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5\sqrt{3}\text{ cm}

(1p)


b)

  • Deoarece punctul PP este simetricul punctului AA față de dreapta BCBC, dreapta BCBC este mediatoarea segmentului APAP.
    • Cum AN⊥BCAN \perp BC cu N∈BCN \in BC, rezultă că punctul NN este mijlocul segmentului APAP, iar AP⊥BCAP \perp BC.
    • Lungimea segmentului APAP este:
AP=2⋅ANAP = 2 \cdot AN
  • Punctul QQ este simetricul punctului MM față de punctul NN, ceea ce înseamnă că NN este mijlocul segmentului MQMQ:
    • Punctele Q,N,MQ, N, M sunt coliniare (aparținând dreptei BCBC).
    • Lungimea segmentului MQMQ este:
MQ=2⋅MN=2⋅53=103 cmMQ = 2 \cdot MN = 2 \cdot 5\sqrt{3} = 10\sqrt{3}\text{ cm}
  • În patrulaterul AMPQAMPQ, diagonalele sunt APAP și MQMQ. Deoarece ele au același mijloc NN, patrulaterul AMPQAMPQ este paralelogram.
  • În plus, diagonalele sunt perpendiculare (AP⊥MQAP \perp MQ, deoarece AP⊥BCAP \perp BC și M,Q∈BCM, Q \in BC).
  • Un paralelogram cu diagonalele perpendiculare este romb, deci AMPQAMPQ este romb.

(1p)

Patrulaterul AMPQ și construcția simetricelor

  • Calculăm lungimea segmentului ANAN în triunghiul dreptunghic ANMANM (μ(∠ANM)=90∘\mu(\angle ANM) = 90^\circ și μ(∠AMN)=30∘\mu(\angle AMN) = 30^\circ):
AN=AM⋅sin⁡30∘=10⋅12=5 cmAN = AM \cdot \sin 30^\circ = 10 \cdot \frac{1}{2} = 5\text{ cm}

(1p)

  • Lungimea diagonalei APAP este:
AP=2⋅AN=2⋅5=10 cmAP = 2 \cdot AN = 2 \cdot 5 = 10\text{ cm}
  • Aria rombului AMPQAMPQ este semiprodusul lungimilor diagonalelor sale:
AAMPQ=AP⋅MQ2=10⋅1032=503 cm2\mathcal{A}_{AMPQ} = \frac{AP \cdot MQ}{2} = \frac{10 \cdot 10\sqrt{3}}{2} = 50\sqrt{3}\text{ cm}^2

Aria patrulaterului AMPQAMPQ este egală cu 503 cm250\sqrt{3}\text{ cm}^2.

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD, cu baza pătratul ABCDABCD, cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Înălțimea VOVO a piramidei are lungimea egală cu 43 cm4\sqrt{3}\text{ cm}, unde OO este punctul de intersecție a dreptelor ACAC și BDBD.

Piramida patrulateră VABCD

(2p) a) Arată că volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu 25633 cm3\frac{256\sqrt{3}}{3}\text{ cm}^3.
(3p) b) Demonstrează că măsura unghiului planelor (VAD)(VAD) și (VBC)(VBC) este egală cu 60∘60^\circ.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Baza piramidei este pătratul ABCDABCD cu latura AB=8 cmAB = 8\text{ cm}. Calculăm aria bazei:
AABCD=AB2=82=64 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = AB^2 = 8^2 = 64\text{ cm}^2
  • Volumul piramidei patrulatere este dat de formula:
VVABCD=13⋅AABCD⋅VOV_{VABCD} = \frac{1}{3} \cdot \mathcal{A}_{ABCD} \cdot VO

(1p)

  • Înlocuim aria bazei și înălțimea VO=43 cmVO = 4\sqrt{3}\text{ cm}:
VVABCD=13⋅64⋅43=25633 cm3V_{VABCD} = \frac{1}{3} \cdot 64 \cdot 4\sqrt{3} = \frac{256\sqrt{3}}{3}\text{ cm}^3

(1p)


b)

  • În piramidă, dreptele ADAD și BCBC sunt laturi opuse ale pătratului bazei, deci AD∥BCAD \parallel BC.
  • Planul (VAD)(VAD) conține dreapta ADAD, iar planul (VBC)(VBC) conține dreapta BC∥ADBC \parallel AD, ambele plane conținând vârful comun VV.
  • Conform teoremei de intersecție a două plane ce conțin drepte paralele, dreapta de intersecție a planelor este o dreaptă dd care trece prin VV și este paralelă cu ADAD și BCBC:
(VAD)∩(VBC)=d,unde d∥AD∥BC(VAD) \cap (VBC) = d, \quad \text{unde } d \parallel AD \parallel BC

(1p)

Piramida patrulateră VABCD cu unghiul diedru dintre planele (VAD) și (VBC)

  • Fie SS mijlocul muchiei ADAD și RR mijlocul muchiei BCBC.
    • Triunghiul VADVAD este isoscel (VA=VDVA = VD), deci mediana VSVS este și înălțime: VS⊥ADVS \perp AD. Deoarece d∥ADd \parallel AD, rezultă că VS⊥dVS \perp d.
    • Triunghiul VBCVBC este isoscel (VB=VCVB = VC), deci mediana VRVR este și înălțime: VR⊥BCVR \perp BC. Deoarece d∥BCd \parallel BC, rezultă că VR⊥dVR \perp d.
    • Dreptele VS⊂(VAD)VS \subset (VAD) și VR⊂(VBC)VR \subset (VBC) sunt ambele perpendiculare în VV pe dreapta de intersecție dd, prin urmare măsura unghiului dintre planele (VAD)(VAD) și (VBC)(VBC) este măsura unghiului ∠SVR\angle SVR:
∢((VAD),(VBC))=μ(∠SVR)\sphericalangle((VAD), (VBC)) = \mu(\angle SVR)

(1p)

  • Determinăm lungimile laturilor triunghiului SVRSVR:
    • Punctul OO este centrul pătratului ABCDABCD. Deoarece SS este mijlocul lui ADAD și RR este mijlocul lui BCBC, segmentul SRSR trece prin OO, este paralel cu ABAB și are lungimea SR=AB=8 cmSR = AB = 8\text{ cm}. Punctul OO este mijlocul segmentului SRSR, deci OS=OR=82=4 cmOS = OR = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}.
    • Înălțimea VOVO este perpendiculară pe planul bazei, deci VO⊥SRVO \perp SR.
    • În triunghiul dreptunghic △VOS\triangle VOS (μ(∠VOS)=90∘\mu(\angle VOS) = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
VS=VO2+OS2=(43)2+42=48+16=64=8 cmVS = \sqrt{VO^2 + OS^2} = \sqrt{(4\sqrt{3})^2 + 4^2} = \sqrt{48 + 16} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}
  • În mod identic, în triunghiul dreptunghic △VOR\triangle VOR (μ(∠VOR)=90∘\mu(\angle VOR) = 90^\circ):
VR=VO2+OR2=(43)2+42=48+16=64=8 cmVR = \sqrt{VO^2 + OR^2} = \sqrt{(4\sqrt{3})^2 + 4^2} = \sqrt{48 + 16} = \sqrt{64} = 8\text{ cm}
  • În triunghiul SVRSVR, avem VS=VR=SR=8 cmVS = VR = SR = 8\text{ cm}, ceea ce înseamnă că triunghiul SVRSVR este echilateral.
  • Prin urmare, μ(∠SVR)=60∘\mu(\angle SVR) = 60^\circ, deci măsura unghiului dintre planele (VAD)(VAD) și (VBC)(VBC) este egală cu 60∘60^\circ.

(1p)