1. Restul împărțirii numărului 24 la 10 este egal cu: (5p)
a) 1
b) 2
c) 4
d) 6
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Aplicăm teorema împărțirii cu rest pentru numărul 24 împărțit la 10:
24=10⋅2+4
Câtul împărțirii este 2, iar restul este 4, unde 0≤4<10.
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. Numărul care reprezintă 15% din 200 este egal cu: (5p)
a) 15
b) 30
c) 150
d) 200
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm procentul de 15% din numărul 200:
10015⋅200=15⋅100200=15⋅2=30
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. Suma numerelor −5, −4, 4 și 6 este egală cu: (5p)
a) 0
b) 1
c) 11
d) 19
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm suma numerelor date:
S=(−5)+(−4)+4+6
Observăm că termenii −4 și 4 sunt numere opuse, deci suma lor este 0:
S=−5+(−4+4)+6=−5+0+6=6−5=1
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. Dintre numerele 29, 4,(5), 2081 și 4,55, cel mai mare este: (5p)
a) 4,55
b) 2081
c) 4,(5)
d) 29
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Scriem fiecare număr sub formă de fracție zecimală pentru a le putea compara:
29=4,5=4,5000…
4,(5)=4,5555…
2081=10081⋅5=100405=4,05=4,0500…
4,55=4,5500…
Comparăm zecimalele:
4,05<4,50<4,550<4,555⋯⟺2081<29<4,55<4,(5)
Cel mai mare număr din mulțime este 4,(5).
Răspunsul corect este c).
(5p)
5. Patru elevi, Andreea, Mihaela, Radu și Vlad, calculează media geometrică a numerelor reale a=3+22 și b=3−22 și obțin rezultatele înregistrate în tabelul următor:
Andreea
Mihaela
Radu
Vlad
1
6
3
17
Conform informațiilor din tabel, dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică este: (5p)
a) Andreea
b) Mihaela
c) Radu
d) Vlad
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Media geometrică a două numere reale pozitive a și b este mg=a⋅b.
Calculăm produsul a⋅b folosind formula diferenței de pătrate (x+y)(x−y)=x2−y2:
a⋅b=(3+22)(3−22)=32−(22)2=9−(4⋅2)=9−8=1
Calculăm media geometrică:
mg=1=1
Comparând cu tabelul, Andreea a obținut rezultatul 1.
Răspunsul corect este a).
(5p)
6. Un spectacol a început la ora 21:45 și s-a finalizat la ora 23:15, în aceeași zi. Marian afirmă că: „Spectacolul are o durată de o oră și jumătate.”. Știind că spectacolul nu a avut pauză, afirmația lui Marian este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm intervalul de timp scurs între ora 21:45 și ora 23:15:
De la ora 21:45 până la ora 22:00 sunt 15 minute.
De la ora 22:00 până la ora 23:00 este 1 ora˘ (60 minute).
1. În figura alăturată, punctele A,B,C,D și E sunt coliniare, în această ordine, astfel încât AB=1 cm, BC=2 cm, CD=3 cm și DE=6 cm. Mijlocul segmentului AE este punctul: (5p)
a) B
b) C
c) D
d) E
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,E, lungimea segmentului AE este suma lungimilor segmentelor componente:
AE=AB+BC+CD+DE=1+2+3+6=12 cm
Mijlocul segmentului AE se află la distanța de 2AE=212=6 cm față de punctul A.
Calculăm distanța de la A la fiecare dintre punctele intermediare:
AB=1 cm
AC=AB+BC=1+2=3 cm
AD=AB+BC+CD=1+2+3=6 cm
Deoarece AD=6 cm=2AE, mijlocul segmentului AE este punctul D.
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. În figura alăturată, unghiurile MON și POQ sunt opuse la vârf, iar semidreptele OA și OB sunt bisectoarele lor. Măsura unghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 60∘
b) 90∘
c) 120∘
d) 180∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Unghiurile ∠MON și ∠POQ fiind opuse la vârf, laturile lor sunt semidrepte opuse: semidreapta OP este semidreapta opusă semidreptei OM, iar OQ este semidreapta opusă lui ON.
Bisectoarea unui unghi și bisectoarea unghiului opus la vârf cu acesta formează două semidrepte opuse.
Prin urmare, semidreapta OB este semidreapta opusă semidreptei OA, ceea ce înseamnă că punctele A,O,B sunt coliniare în această ordine.
Unghiul ∠AOB este un unghi alungit:
μ(∠AOB)=180∘
Răspunsul corect este d).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC de bază BC. Unghiul A are măsura de 30∘ și AB=4 cm. Punctul D este mijlocul segmentului BC. Distanța de la punctul D la dreapta AC este egală cu: (5p)
a) 0,5 cm
b) 1 cm
c) 1,5 cm
d) 2 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC fiind isoscel de bază BC, avem AC=AB=4 cm.
Calculăm aria triunghiului ABC folosind formula trigonometrică:
Punctul D este mijlocul segmentului BC, deci AD este mediană în △ABC. Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente (de arii egale):
A△ADC=2A△ABC=24=2 cm2
Pe de altă parte, exprimăm aria △ADC cu baza AC și înălțimea corespunzătoare d(D,AC):
A△ADC=2AC⋅d(D,AC)⟺2=24⋅d(D,AC)⟺2=2⋅d(D,AC)⟹d(D,AC)=1 cm
(Metodă alternativă: Construim înălțimea BE⊥AC, cu E∈AC. În △ABE dreptunghic în E cu μ(∠A)=30∘, cateta opusă unghiului de 30∘ este jumătate din ipotenuză: BE=2AB=24=2 cm. Construind perpendiculara DF⊥AC, avem DF∥BE. În △CBE, D este mijlocul lui BC, deci DF este linie mijlocie: DF=2BE=22=1 cm.)
Răspunsul corect este b).
(5p)
4. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCD cu măsura unghiului BAD de 60∘ și lungimea segmentului BD egală cu 4 cm. Perimetrul rombului ABCD este egal cu: (5p)
a) 43 cm
b) 12 cm
c) 83 cm
d) 16 cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Într-un romb toate laturile au lungimi egale, deci AB=AD.
Triunghiul ABD este isoscel cu AB=AD și are un unghi cu măsura de 60∘ (μ(∠BAD)=60∘).
Un triunghi isoscel cu un unghi de 60∘ este triunghi echilateral, prin urmare:
AB=AD=BD=4 cm
Perimetrul rombului ABCD este suma celor patru laturi congruente:
PABCD=4⋅AB=4⋅4=16 cm
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. Punctele A,B și C sunt vârfurile unui triunghi isoscel de bază BC înscris în cercul de centru O, iar măsura unghiului ABC este egală cu 70∘. Arcul mic BC are măsura egală cu: (5p)
a) 140∘
b) 80∘
c) 70∘
d) 40∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Triunghiul ABC fiind isoscel de bază BC, unghiurile de la bază sunt congruente:
μ(∠ACB)=μ(∠ABC)=70∘
Suma măsurilor unghiurilor triunghiului ABC este de 180∘, de unde determinăm măsura unghiului din vârf:
Unghiul ∠BAC este un unghi înscris în cerc care subîntinde arcul mic BC⌢. Măsura arcului subîntins este dublul măsurii unghiului înscris:
μ(BC⌢)=2⋅μ(∠BAC)=2⋅40∘=80∘
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. Volumul paralelipipedului dreptunghic ABCDA′B′C′D′, cu AB=5 dm, BC=6 dm și înălțimea AA′=4 dm, este egal cu: (5p)
a) 30 dm3
b) 88 dm3
c) 120 dm3
d) 148 dm3
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul II, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Volumul unui paralelipiped dreptunghic este produsul celor trei dimensiuni ale sale (lungime, lățime, înălțime):
V=AB⋅BC⋅AA′
Înlocuim datele numerice:
V=5 dm⋅6 dm⋅4 dm=30⋅4=120 dm3
Răspunsul corect este c).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
1. Radu are o pungă cu bomboane. Dacă împarte bomboanele din pungă în grupe de câte 7, 14, respectiv 21 de bomboane, îi rămân de fiecare dată câte 5 bomboane.
(2p) a) Este posibil ca Radu să aibă în pungă 61 de bomboane? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul bomboanelor din pungă, știind că este cel mai mic număr natural de trei cifre care îndeplinește condițiile din enunț.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Verificăm dacă 61 poate fi împărțit în grupe de câte 21 de bomboane cu restul 5:
61=21⋅2+19
(1p)
Restul împărțirii lui 61 la 21 este 19.
Deoarece 19=5, deducem că nu este posibil ca Radu să aibă în pungă 61 de bomboane.
(1p)
b)
Notăm cu n numărul bomboanelor din pungă.
Din enunț, aplicând teorema împărțirii cu rest, avem:
⎩⎨⎧n=7⋅c1+5n=14⋅c2+5n=21⋅c3+5
unde c1,c2,c3∈N.
Scăzând 5 din fiecare relație, obținem:
n−5=7⋅c1=14⋅c2=21⋅c3
deci numărul n−5 este un multiplu comun al numerelor 7,14 și 21.
(1p)
Descompunem numerele în factori primi pentru a calcula cel mai mic multiplu comun:
7=7
14=2⋅7
21=3⋅7
[7,14,21]=2⋅3⋅7=42
Rezultă că n−5 este multiplu natural nenul de 42:
n−5∈{42⋅1,42⋅2,42⋅3,…}={42,84,126,168,…}
(1p)
Adunăm 5 pentru a determina valorile posibile ale lui n:
n∈{47,89,131,173,…}
Numărul n trebuie să fie cel mai mic număr natural de trei cifre (n≥100).
Cel mai mic număr de trei cifre din mulțime este n=126+5=131.
Numărul bomboanelor din pungă este 131.
(1p)
2. Se consideră expresia E(x)=(x+1)2−(x+1)2+x2+2x+1, unde x este număr real.
(2p) a) Arată că E(x)=(x+1)2, pentru orice număr real x.
(3p) b) Arată că E(x)>x, pentru orice număr real x.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Restrângem trinomul x2+2x+1 folosind formula pătratului unui binom (a+b)2=a2+2ab+b2:
x2+2x+1=(x+1)2
(1p)
Înlocuim în expresia E(x):
E(x)=(x+1)2−(x+1)2+(x+1)2=(x+1)2
pentru orice număr real x.
(1p)
b)
Calculăm diferența E(x)−x utilizând forma determinată la punctul a):
E(x)−x=(x+1)2−x=x2+2x+1−x=x2+x+1
(1p)
Formăm un pătrat perfect prin completarea pătratului:
x2+x+1=x2+2⋅x⋅21+(21)2−(21)2+1=(x+21)2+43
(1p)
Pentru orice număr real x, avem (x+21)2≥0.
Adăugând 43>0, obținem:
E(x)−x=(x+21)2+43≥43>0
Deoarece E(x)−x>0, rezultă că E(x)>x, pentru orice număr real x.
(1p)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x+2.
(2p) a) Arată că f(−1)⋅f(2019)=2021.
(3p) b) Determină aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și de axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Calculăm valoarea funcției în punctul x=−1:
f(−1)=−1+2=1
(1p)
Calculăm valoarea funcției în punctul x=2019:
f(2019)=2019+2=2021
Efectuăm produsul celor două valori:
f(−1)⋅f(2019)=1⋅2021=2021
(1p)
b)
Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării grafice a funcției f cu axele de coordonate:
Intersecția cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟺x+2=0⟺x=−2⟹A(−2,0)∈Ox
(1p)
Intersecția cu axa Oy (x=0):
f(0)=0+2=2⟹B(0,2)∈Oy
(1p)
Triunghiul delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și de axele Ox și Oy este triunghiul AOB, dreptunghic în originea O(0,0) (μ(∠AOB)=90∘).
Lungimile catetelor triunghiului sunt:
OA=∣−2∣=2
OB=∣2∣=2
Calculăm aria triunghiului dreptunghic AOB:
A△AOB=2OA⋅OB=22⋅2=2
Aria triunghiului delimitat de reprezentarea grafică a funcției f și axele de coordonate este egală cu 2.
(1p)
4. În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC cu AB=12 cm, BC=9 cm și AC=15 cm. Punctul D este simetricul punctului B față de mijlocul segmentului AC, punctul M este mijlocul segmentului CD și N este punctul de intersecție a dreptelor BM și AC.
(2p) a) Demonstrează că BN=2⋅MN.
(3p) b) Determină distanța de la punctul N la dreapta AB.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Notăm cu O mijlocul segmentului AC. Deoarece D este simetricul punctului B față de O, punctul O este mijlocul segmentului BD.
În patrulaterul ABCD, diagonalele AC și BD au același mijloc O, prin urmare ABCD este paralelogram.
Într-un paralelogram laturile opuse sunt paralele și congruente:
AB∥CDșiCD=AB=12 cm
(1p)
Punctul M este mijlocul segmentului CD, deci:
CM=2CD=212=6 cm
Deoarece AB∥CD, dreptele AB și CM sunt paralele (AB∥CM), iar dreptele concurente AC și BM se intersectează în N.
Aplicăm teorema fundamentală a asemănării (sau cazul de asemănare unghi-unghi datorat unghiurilor alterne interne congruente):
△ABN∼△CMN⟹MNBN=CMAB
Înlocuim lungimile AB=12 cm și CM=6 cm:
MNBN=612=2⟹BN=2⋅MN
(1p)
b)
Verificăm reciproca teoremei lui Pitagora în triunghiul ABC:
AB2+BC2=122+92=144+81=225AC2=152=225
Deoarece AB2+BC2=AC2, conform reciprocei teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ABC este dreptunghic în B (μ(∠ABC)=90∘).
(1p)
Din asemănarea △ABN∼△CMN, raportul segmentelor de pe diagonala AC este:
CNAN=CMAB=2⟹AN=2⋅CN
Cum AN+CN=AC, avem 2⋅CN+CN=AC⟺3⋅CN=AC⟹CN=31AC, deci:
ACAN=32⟹AN=32⋅15=10 cm
(1p)
Fie NT⊥AB, cu T∈AB, deci distanța de la punctul N la dreapta AB este lungimea segmentului NT.
Deoarece △ABC este dreptunghic în B, avem BC⊥AB.
Două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
NT⊥ABșiBC⊥AB⟹NT∥BC
În triunghiul ABC, aplicăm teorema fundamentală a asemănării (NT∥BC cu T∈AB și N∈AC):
△ATN∼△ABC⟹BCNT=ACAN
Înlocuim raportul ACAN=32 și lungimea BC=9 cm:
9NT=32⟹NT=32⋅9=6 cm
Distanța de la punctul N la dreapta AB este egală cu 6 cm.
(1p)
5. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu măsura unghiului ACB de 15∘ și BC=20 cm. Punctul M este mijlocul segmentului BC și punctul N aparține dreptei BC astfel încât dreapta AN este perpendiculară pe dreapta BC.
(2p) a) Arată că MN=53 cm.
(3p) b) Știind că punctul P este simetricul punctului A față de dreapta BC și că punctul Q este simetricul punctului M față de punctul N, calculează aria patrulaterului AMPQ.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
În triunghiul ABC dreptunghic în A (μ(∠BAC)=90∘), AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei BC.
Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic, lungimea medianei este jumătate din lungimea ipotenuzei:
AM=2BC=220=10 cm
Deoarece AM=MC=10 cm, triunghiul AMC este isoscel de bază AC, deci:
μ(∠MAC)=μ(∠MCA)=15∘
Unghiul ∠AMN este unghi exterior triunghiului AMC, deci măsura sa este egală cu suma măsurilor unghiurilor neadiacente lui:
μ(∠AMN)=μ(∠MAC)+μ(∠MCA)=15∘+15∘=30∘
(1p)
În triunghiul ANM dreptunghic în N (AN⊥BC⟹μ(∠ANM)=90∘):
cos(∠AMN)=AMMN⟹MN=AM⋅cos30∘
Înlocuim AM=10 cm și cos30∘=23:
MN=10⋅23=53 cm
(1p)
b)
Deoarece punctul P este simetricul punctului A față de dreapta BC, dreapta BC este mediatoarea segmentului AP.
Cum AN⊥BC cu N∈BC, rezultă că punctul N este mijlocul segmentului AP, iar AP⊥BC.
Lungimea segmentului AP este:
AP=2⋅AN
Punctul Q este simetricul punctului M față de punctul N, ceea ce înseamnă că N este mijlocul segmentului MQ:
Punctele Q,N,M sunt coliniare (aparținând dreptei BC).
Lungimea segmentului MQ este:
MQ=2⋅MN=2⋅53=103 cm
În patrulaterul AMPQ, diagonalele sunt AP și MQ. Deoarece ele au același mijloc N, patrulaterul AMPQ este paralelogram.
În plus, diagonalele sunt perpendiculare (AP⊥MQ, deoarece AP⊥BC și M,Q∈BC).
Un paralelogram cu diagonalele perpendiculare este romb, deci AMPQ este romb.
(1p)
Calculăm lungimea segmentului AN în triunghiul dreptunghic ANM (μ(∠ANM)=90∘ și μ(∠AMN)=30∘):
AN=AM⋅sin30∘=10⋅21=5 cm
(1p)
Lungimea diagonalei AP este:
AP=2⋅AN=2⋅5=10 cm
Aria rombului AMPQ este semiprodusul lungimilor diagonalelor sale:
AAMPQ=2AP⋅MQ=210⋅103=503 cm2
Aria patrulaterului AMPQ este egală cu 503 cm2.
(1p)
6. În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD, cu baza pătratul ABCD, cu AB=8 cm. Înălțimea VO a piramidei are lungimea egală cu 43 cm, unde O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD.
(2p) a) Arată că volumul piramidei VABCD este egal cu 32563 cm3.
(3p) b) Demonstrează că măsura unghiului planelor (VAD) și (VBC) este egală cu 60∘.
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare Pas cu Pas:
a)
Baza piramidei este pătratul ABCD cu latura AB=8 cm. Calculăm aria bazei:
AABCD=AB2=82=64 cm2
Volumul piramidei patrulatere este dat de formula:
VVABCD=31⋅AABCD⋅VO
(1p)
Înlocuim aria bazei și înălțimea VO=43 cm:
VVABCD=31⋅64⋅43=32563 cm3
(1p)
b)
În piramidă, dreptele AD și BC sunt laturi opuse ale pătratului bazei, deci AD∥BC.
Planul (VAD) conține dreapta AD, iar planul (VBC) conține dreapta BC∥AD, ambele plane conținând vârful comun V.
Conform teoremei de intersecție a două plane ce conțin drepte paralele, dreapta de intersecție a planelor este o dreaptă d care trece prin V și este paralelă cu AD și BC:
(VAD)∩(VBC)=d,unde d∥AD∥BC
(1p)
Fie S mijlocul muchiei AD și R mijlocul muchiei BC.
Triunghiul VAD este isoscel (VA=VD), deci mediana VS este și înălțime: VS⊥AD. Deoarece d∥AD, rezultă că VS⊥d.
Triunghiul VBC este isoscel (VB=VC), deci mediana VR este și înălțime: VR⊥BC. Deoarece d∥BC, rezultă că VR⊥d.
Dreptele VS⊂(VAD) și VR⊂(VBC) sunt ambele perpendiculare în V pe dreapta de intersecție d, prin urmare măsura unghiului dintre planele (VAD) și (VBC) este măsura unghiului ∠SVR:
∢((VAD),(VBC))=μ(∠SVR)
(1p)
Determinăm lungimile laturilor triunghiului SVR:
Punctul O este centrul pătratului ABCD. Deoarece S este mijlocul lui AD și R este mijlocul lui BC, segmentul SR trece prin O, este paralel cu AB și are lungimea SR=AB=8 cm. Punctul O este mijlocul segmentului SR, deci OS=OR=28=4 cm.
Înălțimea VO este perpendiculară pe planul bazei, deci VO⊥SR.
În triunghiul dreptunghic △VOS (μ(∠VOS)=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
VS=VO2+OS2=(43)2+42=48+16=64=8 cm
În mod identic, în triunghiul dreptunghic △VOR (μ(∠VOR)=90∘):
VR=VO2+OR2=(43)2+42=48+16=64=8 cm
În triunghiul SVR, avem VS=VR=SR=8 cm, ceea ce înseamnă că triunghiul SVR este echilateral.
Prin urmare, μ(∠SVR)=60∘, deci măsura unghiului dintre planele (VAD) și (VBC) este egală cu 60∘.