BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2022Sesiunea Iunie

Evaluare Națională 2022 — Sesiunea Iunie

Notă generală: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de două ore.


SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. Rezultatul calculului 10+10:1010 + 10 : 10 este egal cu: (5p)

a) 22
b) 99
c) 1010
d) 1111

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Conform ordinii operațiilor, efectuăm mai întâi operația de împărțire:
10:10=110 : 10 = 1
  • Efectuăm apoi adunarea:
10+1=1110 + 1 = 11

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. Dacă b≠0b \neq 0 și a2=10b\frac{a}{2} = \frac{10}{b}, atunci a⋅ba \cdot b este egal cu: (5p)

a) 22
b) 55
c) 1010
d) 2020

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Într-o proporție, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
a2=10b  ⟹  a⋅b=2⋅10\frac{a}{2} = \frac{10}{b} \implies a \cdot b = 2 \cdot 10
  • Calculăm produsul:
a⋅b=20a \cdot b = 20

Răspunsul corect este d).

(5p)


3. Opusul numărului 55 este: (5p)

a) −5-5
b) −15-\frac{1}{5}
c) 15\frac{1}{5}
d) 55

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Opusul oricărui număr real xx este numărul −x-x.
  • Pentru x=5x = 5, opusul este:
−5-5

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. Transformând numărul 1,31,3 în fracție ordinară se obține: (5p)

a) 13\frac{1}{3}
b) 1310\frac{13}{10}
c) 43\frac{4}{3}
d) 139\frac{13}{9}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numărul 1,31,3 este o fracție zecimală finită cu o singură zecimală.
  • Scrierea ca fracție ordinară se realizează punând la numărător numărul fără virgulă (1313), iar la numitor o putere a lui 1010 cu un singur zero (1010):
1,3=13101,3 = \frac{13}{10}
  • Fracția 1310\frac{13}{10} este ireductibilă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. Patru elevi, Ana, George, Radu și Elena, au calculat produsul numerelor x=22x = 2\sqrt{2} și y=122y = \frac{1}{2\sqrt{2}}, iar rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos: (5p)

ElevRezultat
Ana44
George22
Radu11
Elena88

Conform informațiilor din tabel, rezultatul corect a fost obținut de:

a) Ana
b) George
c) Radu
d) Elena

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm produsul numerelor xx și yy:
x⋅y=22⋅122=2222=1x \cdot y = 2\sqrt{2} \cdot \frac{1}{2\sqrt{2}} = \frac{2\sqrt{2}}{2\sqrt{2}} = 1
  • Comparând rezultatul obținut cu valorile din tabel:
    • Ana a obținut 44
    • George a obținut 22
    • Radu a obținut 11
    • Elena a obținut 88

Rezultatul corect a fost calculat de Radu.

Răspunsul corect este c).

(5p)


6. Andrei are 2828 de ani, iar Cătălina are 1313 ani. Andrei afirmă: „Peste doi ani voi avea dublul vârstei pe care o va avea Cătălina.”. Afirmația lui Andrei este: (5p)

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Peste doi ani, vârstele celor doi vor fi:
    • Vârsta lui Andrei: 28+2=30 ani28 + 2 = 30\text{ ani}
    • Vârsta Cătălinei: 13+2=15 ani13 + 2 = 15\text{ ani}
  • Verificăm dacă vârsta lui Andrei va fi dublul vârstei Cătălinei:
2⋅15=302 \cdot 15 = 30

Deoarece 30=3030 = 30, afirmația făcută de Andrei este adevărată.

Răspunsul corect este a).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


1. În figura alăturată este reprezentat segmentul ABAB cu lungimea de 10 cm10\text{ cm}. Punctul AA este mijlocul segmentului CBCB, iar punctul BB este mijlocul segmentului CDCD. Lungimea segmentului CDCD este egală cu: (5p)

Segmentul AB cu mijloacele A și B

a) 10 cm10\text{ cm}
b) 20 cm20\text{ cm}
c) 30 cm30\text{ cm}
d) 40 cm40\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul AA este mijlocul segmentului CBCB, deci:
CA=AB=10 cm  ⟹  CB=CA+AB=10+10=20 cmCA = AB = 10\text{ cm} \implies CB = CA + AB = 10 + 10 = 20\text{ cm}
  • Punctul BB este mijlocul segmentului CDCD, deci segmentul CDCD are lungimea:
CD=2⋅CB=2⋅20=40 cmCD = 2 \cdot CB = 2 \cdot 20 = 40\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


2. În figura alăturată sunt reprezentate unghiurile opuse la vârf AOCAOC și BODBOD. Măsura unghiului AOCAOC este egală cu 60∘60^\circ. Măsura unghiului BODBOD este egală cu: (5p)

Unghiuri opuse la vârf AOC și BOD

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Unghiurile opuse la vârf sunt congruente:
∢BOD=∢AOC\sphericalangle BOD = \sphericalangle AOC
  • Cum măsura unghiului AOCAOC este 60∘60^\circ, rezultă:
∢BOD=60∘\sphericalangle BOD = 60^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat rombul ABCDABCD cu AB=BD=12 cmAB = BD = 12\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului CDCD și dreapta BMBM intersectează dreapta ACAC în punctul GG. Lungimea segmentului AGAG este egală cu: (5p)

Rombul ABCD cu mediana BM

a) 123 cm12\sqrt{3}\text{ cm}
b) 103 cm10\sqrt{3}\text{ cm}
c) 93 cm9\sqrt{3}\text{ cm}
d) 83 cm8\sqrt{3}\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • În rombul ABCDABCD, toate laturile sunt egale: AB=BC=CD=DA=12 cmAB = BC = CD = DA = 12\text{ cm}.
  • Cum AB=AD=BD=12 cmAB = AD = BD = 12\text{ cm}, triunghiul ABDABD este echilateral.
  • Fie OO punctul de intersecție a diagonalelor rombului (AC∩BD={O}AC \cap BD = \{O\}).
  • Diagonalele rombului sunt perpendiculare și se înjumătățesc:
    • OO este mijlocul segmentului BDBD, deci BO=OD=6 cmBO = OD = 6\text{ cm}.
    • AOAO este înălțime în triunghiul echilateral ABDABD de latură 12 cm12\text{ cm}:
AO=1232=63 cmAO = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  • Cum diagonalele se înjumătățesc, avem și CO=AO=63 cmCO = AO = 6\sqrt{3}\text{ cm}.

  • În triunghiul BCDBCD:

    • COCO este mediană (deoarece OO este mijlocul laturii BDBD).
    • BMBM este mediană (deoarece MM este mijlocul laturii CDCD).
    • Dreapta BMBM intersectează ACAC în punctul GG, deci GG este centrul de greutate al triunghiului BCDBCD.
  • Centrul de greutate se găsește la o treime de bază și două treimi de vârf pe fiecare mediană:

OG=13⋅CO=13⋅63=23 cmOG = \frac{1}{3} \cdot CO = \frac{1}{3} \cdot 6\sqrt{3} = 2\sqrt{3}\text{ cm}
  • Lungimea segmentului AGAG este:
AG=AO+OG=63+23=83 cmAG = AO + OG = 6\sqrt{3} + 2\sqrt{3} = 8\sqrt{3}\text{ cm}

Răspunsul corect este d).

(5p)


4. În figura alăturată este reprezentat trapezul ABCDABCD cu bazele ABAB și CDCD, în care măsura unghiului BADBAD este egală cu 90∘90^\circ, AD=DC=5 cmAD = DC = 5\text{ cm} și AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Măsura unghiului ABCABC este egală cu: (5p)

Trapezul dreptunghic ABCD

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Construim înălțimea trapezului CE⊥ABCE \perp AB, cu E∈ABE \in AB.
  • Deoarece AB∥CDAB \parallel CD și AD⊥ABAD \perp AB, patrulaterul AECDAECD are unghiurile din A,D,EA, D, E drepte, fiind un dreptunghi.
  • Prin urmare:
AE=DC=5 cmșiCE=AD=5 cmAE = DC = 5\text{ cm} \quad \text{și} \quad CE = AD = 5\text{ cm}
  • Lungimea segmentului EBEB este:
EB=AB−AE=10−5=5 cmEB = AB - AE = 10 - 5 = 5\text{ cm}
  • În triunghiul CEBCEB, dreptunghic în EE:
CE=EB=5 cmCE = EB = 5\text{ cm}
  • Triunghiul CEBCEB este dreptunghic isoscel, ceea ce înseamnă că unghiurile ascuțite au fiecare măsura de 45∘45^\circ:
∢ABC=45∘\sphericalangle ABC = 45^\circ

Răspunsul corect este b).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și diametru BC=10 cmBC = 10\text{ cm}. Punctul AA aparține cercului astfel încât măsura arcului mic ACAC este de 120∘120^\circ. Lungimea segmentului ABAB este egală cu: (5p)

Cercul cu diametrul BC și arcul AC

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 52 cm5\sqrt{2}\text{ cm}
c) 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}
d) 10 cm10\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece BCBC este diametru al cercului, arcul determinat de semicerc are măsura de 180∘180^\circ:
BC⏠=180∘  ⟹  AB⏠=180∘−AC⏠=180∘−120∘=60∘\overgroup{BC} = 180^\circ \implies \overgroup{AB} = 180^\circ - \overgroup{AC} = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ
  • Unghiul ∢ACB\sphericalangle ACB este unghi înscris în cerc care subîntinde arcul AB⏠\overgroup{AB}, deci:
∢ACB=AB⏠2=60∘2=30∘\sphericalangle ACB = \frac{\overgroup{AB}}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • Unghiul ∢BAC\sphericalangle BAC subîntinde un semicerc, deci ∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ, adică triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA.
  • Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ în triunghiul dreptunghic ABCABC, cateta opusă unghiului de 30∘30^\circ este egală cu jumătatea ipotenuzei:
AB=BC2=102=5 cmAB = \frac{BC}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}

Răspunsul corect este a).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH cu AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, BC=3 cmBC = 3\text{ cm} și AE=12 cmAE = 12\text{ cm}. Lungimea diagonalei AGAG a paralelipipedului este egală cu: (5p)

Paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 13 cm13\text{ cm}
c) 14 cm14\text{ cm}
d) 19 cm19\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Lungimea diagonalei AGAG a paralelipipedului dreptunghic este dată de relația:
AG=AB2+BC2+AE2AG = \sqrt{AB^2 + BC^2 + AE^2}
  • Înlocuim lungimile muchiilor date în ipoteză:
AG=42+32+122=16+9+144=169=13 cmAG = \sqrt{4^2 + 3^2 + 12^2} = \sqrt{16 + 9 + 144} = \sqrt{169} = 13\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


1. Ana, Maria și Vlad au în total 396396 de timbre. Ana are cu 2525 de timbre mai multe decât Maria și cu 1616 timbre mai puține decât Vlad.

(2p) a) Poate avea Ana 132132 de timbre? Justifică răspunsul dat.
(3p) b) Determină numărul de timbre pe care le are Vlad.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Presupunem că Ana ar avea 132132 de timbre.
  • Deoarece Ana are cu 2525 de timbre mai multe decât Maria, numărul de timbre ale Mariei ar fi:
132−25=107 timbre132 - 25 = 107\text{ timbre}

(1p)

  • Deoarece Ana are cu 1616 timbre mai puține decât Vlad, numărul de timbre ale lui Vlad ar fi:
132+16=148 timbre132 + 16 = 148\text{ timbre}
  • Calculăm numărul total de timbre din această ipoteză:
132+107+148=387 timbre132 + 107 + 148 = 387\text{ timbre}
  • Deoarece 387≠396387 \neq 396, deducem că nu este posibil ca Ana să aibă 132132 de timbre.

(1p)


b)

  • Fie xx numărul de timbre pe care le are Vlad.
  • Numărul de timbre ale Anei este x−16x - 16.
  • Numărul de timbre ale Mariei este:
(x−16)−25=x−41(x - 16) - 25 = x - 41

(1p)

  • Suma numărului de timbre ale celor trei copii este egală cu 396396:
(x−16)+(x−41)+x=396(x - 16) + (x - 41) + x = 396

(1p)

  • Rezolvăm ecuația obținută:
3x−57=396  ⟹  3x=396+57  ⟹  3x=453  ⟹  x=1513x - 57 = 396 \implies 3x = 396 + 57 \implies 3x = 453 \implies x = 151

Vlad are 151151 de timbre.

(1p)


2. Se consideră expresia E(x)=(x+1)2+2(x−1)2−3(x2−1)E(x) = (x+1)^2 + 2(x-1)^2 - 3(x^2-1), unde xx este număr real.

(2p) a) Arată că E(x)=6−2xE(x) = 6 - 2x, pentru orice număr real xx.
(3p) b) Determină mulțimea numerelor reale xx, pentru care E(x)<xE(x) < x.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x) folosind formulele de calcul prescurtat:
(x+1)2=x2+2x+1(x + 1)^2 = x^2 + 2x + 1 2(x−1)2=2(x2−2x+1)=2x2−4x+22(x - 1)^2 = 2(x^2 - 2x + 1) = 2x^2 - 4x + 2 −3(x2−1)=−3x2+3-3(x^2 - 1) = -3x^2 + 3

(1p)

  • Înlocuim termenii dezvoltați în expresie și reducem termenii asemenea:
E(x)=x2+2x+1+2x2−4x+2−3x2+3E(x) = x^2 + 2x + 1 + 2x^2 - 4x + 2 - 3x^2 + 3 E(x)=(1+2−3)x2+(2−4)x+(1+2+3)=−2x+6=6−2xE(x) = (1 + 2 - 3)x^2 + (2 - 4)x + (1 + 2 + 3) = -2x + 6 = 6 - 2x

Așadar, E(x)=6−2xE(x) = 6 - 2x, pentru orice număr real xx.

(1p)


b)

  • Înlocuim expresia demonstrată la subpunctul anterior în inecuația E(x)<xE(x) < x:
6−2x<x6 - 2x < x

(1p)

  • Trecem termenul −2x-2x în membrul drept:
6<3x  ⟺  3x>66 < 3x \iff 3x > 6

(1p)

  • Împărțim prin 33:
x>2  ⟹  x∈(2,+∞)x > 2 \implies x \in (2, +\infty)

Mulțimea numerelor reale căutate este (2,+∞)(2, +\infty).

(1p)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x−1f(x) = x - 1.

Sistemul de axe ortogonale xOy

(2p) a) Arată că f(0)+f(1)=−1f(0) + f(1) = -1.
(3p) b) Știind că AA și BB sunt punctele de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axele OxOx, respectiv OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy, iar punctul CC este mijlocul segmentului ABAB, calculează aria triunghiului OBCOBC.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul 00:
f(0)=0−1=−1f(0) = 0 - 1 = -1

(1p)

  • Calculăm valoarea funcției în punctul 11:
f(1)=1−1=0f(1) = 1 - 1 = 0
  • Însumăm valorile obținute:
f(0)+f(1)=−1+0=−1f(0) + f(1) = -1 + 0 = -1

(1p)


b)

  • Determinăm intersecțiile graficului cu axele de coordonate:
    • Cu axa OxOx: y=0  ⟹  f(x)=0  ⟹  x−1=0  ⟹  x=1y = 0 \implies f(x) = 0 \implies x - 1 = 0 \implies x = 1, deci A(1,0)A(1, 0).
    • Cu axa OyOy: x=0  ⟹  y=f(0)=−1x = 0 \implies y = f(0) = -1, deci B(0,−1)B(0, -1).

(1p)

Reprezentarea graficului funcției și triunghiul OBC

  • Lungimile segmentelor de pe axe sunt:
OA=∣1∣=1șiOB=∣−1∣=1OA = |1| = 1 \quad \text{și} \quad OB = |-1| = 1
  • Triunghiul AOBAOB este dreptunghic în originea OO (∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ), având aria:
A△AOB=OA⋅OB2=1⋅12=12\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{OA \cdot OB}{2} = \frac{1 \cdot 1}{2} = \frac{1}{2}

(1p)

  • Punctul CC este mijlocul ipotenuzei ABAB, ceea ce înseamnă că OCOC este mediană în triunghiul dreptunghic AOBAOB.
  • Deoarece o mediană împarte un triunghi în două triunghiuri de arii egale:
A△OBC=A△AOB2=12⋅12=14\mathcal{A}_{\triangle OBC} = \frac{\mathcal{A}_{\triangle AOB}}{2} = \frac{1}{2} \cdot \frac{1}{2} = \frac{1}{4}

(1p)


4. În figura alăturată sunt reprezentate punctele A,B,C,DA, B, C, D și EE astfel încât AB=4 cmAB = 4\text{ cm}, AC=8 cmAC = 8\text{ cm}, AD=10 cmAD = 10\text{ cm} și AE=20 cmAE = 20\text{ cm}. Măsura unghiului BACBAC este egală cu măsura unghiului DAEDAE și ∢CAD=30∘\sphericalangle CAD = 30^\circ.

Punctele A, B, C, D, E

(2p) a) Arată că aria triunghiului CADCAD este egală cu 20 cm220\text{ cm}^2.
(3p) b) Demonstrează că CE=2⋅BDCE = 2 \cdot BD.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Ducem înălțimea CP⊥ADCP \perp AD, cu P∈ADP \in AD.
  • În triunghiul dreptunghic APCAPC (∢APC=90∘\sphericalangle APC = 90^\circ), măsura unghiului ∢CAD\sphericalangle CAD este de 30∘30^\circ.
  • Conform teoremei catetei opuse unghiului de 30∘30^\circ:
d(C,AD)=CP=AC2=82=4 cmd(C, AD) = CP = \frac{AC}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}

(1p)

Triunghiurile CAD, BAD și CAE cu înălțimea CP

  • Calculăm aria triunghiului CADCAD:
A△CAD=AD⋅CP2=10⋅42=20 cm2\mathcal{A}_{\triangle CAD} = \frac{AD \cdot CP}{2} = \frac{10 \cdot 4}{2} = 20\text{ cm}^2

(1p)


b)

  • Exprimăm unghiurile ∢BAD\sphericalangle BAD și ∢CAE\sphericalangle CAE:
∢BAD=∢BAC+∢CAD\sphericalangle BAD = \sphericalangle BAC + \sphericalangle CAD ∢CAE=∢CAD+∢DAE\sphericalangle CAE = \sphericalangle CAD + \sphericalangle DAE
  • Deoarece prin ipoteză ∢BAC=∢DAE\sphericalangle BAC = \sphericalangle DAE, rezultă că:
∢BAD=∢CAE\sphericalangle BAD = \sphericalangle CAE

(1p)

  • Verificăm proporționalitatea laturilor care formează aceste unghiuri congruente în triunghiurile BADBAD și CAECAE:
ABAC=48=12șiADAE=1020=12\frac{AB}{AC} = \frac{4}{8} = \frac{1}{2} \quad \text{și} \quad \frac{AD}{AE} = \frac{10}{20} = \frac{1}{2}
  • Deoarece ABAC=ADAE=12\frac{AB}{AC} = \frac{AD}{AE} = \frac{1}{2} și ∢BAD=∢CAE\sphericalangle BAD = \sphericalangle CAE, conform cazului de asemănare L.U.L. (Latură-Unghi-Latură):
△BAD∼△CAE\triangle BAD \sim \triangle CAE

(1p)

  • Din asemănarea triunghiurilor obținem raportul laturilor omoloage:
BDCE=ABAC=12  ⟹  CE=2⋅BD\frac{BD}{CE} = \frac{AB}{AC} = \frac{1}{2} \implies CE = 2 \cdot BD

(1p)


5. În figura alăturată este reprezentat trapezul dreptunghic ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD, ∢ABC=45∘\sphericalangle ABC = 45^\circ și AD=CD=10 cmAD = CD = 10\text{ cm}. Paralela prin DD la dreapta BCBC intersectează dreapta ABAB în punctul RR. Dreptele ADAD și BCBC se intersectează în punctul TT și OO este punctul de intersecție a dreptelor TRTR și ACAC.

Trapezul dreptunghic ABCD cu punctul T

(2p) a) Arată că punctul RR este mijlocul segmentului ABAB.
(3p) b) Calculează lungimea segmentului TOTO.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Deoarece CD∥AB  ⟹  CD∥RBCD \parallel AB \implies CD \parallel RB și DR∥CBDR \parallel CB, patrulaterul BCDRBCDR are laturile opuse paralele, deci este paralelogram:
BR=CD=10 cmBR = CD = 10\text{ cm}

(1p)

  • Dreptele paralele DR∥BCDR \parallel BC, tăiate de secanta ABAB, formează unghiuri corespondente congruente:
∢ARD=∢ABC=45∘\sphericalangle ARD = \sphericalangle ABC = 45^\circ
  • În trapezul dreptunghic ABCDABCD, avem ∢DAB=90∘\sphericalangle DAB = 90^\circ.
  • În triunghiul ADRADR, dreptunghic în AA, măsura unghiului ∢ARD\sphericalangle ARD este de 45∘45^\circ, deci triunghiul ADRADR este dreptunghic isoscel cu:
AR=AD=10 cmAR = AD = 10\text{ cm}
  • Cum AR=10 cmAR = 10\text{ cm} și RB=10 cmRB = 10\text{ cm}, obținem AR=RBAR = RB, deci punctul RR este mijlocul segmentului ABAB.

(1p)


b)

  • În triunghiul TABTAB:
    • CD∥ABCD \parallel AB și CD=10 cmCD = 10\text{ cm}, iar AB=AR+RB=10+10=20 cmAB = AR + RB = 10 + 10 = 20\text{ cm}.
    • Raportul bazelor este CDAB=1020=12\frac{CD}{AB} = \frac{10}{20} = \frac{1}{2}.
    • Conform reciprocei teoremei liniei mijlocii, segmentul CDCD este linie mijlocie în triunghiul TABTAB.
    • Rezultă că DD este mijlocul laturii TATA și CC este mijlocul laturii TBTB.

(1p)

Triunghiul TAB cu medianele TR și AC și segmentul TO

  • Punctul RR este mijlocul laturii ABAB, deci segmentul TRTR este mediană în triunghiul TABTAB.

  • Punctul CC este mijlocul laturii TBTB, deci segmentul ACAC este mediană în triunghiul TABTAB.

  • Dreptele TRTR și ACAC se intersectează în punctul OO, deci OO este centrul de greutate al triunghiului TABTAB.

  • Deoarece DD este mijlocul segmentului TATA și AD=10 cmAD = 10\text{ cm}:

TA=2⋅AD=2⋅10=20 cmTA = 2 \cdot AD = 2 \cdot 10 = 20\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic TARTAR (∢TAR=90∘\sphericalangle TAR = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea medianei TRTR:
TR=TA2+AR2=202+102=400+100=500=105 cmTR = \sqrt{TA^2 + AR^2} = \sqrt{20^2 + 10^2} = \sqrt{400 + 100} = \sqrt{500} = 10\sqrt{5}\text{ cm}

(1p)

  • Conform proprietății centrului de greutate, distanța de la vârf la centrul de greutate reprezintă două treimi din lungimea medianei:
TO=23⋅TR=23⋅105=2053 cmTO = \frac{2}{3} \cdot TR = \frac{2}{3} \cdot 10\sqrt{5} = \frac{20\sqrt{5}}{3}\text{ cm}

(1p)


6. În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFABCDEF cu baza triunghiul echilateral ABCABC și AB=AD=10 cmAB = AD = 10\text{ cm}. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB.

Prisma dreaptă triunghiulară ABCDEF

(2p) a) Arată că volumul prismei ABCDEFABCDEF este egal cu 2503 cm3250\sqrt{3}\text{ cm}^3.
(3p) b) Demonstrează că distanța de la punctul BB la planul (EMC)(EMC) este egală cu 25 cm2\sqrt{5}\text{ cm}.

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare Pas cu Pas:

a)

  • Baza prismei este triunghiul echilateral ABCABC cu lungimea laturii AB=10 cmAB = 10\text{ cm}.
  • Calculăm aria bazei triunghiului echilateral:
A△ABC=AB234=10234=10034=253 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB^2\sqrt{3}}{4} = \frac{10^2\sqrt{3}}{4} = \frac{100\sqrt{3}}{4} = 25\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1p)

  • Înălțimea prismei drepte este muchia laterală AD=10 cmAD = 10\text{ cm}.
  • Volumul prismei drepte este produsul dintre aria bazei și înălțime:
VABCDEF=A△ABC⋅AD=253⋅10=2503 cm3\mathcal{V}_{ABCDEF} = \mathcal{A}_{\triangle ABC} \cdot AD = 25\sqrt{3} \cdot 10 = 250\sqrt{3}\text{ cm}^3

(1p)


b)

  • În triunghiul echilateral ABCABC, punctul MM este mijlocul laturii ABAB, deci mediana CMCM este și înălțime:
CM⊥ABCM \perp AB
  • Prisma fiind dreaptă, muchia laterală ADAD este perpendiculară pe planul bazei (ABC)(ABC):
AD⊥(ABC)  ⟹  AD⊥CMAD \perp (ABC) \implies AD \perp CM
  • Cum CM⊥ABCM \perp AB și CM⊥ADCM \perp AD, iar ABAB și ADAD sunt două drepte concurente din planul (ABED)(ABED) (AB∩AD={A}AB \cap AD = \{A\}), rezultă:
CM⊥(ABED)CM \perp (ABED)

(1p)

Prisma dreaptă ABCDEF și perpendiculara BP pe planul EMC

  • Fața laterală ABEDABED este un dreptunghi, în care BE⊥ABBE \perp AB, deci triunghiul EBMEBM este dreptunghic în BB.
  • În triunghiul EBMEBM, construim înălțimea din BB pe ipotenuza EMEM: ducem BP⊥EMBP \perp EM, cu P∈EMP \in EM.
  • Deoarece CM⊥(ABED)CM \perp (ABED) și BP⊂(ABED)BP \subset (ABED), rezultă că BP⊥CMBP \perp CM.
  • Avem așadar:
    • BP⊥EMBP \perp EM
    • BP⊥CMBP \perp CM
    • EM∩CM={M}EM \cap CM = \{M\}, cu EM,CM⊂(EMC)EM, CM \subset (EMC)
  • Rezultă că dreapta BPBP este perpendiculară pe planul (EMC)(EMC):
BP⊥(EMC)  ⟹  d(B,(EMC))=BPBP \perp (EMC) \implies d(B, (EMC)) = BP

(1p)

  • În triunghiul dreptunghic EBMEBM (∢EBM=90∘\sphericalangle EBM = 90^\circ):
    • Cateta BE=10 cmBE = 10\text{ cm}
    • Cateta BM=AB2=102=5 cmBM = \frac{AB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
    • Ipotenuza EMEM se calculează cu teorema lui Pitagora:
EM=BM2+BE2=52+102=25+100=125=55 cmEM = \sqrt{BM^2 + BE^2} = \sqrt{5^2 + 10^2} = \sqrt{25 + 100} = \sqrt{125} = 5\sqrt{5}\text{ cm}
  • Înălțimea BPBP corespunzătoare ipotenuzei este:
BP=BM⋅BEEM=5⋅1055=105=1055=25 cmBP = \frac{BM \cdot BE}{EM} = \frac{5 \cdot 10}{5\sqrt{5}} = \frac{10}{\sqrt{5}} = \frac{10\sqrt{5}}{5} = 2\sqrt{5}\text{ cm}

Așadar, distanța de la punctul BB la planul (EMC)(EMC) este egală cu 25 cm2\sqrt{5}\text{ cm}.

(1p)