BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 15

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 15

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 15

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. Cel mai mic număr par de ordinul zecilor, format cu cifre identice, este numărul: (5p)

a) 1010
b) 1111
c) 2222
d) 9898

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Numerele de ordinul zecilor sunt numere naturale de două cifre, cuprinse între 1010 și 9999.
  • Numerele de două cifre formate cu cifre identice sunt: 11,22,33,44,55,66,77,88,9911, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99.
  • Dintre acestea, numerele pare (cu ultima cifră pară) sunt: 22,44,66,8822, 44, 66, 88.
  • Cel mai mic număr din acest șir este 2222.

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. Numărul care reprezintă 34\frac{3}{4} din 16001600 este egal cu: (5p)

a) 120120
b) 12001200
c) 64003\frac{6400}{3}
d) 48004800

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Pentru a calcula fracția dintr-un număr natural, înmulțim fracția cu numărul:
34⋅1600=3⋅16004=3⋅400=1200\frac{3}{4} \cdot 1600 = 3 \cdot \frac{1600}{4} = 3 \cdot 400 = 1200

Răspunsul corect este b).

(5p)


3. Patru elevi propun câte un exercițiu de calcul. În tabelul de mai jos sunt scrise numele elevilor și exercițiile propuse de aceștia.

AlinaMihaiDariaVlad
(−3)+(−4)(-3) + (-4)−3+4-3 + 4(−3)−(−4)(-3) - (-4)3+(−4)3 + (-4)

Conform informațiilor din tabel, prin rezolvarea corectă a calculelor, rezultatul care reprezintă cel mai mic număr corespunde exercițiului propus de: (5p)

a) Alina
b) Mihai
c) Daria
d) Vlad

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Calculăm rezultatul fiecărui elev:
    • Alina: (−3)+(−4)=−3−4=−7(-3) + (-4) = -3 - 4 = -7
    • Mihai: −3+4=1-3 + 4 = 1
    • Daria: (−3)−(−4)=−3+4=1(-3) - (-4) = -3 + 4 = 1
    • Vlad: 3+(−4)=3−4=−13 + (-4) = 3 - 4 = -1
  • Ordonăm rezultatele obținute crescător:
−7<−1<1=1-7 < -1 < 1 = 1
  • Cel mai mic rezultat este −7-7, obținut de Alina.

Răspunsul corect este a).

(5p)


4. Șase caiete tip dictando și cinci caiete de matematică costă 15 lei15\text{ lei}, iar șase caiete tip dictando și două caiete de matematică costă 11,4 lei11{,}4\text{ lei}. Prețul unui caiet de matematică este de: (5p)

a) 1,2 lei1{,}2\text{ lei}
b) 1,5 lei1{,}5\text{ lei}
c) 2,1 lei2{,}1\text{ lei}
d) 3,6 lei3{,}6\text{ lei}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Notăm cu dd prețul unui caiet tip dictando și cu mm prețul unui caiet de matematică.
  • Transpunem datele într-un sistem de ecuații:
{6d+5m=156d+2m=11,4\begin{cases} 6d + 5m = 15 \\ 6d + 2m = 11{,}4 \end{cases}
  • Scăzând a doua ecuație din prima, termenul 6d6d se reduce:
(6d+5m)−(6d+2m)=15−11,4(6d + 5m) - (6d + 2m) = 15 - 11{,}4 3m=3,6  ⟹  m=3,63=1,2 lei3m = 3{,}6 \implies m = \frac{3{,}6}{3} = 1{,}2\text{ lei}

Răspunsul corect este a).

(5p)


5. Numărul 272\sqrt{7} aparține intervalului de numere reale: (5p)

a) (2,3)(2, 3)
b) [3,4][3, 4]
c) [4,5)[4, 5)
d) (5,6)(5, 6)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Introducem factorul sub radical:
27=22⋅7=4⋅7=282\sqrt{7} = \sqrt{2^2 \cdot 7} = \sqrt{4 \cdot 7} = \sqrt{28}
  • Încadrăm numărul 2828 între două pătrate perfecte consecutive:
25<28<3625 < 28 < 36
  • Extragem rădăcina pătrată din inegalitate:
25<28<36  ⟹  5<27<6\sqrt{25} < \sqrt{28} < \sqrt{36} \implies 5 < 2\sqrt{7} < 6
  • Rezultă că 27∈(5,6)2\sqrt{7} \in (5, 6).

Răspunsul corect este d).

(5p)


6. Într-o livadă sunt 300300 de pomi fructiferi de trei tipuri: meri, peri și caiși. În diagrama de mai jos este reprezentată distribuția celor 300300 de pomi fructiferi în funcție de tipul acestora.

Tip pomProcent
Meri20%20\%
Peri45%45\%
Caișirestul

Conform diagramei, numărul caișilor din livadă este egal cu: (5p)

a) 6060
b) 105105
c) 135135
d) 150150

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Totalul pomilor fructiferi reprezintă 100%100\%.
  • Calculăm suma procentelor pentru meri și peri:
20%+45%=65%20\% + 45\% = 65\%
  • Deducem procentul corespunzător caișilor:
100%−65%=35%100\% - 65\% = 35\%
  • Aflăm numărul de caiși din livadă calculând 35%35\% din totalul de 300300 de pomi:
35100⋅300=35⋅3=105\frac{35}{100} \cdot 300 = 35 \cdot 3 = 105

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C,DA, B, C, D și EE, distincte, în această ordine, astfel încât punctul CC este mijlocul segmentului AEAE și, respectiv, al segmentului BDBD. Dintre afirmațiile următoare, cea adevărată este: (5p)

Puncte coliniare A, B, C, D, E

a) AC−CD>DEAC - CD > DE
b) AC−CD<DEAC - CD < DE
c) AC−CD=DEAC - CD = DE
d) AC+CD=DEAC + CD = DE

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Deoarece CC este mijlocul segmentului AEAE, avem:
AC=CEAC = CE
  • Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,EA, B, C, D, E, segmentul CECE este format din segmentele adiacente CDCD și DEDE:
CE=CD+DECE = CD + DE
  • Înlocuind CECE cu ACAC, obținem:
AC=CD+DE  ⟹  AC−CD=DEAC = CD + DE \implies AC - CD = DE

Răspunsul corect este c).

(5p)


2. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC. Punctul II este punctul de intersecție a bisectoarelor unghiurilor acestui triunghi. Știind că măsura unghiului BICBIC este egală cu 120∘120^\circ, atunci măsura unghiului BAIBAI este: (5p)

Triunghiul ABC cu punctul I

a) 30∘30^\circ
b) 60∘60^\circ
c) 90∘90^\circ
d) 120∘120^\circ

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctul II fiind intersecția bisectoarelor triunghiului ABCABC, semidreptele [BI[BI și [CI[CI împart unghiurile BB și CC în jumătăți:
∢IBC=∢B2,∢ICB=∢C2\sphericalangle IBC = \frac{\sphericalangle B}{2}, \quad \sphericalangle ICB = \frac{\sphericalangle C}{2}
  • În triunghiul △BIC\triangle BIC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘180^\circ:
∢BIC+∢B2+∢C2=180∘\sphericalangle BIC + \frac{\sphericalangle B}{2} + \frac{\sphericalangle C}{2} = 180^\circ 120∘+∢B+∢C2=180∘  ⟹  ∢B+∢C2=60∘  ⟹  ∢B+∢C=120∘120^\circ + \frac{\sphericalangle B + \sphericalangle C}{2} = 180^\circ \implies \frac{\sphericalangle B + \sphericalangle C}{2} = 60^\circ \implies \sphericalangle B + \sphericalangle C = 120^\circ
  • În triunghiul △ABC\triangle ABC, măsura unghiului AA este:
∢A=180∘−(∢B+∢C)=180∘−120∘=60∘\sphericalangle A = 180^\circ - (\sphericalangle B + \sphericalangle C) = 180^\circ - 120^\circ = 60^\circ
  • Semidreapta [AI[AI este bisectoarea unghiului ∢BAC\sphericalangle BAC, deci:
∢BAI=∢A2=60∘2=30∘\sphericalangle BAI = \frac{\sphericalangle A}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ

Răspunsul corect este a).

(5p)


3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC. Punctele M,NM, N și PP sunt mijloacele laturilor AB,ACAB, AC, respectiv BCBC, iar punctele Q,RQ, R și TT sunt mijloacele segmentelor MP,NPMP, NP, respectiv MNMN. Raportul dintre perimetrul triunghiului QRTQRT și perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu: (5p)

Triunghiul ABC cu mijloacele M, N, P și Q, R, T

a) 12\frac{1}{2}
b) 13\frac{1}{3}
c) 14\frac{1}{4}
d) 112\frac{1}{12}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Punctele M,N,PM, N, P sunt mijloacele laturilor triunghiului ABCABC, deci segmentele MN,NP,MPMN, NP, MP sunt linii mijlocii în △ABC\triangle ABC:
MN=BC2,NP=AB2,MP=AC2MN = \frac{BC}{2}, \quad NP = \frac{AB}{2}, \quad MP = \frac{AC}{2}
  • Perimetrul triunghiului median △MNP\triangle MNP este jumătate din perimetrul triunghiului △ABC\triangle ABC:
P△MNP=AB+BC+AC2=12P△ABCP_{\triangle MNP} = \frac{AB + BC + AC}{2} = \frac{1}{2} P_{\triangle ABC}
  • Punctele Q,R,TQ, R, T sunt mijloacele laturilor triunghiului △MNP\triangle MNP, deci laturile triunghiului △QRT\triangle QRT sunt linii mijlocii în △MNP\triangle MNP:
P△QRT=12P△MNP=12⋅(12P△ABC)=14P△ABCP_{\triangle QRT} = \frac{1}{2} P_{\triangle MNP} = \frac{1}{2} \cdot \left(\frac{1}{2} P_{\triangle ABC}\right) = \frac{1}{4} P_{\triangle ABC}
  • Raportul perimetrelor este:
P△QRTP△ABC=14\frac{P_{\triangle QRT}}{P_{\triangle ABC}} = \frac{1}{4}

Răspunsul corect este c).

(5p)


4. Se consideră rombul ABCDABCD în care diagonalele ACAC și BDBD se intersectează în punctul OO. Perimetrul rombului este egal cu 100 cm100\text{ cm}, iar distanța de la punctul AA la dreapta BCBC este egală cu 24 cm24\text{ cm}. Aria suprafeței triunghiului AOBAOB este egală cu: (5p)

Rombul ABCD

a) 2400 cm22400\text{ cm}^2
b) 600 cm2600\text{ cm}^2
c) 300 cm2300\text{ cm}^2
d) 150 cm2150\text{ cm}^2

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Toate cele patru laturi ale rombului au lungimi egale. Lungimea unei laturi este:
BC=PABCD4=1004=25 cmBC = \frac{P_{ABCD}}{4} = \frac{100}{4} = 25\text{ cm}
  • Aria rombului se exprimă ca produsul dintre lungimea bazei BCBC și înălțimea corespunzătoare d(A,BC)d(A, BC):
AABCD=BC⋅d(A,BC)=25⋅24=600 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = BC \cdot d(A, BC) = 25 \cdot 24 = 600\text{ cm}^2
  • Diagonalele rombului sunt perpendiculare și se înjumătățesc în OO, împărțind rombul în patru triunghiuri dreptunghice congruente de arii egale:
A△AOB=AABCD4=6004=150 cm2\mathcal{A}_{\triangle AOB} = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{4} = \frac{600}{4} = 150\text{ cm}^2

Răspunsul corect este d).

(5p)


5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru OO și punctele AA și BB care aparțin acestui cerc. Lungimea segmentului ABAB este de 8 cm8\text{ cm} și distanța de la centrul cercului la dreapta ABAB este de 3 cm3\text{ cm}. Lungimea acestui cerc este egală cu: (5p)

Cercul de centru O cu coarda AB

a) 25π cm25\pi\text{ cm}
b) 10π cm10\pi\text{ cm}
c) 8π cm8\pi\text{ cm}
d) 5π cm5\pi\text{ cm}

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Fie MM piciorul perpendicularei duse din OO pe coarda ABAB. Perpendiculara din centrul cercului pe o coardă trece prin mijlocul acesteia, deci:
OM⊥AB,OM=3 cm,AM=MB=AB2=82=4 cmOM \perp AB, \quad OM = 3\text{ cm}, \quad AM = MB = \frac{AB}{2} = \frac{8}{2} = 4\text{ cm}
  • Triunghiul △OMA\triangle OMA este dreptunghic în MM (∢OMA=90∘\sphericalangle OMA = 90^\circ). Raza cercului este R=OAR = OA. Aplicăm teorema lui Pitagora:
R=OM2+AM2=32+42=9+16=25=5 cmR = \sqrt{OM^2 + AM^2} = \sqrt{3^2 + 4^2} = \sqrt{9 + 16} = \sqrt{25} = 5\text{ cm}
  • Calculăm lungimea cercului folosind formula L=2πR\mathcal{L} = 2\pi R:
L=2π⋅5=10π cm\mathcal{L} = 2\pi \cdot 5 = 10\pi\text{ cm}

Răspunsul corect este b).

(5p)


6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGHABCDEFGH care are dimensiunile: AB=22 cmAB = 2\sqrt{2}\text{ cm}, BC=33 cmBC = 3\sqrt{3}\text{ cm} și AE=5 cmAE = 5\text{ cm}. Afirmația „Patrulaterul ACGEACGE este pătrat.” este: (5p)

Paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH

a) adevărată
b) falsă

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

  • Baza ABCDABCD este dreptunghi, deci triunghiul △ABC\triangle ABC este dreptunghic în BB. Calculăm lungimea diagonalei ACAC cu teorema lui Pitagora:
AC2=AB2+BC2=(22)2+(33)2=8+27=35  ⟹  AC=35 cmAC^2 = AB^2 + BC^2 = (2\sqrt{2})^2 + (3\sqrt{3})^2 = 8 + 27 = 35 \implies AC = \sqrt{35}\text{ cm}
  • Muchia laterală AEAE este perpendiculară pe planul bazei (ABC)(ABC), deci AE⊥ACAE \perp AC. Patrulaterul ACGEACGE are unghiurile drepte, fiind un dreptunghi.
  • Pentru ca dreptunghiul ACGEACGE să fie pătrat, laturile sale consecutive ar trebui să fie egale (AC=AEAC = AE).
  • Însă:
AC=35 cm,AE=5 cm=25 cm  ⟹  AC≠AEAC = \sqrt{35}\text{ cm}, \quad AE = 5\text{ cm} = \sqrt{25}\text{ cm} \implies AC \neq AE
  • Prin urmare, patrulaterul ACGEACGE nu este pătrat, iar afirmația este falsă.

Răspunsul corect este b).

(5p)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Bunica Mariei are în ograda sa iepuri, găini și rațe. În total, în ogradă sunt 6969 de animale care au 198198 de picioare. Numărul găinilor este cu 1111 mai mare decât al rațelor.

a) Pot fi în ograda bunicii Mariei 3535 de iepuri? Justifică răspunsul dat. (2p)
b) Determină numărul găinilor din ograda bunicii Mariei. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Presupunem că în ogradă sunt 3535 de iepuri.
  • Deoarece fiecare iepure are 44 picioare, numărul picioarelor iepurilor ar fi:
35⋅4=140 picioare35 \cdot 4 = 140\text{ picioare}
  • Picioarele rămase pentru găini și rațe ar fi:
198−140=58 picioare198 - 140 = 58\text{ picioare}
  • Fie gg numărul găinilor și rr numărul rațelor. Cum fiecare pasăre are 22 picioare:
2(g+r)=58  ⟹  g+r=29 pa˘sa˘ri2(g + r) = 58 \implies g + r = 29\text{ păsări}
  • Numărul total de animale din ogradă ar fi:
35+29=64 animale35 + 29 = 64\text{ animale}
  • Deoarece 64≠6964 \neq 69, ipoteza contrazice enunțul (în ogradă sunt în total 6969 de animale).
  • Prin urmare, în ogradă nu pot fi 3535 de iepuri.

(2 puncte)


b)

  • Notăm cu ii numărul iepurilor, cu gg numărul găinilor și cu rr numărul rațelor.
  • Din enunț obținem sistemul de relații:
{i+g+r=694i+2g+2r=198g=r+11\begin{cases} i + g + r = 69 \\ 4i + 2g + 2r = 198 \\ g = r + 11 \end{cases}
  • Împărțim ecuația picioarelor la 22:
2i+g+r=992i + g + r = 99
  • Scădem prima ecuație (i+g+r=69i + g + r = 69) din această ecuație:
(2i+g+r)−(i+g+r)=99−69  ⟹  i=30 iepuri(2i + g + r) - (i + g + r) = 99 - 69 \implies i = 30\text{ iepuri}
  • Aflăm numărul total al păsărilor:
g+r=69−30=39g + r = 69 - 30 = 39
  • Din g=r+11g = r + 11, avem r=g−11r = g - 11. Înlocuim în suma păsărilor:
g+(g−11)=39  ⟹  2g−11=39g + (g - 11) = 39 \implies 2g - 11 = 39 2g=50  ⟹  g=252g = 50 \implies g = 25
  • Numărul găinilor din ograda bunicii Mariei este 2525.

(3 puncte)


2. Se consideră numerele:

a=−12+13:14a = -\frac{1}{2} + \frac{1}{3} : \frac{1}{4}

și

b=(32−23)2−(32−1)(1+32)b = \left(\frac{\sqrt{3}}{2} - \frac{2}{\sqrt{3}}\right)^2 - \left(\frac{\sqrt{3}}{2} - 1\right) \left(1 + \frac{\sqrt{3}}{2}\right)

a) Arată că a=56a = \frac{5}{6}. (2p)
b) Arată că numărul N=2a−5bN = 2a - 5b este natural. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Efectuăm mai întâi operația de împărțire, înmulțind cu inversul fracției:
13:14=13⋅4=43\frac{1}{3} : \frac{1}{4} = \frac{1}{3} \cdot 4 = \frac{4}{3}
  • Aducem fracțiile la numitorul comun 66:
a=−12+43=−36+86=−3+86=56a = -\frac{1}{2} + \frac{4}{3} = -\frac{3}{6} + \frac{8}{6} = \frac{-3 + 8}{6} = \frac{5}{6}

(2 puncte)


b)

  • Calculăm primul termen al expresiei lui bb, dezvoltând pătratul binomului (x−y)2=x2−2xy+y2(x - y)^2 = x^2 - 2xy + y^2:
(32−23)2=(32)2−2⋅32⋅23+(23)2=34−2+43\left(\frac{\sqrt{3}}{2} - \frac{2}{\sqrt{3}}\right)^2 = \left(\frac{\sqrt{3}}{2}\right)^2 - 2 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} \cdot \frac{2}{\sqrt{3}} + \left(\frac{2}{\sqrt{3}}\right)^2 = \frac{3}{4} - 2 + \frac{4}{3}
  • Calculăm al doilea termen folosind formula diferenței de pătrate (x−1)(x+1)=x2−1(x - 1)(x + 1) = x^2 - 1:
(32−1)(32+1)=(32)2−12=34−1\left(\frac{\sqrt{3}}{2} - 1\right) \left(\frac{\sqrt{3}}{2} + 1\right) = \left(\frac{\sqrt{3}}{2}\right)^2 - 1^2 = \frac{3}{4} - 1
  • Scădem cei doi termeni pentru a afla bb:
b=(34−2+43)−(34−1)=34−2+43−34+1b = \left(\frac{3}{4} - 2 + \frac{4}{3}\right) - \left(\frac{3}{4} - 1\right) = \frac{3}{4} - 2 + \frac{4}{3} - \frac{3}{4} + 1 b=43−1=13b = \frac{4}{3} - 1 = \frac{1}{3}
  • Calculăm numărul N=2a−5bN = 2a - 5b:
N=2⋅56−5⋅13=53−53=0N = 2 \cdot \frac{5}{6} - 5 \cdot \frac{1}{3} = \frac{5}{3} - \frac{5}{3} = 0
  • Deoarece 0∈N0 \in \mathbb{N}, numărul NN este natural.

(3 puncte)


3. Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=2x−3f(x) = 2x - 3.

Reprezentarea geometrică a graficului funcției f

a) Arată că f(2)+f(12)=f(2⋅12)f(2) + f\left(\frac{1}{2}\right) = f\left(2 \cdot \frac{1}{2}\right). (2p)
b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff intersectează axele OxOx și OyOy ale sistemului de axe ortogonale xOyxOy în punctele AA, respectiv BB. Punctul CC aparține reprezentării grafice a funcției ff astfel încât punctul AA este mijlocul segmentului BCBC. Calculează suma distanțelor de la punctul CC la axele de coordonate. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f(2)=2⋅2−3=4−3=1f(2) = 2 \cdot 2 - 3 = 4 - 3 = 1 f(12)=2⋅12−3=1−3=−2f\left(\frac{1}{2}\right) = 2 \cdot \frac{1}{2} - 3 = 1 - 3 = -2
  • Calculăm membrul stâng al egalității:
f(2)+f(12)=1+(−2)=−1f(2) + f\left(\frac{1}{2}\right) = 1 + (-2) = -1
  • Calculăm membrul drept:
f(2⋅12)=f(1)=2⋅1−3=−1f\left(2 \cdot \frac{1}{2}\right) = f(1) = 2 \cdot 1 - 3 = -1
  • Ambele părți fiind egale cu −1-1, egalitatea este demonstrată:
f(2)+f(12)=f(2⋅12)f(2) + f\left(\frac{1}{2}\right) = f\left(2 \cdot \frac{1}{2}\right)

(2 puncte)


b)

Graficul funcției f și proiecțiile punctului C

  • Determinăm coordonatele punctelor de intersecție cu axele:
    • Cu axa OyOy: x=0  ⟹  f(0)=−3x = 0 \implies f(0) = -3, deci B(0,−3)B(0, -3).
    • Cu axa OxOx: y=0  ⟹  2x−3=0  ⟹  x=32y = 0 \implies 2x - 3 = 0 \implies x = \frac{3}{2}, deci A(32,0)A\left(\frac{3}{2}, 0\right).
  • Punctul AA este mijlocul segmentului BCBC. Coordonatele mijlocului sunt:
xA=xB+xC2  ⟹  32=0+xC2  ⟹  xC=3x_A = \frac{x_B + x_C}{2} \implies \frac{3}{2} = \frac{0 + x_C}{2} \implies x_C = 3 yA=yB+yC2  ⟹  0=−3+yC2  ⟹  yC=3y_A = \frac{y_B + y_C}{2} \implies 0 = \frac{-3 + y_C}{2} \implies y_C = 3
  • Așadar, punctul CC are coordonatele (3,3)(3, 3).
  • Fie MM proiecția punctului CC pe axa OxOx și NN proiecția punctului CC pe axa OyOy:
    • Distanța de la CC la axa OxOx este lungimea segmentului CMCM:
d(C,Ox)=CM=∣yC∣=3d(C, Ox) = CM = |y_C| = 3
  • Distanța de la CC la axa OyOy este lungimea segmentului CNCN:
d(C,Oy)=CN=∣xC∣=3d(C, Oy) = CN = |x_C| = 3
  • Suma distanțelor de la punctul CC la axele de coordonate este:
d(C,Ox)+d(C,Oy)=CM+CN=3+3=6d(C, Ox) + d(C, Oy) = CM + CN = 3 + 3 = 6

(3 puncte)


4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABCABC cu AB=ACAB = AC, BC=20 cmBC = 20\text{ cm}, punctul GG reprezintă centrul de greutate al triunghiului ABCABC, punctul TT este mijlocul segmentului BCBC și GT=8 cmGT = 8\text{ cm}. Punctul SS este simetricul punctului GG față de mijlocul segmentului ACAC.

Triunghiul isoscel ABC cu centrul de greutate G

a) Arată că perimetrul triunghiului ABCABC este egal cu 72 cm72\text{ cm}. (2p)
b) Calculează distanța de la punctul SS la dreapta CGCG. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • În triunghiul isoscel ABCABC (AB=ACAB = AC), mediana ATAT corespunzătoare bazei este și înălțime, deci AT⊥BCAT \perp BC.
  • Centrul de greutate GG se află pe mediana ATAT la o treime de bază:
GT=13AT  ⟹  AT=3⋅GT=3⋅8=24 cmGT = \frac{1}{3} AT \implies AT = 3 \cdot GT = 3 \cdot 8 = 24\text{ cm}
  • Punctul TT fiind mijlocul segmentului BCBC, avem:
BT=TC=BC2=202=10 cmBT = TC = \frac{BC}{2} = \frac{20}{2} = 10\text{ cm}
  • În triunghiul dreptunghic △ATB\triangle ATB (∢ATB=90∘\sphericalangle ATB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora:
AB=AT2+BT2=242+102=576+100=676=26 cmAB = \sqrt{AT^2 + BT^2} = \sqrt{24^2 + 10^2} = \sqrt{576 + 100} = \sqrt{676} = 26\text{ cm}
  • Deoarece AB=ACAB = AC, avem AC=26 cmAC = 26\text{ cm}.
  • Calculăm perimetrul triunghiului ABCABC:
P△ABC=AB+AC+BC=26+26+20=72 cmP_{\triangle ABC} = AB + AC + BC = 26 + 26 + 20 = 72\text{ cm}

(2 puncte)


b)

Construcții ajutătoare în triunghiul ABC

  • Fie NN mijlocul laturii ACAC, deci BNBN este mediană și G∈BNG \in BN.
  • Punctul SS fiind simetricul lui GG față de NN, rezultă că NN este mijlocul segmentului GSGS, adică GN=NSGN = NS.
  • Cum GG este centrul de greutate, BG=2GNBG = 2 GN. Deoarece GS=2GNGS = 2 GN, deducem că BG=GSBG = GS, adică GG este mijlocul segmentului BSBS.
  • În triunghiul △BGS\triangle BGS:
    • TT este mijlocul laturii BCBC
    • GG este mijlocul laturii BSBS
    • Prin urmare, GTGT este linie mijlocie în △BGS\triangle BGS, de unde:
GT∥SCșiSC=2⋅GT=2⋅8=16 cmGT \parallel SC \quad \text{și} \quad SC = 2 \cdot GT = 2 \cdot 8 = 16\text{ cm}
  • Deoarece GT⊥BCGT \perp BC și GT∥SCGT \parallel SC, obținem că SC⊥BCSC \perp BC.
  • Calculăm aria triunghiului SGCSGC prin diferența ariilor triunghiurilor △SBC\triangle SBC și △GBC\triangle GBC:
A△SBC=BC⋅SC2=20⋅162=160 cm2\mathcal{A}_{\triangle SBC} = \frac{BC \cdot SC}{2} = \frac{20 \cdot 16}{2} = 160\text{ cm}^2 A△GBC=BC⋅GT2=20⋅82=80 cm2\mathcal{A}_{\triangle GBC} = \frac{BC \cdot GT}{2} = \frac{20 \cdot 8}{2} = 80\text{ cm}^2 A△SGC=A△SBC−A△GBC=160−80=80 cm2\mathcal{A}_{\triangle SGC} = \mathcal{A}_{\triangle SBC} - \mathcal{A}_{\triangle GBC} = 160 - 80 = 80\text{ cm}^2
  • În triunghiul dreptunghic △GTC\triangle GTC (∢GTC=90∘\sphericalangle GTC = 90^\circ):
GC=GT2+TC2=82+102=64+100=164=241 cmGC = \sqrt{GT^2 + TC^2} = \sqrt{8^2 + 10^2} = \sqrt{64 + 100} = \sqrt{164} = 2\sqrt{41}\text{ cm}
  • Exprimăm aria triunghiului △SGC\triangle SGC în funcție de baza GCGC și înălțimea corespunzătoare d(S,CG)d(S, CG):
A△SGC=GC⋅d(S,CG)2  ⟹  80=241⋅d(S,CG)2\mathcal{A}_{\triangle SGC} = \frac{GC \cdot d(S, CG)}{2} \implies 80 = \frac{2\sqrt{41} \cdot d(S, CG)}{2} 80=41⋅d(S,CG)  ⟹  d(S,CG)=8041=804141 cm80 = \sqrt{41} \cdot d(S, CG) \implies d(S, CG) = \frac{80}{\sqrt{41}} = \frac{80\sqrt{41}}{41}\text{ cm}

(3 puncte)


5. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCDABCD cu AB=8 cmAB = 8\text{ cm}, BC=20 cmBC = 20\text{ cm}, CD=25 cmCD = 25\text{ cm}, AD=4 cmAD = 4\text{ cm} și BD=10 cmBD = 10\text{ cm}.

Patrulaterul ABCD cu diagonala BD

a) Arată că raportul dintre sinusul unghiului ADBADB și sinusul unghiului ABDABD este egal cu 22. (2p)
b) Demonstrează că semidreapta DBDB este bisectoarea unghiului ADCADC. (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Construim înălțimea din vârful AA pe dreapta BDBD: fie T∈BDT \in BD astfel încât AT⊥BDAT \perp BD.
  • În triunghiul dreptunghic △ATD\triangle ATD (∢ATD=90∘\sphericalangle ATD = 90^\circ):
sin⁡(∢ADB)=sin⁡(∢ADT)=ATAD\sin(\sphericalangle ADB) = \sin(\sphericalangle ADT) = \frac{AT}{AD}
  • În triunghiul dreptunghic △ATB\triangle ATB (∢ATB=90∘\sphericalangle ATB = 90^\circ):
sin⁡(∢ABD)=sin⁡(∢ABT)=ATAB\sin(\sphericalangle ABD) = \sin(\sphericalangle ABT) = \frac{AT}{AB}
  • Calculăm raportul cerut:
sin⁡(∢ADB)sin⁡(∢ABD)=ATADATAB=ATAD⋅ABAT=ABAD=84=2\frac{\sin(\sphericalangle ADB)}{\sin(\sphericalangle ABD)} = \frac{\frac{AT}{AD}}{\frac{AT}{AB}} = \frac{AT}{AD} \cdot \frac{AB}{AT} = \frac{AB}{AD} = \frac{8}{4} = 2

(2 puncte)


b)

Construcția înălțimii AT și unghiurile congruente

  • Comparăm laturile triunghiurilor △BDA\triangle BDA și △CDB\triangle CDB:
DABD=410=25\frac{DA}{BD} = \frac{4}{10} = \frac{2}{5} ABBC=820=25\frac{AB}{BC} = \frac{8}{20} = \frac{2}{5} BDCD=1025=25\frac{BD}{CD} = \frac{10}{25} = \frac{2}{5}
  • Deoarece toate cele trei rapoarte ale laturilor omoloage sunt egale:
DABD=ABBC=BDCD=25\frac{DA}{BD} = \frac{AB}{BC} = \frac{BD}{CD} = \frac{2}{5}
  • Conform cazului de asemănare L.L.L. (latură-latură-latură), deducem că:
△BDA∼△CDB\triangle BDA \sim \triangle CDB
  • Din asemănare rezultă congruența unghiurilor care se opun laturilor proporționale: unghiul ∢ADB\sphericalangle ADB (opus laturii ABAB în △BDA\triangle BDA) este congruent cu unghiul ∢BDC\sphericalangle BDC (opus laturii BCBC în △CDB\triangle CDB):
∢ADB≡∢BDC\sphericalangle ADB \equiv \sphericalangle BDC
  • Deoarece semidreapta [DB[DB este situată în interiorul unghiului ∢ADC\sphericalangle ADC și formează unghiuri congruente cu laturile sale, rezultă că semidreapta [DB[DB este bisectoarea unghiului ADCADC.

(3 puncte)


6. În figura alăturată este reprezentată piramida triunghiulară regulată VABCVABC cu baza triunghiul ABCABC, AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, VA=10 cmVA = 10\text{ cm}. Punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor BCBC, respectiv VCVC.

Piramida triunghiulară regulată VABC

a) Arată că aria laterală a piramidei este egală cu 991 cm29\sqrt{91}\text{ cm}^2. (2p)
b) Determină lungimea proiecției segmentului MNMN pe planul (VAB)(VAB). (3p)

⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6 Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Rezolvare și Etape de Notare:

a)

  • Piramida VABCVABC fiind regulată, baza ABCABC este un triunghi echilateral cu latura AB=BC=CA=6 cmAB = BC = CA = 6\text{ cm}, iar muchiile laterale sunt congruente: VA=VB=VC=10 cmVA = VB = VC = 10\text{ cm}.
  • Punctul MM este mijlocul muchiei BCBC, deci:
BM=MC=BC2=62=3 cmBM = MC = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}
  • În triunghiul isoscel △VBC\triangle VBC (VB=VC=10 cmVB = VC = 10\text{ cm}), mediana VMVM este și înălțime (apotema piramidei), deci VM⊥BCVM \perp BC.
  • În triunghiul dreptunghic △VMB\triangle VMB (∢VMB=90∘\sphericalangle VMB = 90^\circ), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla apotema VMVM:
VM=VB2−BM2=102−32=100−9=91 cmVM = \sqrt{VB^2 - BM^2} = \sqrt{10^2 - 3^2} = \sqrt{100 - 9} = \sqrt{91}\text{ cm}
  • Calculăm aria unei fețe laterale:
A△VBC=BC⋅VM2=6⋅912=391 cm2\mathcal{A}_{\triangle VBC} = \frac{BC \cdot VM}{2} = \frac{6 \cdot \sqrt{91}}{2} = 3\sqrt{91}\text{ cm}^2
  • Piramida are 3 fețe laterale congruente, deci aria laterală este:
Al=3⋅A△VBC=3⋅391=991 cm2\mathcal{A}_l = 3 \cdot \mathcal{A}_{\triangle VBC} = 3 \cdot 3\sqrt{91} = 9\sqrt{91}\text{ cm}^2

(2 puncte)


b)

Piramida triunghiulară regulată VABC cu apotema VM și segmentul MN

  • În triunghiul △VBC\triangle VBC, MM este mijlocul segmentului BCBC, iar NN este mijlocul segmentului VCVC.
  • Rezultă că segmentul MNMN este linie mijlocie în △VBC\triangle VBC:
MN∥VBșiMN=VB2=102=5 cmMN \parallel VB \quad \text{și} \quad MN = \frac{VB}{2} = \frac{10}{2} = 5\text{ cm}
  • Muchia VBVB este inclusă în planul feței (VAB)(VAB) (VB⊂(VAB)VB \subset (VAB)).
  • Deoarece MN∥VBMN \parallel VB și MN⊄(VAB)MN \not\subset (VAB), rezultă că dreapta MNMN este paralelă cu planul (VAB)(VAB):
MN∥(VAB)MN \parallel (VAB)
  • Lungimea proiecției ortogonale a unui segment pe un plan paralel cu acesta este egală cu lungimea segmentului însuși:
lungimea proiecției segmentului MN pe planul (VAB)=MN=5 cm\text{lungimea proiecției segmentului } MN \text{ pe planul } (VAB) = MN = 5\text{ cm}

(3 puncte)