1. Cel mai mic număr par de ordinul zecilor, format cu cifre identice, este numărul: (5p)
a) 10
b) 11
c) 22
d) 98
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Numerele de ordinul zecilor sunt numere naturale de două cifre, cuprinse între 10 și 99.
Numerele de două cifre formate cu cifre identice sunt: 11,22,33,44,55,66,77,88,99.
Dintre acestea, numerele pare (cu ultima cifră pară) sunt: 22,44,66,88.
Cel mai mic număr din acest șir este 22.
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. Numărul care reprezintă 43 din 1600 este egal cu: (5p)
a) 120
b) 1200
c) 36400
d) 4800
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Pentru a calcula fracția dintr-un număr natural, înmulțim fracția cu numărul:
43⋅1600=3⋅41600=3⋅400=1200
Răspunsul corect este b).
(5p)
3. Patru elevi propun câte un exercițiu de calcul. În tabelul de mai jos sunt scrise numele elevilor și exercițiile propuse de aceștia.
Alina
Mihai
Daria
Vlad
(−3)+(−4)
−3+4
(−3)−(−4)
3+(−4)
Conform informațiilor din tabel, prin rezolvarea corectă a calculelor, rezultatul care reprezintă cel mai mic număr corespunde exercițiului propus de: (5p)
a) Alina
b) Mihai
c) Daria
d) Vlad
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Calculăm rezultatul fiecărui elev:
Alina: (−3)+(−4)=−3−4=−7
Mihai: −3+4=1
Daria: (−3)−(−4)=−3+4=1
Vlad: 3+(−4)=3−4=−1
Ordonăm rezultatele obținute crescător:
−7<−1<1=1
Cel mai mic rezultat este −7, obținut de Alina.
Răspunsul corect este a).
(5p)
4. Șase caiete tip dictando și cinci caiete de matematică costă 15 lei, iar șase caiete tip dictando și două caiete de matematică costă 11,4 lei. Prețul unui caiet de matematică este de: (5p)
a) 1,2 lei
b) 1,5 lei
c) 2,1 lei
d) 3,6 lei
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Notăm cu d prețul unui caiet tip dictando și cu m prețul unui caiet de matematică.
Transpunem datele într-un sistem de ecuații:
{6d+5m=156d+2m=11,4
Scăzând a doua ecuație din prima, termenul 6d se reduce:
(6d+5m)−(6d+2m)=15−11,43m=3,6⟹m=33,6=1,2 lei
Răspunsul corect este a).
(5p)
5. Numărul 27 aparține intervalului de numere reale: (5p)
a) (2,3)
b) [3,4]
c) [4,5)
d) (5,6)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Introducem factorul sub radical:
27=22⋅7=4⋅7=28
Încadrăm numărul 28 între două pătrate perfecte consecutive:
25<28<36
Extragem rădăcina pătrată din inegalitate:
25<28<36⟹5<27<6
Rezultă că 27∈(5,6).
Răspunsul corect este d).
(5p)
6. Într-o livadă sunt 300 de pomi fructiferi de trei tipuri: meri, peri și caiși. În diagrama de mai jos este reprezentată distribuția celor 300 de pomi fructiferi în funcție de tipul acestora.
Tip pom
Procent
Meri
20%
Peri
45%
Caiși
restul
Conform diagramei, numărul caișilor din livadă este egal cu: (5p)
a) 60
b) 105
c) 135
d) 150
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul I, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Totalul pomilor fructiferi reprezintă 100%.
Calculăm suma procentelor pentru meri și peri:
20%+45%=65%
Deducem procentul corespunzător caișilor:
100%−65%=35%
Aflăm numărul de caiși din livadă calculând 35% din totalul de 300 de pomi:
10035⋅300=35⋅3=105
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A,B,C,D și E, distincte, în această ordine, astfel încât punctul C este mijlocul segmentului AE și, respectiv, al segmentului BD. Dintre afirmațiile următoare, cea adevărată este: (5p)
a) AC−CD>DE
b) AC−CD<DE
c) AC−CD=DE
d) AC+CD=DE
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Deoarece C este mijlocul segmentului AE, avem:
AC=CE
Punctele fiind coliniare în ordinea A,B,C,D,E, segmentul CE este format din segmentele adiacente CD și DE:
CE=CD+DE
Înlocuind CE cu AC, obținem:
AC=CD+DE⟹AC−CD=DE
Răspunsul corect este c).
(5p)
2. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC. Punctul I este punctul de intersecție a bisectoarelor unghiurilor acestui triunghi. Știind că măsura unghiului BIC este egală cu 120∘, atunci măsura unghiului BAI este: (5p)
a) 30∘
b) 60∘
c) 90∘
d) 120∘
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctul I fiind intersecția bisectoarelor triunghiului ABC, semidreptele [BI și [CI împart unghiurile B și C în jumătăți:
∢IBC=2∢B,∢ICB=2∢C
În triunghiul △BIC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘:
Semidreapta [AI este bisectoarea unghiului ∢BAC, deci:
∢BAI=2∢A=260∘=30∘
Răspunsul corect este a).
(5p)
3. În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC. Punctele M,N și P sunt mijloacele laturilor AB,AC, respectiv BC, iar punctele Q,R și T sunt mijloacele segmentelor MP,NP, respectiv MN. Raportul dintre perimetrul triunghiului QRT și perimetrul triunghiului ABC este egal cu: (5p)
a) 21
b) 31
c) 41
d) 121
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Punctele M,N,P sunt mijloacele laturilor triunghiului ABC, deci segmentele MN,NP,MP sunt linii mijlocii în △ABC:
MN=2BC,NP=2AB,MP=2AC
Perimetrul triunghiului median △MNP este jumătate din perimetrul triunghiului △ABC:
P△MNP=2AB+BC+AC=21P△ABC
Punctele Q,R,T sunt mijloacele laturilor triunghiului △MNP, deci laturile triunghiului △QRT sunt linii mijlocii în △MNP:
P△QRT=21P△MNP=21⋅(21P△ABC)=41P△ABC
Raportul perimetrelor este:
P△ABCP△QRT=41
Răspunsul corect este c).
(5p)
4. Se consideră rombul ABCD în care diagonalele AC și BD se intersectează în punctul O. Perimetrul rombului este egal cu 100 cm, iar distanța de la punctul A la dreapta BC este egală cu 24 cm. Aria suprafeței triunghiului AOB este egală cu: (5p)
a) 2400 cm2
b) 600 cm2
c) 300 cm2
d) 150 cm2
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Toate cele patru laturi ale rombului au lungimi egale. Lungimea unei laturi este:
BC=4PABCD=4100=25 cm
Aria rombului se exprimă ca produsul dintre lungimea bazei BC și înălțimea corespunzătoare d(A,BC):
AABCD=BC⋅d(A,BC)=25⋅24=600 cm2
Diagonalele rombului sunt perpendiculare și se înjumătățesc în O, împărțind rombul în patru triunghiuri dreptunghice congruente de arii egale:
A△AOB=4AABCD=4600=150 cm2
Răspunsul corect este d).
(5p)
5. În figura alăturată este reprezentat cercul de centru O și punctele A și B care aparțin acestui cerc. Lungimea segmentului AB este de 8 cm și distanța de la centrul cercului la dreapta AB este de 3 cm. Lungimea acestui cerc este egală cu: (5p)
a) 25π cm
b) 10π cm
c) 8π cm
d) 5π cm
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Fie M piciorul perpendicularei duse din O pe coarda AB. Perpendiculara din centrul cercului pe o coardă trece prin mijlocul acesteia, deci:
OM⊥AB,OM=3 cm,AM=MB=2AB=28=4 cm
Triunghiul △OMA este dreptunghic în M (∢OMA=90∘). Raza cercului este R=OA. Aplicăm teorema lui Pitagora:
R=OM2+AM2=32+42=9+16=25=5 cm
Calculăm lungimea cercului folosind formula L=2πR:
L=2π⋅5=10π cm
Răspunsul corect este b).
(5p)
6. În figura alăturată este reprezentat paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH care are dimensiunile: AB=22 cm, BC=33 cm și AE=5 cm. Afirmația „Patrulaterul ACGE este pătrat.” este: (5p)
a) adevărată
b) falsă
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al II-lea, Exercițiul 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
Baza ABCD este dreptunghi, deci triunghiul △ABC este dreptunghic în B. Calculăm lungimea diagonalei AC cu teorema lui Pitagora:
AC2=AB2+BC2=(22)2+(33)2=8+27=35⟹AC=35 cm
Muchia laterală AE este perpendiculară pe planul bazei (ABC), deci AE⊥AC. Patrulaterul ACGE are unghiurile drepte, fiind un dreptunghi.
Pentru ca dreptunghiul ACGE să fie pătrat, laturile sale consecutive ar trebui să fie egale (AC=AE).
Însă:
AC=35 cm,AE=5 cm=25 cm⟹AC=AE
Prin urmare, patrulaterul ACGE nu este pătrat, iar afirmația este falsă.
Răspunsul corect este b).
(5p)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Bunica Mariei are în ograda sa iepuri, găini și rațe. În total, în ogradă sunt 69 de animale care au 198 de picioare. Numărul găinilor este cu 11 mai mare decât al rațelor.
a) Pot fi în ograda bunicii Mariei 35 de iepuri? Justifică răspunsul dat. (2p)
b) Determină numărul găinilor din ograda bunicii Mariei. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 1
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Presupunem că în ogradă sunt 35 de iepuri.
Deoarece fiecare iepure are 4 picioare, numărul picioarelor iepurilor ar fi:
35⋅4=140 picioare
Picioarele rămase pentru găini și rațe ar fi:
198−140=58 picioare
Fie g numărul găinilor și r numărul rațelor. Cum fiecare pasăre are 2 picioare:
2(g+r)=58⟹g+r=29 pa˘sa˘ri
Numărul total de animale din ogradă ar fi:
35+29=64 animale
Deoarece 64=69, ipoteza contrazice enunțul (în ogradă sunt în total 69 de animale).
Prin urmare, în ogradă nu pot fi 35 de iepuri.
(2 puncte)
b)
Notăm cu i numărul iepurilor, cu g numărul găinilor și cu r numărul rațelor.
Din enunț obținem sistemul de relații:
⎩⎨⎧i+g+r=694i+2g+2r=198g=r+11
Împărțim ecuația picioarelor la 2:
2i+g+r=99
Scădem prima ecuație (i+g+r=69) din această ecuație:
(2i+g+r)−(i+g+r)=99−69⟹i=30 iepuri
Aflăm numărul total al păsărilor:
g+r=69−30=39
Din g=r+11, avem r=g−11. Înlocuim în suma păsărilor:
g+(g−11)=39⟹2g−11=392g=50⟹g=25
Numărul găinilor din ograda bunicii Mariei este 25.
(3 puncte)
2. Se consideră numerele:
a=−21+31:41
și
b=(23−32)2−(23−1)(1+23)
a) Arată că a=65. (2p)
b) Arată că numărul N=2a−5b este natural. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Efectuăm mai întâi operația de împărțire, înmulțind cu inversul fracției:
31:41=31⋅4=34
Aducem fracțiile la numitorul comun 6:
a=−21+34=−63+68=6−3+8=65
(2 puncte)
b)
Calculăm primul termen al expresiei lui b, dezvoltând pătratul binomului (x−y)2=x2−2xy+y2:
Calculăm al doilea termen folosind formula diferenței de pătrate (x−1)(x+1)=x2−1:
(23−1)(23+1)=(23)2−12=43−1
Scădem cei doi termeni pentru a afla b:
b=(43−2+34)−(43−1)=43−2+34−43+1b=34−1=31
Calculăm numărul N=2a−5b:
N=2⋅65−5⋅31=35−35=0
Deoarece 0∈N, numărul N este natural.
(3 puncte)
3. Se consideră funcția f:R→R, f(x)=2x−3.
a) Arată că f(2)+f(21)=f(2⋅21). (2p)
b) Reprezentarea geometrică a graficului funcției f intersectează axele Ox și Oy ale sistemului de axe ortogonale xOy în punctele A, respectiv B. Punctul C aparține reprezentării grafice a funcției f astfel încât punctul A este mijlocul segmentului BC. Calculează suma distanțelor de la punctul C la axele de coordonate. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Calculăm valorile funcției în punctele indicate:
f(2)=2⋅2−3=4−3=1f(21)=2⋅21−3=1−3=−2
Calculăm membrul stâng al egalității:
f(2)+f(21)=1+(−2)=−1
Calculăm membrul drept:
f(2⋅21)=f(1)=2⋅1−3=−1
Ambele părți fiind egale cu −1, egalitatea este demonstrată:
f(2)+f(21)=f(2⋅21)
(2 puncte)
b)
Determinăm coordonatele punctelor de intersecție cu axele:
Cu axa Oy: x=0⟹f(0)=−3, deci B(0,−3).
Cu axa Ox: y=0⟹2x−3=0⟹x=23, deci A(23,0).
Punctul A este mijlocul segmentului BC. Coordonatele mijlocului sunt:
Fie M proiecția punctului C pe axa Ox și N proiecția punctului C pe axa Oy:
Distanța de la C la axa Ox este lungimea segmentului CM:
d(C,Ox)=CM=∣yC∣=3
Distanța de la C la axa Oy este lungimea segmentului CN:
d(C,Oy)=CN=∣xC∣=3
Suma distanțelor de la punctul C la axele de coordonate este:
d(C,Ox)+d(C,Oy)=CM+CN=3+3=6
(3 puncte)
4. În figura alăturată este reprezentat triunghiul isoscel ABC cu AB=AC, BC=20 cm, punctul G reprezintă centrul de greutate al triunghiului ABC, punctul T este mijlocul segmentului BC și GT=8 cm. Punctul S este simetricul punctului G față de mijlocul segmentului AC.
a) Arată că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 72 cm. (2p)
b) Calculează distanța de la punctul S la dreapta CG. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 4
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
În triunghiul isoscel ABC (AB=AC), mediana AT corespunzătoare bazei este și înălțime, deci AT⊥BC.
Centrul de greutate G se află pe mediana AT la o treime de bază:
GT=31AT⟹AT=3⋅GT=3⋅8=24 cm
Punctul T fiind mijlocul segmentului BC, avem:
BT=TC=2BC=220=10 cm
În triunghiul dreptunghic △ATB (∢ATB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora:
AB=AT2+BT2=242+102=576+100=676=26 cm
Deoarece AB=AC, avem AC=26 cm.
Calculăm perimetrul triunghiului ABC:
P△ABC=AB+AC+BC=26+26+20=72 cm
(2 puncte)
b)
Fie N mijlocul laturii AC, deci BN este mediană și G∈BN.
Punctul S fiind simetricul lui G față de N, rezultă că N este mijlocul segmentului GS, adică GN=NS.
Cum G este centrul de greutate, BG=2GN. Deoarece GS=2GN, deducem că BG=GS, adică G este mijlocul segmentului BS.
În triunghiul △BGS:
T este mijlocul laturii BC
G este mijlocul laturii BS
Prin urmare, GT este linie mijlocie în △BGS, de unde:
GT∥SCșiSC=2⋅GT=2⋅8=16 cm
Deoarece GT⊥BC și GT∥SC, obținem că SC⊥BC.
Calculăm aria triunghiului SGC prin diferența ariilor triunghiurilor △SBC și △GBC:
Exprimăm aria triunghiului △SGC în funcție de baza GC și înălțimea corespunzătoare d(S,CG):
A△SGC=2GC⋅d(S,CG)⟹80=2241⋅d(S,CG)80=41⋅d(S,CG)⟹d(S,CG)=4180=418041 cm
(3 puncte)
5. În figura alăturată este reprezentat patrulaterul ABCD cu AB=8 cm, BC=20 cm, CD=25 cm, AD=4 cm și BD=10 cm.
a) Arată că raportul dintre sinusul unghiului ADB și sinusul unghiului ABD este egal cu 2. (2p)
b) Demonstrează că semidreapta DB este bisectoarea unghiului ADC. (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Construim înălțimea din vârful A pe dreapta BD: fie T∈BD astfel încât AT⊥BD.
Deoarece toate cele trei rapoarte ale laturilor omoloage sunt egale:
BDDA=BCAB=CDBD=52
Conform cazului de asemănare L.L.L. (latură-latură-latură), deducem că:
△BDA∼△CDB
Din asemănare rezultă congruența unghiurilor care se opun laturilor proporționale: unghiul ∢ADB (opus laturii AB în △BDA) este congruent cu unghiul ∢BDC (opus laturii BC în △CDB):
∢ADB≡∢BDC
Deoarece semidreapta [DB este situată în interiorul unghiului ∢ADC și formează unghiuri congruente cu laturile sale, rezultă că semidreapta [DB este bisectoarea unghiului ADC.
(3 puncte)
6. În figura alăturată este reprezentată piramida triunghiulară regulată VABC cu baza triunghiul ABC, AB=6 cm, VA=10 cm. Punctele M și N sunt mijloacele segmentelor BC, respectiv VC.
a) Arată că aria laterală a piramidei este egală cu 991 cm2. (2p)
b) Determină lungimea proiecției segmentului MN pe planul (VAB). (3p)
⚡ Rezolvare Pas cu Pas & Barem — Subiectul al III-lea, Problema 6
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Rezolvare și Etape de Notare:
a)
Piramida VABC fiind regulată, baza ABC este un triunghi echilateral cu latura AB=BC=CA=6 cm, iar muchiile laterale sunt congruente: VA=VB=VC=10 cm.
Punctul M este mijlocul muchiei BC, deci:
BM=MC=2BC=26=3 cm
În triunghiul isoscel △VBC (VB=VC=10 cm), mediana VM este și înălțime (apotema piramidei), deci VM⊥BC.
În triunghiul dreptunghic △VMB (∢VMB=90∘), aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla apotema VM:
VM=VB2−BM2=102−32=100−9=91 cm
Calculăm aria unei fețe laterale:
A△VBC=2BC⋅VM=26⋅91=391 cm2
Piramida are 3 fețe laterale congruente, deci aria laterală este:
Al=3⋅A△VBC=3⋅391=991 cm2
(2 puncte)
b)
În triunghiul △VBC, M este mijlocul segmentului BC, iar N este mijlocul segmentului VC.
Rezultă că segmentul MN este linie mijlocie în △VBC:
MN∥VBșiMN=2VB=210=5 cm
Muchia VB este inclusă în planul feței (VAB) (VB⊂(VAB)).
Deoarece MN∥VB și MN⊂(VAB), rezultă că dreapta MN este paralelă cu planul (VAB):
MN∥(VAB)
Lungimea proiecției ortogonale a unui segment pe un plan paralel cu acesta este egală cu lungimea segmentului însuși:
lungimea proiecției segmentului MN pe planul (VAB)=MN=5 cm