BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 14

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 14

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


Exercițiul 1 (5 puncte)

Numărul natural de forma 2x‾\overline{2x} divizibil cu 66 este:

a) 2828
b) 2626
c) 2424
d) 2222

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Un număr natural este divizibil cu 66 dacă și numai dacă este divizibil simultan cu 22 și cu 33 (deoarece 22 și 33 sunt numere prime între ele, iar 6=2⋅36 = 2 \cdot 3).

  1. Criteriul de divizibilitate cu 22: ultima cifră xx trebuie să fie pară:
x∈{0,2,4,6,8}x \in \{0, 2, 4, 6, 8\}
  1. Criteriul de divizibilitate cu 33: suma cifrelor numărului trebuie să fie un multiplu al lui 33:
2+x∈{3,6,9,12,… }2 + x \in \{3, 6, 9, 12, \dots\}

Analizăm fiecare cifră pară posibilă:

  • Pentru x=0x = 0: 2+0=22 + 0 = 2 (nu se divide cu 33)
  • Pentru x=2x = 2: 2+2=42 + 2 = 4 (nu se divide cu 33)
  • Pentru x=4x = 4: 2+4=62 + 4 = 6, care este divizibil cu 33. Numărul obținut este 2424.
  • Pentru x=6x = 6: 2+6=82 + 6 = 8 (nu se divide cu 33)
  • Pentru x=8x = 8: 2+8=102 + 8 = 10 (nu se divide cu 33)

Singurul număr natural de forma 2x‾\overline{2x} divizibil cu 66 este 2424.

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 2 (5 puncte)

În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la temperatura înregistrată în patru zile, la ora 8:00, respectiv ora 12:00.

Ziua8:0012:00
Luni4∘C4^\circ\text{C}8∘C8^\circ\text{C}
Marți3∘C3^\circ\text{C}9∘C9^\circ\text{C}
Miercuri4∘C4^\circ\text{C}16∘C16^\circ\text{C}
Joi6∘C6^\circ\text{C}18∘C18^\circ\text{C}

Zilele pentru care raportul dintre temperatura înregistrată la ora 8:00 și temperatura înregistrată la ora 12:00 are aceeași valoare sunt:

a) Luni și Miercuri
b) Luni și Joi
c) Marți și Miercuri
d) Marți și Joi

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm valoarea raportului dintre temperatura înregistrată la ora 8:00 și cea înregistrată la ora 12:00 pentru fiecare zi a săptămânii:

  • Pentru Luni:
RLuni=4∘C8∘C=12R_{\text{Luni}} = \frac{4^\circ\text{C}}{8^\circ\text{C}} = \frac{1}{2}
  • Pentru Marți:
RMarți=3∘C9∘C=13R_{\text{Marți}} = \frac{3^\circ\text{C}}{9^\circ\text{C}} = \frac{1}{3}
  • Pentru Miercuri:
RMiercuri=4∘C16∘C=14R_{\text{Miercuri}} = \frac{4^\circ\text{C}}{16^\circ\text{C}} = \frac{1}{4}
  • Pentru Joi:
RJoi=6∘C18∘C=13R_{\text{Joi}} = \frac{6^\circ\text{C}}{18^\circ\text{C}} = \frac{1}{3}

Observăm că:

RMarți=RJoi=13R_{\text{Marți}} = R_{\text{Joi}} = \frac{1}{3}

Zilele pentru care raportul are aceeași valoare sunt Marți și Joi.

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 3 (5 puncte)

Vârful Omu din Munții Bucegi are altitudinea de 2505 m2505\text{ m}. Marea Neagră are o adâncime medie de 1271 m1271\text{ m}. Valoarea absolută a diferenței dintre adâncimea medie a Mării Negre și altitudinea vârfului Omu este egală cu:

a) 3776 m3776\text{ m}
b) −3776 m-3776\text{ m}
c) 1234 m1234\text{ m}
d) −1234 m-1234\text{ m}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Considerăm nivelul mării ca reperul 0 m0\text{ m}.

  • Altitudinea vârfului Omu este de +2505 m+2505\text{ m}.
  • Adâncimea medie a Mării Negre corespunde unei cote de −1271 m-1271\text{ m} sub nivelul mării.

Calculăm diferența dintre cota adâncimii medii a Mării Negre și altitudinea vârfului Omu:

d=−1271 m−2505 m=−3776 md = -1271\text{ m} - 2505\text{ m} = -3776\text{ m}

Valoarea absolută (modulul) a acestei diferențe este:

∣d∣=∣−3776 m∣=3776 m|d| = |-3776\text{ m}| = 3776\text{ m}

(Observație didactică: Valoarea absolută a oricărui număr real este întotdeauna un număr pozitiv sau nul, deci variantele negative b) și d) se exclud din start).

(5 puncte) — Răspuns corect: a)


Exercițiul 4 (5 puncte)

Dintre următoarele seturi de numere, cel care reprezintă numai fracții ordinare subunitare este:

a) 23,25,43,68,13,57\frac{2}{3}, \frac{2}{5}, \frac{4}{3}, \frac{6}{8}, \frac{1}{3}, \frac{5}{7}
b) 1013,15,23,158,27,310\frac{10}{13}, \frac{1}{5}, \frac{2}{3}, \frac{15}{8}, \frac{2}{7}, \frac{3}{10}
c) 14,915,611,78,65,57\frac{1}{4}, \frac{9}{15}, \frac{6}{11}, \frac{7}{8}, \frac{6}{5}, \frac{5}{7}
d) 59,38,27,1011,413,57\frac{5}{9}, \frac{3}{8}, \frac{2}{7}, \frac{10}{11}, \frac{4}{13}, \frac{5}{7}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

O fracție ordinară ab\frac{a}{b} (cu a,b∈N∗a, b \in \mathbb{N}^*) se numește subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<ba < b), ceea ce este echivalent cu ab<1\frac{a}{b} < 1.

Analizăm fiecare set de numere:

  • În setul a): fracția 43\frac{4}{3} are numărătorul mai mare decât numitorul (4>34 > 3), deci este supraunitară (43>1\frac{4}{3} > 1).
  • În setul b): fracția 158\frac{15}{8} are 15>815 > 8, deci este supraunitară (158>1\frac{15}{8} > 1).
  • În setul c): fracția 65\frac{6}{5} are 6>56 > 5, deci este supraunitară (65>1\frac{6}{5} > 1).
  • În setul d): verificăm toate cele șase fracții:
5<9  ⟹  59<15 < 9 \implies \frac{5}{9} < 1 3<8  ⟹  38<13 < 8 \implies \frac{3}{8} < 1 2<7  ⟹  27<12 < 7 \implies \frac{2}{7} < 1 10<11  ⟹  1011<110 < 11 \implies \frac{10}{11} < 1 4<13  ⟹  413<14 < 13 \implies \frac{4}{13} < 1 5<7  ⟹  57<15 < 7 \implies \frac{5}{7} < 1

Toate fracțiile din setul d) sunt strict subunitare.

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 5 (5 puncte)

Patru elevi, Radu, Alexandru, Vlad și Eva, calculează media geometrică a numerelor a=83a = 8\sqrt{3} și b=33b = 3\sqrt{3}. Rezultatele obținute sunt înregistrate în tabelul următor:

ElevRezultat
Radu262\sqrt{6}
Alexandru626\sqrt{2}
Vlad434\sqrt{3}
Eva636\sqrt{3}

Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică a celor două numere este:

a) Radu
b) Alexandru
c) Vlad
d) Eva

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Formula mediei geometrice a două numere reale pozitive aa și bb este:

mg=a⋅bm_g = \sqrt{a \cdot b}

Înlocuim numerele date a=83a = 8\sqrt{3} și b=33b = 3\sqrt{3}:

a⋅b=(83)⋅(33)=(8⋅3)⋅(3⋅3)=24⋅3=72a \cdot b = (8\sqrt{3}) \cdot (3\sqrt{3}) = (8 \cdot 3) \cdot (\sqrt{3} \cdot \sqrt{3}) = 24 \cdot 3 = 72

Calculăm rădăcina pătrată din produs:

mg=72=36⋅2=36⋅2=62m_g = \sqrt{72} = \sqrt{36 \cdot 2} = \sqrt{36} \cdot \sqrt{2} = 6\sqrt{2}

Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul 626\sqrt{2} este Alexandru.

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 6 (5 puncte)

Elevii unei clase au obținut la un test notele prezentate în tabelul de mai jos:

Nota10987654
Număr elevi2267511

Un elev afirmă că „media notelor obținute de elevii clasei este egală cu 7,307,30”. Afirmația făcută este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm numărul total de elevi din clasă:

N=2+2+6+7+5+1+1=24 eleviN = 2 + 2 + 6 + 7 + 5 + 1 + 1 = 24\text{ elevi}

Calculăm suma notelor obținute de toți elevii clasei (media ponderată):

S=(10⋅2)+(9⋅2)+(8⋅6)+(7⋅7)+(6⋅5)+(5⋅1)+(4⋅1)S = (10 \cdot 2) + (9 \cdot 2) + (8 \cdot 6) + (7 \cdot 7) + (6 \cdot 5) + (5 \cdot 1) + (4 \cdot 1)

Efectuăm produsele:

S=20+18+48+49+30+5+4=174S = 20 + 18 + 48 + 49 + 30 + 5 + 4 = 174

Calculăm media aritmetică a notelor:

m=SN=17424=588=294=7,25m = \frac{S}{N} = \frac{174}{24} = \frac{58}{8} = \frac{29}{4} = 7,25

Deoarece media calculată este 7,257,25, iar afirmația elevului susținea că media este 7,307,30, constatăm că 7,25≠7,307,25 \neq 7,30.

Afirmația făcută este falsă.

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


Exercițiul 1 (5 puncte)

În figura alăturată sunt reprezentate, în această ordine, punctele coliniare A,B,CA, B, C. Știind că punctele MM și NN sunt mijloacele segmentelor ABAB, respectiv BCBC, AB=2 cmAB = 2\text{ cm} și BC=4 cmBC = 4\text{ cm}, lungimea segmentului MNMN este egală cu:

Punctele coliniare A, B, C cu mijloacele M și N

a) 1 cm1\text{ cm}
b) 2 cm2\text{ cm}
c) 3 cm3\text{ cm}
d) 4 cm4\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele sunt situate pe aceeași dreaptă în ordinea A,M,B,N,CA, M, B, N, C.

  1. Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, deci:
MB=AB2=2 cm2=1 cmMB = \frac{AB}{2} = \frac{2\text{ cm}}{2} = 1\text{ cm}
  1. Punctul NN este mijlocul segmentului BCBC, deci:
BN=BC2=4 cm2=2 cmBN = \frac{BC}{2} = \frac{4\text{ cm}}{2} = 2\text{ cm}

Deoarece punctul BB se află între MM și NN, lungimea segmentului MNMN este suma segmentelor MBMB și BNBN:

MN=MB+BN=1 cm+2 cm=3 cmMN = MB + BN = 1\text{ cm} + 2\text{ cm} = 3\text{ cm}

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 2 (5 puncte)

În figura alăturată punctele A,B,CA, B, C se găsesc la distanțe egale unul față de celălalt, respectiv la distanțe egale față de punctul GG. Măsura unghiului BGCBGC este egală cu:

Punctele A, B, C echidistante față de G

a) 90∘90^\circ
b) 120∘120^\circ
c) 130∘130^\circ
d) 150∘150^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Interpretăm datele din enunț:

  • Punctele A,B,CA, B, C se află la distanțe egale unul față de celălalt, adică AB=BC=CAAB = BC = CA. Rezultă că triunghiul ABCABC este echilateral.
  • Punctele A,B,CA, B, C se află la distanțe egale față de punctul GG, adică GA=GB=GCGA = GB = GC. Punctul GG este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABCABC (și totodată centrul de greutate și ortocentrul acestuia).

Unghiurile ∢AGB\sphericalangle AGB, ∢BGC\sphericalangle BGC și ∢CGA\sphericalangle CGA sunt unghiuri formate în jurul punctului GG, iar prin simetria triunghiului echilateral ele sunt congruente:

∢AGB≡∢BGC≡∢CGA\sphericalangle AGB \equiv \sphericalangle BGC \equiv \sphericalangle CGA

Suma măsurilor unghiurilor în jurul punctului GG este 360∘360^\circ:

∢BGC=360∘3=120∘\sphericalangle BGC = \frac{360^\circ}{3} = 120^\circ

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 3 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCDABCD de latură 3 cm3\text{ cm}. Perpendiculara în DD pe diagonala BDBD a pătratului ABCDABCD intersectează dreapta ABAB în punctul EE. Perimetrul triunghiului DBEDBE este egal cu:

Pătratul ABCD cu perpendiculara DE pe BD

a) 9 cm9\text{ cm}
b) 3(2+2) cm3(2 + \sqrt{2})\text{ cm}
c) 18 cm18\text{ cm}
d) 6(1+2) cm6(1 + \sqrt{2})\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm lungimea diagonalei BDBD a pătratului ABCDABCD cu latura AB=3 cmAB = 3\text{ cm}:

BD=AB2=32 cmBD = AB\sqrt{2} = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Diagonala pătratului este și bisectoarea unghiului drept ∢ABC\sphericalangle ABC, deci:

∢ABD=45∘  ⟹  ∢EBD=45∘\sphericalangle ABD = 45^\circ \implies \sphericalangle EBD = 45^\circ

Din ipoteză, dreapta DEDE este perpendiculară pe BDBD, deci ∢BDE=90∘\sphericalangle BDE = 90^\circ.

În triunghiul dreptunghic BDEBDE:

  • ∢BDE=90∘\sphericalangle BDE = 90^\circ
  • ∢EBD=45∘  ⟹  ∢BED=90∘−45∘=45∘\sphericalangle EBD = 45^\circ \implies \sphericalangle BED = 90^\circ - 45^\circ = 45^\circ

Triunghiul BDEBDE este dreptunghic isoscel, cu catetele congruente:

DE=BD=32 cmDE = BD = 3\sqrt{2}\text{ cm}

Ipotenuza BEBE se determină prin teorema lui Pitagora sau regula ipotenuzei în triunghiul dreptunghic isoscel:

BE=BD2=(32)⋅2=3⋅2=6 cmBE = BD\sqrt{2} = (3\sqrt{2}) \cdot \sqrt{2} = 3 \cdot 2 = 6\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului DBEDBE:

P△DBE=BD+DE+BE=32 cm+32 cm+6 cm=6+62=6(1+2) cm\mathcal{P}_{\triangle DBE} = BD + DE + BE = 3\sqrt{2}\text{ cm} + 3\sqrt{2}\text{ cm} + 6\text{ cm} = 6 + 6\sqrt{2} = 6(1 + \sqrt{2})\text{ cm}

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 4 (5 puncte)

Figura alăturată reprezintă schița unei fețe de masă în formă de romb cu lungimile diagonalelor de 60 cm60\text{ cm} și de 80 cm80\text{ cm}. Pe fața de masă este cusută o broderie în formă de dreptunghi, care are vârfurile în mijloacele laturilor feței de masă. Valoarea raportului dintre suprafața broderiei și suprafața feței de masă este:

Fața de masă în formă de romb cu broderie dreptunghiulară

a) 18\frac{1}{8}
b) 14\frac{1}{4}
c) 13\frac{1}{3}
d) 12\frac{1}{2}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie d1=60 cmd_1 = 60\text{ cm} și d2=80 cmd_2 = 80\text{ cm} diagonalele rombului.

  1. Calculăm aria feței de masă (aria rombului):
Aromb=d1⋅d22=60⋅802=48002=2400 cm2\mathcal{A}_{\text{romb}} = \frac{d_1 \cdot d_2}{2} = \frac{60 \cdot 80}{2} = \frac{4800}{2} = 2400\text{ cm}^2
  1. Vârfurile dreptunghiului sunt mijloacele laturilor rombului. Segmentele care unesc mijloacele a două laturi consecutive sunt linii mijlocii în triunghiurile determinate de diagonalele rombului. Prin urmare:
  • Lungimea dreptunghiului este egală cu jumătate din diagonala mare:
L=d22=802=40 cmL = \frac{d_2}{2} = \frac{80}{2} = 40\text{ cm}
  • Lățimea dreptunghiului este egală cu jumătate din diagonala mică:
l=d12=602=30 cml = \frac{d_1}{2} = \frac{60}{2} = 30\text{ cm}

Calculăm suprafața broderiei (aria dreptunghiului):

Adreptunghi=L⋅l=40⋅30=1200 cm2\mathcal{A}_{\text{dreptunghi}} = L \cdot l = 40 \cdot 30 = 1200\text{ cm}^2
  1. Calculăm valoarea raportului dintre suprafața broderiei și suprafața feței de masă:
AbroderieAfața˘ de masa˘=1200 cm22400 cm2=12\frac{\mathcal{A}_{\text{broderie}}}{\mathcal{A}_{\text{față de masă}}} = \frac{1200\text{ cm}^2}{2400\text{ cm}^2} = \frac{1}{2}

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 5 (5 puncte)

În figura alăturată punctele AA și BB sunt situate pe cercul de centru OO și sunt diametral opuse, iar punctul CC aparține cercului dat astfel încât AC=23 cmAC = 2\sqrt{3}\text{ cm} și BC=OCBC = OC. Aria triunghiului BOCBOC este egală cu:

Cerc cu diametrul AB și triunghiul BOC

a) 3 cm2\sqrt{3}\text{ cm}^2
b) 6 cm26\text{ cm}^2
c) 8 cm28\text{ cm}^2
d) 63 cm26\sqrt{3}\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie RR raza cercului. Punctele BB și CC se află pe cerc, deci OB=OC=ROB = OC = R.

Din ipoteză avem BC=OCBC = OC, prin urmare:

OB=OC=BC=ROB = OC = BC = R

Triunghiul BOCBOC are toate laturile egale cu raza RR, deci este un triunghi echilateral. Rezultă:

∢BOC=60∘și∢OBC=60∘\sphericalangle BOC = 60^\circ \quad \text{și} \quad \sphericalangle OBC = 60^\circ

Deoarece ABAB este diametru, triunghiul ABCABC este înscris într-un semicerc, deci este dreptunghic în CC (∢ACB=90∘\sphericalangle ACB = 90^\circ).

În triunghiul dreptunghic ABCABC:

  • ∢B=60∘  ⟹  ∢A=30∘\sphericalangle B = 60^\circ \implies \sphericalangle A = 30^\circ
  • Ipotenuza este diametrul AB=2RAB = 2R, iar cateta BC=RBC = R (opusă unghiului de 30∘30^\circ).

Calculăm cateta ACAC cu teorema lui Pitagora:

AC=AB2−BC2=(2R)2−R2=4R2−R2=3R2=R3AC = \sqrt{AB^2 - BC^2} = \sqrt{(2R)^2 - R^2} = \sqrt{4R^2 - R^2} = \sqrt{3R^2} = R\sqrt{3}

Din ipoteză se știe că AC=23 cmAC = 2\sqrt{3}\text{ cm}, deci:

R3=23  ⟹  R=2 cmR\sqrt{3} = 2\sqrt{3} \implies R = 2\text{ cm}

Calculăm aria triunghiului echilateral BOCBOC cu latura R=2 cmR = 2\text{ cm}:

A△BOC=R234=2234=434=3 cm2\mathcal{A}_{\triangle BOC} = \frac{R^2\sqrt{3}}{4} = \frac{2^2\sqrt{3}}{4} = \frac{4\sqrt{3}}{4} = \sqrt{3}\text{ cm}^2

(5 puncte) — Răspuns corect: a)


Exercițiul 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră VABCDVABCD cu ABCDABCD pătrat, AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și înălțimea VO=8 cmVO = 8\text{ cm}. Volumul piramidei VABCDVABCD este egal cu:

Piramida patrulateră regulată VABCD

a) 96 cm396\text{ cm}^3
b) 144 cm3144\text{ cm}^3
c) 384 cm3384\text{ cm}^3
d) 1152 cm31152\text{ cm}^3

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Formula volumului unei piramide este:

V=Abaza˘⋅h3\mathcal{V} = \frac{\mathcal{A}_{\text{bază}} \cdot h}{3}
  1. Baza este pătratul ABCDABCD cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm}. Calculăm aria bazei:
Abaza˘=AB2=122=144 cm2\mathcal{A}_{\text{bază}} = AB^2 = 12^2 = 144\text{ cm}^2
  1. Înălțimea piramidei este VO=8 cmVO = 8\text{ cm}.

Calculăm volumul:

V=144⋅83=1443⋅8=48⋅8=384 cm3\mathcal{V} = \frac{144 \cdot 8}{3} = \frac{144}{3} \cdot 8 = 48 \cdot 8 = 384\text{ cm}^3

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


Exercițiul 1 (5 puncte)

Un automobil a parcurs un drum în trei zile, astfel: în prima zi a parcurs 35%35\% din lungimea drumului, în a doua zi 20%20\% din lungimea drumului rămas, iar în a treia zi restul de 624 km624\text{ km}.

a) Este adevărat că automobilul a parcurs în primele două zile jumătate din lungimea drumului? Justifică răspunsul dat.

b) Determină în care dintre cele trei zile automobilul a parcurs cei mai mulți kilometri.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea fracțiunii parcurse în primele două zile

Fie xx lungimea totală a drumului parcurs de automobil, exprimată în kilometri (x>0x > 0).

  1. În prima zi, automobilul parcurge 35%35\% din drum:
d1=35100x=35%⋅xd_1 = \frac{35}{100}x = 35\% \cdot x

Drumul rămas după prima zi reprezintă:

Rest1=100%⋅x−35%⋅x=65%⋅x=65100x\text{Rest}_1 = 100\% \cdot x - 35\% \cdot x = 65\% \cdot x = \frac{65}{100}x
  1. În a doua zi, automobilul parcurge 20%20\% din drumul rămas:
d2=20100⋅(65100x)=15⋅65100x=13100x=13%⋅xd_2 = \frac{20}{100} \cdot \left(\frac{65}{100}x\right) = \frac{1}{5} \cdot \frac{65}{100}x = \frac{13}{100}x = 13\% \cdot x

(1 punct)

  1. Calculăm procentul total parcurs în primele două zile:
d1+d2=35%⋅x+13%⋅x=48%⋅xd_1 + d_2 = 35\% \cdot x + 13\% \cdot x = 48\% \cdot x

Jumătatea drumului reprezintă 50%50\% din lungimea totală. Deoarece 48%<50%48\% < 50\%, automobilul a parcurs mai puțin de jumătate din drum.

Așadar, nu este adevărat că automobilul a parcurs în primele două zile jumătate din lungimea drumului.

(1 punct)


b) Determinarea zilei cu cei mai mulți kilometri parcurși

Deoarece în primele două zile automobilul a parcurs 48%48\% din întregul drum, procentul parcurs în a treia zi este:

d3=100%⋅x−48%⋅x=52%⋅x=52100xd_3 = 100\% \cdot x - 48\% \cdot x = 52\% \cdot x = \frac{52}{100}x

(1 punct)

Comparăm fracțiunile de drum parcurse în fiecare dintre cele trei zile:

  • În prima zi: 35%⋅x35\% \cdot x
  • În a doua zi: 13%⋅x13\% \cdot x
  • În a treia zi: 52%⋅x52\% \cdot x

Deoarece:

13%<35%<52%  ⟹  13100x<35100x<52100x13\% < 35\% < 52\% \implies \frac{13}{100}x < \frac{35}{100}x < \frac{52}{100}x

cea mai mare distanță a fost parcursă în cea de-a treia zi.

(Observație suplimentară de calcul: din 52%⋅x=624 km52\% \cdot x = 624\text{ km}, obținem lungimea totală x=624⋅10052=1200 kmx = \frac{624 \cdot 100}{52} = 1200\text{ km}. Distanțele zilnice au fost d1=420 kmd_1 = 420\text{ km}, d2=156 kmd_2 = 156\text{ km} și d3=624 kmd_3 = 624\text{ km}, confirmând că în a treia zi s-au parcurs cei mai mulți kilometri).

(2 puncte)


Exercițiul 2 (5 puncte)

Se consideră expresia:

E(x)=(x+2021)2−10(x+2021)+21E(x) = (x + 2021)^2 - 10(x + 2021) + 21

unde xx este număr real.

a) Arată că x2−10x+21=(x−3)(x−7)x^2 - 10x + 21 = (x - 3)(x - 7), pentru orice număr real xx.

b) Demonstrează că E(−2018)⋅E(−2019)⋅E(−2020)⋅E(−2021)=0E(-2018) \cdot E(-2019) \cdot E(-2020) \cdot E(-2021) = 0.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Descompunerea trinomului x2−10x+21x^2 - 10x + 21

Descompunem termenul din mijloc −10x=−3x−7x-10x = -3x - 7x:

x2−10x+21=x2−3x−7x+21x^2 - 10x + 21 = x^2 - 3x - 7x + 21

Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:

x2−3x−7x+21=x(x−3)−7(x−3)x^2 - 3x - 7x + 21 = x(x - 3) - 7(x - 3)

(1 punct)

Scoatem factorul comun (x−3)(x - 3):

x(x−3)−7(x−3)=(x−3)(x−7)x(x - 3) - 7(x - 3) = (x - 3)(x - 7)

pentru orice număr real xx.

(1 punct)


b) Demonstrarea egalității produsului cu zero

Observăm că expresia E(x)E(x) are forma trinomului de la punctul a), unde variabila este y=x+2021y = x + 2021:

E(x)=y2−10y+21E(x) = y^2 - 10y + 21

Folosind descompunerea demonstrată la subpunctul a), obținem:

E(x)=(y−3)(y−7)=(x+2021−3)(x+2021−7)E(x) = (y - 3)(y - 7) = (x + 2021 - 3)(x + 2021 - 7)

Efectuăm calculele numerice:

E(x)=(x+2018)(x+2014)E(x) = (x + 2018)(x + 2014)

pentru orice număr real xx.

(2 puncte)

Calculăm valoarea expresiei pentru x=−2018x = -2018:

E(−2018)=(−2018+2018)(−2018+2014)=0⋅(−4)=0E(-2018) = (-2018 + 2018)(-2018 + 2014) = 0 \cdot (-4) = 0

Deoarece unul dintre factorii produsului este egal cu 00, întreg produsul devine nul:

E(−2018)⋅E(−2019)⋅E(−2020)⋅E(−2021)=0⋅E(−2019)⋅E(−2020)⋅E(−2021)=0E(-2018) \cdot E(-2019) \cdot E(-2020) \cdot E(-2021) = 0 \cdot E(-2019) \cdot E(-2020) \cdot E(-2021) = 0

(1 punct)


Exercițiul 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−2x+8f(x) = -2x + 8.

Sistemul cartezian de coordonate xOy pentru graficul funcției f

a) Determină numărul real aa, știind că punctul A(a,2a)A(a, 2a) aparține graficului funcției ff.

b) În sistemul de axe ortogonale xOyxOy se consideră punctul A(2,4)A(2, 4), iar BB este punctul de intersecție al graficului funcției ff cu axa OyOy. Determină lungimea segmentului ABAB.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Determinarea numărului real aa

Un punct A(a,2a)A(a, 2a) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției ff dacă și numai dacă:

f(a)=2af(a) = 2a

(1 punct)

Înlocuim expresia funcției f(a)=−2a+8f(a) = -2a + 8:

−2a+8=2a  ⟹  2a+2a=8  ⟹  4a=8  ⟹  a=2-2a + 8 = 2a \implies 2a + 2a = 8 \implies 4a = 8 \implies a = 2

Așadar, numărul căutat este a=2a = 2, iar coordonatele punctului sunt A(2,4)A(2, 4).

(1 punct)


b) Determinarea lungimii segmentului ABAB

Rezolvare Exercițiul 3 — Graficul funcției f și segmentul AB

  1. Determinăm coordonatele punctului BB, punctul de intersecție al graficului funcției ff cu axa OyOy: Punctele de pe axa OyOy au abscisa x=0x = 0.
f(0)=−2⋅0+8=8  ⟹  B(0,8)f(0) = -2 \cdot 0 + 8 = 8 \implies B(0, 8)

(1 punct)

  1. Avem punctele A(2,4)A(2, 4) și B(0,8)B(0, 8). Aplicăm formula distanței dintre două puncte în plan:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2AB = \sqrt{(x_B - x_A)^2 + (y_B - y_A)^2}

Înlocuim coordonatele:

AB=(0−2)2+(8−4)2=(−2)2+42=4+16=20=25AB = \sqrt{(0 - 2)^2 + (8 - 4)^2} = \sqrt{(-2)^2 + 4^2} = \sqrt{4 + 16} = \sqrt{20} = 2\sqrt{5}

Lungimea segmentului ABAB este egală cu 252\sqrt{5}.

(2 puncte)


Exercițiul 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABCABC. Pe latura ABAB a triunghiului se consideră punctul MM și se construiește paralela MNMN la dreapta BCBC, cu N∈ACN \in AC. Paralela prin NN la dreapta ABAB intersectează pe BCBC în punctul PP.

Triunghiul ABC cu paralelele MN și NP

a) Arată că MN⋅AC=BC⋅ANMN \cdot AC = BC \cdot AN.

b) Demonstrează că BPBC+BMAB=1\frac{BP}{BC} + \frac{BM}{AB} = 1.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea relației MN⋅AC=BC⋅ANMN \cdot AC = BC \cdot AN

Rezolvare Exercițiul 4 — Triunghiurile asemenea și paralelele MN și NP

În triunghiul ABCABC, deoarece MN∥BCMN \parallel BC cu M∈ABM \in AB și N∈ACN \in AC, conform teoremei fundamentale a asemănării rezultă:

△AMN∼△ABC\triangle AMN \sim \triangle ABC

(1 punct)

Scriem egalitatea rapoartelor de asemănare:

MNBC=ANAC\frac{MN}{BC} = \frac{AN}{AC}

Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:

MN⋅AC=BC⋅ANMN \cdot AC = BC \cdot AN

(1 punct)


b) Demonstrarea egalității BPBC+BMAB=1\frac{BP}{BC} + \frac{BM}{AB} = 1

  1. În patrulaterul BMNPBMNP:
  • MN∥BPMN \parallel BP (deoarece MN∥BCMN \parallel BC și P∈BCP \in BC)
  • NP∥BMNP \parallel BM (deoarece NP∥ABNP \parallel AB și M∈ABM \in AB)

Patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două este paralelogram, deci laturile opuse sunt congruente:

BP=MNșiNP=BMBP = MN \quad \text{și} \quad NP = BM
  1. Din asemănarea △AMN∼△ABC\triangle AMN \sim \triangle ABC demonstrată la subpunctul a), raportul laturilor este:
MNBC=ANAC\frac{MN}{BC} = \frac{AN}{AC}

Deoarece MN=BPMN = BP, înlocuim și obținem:

BPBC=ANAC\frac{BP}{BC} = \frac{AN}{AC}

(1 punct)

  1. Aplicăm teorema lui Thales în triunghiul ABCABC cu paralela MN∥BCMN \parallel BC:
BMAB=CNAC\frac{BM}{AB} = \frac{CN}{AC}

(1 punct)

  1. Adunăm cele două rapoarte:
BPBC+BMAB=ANAC+CNAC=AN+CNAC\frac{BP}{BC} + \frac{BM}{AB} = \frac{AN}{AC} + \frac{CN}{AC} = \frac{AN + CN}{AC}

Deoarece punctul NN aparține segmentului ACAC, avem AN+CN=ACAN + CN = AC. Prin urmare:

BPBC+BMAB=ACAC=1\frac{BP}{BC} + \frac{BM}{AB} = \frac{AC}{AC} = 1

(1 punct)


Exercițiul 5 (5 puncte)

Se consideră triunghiul ABCABC dreptunghic în AA. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, măsura unghiului ACBACB este de 30∘30^\circ și AB=6 cmAB = 6\text{ cm}.

Triunghiul ABC dreptunghic în A cu unghiul C de 30 de grade

a) Arată că perimetrul triunghiului ABMABM este egal cu 18 cm18\text{ cm}.

b) Arată că aria triunghiului AMCAMC este mai mică decât 16 cm216\text{ cm}^2.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul perimetrului triunghiului ABMABM

Rezolvare Exercițiul 5 — Triunghiul dreptunghic ABC și mediana AM

În triunghiul ABCABC dreptunghic în AA (∢BAC=90∘\sphericalangle BAC = 90^\circ):

  • ∢ACB=30∘\sphericalangle ACB = 30^\circ
  • Cateta AB=6 cmAB = 6\text{ cm} este opusă unghiului de 30∘30^\circ. Conform teoremei unghiului de 30∘30^\circ, lungimea catetei opuse este jumătate din lungimea ipotenuzei:
AB=BC2  ⟹  BC=2⋅AB=2⋅6 cm=12 cmAB = \frac{BC}{2} \implies BC = 2 \cdot AB = 2 \cdot 6\text{ cm} = 12\text{ cm}

Deoarece punctul MM este mijlocul ipotenuzei BCBC:

BM=MC=BC2=6 cmBM = MC = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}

Segmentul AMAM este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABCABC. Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:

AM=BC2=6 cmAM = \frac{BC}{2} = 6\text{ cm}

(1 punct)

În triunghiul ABMABM, avem:

AB=BM=AM=6 cmAB = BM = AM = 6\text{ cm}

Triunghiul ABMABM este echilateral. Calculăm perimetrul său:

P△ABM=AB+BM+AM=3⋅6 cm=18 cm\mathcal{P}_{\triangle ABM} = AB + BM + AM = 3 \cdot 6\text{ cm} = 18\text{ cm}

(1 punct)


b) Arătarea că aria triunghiului AMCAMC este mai mică decât 16 cm216\text{ cm}^2

  1. În triunghiul dreptunghic ABCABC, calculăm lungimea catetei ACAC prin teorema lui Pitagora:
AC=BC2−AB2=122−62=144−36=108=63 cmAC = \sqrt{BC^2 - AB^2} = \sqrt{12^2 - 6^2} = \sqrt{144 - 36} = \sqrt{108} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

  1. Calculăm aria triunghiului dreptunghic ABCABC:
A△ABC=AB⋅AC2=6⋅632=183 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{AB \cdot AC}{2} = \frac{6 \cdot 6\sqrt{3}}{2} = 18\sqrt{3}\text{ cm}^2
  1. Segmentul AMAM este mediană în triunghiul ABCABC, împărțind triunghiul în două triunghiuri de arii egale (deoarece au aceeași înălțime din AA și baze egale BM=MCBM = MC):
A△AMC=12A△ABC=1832=93 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMC} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{18\sqrt{3}}{2} = 9\sqrt{3}\text{ cm}^2
  1. Pentru a demonstra că A△AMC<16 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMC} < 16\text{ cm}^2, comparăm numerele 939\sqrt{3} și 1616: Ridicăm ambele numere pozitive la pătrat:
(93)2=81⋅3=243(9\sqrt{3})^2 = 81 \cdot 3 = 243 162=25616^2 = 256

Deoarece 243<256243 < 256, rezultă:

93<169\sqrt{3} < 16

Așadar, aria triunghiului AMCAMC este strict mai mică decât 16 cm216\text{ cm}^2.

(2 puncte)


Exercițiul 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEFABCDEF, cu baza triunghiul echilateral ABCABC, iar AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și AD=18 cmAD = 18\text{ cm}.

Prisma dreaptă triunghiulară ABCDEF

a) Arată că aria totală a prismei este mai mare decât 720 cm2720\text{ cm}^2.

b) Se consideră punctul A′A' din planul (BCD)(BCD) astfel încât AA′=9 cmAA' = 9\text{ cm}. Determină măsura unghiului dintre dreptele AA′AA' și EFEF.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul ariei totale a prismei

Prisma dreaptă ABCDEFABCDEF are baza inferioară triunghiul echilateral ABCABC cu latura AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și înălțimea AD=18 cmAD = 18\text{ cm}.

  1. Perimetrul bazei este:
P△ABC=3⋅AB=3⋅12 cm=36 cm\mathcal{P}_{\triangle ABC} = 3 \cdot AB = 3 \cdot 12\text{ cm} = 36\text{ cm}

Aria laterală a prismei:

Al=P△ABC⋅AD=36⋅18=648 cm2\mathcal{A}_l = \mathcal{P}_{\triangle ABC} \cdot AD = 36 \cdot 18 = 648\text{ cm}^2
  1. Aria bazei triunghiului echilateral ABCABC:
Ab=AB234=12234=14434=363 cm2\mathcal{A}_b = \frac{AB^2\sqrt{3}}{4} = \frac{12^2\sqrt{3}}{4} = \frac{144\sqrt{3}}{4} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2
  1. Aria totală a prismei este:
At=Al+2⋅Ab=648+2⋅363=648+723=72(9+3) cm2\mathcal{A}_t = \mathcal{A}_l + 2 \cdot \mathcal{A}_b = 648 + 2 \cdot 36\sqrt{3} = 648 + 72\sqrt{3} = 72(9 + \sqrt{3})\text{ cm}^2

(1 punct)

  1. Comparăm aria totală cu 720 cm2720\text{ cm}^2:
72(9+3)>720  ⟺  9+3>72072  ⟺  9+3>10  ⟺  3>172(9 + \sqrt{3}) > 720 \iff 9 + \sqrt{3} > \frac{720}{72} \iff 9 + \sqrt{3} > 10 \iff \sqrt{3} > 1

Deoarece 3≈1,732>1\sqrt{3} \approx 1,732 > 1 este o inegalitate evident adevărată, rezultă:

At>720 cm2\mathcal{A}_t > 720\text{ cm}^2

Așadar, aria totală a prismei este mai mare decât 720 cm2720\text{ cm}^2.

(1 punct)


b) Determinarea măsurii unghiului dintre dreptele AA′AA' și EFEF

Rezolvare Exercițiul 6 — Prisma dreaptă ABCDEF și perpendiculara AA' pe planul BCD

  1. Fie MM mijlocul muchiei BCBC. În triunghiul echilateral ABCABC, mediana AMAM este și înălțime, deci AM⊥BCAM \perp BC. Calculăm lungimea înălțimii AMAM:
AM=AB32=1232=63 cmAM = \frac{AB\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}
  1. Muchia laterală ADAD este perpendiculară pe planul bazei: AD⊥(ABC)AD \perp (ABC). Deoarece AM,BC⊂(ABC)AM, BC \subset (ABC) și AM⊥BCAM \perp BC, conform teoremei celor trei perpendiculare obținem:
DM⊥BCDM \perp BC

Deoarece BC⊥AMBC \perp AM și BC⊥DMBC \perp DM, cu AM∩DM={M}AM \cap DM = \{M\}, rezultă că dreapta BCBC este perpendiculară pe planul (ADM)(ADM):

BC⊥(ADM)BC \perp (ADM)
  1. În planul (ADM)(ADM), construim perpendiculara din AA pe dreapta DMDM:
AQ⊥DM,Q∈DMAQ \perp DM, \quad Q \in DM

Deoarece BC⊥(ADM)BC \perp (ADM) și AQ⊂(ADM)AQ \subset (ADM), rezultă că AQ⊥BCAQ \perp BC. Dreapta AQAQ este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BCD)(BCD) (DM⊥AQDM \perp AQ și BC⊥AQBC \perp AQ, cu DM∩BC={M}DM \cap BC = \{M\}), de unde rezultă:

AQ⊥(BCD)AQ \perp (BCD)

Prin urmare, lungimea segmentului AQAQ reprezintă distanța de la punctul AA la planul (BCD)(BCD):

d(A,(BCD))=AQd(A, (BCD)) = AQ
  1. Triunghiul ADMADM este dreptunghic în AA (AD⊥AMAD \perp AM, cu AD=18 cmAD = 18\text{ cm} și AM=63 cmAM = 6\sqrt{3}\text{ cm}). Calculăm ipotenuza DMDM:
DM=AD2+AM2=182+(63)2=324+108=432=123 cmDM = \sqrt{AD^2 + AM^2} = \sqrt{18^2 + (6\sqrt{3})^2} = \sqrt{324 + 108} = \sqrt{432} = 12\sqrt{3}\text{ cm}

Calculăm înălțimea AQAQ corespunzătoare ipotenuzei în △ADM\triangle ADM:

AQ=AD⋅AMDM=18⋅63123=1083123=9 cmAQ = \frac{AD \cdot AM}{DM} = \frac{18 \cdot 6\sqrt{3}}{12\sqrt{3}} = \frac{108\sqrt{3}}{12\sqrt{3}} = 9\text{ cm}
  1. Din ipoteză, punctul A′A' aparține planului (BCD)(BCD) și AA′=9 cmAA' = 9\text{ cm}. Deoarece distanța minimă de la punctul AA la orice punct din planul (BCD)(BCD) este lungimea perpendicularei AQ=9 cmAQ = 9\text{ cm}, iar AA′=9 cmAA' = 9\text{ cm}, rezultă că punctul A′A' coincide cu piciorul perpendicularei QQ:
A′≡Q  ⟹  AA′⊥(BCD)A' \equiv Q \implies AA' \perp (BCD)

(2 puncte)

  1. Prisma fiind dreaptă, baza superioară DEFDEF este paralelă și congruentă cu baza inferioară ABCABC, deci EF∥BCEF \parallel BC. Deoarece BC⊥(ADM)BC \perp (ADM) și EF∥BCEF \parallel BC, rezultă:
EF⊥(ADM)EF \perp (ADM)

Dreapta AA′AA' este conținută în planul (ADM)(ADM) (A∈(ADM)A \in (ADM) și A′≡Q∈DM⊂(ADM)A' \equiv Q \in DM \subset (ADM)), prin urmare dreapta EFEF este perpendiculară pe dreapta AA′AA':

AA′⊥EF  ⟹  ∢(AA′,EF)=90∘AA' \perp EF \implies \sphericalangle(AA', EF) = 90^\circ

Măsura unghiului dintre dreptele AA′AA' și EFEF este egală cu 90∘90^\circ.

(1 punct)