Un număr natural este divizibil cu 6 dacă și numai dacă este divizibil simultan cu 2 și cu 3 (deoarece 2 și 3 sunt numere prime între ele, iar 6=2⋅3).
Criteriul de divizibilitate cu 2: ultima cifră x trebuie să fie pară:
x∈{0,2,4,6,8}
Criteriul de divizibilitate cu 3: suma cifrelor numărului trebuie să fie un multiplu al lui 3:
2+x∈{3,6,9,12,…}
Analizăm fiecare cifră pară posibilă:
Pentru x=0: 2+0=2 (nu se divide cu 3)
Pentru x=2: 2+2=4 (nu se divide cu 3)
Pentru x=4: 2+4=6, care este divizibil cu 3. Numărul obținut este 24.
Pentru x=6: 2+6=8 (nu se divide cu 3)
Pentru x=8: 2+8=10 (nu se divide cu 3)
Singurul număr natural de forma 2x divizibil cu 6 este 24.
(5 puncte) — Răspuns corect: c)
Exercițiul 2 (5 puncte)
În tabelul de mai jos sunt prezentate informații referitoare la temperatura înregistrată în patru zile, la ora 8:00, respectiv ora 12:00.
Ziua
8:00
12:00
Luni
4∘C
8∘C
Marți
3∘C
9∘C
Miercuri
4∘C
16∘C
Joi
6∘C
18∘C
Zilele pentru care raportul dintre temperatura înregistrată la ora 8:00 și temperatura înregistrată la ora 12:00 are aceeași valoare sunt:
a) Luni și Miercuri
b) Luni și Joi
c) Marți și Miercuri
d) Marți și Joi
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm valoarea raportului dintre temperatura înregistrată la ora 8:00 și cea înregistrată la ora 12:00 pentru fiecare zi a săptămânii:
Pentru Luni:
RLuni=8∘C4∘C=21
Pentru Marți:
RMarți=9∘C3∘C=31
Pentru Miercuri:
RMiercuri=16∘C4∘C=41
Pentru Joi:
RJoi=18∘C6∘C=31
Observăm că:
RMarți=RJoi=31
Zilele pentru care raportul are aceeași valoare sunt Marți și Joi.
(5 puncte) — Răspuns corect: d)
Exercițiul 3 (5 puncte)
Vârful Omu din Munții Bucegi are altitudinea de 2505 m. Marea Neagră are o adâncime medie de 1271 m. Valoarea absolută a diferenței dintre adâncimea medie a Mării Negre și altitudinea vârfului Omu este egală cu:
a) 3776 m
b) −3776 m
c) 1234 m
d) −1234 m
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Considerăm nivelul mării ca reperul 0 m.
Altitudinea vârfului Omu este de +2505 m.
Adâncimea medie a Mării Negre corespunde unei cote de −1271 m sub nivelul mării.
Calculăm diferența dintre cota adâncimii medii a Mării Negre și altitudinea vârfului Omu:
d=−1271 m−2505 m=−3776 m
Valoarea absolută (modulul) a acestei diferențe este:
∣d∣=∣−3776 m∣=3776 m
(Observație didactică: Valoarea absolută a oricărui număr real este întotdeauna un număr pozitiv sau nul, deci variantele negative b) și d) se exclud din start).
(5 puncte) — Răspuns corect: a)
Exercițiul 4 (5 puncte)
Dintre următoarele seturi de numere, cel care reprezintă numai fracții ordinare subunitare este:
a) 32,52,34,86,31,75
b) 1310,51,32,815,72,103
c) 41,159,116,87,56,75
d) 95,83,72,1110,134,75
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
O fracție ordinară ba (cu a,b∈N∗) se numește subunitară dacă numărătorul este strict mai mic decât numitorul (a<b), ceea ce este echivalent cu ba<1.
Analizăm fiecare set de numere:
În setul a): fracția 34 are numărătorul mai mare decât numitorul (4>3), deci este supraunitară (34>1).
În setul b): fracția 815 are 15>8, deci este supraunitară (815>1).
În setul c): fracția 56 are 6>5, deci este supraunitară (56>1).
Toate fracțiile din setul d) sunt strict subunitare.
(5 puncte) — Răspuns corect: d)
Exercițiul 5 (5 puncte)
Patru elevi, Radu, Alexandru, Vlad și Eva, calculează media geometrică a numerelor a=83 și b=33. Rezultatele obținute sunt înregistrate în tabelul următor:
Elev
Rezultat
Radu
26
Alexandru
62
Vlad
43
Eva
63
Dintre cei patru elevi, cel care a calculat corect media geometrică a celor două numere este:
a) Radu
b) Alexandru
c) Vlad
d) Eva
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Formula mediei geometrice a două numere reale pozitive a și b este:
mg=a⋅b
Înlocuim numerele date a=83 și b=33:
a⋅b=(83)⋅(33)=(8⋅3)⋅(3⋅3)=24⋅3=72
Calculăm rădăcina pătrată din produs:
mg=72=36⋅2=36⋅2=62
Conform tabelului, elevul care a obținut rezultatul 62 este Alexandru.
(5 puncte) — Răspuns corect: b)
Exercițiul 6 (5 puncte)
Elevii unei clase au obținut la un test notele prezentate în tabelul de mai jos:
Nota
10
9
8
7
6
5
4
Număr elevi
2
2
6
7
5
1
1
Un elev afirmă că „media notelor obținute de elevii clasei este egală cu 7,30”. Afirmația făcută este:
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm numărul total de elevi din clasă:
N=2+2+6+7+5+1+1=24 elevi
Calculăm suma notelor obținute de toți elevii clasei (media ponderată):
S=(10⋅2)+(9⋅2)+(8⋅6)+(7⋅7)+(6⋅5)+(5⋅1)+(4⋅1)
Efectuăm produsele:
S=20+18+48+49+30+5+4=174
Calculăm media aritmetică a notelor:
m=NS=24174=858=429=7,25
Deoarece media calculată este 7,25, iar afirmația elevului susținea că media este 7,30, constatăm că 7,25=7,30.
În figura alăturată sunt reprezentate, în această ordine, punctele coliniare A,B,C. Știind că punctele M și N sunt mijloacele segmentelor AB, respectiv BC, AB=2 cm și BC=4 cm, lungimea segmentului MN este egală cu:
a) 1 cm
b) 2 cm
c) 3 cm
d) 4 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Punctele sunt situate pe aceeași dreaptă în ordinea A,M,B,N,C.
Punctul M este mijlocul segmentului AB, deci:
MB=2AB=22 cm=1 cm
Punctul N este mijlocul segmentului BC, deci:
BN=2BC=24 cm=2 cm
Deoarece punctul B se află între M și N, lungimea segmentului MN este suma segmentelor MB și BN:
MN=MB+BN=1 cm+2 cm=3 cm
(5 puncte) — Răspuns corect: c)
Exercițiul 2 (5 puncte)
În figura alăturată punctele A,B,C se găsesc la distanțe egale unul față de celălalt, respectiv la distanțe egale față de punctul G. Măsura unghiului BGC este egală cu:
a) 90∘
b) 120∘
c) 130∘
d) 150∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Interpretăm datele din enunț:
Punctele A,B,C se află la distanțe egale unul față de celălalt, adică AB=BC=CA. Rezultă că triunghiul ABC este echilateral.
Punctele A,B,C se află la distanțe egale față de punctul G, adică GA=GB=GC. Punctul G este centrul cercului circumscris triunghiului echilateral ABC (și totodată centrul de greutate și ortocentrul acestuia).
Unghiurile ∢AGB, ∢BGC și ∢CGA sunt unghiuri formate în jurul punctului G, iar prin simetria triunghiului echilateral ele sunt congruente:
∢AGB≡∢BGC≡∢CGA
Suma măsurilor unghiurilor în jurul punctului G este 360∘:
∢BGC=3360∘=120∘
(5 puncte) — Răspuns corect: b)
Exercițiul 3 (5 puncte)
În figura alăturată este reprezentat un pătrat ABCD de latură 3 cm. Perpendiculara în D pe diagonala BD a pătratului ABCD intersectează dreapta AB în punctul E. Perimetrul triunghiului DBE este egal cu:
a) 9 cm
b) 3(2+2) cm
c) 18 cm
d) 6(1+2) cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm lungimea diagonalei BD a pătratului ABCD cu latura AB=3 cm:
BD=AB2=32 cm
Diagonala pătratului este și bisectoarea unghiului drept ∢ABC, deci:
∢ABD=45∘⟹∢EBD=45∘
Din ipoteză, dreapta DE este perpendiculară pe BD, deci ∢BDE=90∘.
În triunghiul dreptunghic BDE:
∢BDE=90∘
∢EBD=45∘⟹∢BED=90∘−45∘=45∘
Triunghiul BDE este dreptunghic isoscel, cu catetele congruente:
DE=BD=32 cm
Ipotenuza BE se determină prin teorema lui Pitagora sau regula ipotenuzei în triunghiul dreptunghic isoscel:
BE=BD2=(32)⋅2=3⋅2=6 cm
Calculăm perimetrul triunghiului DBE:
P△DBE=BD+DE+BE=32 cm+32 cm+6 cm=6+62=6(1+2) cm
(5 puncte) — Răspuns corect: d)
Exercițiul 4 (5 puncte)
Figura alăturată reprezintă schița unei fețe de masă în formă de romb cu lungimile diagonalelor de 60 cm și de 80 cm. Pe fața de masă este cusută o broderie în formă de dreptunghi, care are vârfurile în mijloacele laturilor feței de masă. Valoarea raportului dintre suprafața broderiei și suprafața feței de masă este:
a) 81
b) 41
c) 31
d) 21
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie d1=60 cm și d2=80 cm diagonalele rombului.
Calculăm aria feței de masă (aria rombului):
Aromb=2d1⋅d2=260⋅80=24800=2400 cm2
Vârfurile dreptunghiului sunt mijloacele laturilor rombului. Segmentele care unesc mijloacele a două laturi consecutive sunt linii mijlocii în triunghiurile determinate de diagonalele rombului. Prin urmare:
Lungimea dreptunghiului este egală cu jumătate din diagonala mare:
L=2d2=280=40 cm
Lățimea dreptunghiului este egală cu jumătate din diagonala mică:
l=2d1=260=30 cm
Calculăm suprafața broderiei (aria dreptunghiului):
Adreptunghi=L⋅l=40⋅30=1200 cm2
Calculăm valoarea raportului dintre suprafața broderiei și suprafața feței de masă:
Afața˘ de masa˘Abroderie=2400 cm21200 cm2=21
(5 puncte) — Răspuns corect: d)
Exercițiul 5 (5 puncte)
În figura alăturată punctele A și B sunt situate pe cercul de centru O și sunt diametral opuse, iar punctul C aparține cercului dat astfel încât AC=23 cm și BC=OC. Aria triunghiului BOC este egală cu:
a) 3 cm2
b) 6 cm2
c) 8 cm2
d) 63 cm2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie R raza cercului. Punctele B și C se află pe cerc, deci OB=OC=R.
Din ipoteză avem BC=OC, prin urmare:
OB=OC=BC=R
Triunghiul BOC are toate laturile egale cu raza R, deci este un triunghi echilateral. Rezultă:
∢BOC=60∘și∢OBC=60∘
Deoarece AB este diametru, triunghiul ABC este înscris într-un semicerc, deci este dreptunghic în C (∢ACB=90∘).
În triunghiul dreptunghic ABC:
∢B=60∘⟹∢A=30∘
Ipotenuza este diametrul AB=2R, iar cateta BC=R (opusă unghiului de 30∘).
Calculăm cateta AC cu teorema lui Pitagora:
AC=AB2−BC2=(2R)2−R2=4R2−R2=3R2=R3
Din ipoteză se știe că AC=23 cm, deci:
R3=23⟹R=2 cm
Calculăm aria triunghiului echilateral BOC cu latura R=2 cm:
A△BOC=4R23=4223=443=3 cm2
(5 puncte) — Răspuns corect: a)
Exercițiul 6 (5 puncte)
În figura alăturată este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD cu ABCD pătrat, AB=12 cm și înălțimea VO=8 cm. Volumul piramidei VABCD este egal cu:
a) 96 cm3
b) 144 cm3
c) 384 cm3
d) 1152 cm3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Formula volumului unei piramide este:
V=3Abaza˘⋅h
Baza este pătratul ABCD cu latura AB=12 cm. Calculăm aria bazei:
Abaza˘=AB2=122=144 cm2
Înălțimea piramidei este VO=8 cm.
Calculăm volumul:
V=3144⋅8=3144⋅8=48⋅8=384 cm3
(5 puncte) — Răspuns corect: c)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
Exercițiul 1 (5 puncte)
Un automobil a parcurs un drum în trei zile, astfel: în prima zi a parcurs 35% din lungimea drumului, în a doua zi 20% din lungimea drumului rămas, iar în a treia zi restul de 624 km.
a) Este adevărat că automobilul a parcurs în primele două zile jumătate din lungimea drumului? Justifică răspunsul dat.
b) Determină în care dintre cele trei zile automobilul a parcurs cei mai mulți kilometri.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea fracțiunii parcurse în primele două zile
Fie x lungimea totală a drumului parcurs de automobil, exprimată în kilometri (x>0).
În prima zi, automobilul parcurge 35% din drum:
d1=10035x=35%⋅x
Drumul rămas după prima zi reprezintă:
Rest1=100%⋅x−35%⋅x=65%⋅x=10065x
În a doua zi, automobilul parcurge 20% din drumul rămas:
d2=10020⋅(10065x)=51⋅10065x=10013x=13%⋅x
(1 punct)
Calculăm procentul total parcurs în primele două zile:
d1+d2=35%⋅x+13%⋅x=48%⋅x
Jumătatea drumului reprezintă 50% din lungimea totală. Deoarece 48%<50%, automobilul a parcurs mai puțin de jumătate din drum.
Așadar, nu este adevărat că automobilul a parcurs în primele două zile jumătate din lungimea drumului.
(1 punct)
b) Determinarea zilei cu cei mai mulți kilometri parcurși
Deoarece în primele două zile automobilul a parcurs 48% din întregul drum, procentul parcurs în a treia zi este:
d3=100%⋅x−48%⋅x=52%⋅x=10052x
(1 punct)
Comparăm fracțiunile de drum parcurse în fiecare dintre cele trei zile:
În prima zi: 35%⋅x
În a doua zi: 13%⋅x
În a treia zi: 52%⋅x
Deoarece:
13%<35%<52%⟹10013x<10035x<10052x
cea mai mare distanță a fost parcursă în cea de-a treia zi.
(Observație suplimentară de calcul: din 52%⋅x=624 km, obținem lungimea totală x=52624⋅100=1200 km. Distanțele zilnice au fost d1=420 km, d2=156 km și d3=624 km, confirmând că în a treia zi s-au parcurs cei mai mulți kilometri).
(2 puncte)
Exercițiul 2 (5 puncte)
Se consideră expresia:
E(x)=(x+2021)2−10(x+2021)+21
unde x este număr real.
a) Arată că x2−10x+21=(x−3)(x−7), pentru orice număr real x.
b) Demonstrează că E(−2018)⋅E(−2019)⋅E(−2020)⋅E(−2021)=0.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Descompunerea trinomului x2−10x+21
Descompunem termenul din mijloc −10x=−3x−7x:
x2−10x+21=x2−3x−7x+21
Grupăm termenii doi câte doi și dăm factor comun:
x2−3x−7x+21=x(x−3)−7(x−3)
(1 punct)
Scoatem factorul comun (x−3):
x(x−3)−7(x−3)=(x−3)(x−7)
pentru orice număr real x.
(1 punct)
b) Demonstrarea egalității produsului cu zero
Observăm că expresia E(x) are forma trinomului de la punctul a), unde variabila este y=x+2021:
E(x)=y2−10y+21
Folosind descompunerea demonstrată la subpunctul a), obținem:
E(x)=(y−3)(y−7)=(x+2021−3)(x+2021−7)
Efectuăm calculele numerice:
E(x)=(x+2018)(x+2014)
pentru orice număr real x.
(2 puncte)
Calculăm valoarea expresiei pentru x=−2018:
E(−2018)=(−2018+2018)(−2018+2014)=0⋅(−4)=0
Deoarece unul dintre factorii produsului este egal cu 0, întreg produsul devine nul:
a) Determină numărul real a, știind că punctul A(a,2a) aparține graficului funcției f.
b) În sistemul de axe ortogonale xOy se consideră punctul A(2,4), iar B este punctul de intersecție al graficului funcției f cu axa Oy. Determină lungimea segmentului AB.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Determinarea numărului real a
Un punct A(a,2a) aparține reprezentării geometrice a graficului funcției f dacă și numai dacă:
f(a)=2a
(1 punct)
Înlocuim expresia funcției f(a)=−2a+8:
−2a+8=2a⟹2a+2a=8⟹4a=8⟹a=2
Așadar, numărul căutat este a=2, iar coordonatele punctului sunt A(2,4).
(1 punct)
b) Determinarea lungimii segmentului AB
Determinăm coordonatele punctului B, punctul de intersecție al graficului funcției f cu axa Oy:
Punctele de pe axa Oy au abscisa x=0.
f(0)=−2⋅0+8=8⟹B(0,8)
(1 punct)
Avem punctele A(2,4) și B(0,8). Aplicăm formula distanței dintre două puncte în plan:
AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2
Înlocuim coordonatele:
AB=(0−2)2+(8−4)2=(−2)2+42=4+16=20=25
Lungimea segmentului AB este egală cu 25.
(2 puncte)
Exercițiul 4 (5 puncte)
În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC. Pe latura AB a triunghiului se consideră punctul M și se construiește paralela MN la dreapta BC, cu N∈AC. Paralela prin N la dreapta AB intersectează pe BC în punctul P.
a) Arată că MN⋅AC=BC⋅AN.
b) Demonstrează că BCBP+ABBM=1.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea relației MN⋅AC=BC⋅AN
În triunghiul ABC, deoarece MN∥BC cu M∈AB și N∈AC, conform teoremei fundamentale a asemănării rezultă:
△AMN∼△ABC
(1 punct)
Scriem egalitatea rapoartelor de asemănare:
BCMN=ACAN
Produsul mezilor este egal cu produsul extremilor:
MN⋅AC=BC⋅AN
(1 punct)
b) Demonstrarea egalității BCBP+ABBM=1
În patrulaterul BMNP:
MN∥BP (deoarece MN∥BC și P∈BC)
NP∥BM (deoarece NP∥AB și M∈AB)
Patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două este paralelogram, deci laturile opuse sunt congruente:
BP=MNșiNP=BM
Din asemănarea △AMN∼△ABC demonstrată la subpunctul a), raportul laturilor este:
BCMN=ACAN
Deoarece MN=BP, înlocuim și obținem:
BCBP=ACAN
(1 punct)
Aplicăm teorema lui Thales în triunghiul ABC cu paralela MN∥BC:
ABBM=ACCN
(1 punct)
Adunăm cele două rapoarte:
BCBP+ABBM=ACAN+ACCN=ACAN+CN
Deoarece punctul N aparține segmentului AC, avem AN+CN=AC. Prin urmare:
BCBP+ABBM=ACAC=1
(1 punct)
Exercițiul 5 (5 puncte)
Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A. Punctul M este mijlocul segmentului BC, măsura unghiului ACB este de 30∘ și AB=6 cm.
a) Arată că perimetrul triunghiului ABM este egal cu 18 cm.
b) Arată că aria triunghiului AMC este mai mică decât 16 cm2.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul perimetrului triunghiului ABM
În triunghiul ABC dreptunghic în A (∢BAC=90∘):
∢ACB=30∘
Cateta AB=6 cm este opusă unghiului de 30∘. Conform teoremei unghiului de 30∘, lungimea catetei opuse este jumătate din lungimea ipotenuzei:
AB=2BC⟹BC=2⋅AB=2⋅6 cm=12 cm
Deoarece punctul M este mijlocul ipotenuzei BC:
BM=MC=2BC=6 cm
Segmentul AM este mediana corespunzătoare ipotenuzei în triunghiul dreptunghic ABC. Conform teoremei medianei în triunghiul dreptunghic:
AM=2BC=6 cm
(1 punct)
În triunghiul ABM, avem:
AB=BM=AM=6 cm
Triunghiul ABM este echilateral. Calculăm perimetrul său:
P△ABM=AB+BM+AM=3⋅6 cm=18 cm
(1 punct)
b) Arătarea că aria triunghiului AMC este mai mică decât 16 cm2
În triunghiul dreptunghic ABC, calculăm lungimea catetei AC prin teorema lui Pitagora:
AC=BC2−AB2=122−62=144−36=108=63 cm
(1 punct)
Calculăm aria triunghiului dreptunghic ABC:
A△ABC=2AB⋅AC=26⋅63=183 cm2
Segmentul AM este mediană în triunghiul ABC, împărțind triunghiul în două triunghiuri de arii egale (deoarece au aceeași înălțime din A și baze egale BM=MC):
A△AMC=21A△ABC=2183=93 cm2
Pentru a demonstra că A△AMC<16 cm2, comparăm numerele 93 și 16:
Ridicăm ambele numere pozitive la pătrat:
(93)2=81⋅3=243162=256
Deoarece 243<256, rezultă:
93<16
Așadar, aria triunghiului AMC este strict mai mică decât 16 cm2.
(2 puncte)
Exercițiul 6 (5 puncte)
În figura alăturată este reprezentată prisma dreaptă ABCDEF, cu baza triunghiul echilateral ABC, iar AB=12 cm și AD=18 cm.
a) Arată că aria totală a prismei este mai mare decât 720 cm2.
b) Se consideră punctul A′ din planul (BCD) astfel încât AA′=9 cm. Determină măsura unghiului dintre dreptele AA′ și EF.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei totale a prismei
Prisma dreaptă ABCDEF are baza inferioară triunghiul echilateral ABC cu latura AB=12 cm și înălțimea AD=18 cm.
Perimetrul bazei este:
P△ABC=3⋅AB=3⋅12 cm=36 cm
Aria laterală a prismei:
Al=P△ABC⋅AD=36⋅18=648 cm2
Aria bazei triunghiului echilateral ABC:
Ab=4AB23=41223=41443=363 cm2
Aria totală a prismei este:
At=Al+2⋅Ab=648+2⋅363=648+723=72(9+3) cm2
(1 punct)
Comparăm aria totală cu 720 cm2:
72(9+3)>720⟺9+3>72720⟺9+3>10⟺3>1
Deoarece 3≈1,732>1 este o inegalitate evident adevărată, rezultă:
At>720 cm2
Așadar, aria totală a prismei este mai mare decât 720 cm2.
(1 punct)
b) Determinarea măsurii unghiului dintre dreptele AA′ și EF
Fie M mijlocul muchiei BC.
În triunghiul echilateral ABC, mediana AM este și înălțime, deci AM⊥BC.
Calculăm lungimea înălțimii AM:
AM=2AB3=2123=63 cm
Muchia laterală AD este perpendiculară pe planul bazei: AD⊥(ABC).
Deoarece AM,BC⊂(ABC) și AM⊥BC, conform teoremei celor trei perpendiculare obținem:
DM⊥BC
Deoarece BC⊥AM și BC⊥DM, cu AM∩DM={M}, rezultă că dreapta BC este perpendiculară pe planul (ADM):
BC⊥(ADM)
În planul (ADM), construim perpendiculara din A pe dreapta DM:
AQ⊥DM,Q∈DM
Deoarece BC⊥(ADM) și AQ⊂(ADM), rezultă că AQ⊥BC.
Dreapta AQ este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (BCD) (DM⊥AQ și BC⊥AQ, cu DM∩BC={M}), de unde rezultă:
AQ⊥(BCD)
Prin urmare, lungimea segmentului AQ reprezintă distanța de la punctul A la planul (BCD):
d(A,(BCD))=AQ
Triunghiul ADM este dreptunghic în A (AD⊥AM, cu AD=18 cm și AM=63 cm).
Calculăm ipotenuza DM:
DM=AD2+AM2=182+(63)2=324+108=432=123 cm
Calculăm înălțimea AQ corespunzătoare ipotenuzei în △ADM:
AQ=DMAD⋅AM=12318⋅63=1231083=9 cm
Din ipoteză, punctul A′ aparține planului (BCD) și AA′=9 cm.
Deoarece distanța minimă de la punctul A la orice punct din planul (BCD) este lungimea perpendicularei AQ=9 cm, iar AA′=9 cm, rezultă că punctul A′ coincide cu piciorul perpendicularei Q:
A′≡Q⟹AA′⊥(BCD)
(2 puncte)
Prisma fiind dreaptă, baza superioară DEF este paralelă și congruentă cu baza inferioară ABC, deci EF∥BC.
Deoarece BC⊥(ADM) și EF∥BC, rezultă:
EF⊥(ADM)
Dreapta AA′ este conținută în planul (ADM) (A∈(ADM) și A′≡Q∈DM⊂(ADM)), prin urmare dreapta EF este perpendiculară pe dreapta AA′:
AA′⊥EF⟹∢(AA′,EF)=90∘
Măsura unghiului dintre dreptele AA′ și EF este egală cu 90∘.