Suma tuturor numerelor naturale, care sunt divizori ai numărului 20, este egală cu:
a) 8
b) 20
c) 21
d) 42
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Căutăm toți divizorii naturali ai numărului 20.
Mulțimea divizorilor naturali ai lui 20 este:
D20={1,2,4,5,10,20}
Calculăm suma acestora:
S=1+2+4+5+10+20=42
(5 puncte) — Răspuns corect: d)
Exercițiul 2 (5 puncte)
Știind că a și b sunt numere reale și ba=32, expresia 1,5a−b este egală cu:
a) −0,5
b) 0
c) 1,5
d) 3,5
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Din proporția dată avem:
ba=32⟹3a=2b⟹b=23a=1,5a
Înlocuim b=1,5a în expresia cerută:
1,5a−b=1,5a−1,5a=0
(5 puncte) — Răspuns corect: b)
Exercițiul 3 (5 puncte)
Două turnuri au înălțimile de 120 m, respectiv 10 dam. Diferența pozitivă a înălțimilor celor două turnuri este egală cu:
a) 119 m
b) 110 m
c) 20 m
d) 2 m
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Transformăm ambele mărimi în aceeași unitate de măsură (metri):
10 dam=10⋅10 m=100 m
Calculăm diferența pozitivă dintre cele două înălțimi:
120 m−100 m=20 m
(5 puncte) — Răspuns corect: c)
Exercițiul 4 (5 puncte)
Se consideră numărul rațional 1,(3). Aproximarea prin lipsă la sutimi a acestui număr este egală cu:
a) 1,30
b) 1,33
c) 1,34
d) 1,40
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Scriem numărul sub formă zecimală cu mai multe zecimale:
1,(3)=1,3333…
Aproximarea prin lipsă la sutimi înseamnă păstrarea primelor două zecimale și eliminarea (trunchierea) celorlalte zecimale, fără rotunjire în plus:
1,33
(5 puncte) — Răspuns corect: b)
Exercițiul 5 (5 puncte)
Se consideră numărul real a=(3−22)(3+22)−2. Patru elevi au calculat a2021 și au scris rezultatele în tabelul următor:
Andrei
Valentina
Mihai
Rada
0
1
−1
2021
Dintre cei patru elevi, cel care a scris rezultatul corect este:
a) Andrei
b) Valentina
c) Mihai
d) Rada
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi valoarea numărului a. Observăm formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2:
(3−22)(3+22)=32−(22)2=9−8=1
Scădem 2:
a=1−2=−1
Ridicăm numărul a=−1 la puterea 2021:
a2021=(−1)2021
Deoarece exponentul 2021 este un număr impar, avem:
(−1)2021=−1
Elevul care a obținut rezultatul −1 este Mihai.
(5 puncte) — Răspuns corect: c)
Exercițiul 6 (5 puncte)
Un biciclist s-a deplasat cu viteza de 15 km/h pe o distanță de 6 km. Un pieton s-a deplasat cu viteza de 3 km/h pe o distanță de 1 km. Afirmația „Timpul de deplasare a biciclistului este egal cu timpul de deplasare a pietonului.” este:
a) adevărată
b) falsă
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Folosim formula t=vd pentru a determina timpul de deplasare al fiecăruia:
Pentru biciclist:
t1=15 km/h6 km=52 ore=52⋅60 minute=24 minute
Pentru pieton:
t2=3 km/h1 km=31 ore=31⋅60 minute=20 minute
Deoarece 24 minute=20 minute (t1=t2), timpii de deplasare nu sunt egali.
În figura alăturată sunt reprezentate, în această ordine, punctele coliniare A,B,C,D,E,F și G, astfel încât AB=BC=CD=DE=EF=FG=2 cm.
Distanța dintre simetricul punctului E față de punctul C și simetricul punctului E față de punctul F este egală cu:
a) 6 cm
b) 8 cm
c) 10 cm
d) 12 cm
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Fie S1 simetricul punctului E față de punctul C. Conform definiției simetricului, C este mijlocul segmentului ES1:
CE=CD+DE=2 cm+2 cm=4 cm
Punctul S1 se află pe dreaptă la stânga lui C, la distanța CS1=CE=4 cm.
Deoarece AC=AB+BC=2 cm+2 cm=4 cm, punctul S1 coincide cu punctul A.
Fie S2 simetricul punctului E față de punctul F. Punctul F este mijlocul segmentului ES2:
EF=2 cm⟹FS2=EF=2 cm
Punctul S2 se află pe dreaptă la dreapta lui F, la distanța FS2=2 cm. Deoarece FG=2 cm, punctul S2 coincide cu punctul G.
Distanța căutată este lungimea segmentului AG:
S1S2=AG=AB+BC+CD+DE+EF+FG=6⋅2 cm=12 cm
(5 puncte) — Răspuns corect: d)
Exercițiul 2 (5 puncte)
În figura alăturată ∢MON, ∢NOP și ∢POM sunt unghiuri congruente în jurul punctului O, iar semidreapta OQ este bisectoarea unghiului NOP.
Măsura complementului unghiului POQ este egală cu:
a) 30∘
b) 45∘
c) 60∘
d) 90∘
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de 360∘:
∢MON+∢NOP+∢POM=360∘
Deoarece unghiurile sunt congruente:
∢MON=∢NOP=∢POM=3360∘=120∘
Semidreapta OQ fiind bisectoarea unghiului NOP, împarte acest unghi în două unghiuri congruente:
∢POQ=2∢NOP=2120∘=60∘
Complementul unui unghi de măsură u este unghiul de măsură 90∘−u. Așadar:
90∘−∢POQ=90∘−60∘=30∘
(5 puncte) — Răspuns corect: a)
Exercițiul 3 (5 puncte)
În figura alăturată dreptunghiul ABCD reprezintă schița unui parc în care AB=40 m și BD=2⋅AD. Știind că în vârful A este plantat un copac, distanța de la baza copacului la aleea BD este egală cu:
a) 10 m
b) 20 m
c) 25 m
d) 30 m
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
În triunghiul ABD dreptunghic în A, ipotenuza este BD, iar cateta este AD.
Din ipoteză avem BD=2⋅AD⟹AD=2BD.
Conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘, dacă într-un triunghi dreptunghic lungimea unei catete este jumătate din lungimea ipotenuzei, atunci unghiul opus acelei catete are măsura de 30∘:
∢ABD=30∘
Distanța de la punctul A la aleea BD este lungimea înălțimii hA corespunzătoare ipotenuzei BD din triunghiul dreptunghic ABD.
Fie AE⊥BD, cu E∈BD. În triunghiul dreptunghic AEB (dreptunghic în E):
sin(∢ABD)=ABAE⟹AE=AB⋅sin(30∘)
Înlocuim valorile numerice:
AE=40⋅21=20 m
(5 puncte) — Răspuns corect: b)
Exercițiul 4 (5 puncte)
Figura alăturată reprezintă schița unei grădini având forma unui romb ABCD cu AB=100 m și ∢ABC=60∘. Pe suprafața delimitată de patrulaterul MNPQ, ale cărui vârfuri sunt mijloacele laturilor rombului dat, sunt cultivate flori, iar restul suprafeței grădinii este acoperit cu gazon.
Aria suprafeței grădinii, acoperite de gazon, este egală cu:
a) 503 m2
b) 2503 m2
c) 5003 m2
d) 25003 m2
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Calculăm mai întâi aria totală a rombului ABCD. Formula ariei rombului folosind laturile și unghiul dintre ele este:
AABCD=AB⋅BC⋅sin(∢ABC)
Cum AB=BC=100 m și sin(60∘)=23:
AABCD=100⋅100⋅23=50003 m2
Punctele M,N,P,Q sunt mijloacele laturilor rombului ABCD. Segmentele care unesc mijloacele laturilor consecutive sunt linii mijlocii în triunghiurile formate de diagonalele rombului.
Deoarece diagonalele rombului sunt perpendiculare (AC⊥BD), patrulaterul MNPQ este un dreptunghi având dimensiunile egale cu jumătățile diagonalelor rombului:
AMNPQ=2AC⋅2BD=21⋅2AC⋅BD=21AABCD
Aria suprafeței acoperite cu gazon este diferența dintre aria rombului și aria zonei cu flori:
În figura alăturată AB și CD sunt două coarde perpendiculare pe diametrul MN al cercului de centru O, acestea intersectând MN în punctele P, respectiv Q, astfel încât OP<OQ.
Patrulaterul convex cu vârfurile în punctele A,B,C și D reprezintă:
a) un trapez dreptunghic
b) un trapez isoscel
c) un dreptunghi
d) un pătrat
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Analizăm proprietățile geometrice ale figurii:
Deoarece AB⊥MN și CD⊥MN, două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
AB∥CD
Deoarece OP<OQ, coardele se află la distanțe diferite față de centru, deci lungimile lor sunt diferite (AB=CD). Rezultă că patrulaterul ABCD este un trapez cu bazele AB și CD.
Diametrul perpendicular pe o coardă este axă de simetrie a cercului și mediatoare a acelei coarde:
Diametrul MN trece prin mijlocul coardei AB, deci PA=PB.
Diametrul MN trece prin mijlocul coardei CD, deci QC=QD.
Dreapta MN este mediatoarea comună a celor două baze paralele AB și CD. Un trapez convex care admite o axă de simetrie perpendiculară pe baze este un trapez isoscel.
Laturile neparalele AC și BD sunt simetrice față de dreapta MN, deci AC=BD.
(5 puncte) — Răspuns corect: b)
Exercițiul 6 (5 puncte)
Mihai are la dispoziție 216 cubulețe cu muchia de 10 cm, pe care le lipește obținând un cub ale cărui fețe le vopsește. Volumul total al cubulețelor care au exact 3 fețe vopsite este egal cu:
a) 3 dm3
b) 4 dm3
c) 6 dm3
d) 8 dm3
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
Cubul mare este format din 216 cubulețe. Numărul de cubulețe de-a lungul fiecărei muchii a cubului mare este n:
n3=216⟹n=3216=6
Cubulețele care au exact 3 fețe vopsite sunt exclusiv cubulețele situate în colțurile (vârfurile) marelui cub, deoarece numai acolo se întâlnesc 3 fețe exterioare vopsite ale cubului mare.
Orice cub are exact 8 vârfuri, prin urmare există exact 8 astfel de cubulețe.
Muchia unui cubuleț este:
l=10 cm=1 dm
Volumul unui singur cubuleț este:
V1=l3=(1 dm)3=1 dm3
Volumul total al celor 8 cubulețe cu exact 3 fețe vopsite este:
Vtotal=8⋅V1=8⋅1 dm3=8 dm3
(5 puncte) — Răspuns corect: d)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Scrieți rezolvările complete.
Exercițiul 1 (5 puncte)
Mihai și Ana rezolvă probleme din ultimul număr publicat al revistei Gazeta Matematică. Se știe că Ana a rezolvat cu două probleme mai mult decât Mihai.
a) Dacă problemele rezolvate de cei doi sunt diferite, este posibil ca numărul total de probleme rezolvate de Mihai și Ana să fie 15? Justifică răspunsul.
b) Știind că numărul problemelor rezolvate de Mihai reprezintă 43 din numărul problemelor rezolvate de Ana, determină numărul problemelor rezolvate de Ana.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Justificarea imposibilității ca numărul total să fie 15
Fie m numărul problemelor rezolvate de Mihai și a numărul problemelor rezolvate de Ana, cu m,a∈N.
Din ipoteză, Ana a rezolvat cu două probleme mai mult decât Mihai:
a=m+2
Presupunem că numărul total de probleme rezolvate este 15:
a+m=15
(1 punct)
Înlocuim pe a=m+2 în ecuație:
(m+2)+m=15⟹2m+2=15⟹2m=13⟹m=213=6,5
Deoarece numărul de probleme rezolvate trebuie să fie un număr natural (m∈N), iar 6,5∈/N, presupunerea făcută este falsă.
Așadar, nu este posibil ca numărul total de probleme rezolvate de Mihai și Ana să fie 15.
(1 punct)
b) Determinarea numărului de probleme rezolvate de Ana
Din enunț, numărul problemelor rezolvate de Mihai reprezintă 43 din numărul celor rezolvate de Ana:
m=43a
Știm că a=m+2. Înlocuim expresia lui m:
a=43a+2
(2 puncte)
Rezolvăm ecuația în a:
a−43a=2⟹41a=2⟹a=2⋅4=8
(Verificare: m=43⋅8=6, iar a=6+2=8. Datele sunt verificate).
Numărul problemelor rezolvate de Ana este 8.
(1 punct)
Exercițiul 2 (5 puncte)
Se consideră expresia:
E(x)=(2x+1)2+(2x−1)2−4(2x2−1)
unde x este număr real.
a) Calculează E(10).
b) Determină cel mai mic număr natural nenul n pentru care n⋅E(10)⋅E(11)⋅…⋅E(100) este pătratul unui număr natural.
b) Determinarea celui mai mic număr natural nenul n
Aducem mai întâi expresia E(x) la forma simplificată pentru orice x∈R:
Dezvoltăm binomurile la pătrat folosind formulele (a±b)2=a2±2ab+b2:
(2x+1)2=4x2+4x+1(2x−1)2=4x2−4x+1
Desfacem paranteza ultimului termen:
−4(2x2−1)=−8x2+4
Însumăm termenii expresiei:
E(x)=4x2+4x+1+4x2−4x+1−8x2+4
Reducem termenii asemenea:
E(x)=(4+4−8)x2+(4−4)x+(1+1+4)=0⋅x2+0⋅x+6=6
Așadar, E(x)=6 pentru orice număr real x.
(1 punct)
Rezultă că fiecare factor E(k)=6, pentru orice k∈{10,11,…,100}.
Numărul de factori este:
100−10+1=91 factori
Produsul din enunț devine:
P=n⋅E(10)⋅E(11)⋅…⋅E(100)=n⋅91 ori6⋅6⋅…⋅6=n⋅691
Scriem puterea 691 ca un pătrat perfect înmulțit cu 6:
691=690⋅6=(645)2⋅6
Produsul P se rescrie:
P=(n⋅6)⋅(645)2
Pentru ca P să fie pătratul unui număr natural, este necesar și suficient ca factorul n⋅6 să fie un pătrat perfect.
Deoarece n este un număr natural nenul, cea mai mică valoare pentru care n⋅6 este pătrat perfect este n=6 (obținând 6⋅6=62).
(2 puncte)
Exercițiul 3 (5 puncte)
Se consideră funcțiile f:R→R, f(x)=−x+2 și g:R→R, g(x)=x.
a) Argumentează că P(1,1) este punctul de intersecție al reprezentărilor geometrice ale graficelor celor două funcții.
b) Calculează distanța de la originea O(0,0) a sistemului de axe ortogonale xOy la reprezentarea geometrică a graficului funcției f.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Verificarea punctului de intersecție P(1,1)
Un punct P(xP,yP) aparține reprezentării geometrice a graficului unei funcții dacă și numai dacă valoarea funcției în xP este egală cu ordonata yP.
Pentru funcția f:
f(1)=−1+2=1⟹P(1,1)∈Gf
(1 punct)
Pentru funcția g:
g(1)=1⟹P(1,1)∈Gg
Deoarece P(1,1)∈Gf și P(1,1)∈Gg, rezultă:
P(1,1)∈Gf∩Gg
Așadar, P(1,1) este punctul de intersecție al graficelor celor două funcții.
(1 punct)
b) Calculul distanței de la origine la graficul funcției f
Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării geometrice a graficului funcției f cu axele de coordonate:
Cu axa Ox (y=0):
f(x)=0⟹−x+2=0⟹x=2⟹A(2,0)
Cu axa Oy (x=0):
f(0)=2⟹B(0,2)
(1 punct)
Reprezentarea geometrică a graficului funcției f este dreapta AB.
În reperul cartezian xOy, triunghiul AOB este dreptunghic în O, cu catetele situate pe axe:
OA=∣2∣=2șiOB=∣2∣=2
Triunghiul AOB este dreptunghic isoscel. Calculăm ipotenuza AB prin teorema lui Pitagora:
AB=OA2+OB2=22+22=8=22
(1 punct)
Distanța de la originea O(0,0) la dreapta AB este lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei în △AOB:
d(O,Gf)=ABOA⋅OB=222⋅2=22=2
(Observație didactică: Punctul P(1,1) este mijlocul segmentului AB, iar într-un triunghi dreptunghic isoscel mediana din vârful drept coincide cu înălțimea, deci OP⊥AB și OP=12+12=2).
(1 punct)
Exercițiul 4 (5 puncte)
În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABC cu AB=6 cm, AC=9 cm și BC=12 cm, iar M este mijlocul segmentului AB și N este un punct ce aparține segmentului AC, astfel încât ∢ABC≡∢ANM.
a) Arată că perimetrul triunghiului AMN este egal cu 9 cm.
b) Demonstrează că aria patrulaterului BMNC reprezintă 98 din aria triunghiului ABC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul perimetrului triunghiului AMN
Punctul M este mijlocul segmentului AB, deci:
AM=2AB=26 cm=3 cm
Comparăm triunghiurile AMN și ACB:
∢MAN≡∢CAB (același unghi cu vârful în A)
∢ANM≡∢ABC (din ipoteză)
Conform cazului de asemănare U.U. (unghi-unghi), rezultă:
△AMN∼△ACB
Scriem raportul de asemănare al laturilor omoloage:
ACAM=ABAN=BCMN
(1 punct)
Înlocuim lungimile cunoscute: AM=3 cm, AC=9 cm, AB=6 cm, BC=12 cm:
93=31⟹6AN=31⟹AN=36=2 cm12MN=31⟹MN=312=4 cm
Calculăm perimetrul triunghiului AMN:
P△AMN=AM+AN+MN=3 cm+2 cm+4 cm=9 cm
(1 punct)
b) Demonstrarea raportului de arii
Deoarece △AMN∼△ACB cu raportul de asemănare k=31, raportul ariilor celor două triunghiuri este pătratul raportului de asemănare:
A△ABCA△AMN=k2=(31)2=91
Rezultă:
A△AMN=91A△ABC
(2 puncte)
Aria patrulaterului BMNC este diferența dintre aria triunghiului mare ABC și aria triunghiului AMN:
ABMNC=A△ABC−A△AMN
Înlocuind relația anterioară:
ABMNC=A△ABC−91A△ABC=(1−91)A△ABC=98A△ABC
Prin urmare, aria patrulaterului BMNC reprezintă 98 din aria triunghiului ABC.
(1 punct)
Exercițiul 5 (5 puncte)
În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCD cu AB∥CD. Punctul M este mijlocul bazei mari AB și AM=AD=CD=12 cm.
a) Arată că aria trapezului ABCD este egală cu 1083 cm2.
b) Demonstrează că bisectoarea unghiului BAD este perpendiculară pe dreapta BC.
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Calculul ariei trapezului ABCD
Deoarece trapezul ABCD este isoscel cu AB∥CD:
BC=AD=12 cm
Punctul M este mijlocul bazei mari AB, deci AM=MB=12 cm și AB=24 cm.
Examinăm patrulaterele componente:
În patrulaterul AMCD: AM∥CD și AM=CD=12 cm. Un patrulater cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram. Deoarece AM=AD=12 cm, paralelogramul are două laturi adiacente egale, deci AMCD este un romb. Rezultă că MD=12 cm.
În patrulaterul MBCD: MB∥CD și MB=CD=12 cm, deci MBCD este paralelogram. Deoarece MB=BC=12 cm, MBCD este de asemenea un romb, de unde MC=12 cm.
Toate cele trei triunghiuri △AMD, △DMC și △MCB au toate laturile egale cu 12 cm:
Calculăm aria unui triunghi echilateral cu latura l=12 cm:
A△AMD=4l23=41223=41443=363 cm2
Aria trapezului ABCD este suma ariilor celor trei triunghiuri echilaterale:
AABCD=3⋅A△AMD=3⋅363 cm2=1083 cm2
(1 punct)
b) Demonstrarea perpendicularității bisectoarei pe BC
În rombul AMCD, diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor rombului. Astfel, diagonala AC este bisectoarea unghiului ∢MAD, care este unghiul ∢BAD.
(2 puncte)
Calculăm măsurile unghiurilor din triunghiul ABC:
Triunghiul AMD fiind echilateral, ∢DAM=60∘, adică ∢BAD=60∘.
Diagonala AC fiind bisectoare:
∢CAB=2∢BAD=260∘=30∘
Trapezul ABCD fiind isoscel cu baza mare AB, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:
∢ABC=∢BAD=60∘
În triunghiul ABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘:
∢ACB=180∘−(∢CAB+∢ABC)=180∘−(30∘+60∘)=180∘−90∘=90∘
Rezultă că triunghiul ABC este dreptunghic în C, prin urmare:
AC⊥BC
Cum AC este chiar bisectoarea unghiului BAD, rezultă că bisectoarea unghiului BAD este perpendiculară pe dreapta BC.
(1 punct)
Exercițiul 6 (5 puncte)
O cutie de bomboane de forma unui tetraedru regulat ABCD, cu muchia de lungime 12 cm, este reprezentată în figura alăturată. Punctele M și N sunt mijloacele muchiilor AB, respectiv CD.
a) Arată că MN are lungimea mai mică decât 53 cm.
b) Determină cosinusul unghiului dintre planele (ABN) și (ABC).
Arată Rezolvarea Pas cu Pas
a) Demonstrarea inegalității MN<53 cm
Tetraedrul ABCD este regulat, deci toate cele 4 fețe ale sale sunt triunghiuri echilaterale congruente cu lungimea laturii l=12 cm.
În triunghiurile echilaterale DAC și DBC, punctul N este mijlocul muchiei comune CD. Prin urmare, AN și BN sunt mediane și înălțimi în aceste triunghiuri:
AN=BN=2l3=2123=63 cm
(1 punct)
În triunghiul ABN, avem AN=BN=63 cm, deci triunghiul este isoscel cu baza AB.
Punctul M fiind mijlocul segmentului AB, mediana MN este și înălțime în △ABN, adică MN⊥AB.
În triunghiul AMN dreptunghic în M:
AM=2AB=212=6 cm
AN=63 cm
Aplicăm teorema lui Pitagora:
MN2=AN2−AM2=(63)2−62=108−36=72MN=72=62 cm
Pentru a compara MN=72 cm cu 53 cm, introducem factorul sub radical:
53=52⋅3=25⋅3=75 cm
Deoarece 72<75, avem 72<75, ceea ce arată că:
MN<53 cm
(1 punct)
b) Determinarea cosinusului unghiului dintre planele (ABN) și (ABC)
Determinăm dreapta de intersecție a celor două plane:
(ABN)∩(ABC)=AB
Căutăm câte o dreaptă în fiecare plan care să fie perpendiculară pe dreapta de intersecție AB în același punct:
În planul (ABN): am arătat la subpunctul anterior că MN⊥AB (în punctul M).
În planul (ABC): triunghiul ABC este echilateral, iar M este mijlocul laturii AB. Mediana CM este și înălțime, deci CM⊥AB (în punctul M).
Unghiul diedru dintre planele (ABN) și (ABC) este unghiul plan format de cele două perpendiculare:
∢((ABN),(ABC))=∢(MN,CM)=∢NMC
(2 puncte)
Calculăm laturile triunghiului NMC:
MN=62 cm
CM=2123=63 cm (înălțime în △ABC echilateral)
NC=2CD=212=6 cm (deoarece N este mijlocul lui CD)
Verificăm dacă triunghiul NMC este dreptunghic aplicând reciproca teoremei lui Pitagora:
MN2+NC2=(62)2+62=72+36=108MC2=(63)2=108
Deoarece MN2+NC2=MC2, rezultă conform reciprocei teoremei lui Pitagora că triunghiul NMC este dreptunghic în N (∢MNC=90∘), având ipotenuza MC.
În triunghiul dreptunghic MNC, cosinusul unghiului ∢NMC este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:
cos(∢NMC)=MCMN=6362=32=36
Așadar, cosinusul unghiului dintre planele (ABN) și (ABC) este 36.