BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 13

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 13

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


Exercițiul 1 (5 puncte)

Suma tuturor numerelor naturale, care sunt divizori ai numărului 2020, este egală cu:

a) 88
b) 2020
c) 2121
d) 4242

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Căutăm toți divizorii naturali ai numărului 2020.

Mulțimea divizorilor naturali ai lui 2020 este:

D20={1,2,4,5,10,20}\mathcal{D}_{20} = \{1, 2, 4, 5, 10, 20\}

Calculăm suma acestora:

S=1+2+4+5+10+20=42S = 1 + 2 + 4 + 5 + 10 + 20 = 42

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 2 (5 puncte)

Știind că aa și bb sunt numere reale și ab=23\frac{a}{b} = \frac{2}{3}, expresia 1,5a−b1,5a - b este egală cu:

a) −0,5-0,5
b) 00
c) 1,51,5
d) 3,53,5

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Din proporția dată avem:

ab=23  ⟹  3a=2b  ⟹  b=32a=1,5a\frac{a}{b} = \frac{2}{3} \implies 3a = 2b \implies b = \frac{3}{2}a = 1,5a

Înlocuim b=1,5ab = 1,5a în expresia cerută:

1,5a−b=1,5a−1,5a=01,5a - b = 1,5a - 1,5a = 0

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 3 (5 puncte)

Două turnuri au înălțimile de 120 m120\text{ m}, respectiv 10 dam10\text{ dam}. Diferența pozitivă a înălțimilor celor două turnuri este egală cu:

a) 119 m119\text{ m}
b) 110 m110\text{ m}
c) 20 m20\text{ m}
d) 2 m2\text{ m}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Transformăm ambele mărimi în aceeași unitate de măsură (metri):

10 dam=10⋅10 m=100 m10\text{ dam} = 10 \cdot 10\text{ m} = 100\text{ m}

Calculăm diferența pozitivă dintre cele două înălțimi:

120 m−100 m=20 m120\text{ m} - 100\text{ m} = 20\text{ m}

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 4 (5 puncte)

Se consideră numărul rațional 1,(3)1,(3). Aproximarea prin lipsă la sutimi a acestui număr este egală cu:

a) 1,301,30
b) 1,331,33
c) 1,341,34
d) 1,401,40

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Scriem numărul sub formă zecimală cu mai multe zecimale:

1,(3)=1,3333…1,(3) = 1,3333\ldots

Aproximarea prin lipsă la sutimi înseamnă păstrarea primelor două zecimale și eliminarea (trunchierea) celorlalte zecimale, fără rotunjire în plus:

1,331,33

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 5 (5 puncte)

Se consideră numărul real a=(3−22)(3+22)−2a = (3 - 2\sqrt{2})(3 + 2\sqrt{2}) - 2. Patru elevi au calculat a2021a^{2021} și au scris rezultatele în tabelul următor:

AndreiValentinaMihaiRada
0011−1-120212021

Dintre cei patru elevi, cel care a scris rezultatul corect este:

a) Andrei
b) Valentina
c) Mihai
d) Rada

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului aa. Observăm formula diferenței de pătrate (x−y)(x+y)=x2−y2(x - y)(x + y) = x^2 - y^2:

(3−22)(3+22)=32−(22)2=9−8=1(3 - 2\sqrt{2})(3 + 2\sqrt{2}) = 3^2 - (2\sqrt{2})^2 = 9 - 8 = 1

Scădem 22:

a=1−2=−1a = 1 - 2 = -1

Ridicăm numărul a=−1a = -1 la puterea 20212021:

a2021=(−1)2021a^{2021} = (-1)^{2021}

Deoarece exponentul 20212021 este un număr impar, avem:

(−1)2021=−1(-1)^{2021} = -1

Elevul care a obținut rezultatul −1-1 este Mihai.

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 6 (5 puncte)

Un biciclist s-a deplasat cu viteza de 15 km/h15\text{ km/h} pe o distanță de 6 km6\text{ km}. Un pieton s-a deplasat cu viteza de 3 km/h3\text{ km/h} pe o distanță de 1 km1\text{ km}. Afirmația „Timpul de deplasare a biciclistului este egal cu timpul de deplasare a pietonului.” este:

a) adevărată
b) falsă

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Folosim formula t=dvt = \frac{d}{v} pentru a determina timpul de deplasare al fiecăruia:

  1. Pentru biciclist:
t1=6 km15 km/h=25 ore=25⋅60 minute=24 minutet_1 = \frac{6\text{ km}}{15\text{ km/h}} = \frac{2}{5}\text{ ore} = \frac{2}{5} \cdot 60\text{ minute} = 24\text{ minute}
  1. Pentru pieton:
t2=1 km3 km/h=13 ore=13⋅60 minute=20 minutet_2 = \frac{1\text{ km}}{3\text{ km/h}} = \frac{1}{3}\text{ ore} = \frac{1}{3} \cdot 60\text{ minute} = 20\text{ minute}

Deoarece 24 minute≠20 minute24\text{ minute} \neq 20\text{ minute} (t1≠t2t_1 \neq t_2), timpii de deplasare nu sunt egali.

Afirmația dată este falsă.

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


Exercițiul 1 (5 puncte)

În figura alăturată sunt reprezentate, în această ordine, punctele coliniare A,B,C,D,E,FA, B, C, D, E, F și GG, astfel încât AB=BC=CD=DE=EF=FG=2 cmAB = BC = CD = DE = EF = FG = 2\text{ cm}.

Punctele coliniare A, B, C, D, E, F și G

Distanța dintre simetricul punctului EE față de punctul CC și simetricul punctului EE față de punctul FF este egală cu:

a) 6 cm6\text{ cm}
b) 8 cm8\text{ cm}
c) 10 cm10\text{ cm}
d) 12 cm12\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie S1S_1 simetricul punctului EE față de punctul CC. Conform definiției simetricului, CC este mijlocul segmentului ES1E S_1:

CE=CD+DE=2 cm+2 cm=4 cmCE = CD + DE = 2\text{ cm} + 2\text{ cm} = 4\text{ cm}

Punctul S1S_1 se află pe dreaptă la stânga lui CC, la distanța CS1=CE=4 cmCS_1 = CE = 4\text{ cm}.

Deoarece AC=AB+BC=2 cm+2 cm=4 cmAC = AB + BC = 2\text{ cm} + 2\text{ cm} = 4\text{ cm}, punctul S1S_1 coincide cu punctul AA.

Fie S2S_2 simetricul punctului EE față de punctul FF. Punctul FF este mijlocul segmentului ES2E S_2:

EF=2 cm  ⟹  FS2=EF=2 cmEF = 2\text{ cm} \implies FS_2 = EF = 2\text{ cm}

Punctul S2S_2 se află pe dreaptă la dreapta lui FF, la distanța FS2=2 cmFS_2 = 2\text{ cm}. Deoarece FG=2 cmFG = 2\text{ cm}, punctul S2S_2 coincide cu punctul GG.

Distanța căutată este lungimea segmentului AGAG:

S1S2=AG=AB+BC+CD+DE+EF+FG=6⋅2 cm=12 cmS_1 S_2 = AG = AB + BC + CD + DE + EF + FG = 6 \cdot 2\text{ cm} = 12\text{ cm}

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 2 (5 puncte)

În figura alăturată ∢MON\sphericalangle MON, ∢NOP\sphericalangle NOP și ∢POM\sphericalangle POM sunt unghiuri congruente în jurul punctului OO, iar semidreapta OQOQ este bisectoarea unghiului NOPNOP.

Unghiuri congruente în jurul punctului O cu bisectoarea OQ

Măsura complementului unghiului POQPOQ este egală cu:

a) 30∘30^\circ
b) 45∘45^\circ
c) 60∘60^\circ
d) 90∘90^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Suma măsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de 360∘360^\circ:

∢MON+∢NOP+∢POM=360∘\sphericalangle MON + \sphericalangle NOP + \sphericalangle POM = 360^\circ

Deoarece unghiurile sunt congruente:

∢MON=∢NOP=∢POM=360∘3=120∘\sphericalangle MON = \sphericalangle NOP = \sphericalangle POM = \frac{360^\circ}{3} = 120^\circ

Semidreapta OQOQ fiind bisectoarea unghiului NOPNOP, împarte acest unghi în două unghiuri congruente:

∢POQ=∢NOP2=120∘2=60∘\sphericalangle POQ = \frac{\sphericalangle NOP}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

Complementul unui unghi de măsură uu este unghiul de măsură 90∘−u90^\circ - u. Așadar:

90∘−∢POQ=90∘−60∘=30∘90^\circ - \sphericalangle POQ = 90^\circ - 60^\circ = 30^\circ

(5 puncte) — Răspuns corect: a)


Exercițiul 3 (5 puncte)

În figura alăturată dreptunghiul ABCDABCD reprezintă schița unui parc în care AB=40 mAB = 40\text{ m} și BD=2⋅ADBD = 2 \cdot AD. Știind că în vârful AA este plantat un copac, distanța de la baza copacului la aleea BDBD este egală cu:

Dreptunghiul ABCD reprezentând schița parcului cu diagonala BD

a) 10 m10\text{ m}
b) 20 m20\text{ m}
c) 25 m25\text{ m}
d) 30 m30\text{ m}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

În triunghiul ABDABD dreptunghic în AA, ipotenuza este BDBD, iar cateta este ADAD.

Din ipoteză avem BD=2⋅AD  ⟹  AD=BD2BD = 2 \cdot AD \implies AD = \frac{BD}{2}.

Conform reciprocei teoremei unghiului de 30∘30^\circ, dacă într-un triunghi dreptunghic lungimea unei catete este jumătate din lungimea ipotenuzei, atunci unghiul opus acelei catete are măsura de 30∘30^\circ:

∢ABD=30∘\sphericalangle ABD = 30^\circ

Distanța de la punctul AA la aleea BDBD este lungimea înălțimii hAh_A corespunzătoare ipotenuzei BDBD din triunghiul dreptunghic ABDABD.

Fie AE⊥BDAE \perp BD, cu E∈BDE \in BD. În triunghiul dreptunghic AEBAEB (dreptunghic în EE):

sin⁡(∢ABD)=AEAB  ⟹  AE=AB⋅sin⁡(30∘)\sin(\sphericalangle ABD) = \frac{AE}{AB} \implies AE = AB \cdot \sin(30^\circ)

Înlocuim valorile numerice:

AE=40⋅12=20 mAE = 40 \cdot \frac{1}{2} = 20\text{ m}

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 4 (5 puncte)

Figura alăturată reprezintă schița unei grădini având forma unui romb ABCDABCD cu AB=100 mAB = 100\text{ m} și ∢ABC=60∘\sphericalangle ABC = 60^\circ. Pe suprafața delimitată de patrulaterul MNPQMNPQ, ale cărui vârfuri sunt mijloacele laturilor rombului dat, sunt cultivate flori, iar restul suprafeței grădinii este acoperit cu gazon.

Rombul ABCD cu mijloacele laturilor MNPQ

Aria suprafeței grădinii, acoperite de gazon, este egală cu:

a) 503 m250\sqrt{3}\text{ m}^2
b) 2503 m2250\sqrt{3}\text{ m}^2
c) 5003 m2500\sqrt{3}\text{ m}^2
d) 25003 m22500\sqrt{3}\text{ m}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi aria totală a rombului ABCDABCD. Formula ariei rombului folosind laturile și unghiul dintre ele este:

AABCD=AB⋅BC⋅sin⁡(∢ABC)\mathcal{A}_{ABCD} = AB \cdot BC \cdot \sin(\sphericalangle ABC)

Cum AB=BC=100 mAB = BC = 100\text{ m} și sin⁡(60∘)=32\sin(60^\circ) = \frac{\sqrt{3}}{2}:

AABCD=100⋅100⋅32=50003 m2\mathcal{A}_{ABCD} = 100 \cdot 100 \cdot \frac{\sqrt{3}}{2} = 5000\sqrt{3}\text{ m}^2

Punctele M,N,P,QM, N, P, Q sunt mijloacele laturilor rombului ABCDABCD. Segmentele care unesc mijloacele laturilor consecutive sunt linii mijlocii în triunghiurile formate de diagonalele rombului.

Deoarece diagonalele rombului sunt perpendiculare (AC⊥BDAC \perp BD), patrulaterul MNPQMNPQ este un dreptunghi având dimensiunile egale cu jumătățile diagonalelor rombului:

AMNPQ=AC2⋅BD2=12⋅AC⋅BD2=12AABCD\mathcal{A}_{MNPQ} = \frac{AC}{2} \cdot \frac{BD}{2} = \frac{1}{2} \cdot \frac{AC \cdot BD}{2} = \frac{1}{2} \mathcal{A}_{ABCD}

Aria suprafeței acoperite cu gazon este diferența dintre aria rombului și aria zonei cu flori:

Agazon=AABCD−AMNPQ=AABCD−12AABCD=12AABCD\mathcal{A}_{\text{gazon}} = \mathcal{A}_{ABCD} - \mathcal{A}_{MNPQ} = \mathcal{A}_{ABCD} - \frac{1}{2}\mathcal{A}_{ABCD} = \frac{1}{2}\mathcal{A}_{ABCD} Agazon=500032=25003 m2\mathcal{A}_{\text{gazon}} = \frac{5000\sqrt{3}}{2} = 2500\sqrt{3}\text{ m}^2

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 5 (5 puncte)

În figura alăturată ABAB și CDCD sunt două coarde perpendiculare pe diametrul MNMN al cercului de centru OO, acestea intersectând MNMN în punctele PP, respectiv QQ, astfel încât OP<OQOP < OQ.

Cercul de centru O cu coardele AB și CD perpendiculare pe diametrul MN

Patrulaterul convex cu vârfurile în punctele A,B,CA, B, C și DD reprezintă:

a) un trapez dreptunghic
b) un trapez isoscel
c) un dreptunghi
d) un pătrat

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Analizăm proprietățile geometrice ale figurii:

  1. Deoarece AB⊥MNAB \perp MN și CD⊥MNCD \perp MN, două drepte perpendiculare pe aceeași dreaptă sunt paralele:
AB∥CDAB \parallel CD

Deoarece OP<OQOP < OQ, coardele se află la distanțe diferite față de centru, deci lungimile lor sunt diferite (AB≠CDAB \neq CD). Rezultă că patrulaterul ABCDABCD este un trapez cu bazele ABAB și CDCD.

  1. Diametrul perpendicular pe o coardă este axă de simetrie a cercului și mediatoare a acelei coarde:
  • Diametrul MNMN trece prin mijlocul coardei ABAB, deci PA=PBPA = PB.
  • Diametrul MNMN trece prin mijlocul coardei CDCD, deci QC=QDQC = QD.

Dreapta MNMN este mediatoarea comună a celor două baze paralele ABAB și CDCD. Un trapez convex care admite o axă de simetrie perpendiculară pe baze este un trapez isoscel.

Laturile neparalele ACAC și BDBD sunt simetrice față de dreapta MNMN, deci AC=BDAC = BD.

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 6 (5 puncte)

Mihai are la dispoziție 216216 cubulețe cu muchia de 10 cm10\text{ cm}, pe care le lipește obținând un cub ale cărui fețe le vopsește. Volumul total al cubulețelor care au exact 33 fețe vopsite este egal cu:

a) 3 dm33\text{ dm}^3
b) 4 dm34\text{ dm}^3
c) 6 dm36\text{ dm}^3
d) 8 dm38\text{ dm}^3

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Cubul mare este format din 216216 cubulețe. Numărul de cubulețe de-a lungul fiecărei muchii a cubului mare este nn:

n3=216  ⟹  n=2163=6n^3 = 216 \implies n = \sqrt[3]{216} = 6

Cubulețele care au exact 33 fețe vopsite sunt exclusiv cubulețele situate în colțurile (vârfurile) marelui cub, deoarece numai acolo se întâlnesc 33 fețe exterioare vopsite ale cubului mare.

Orice cub are exact 88 vârfuri, prin urmare există exact 88 astfel de cubulețe.

Muchia unui cubuleț este:

l=10 cm=1 dml = 10\text{ cm} = 1\text{ dm}

Volumul unui singur cubuleț este:

V1=l3=(1 dm)3=1 dm3V_1 = l^3 = (1\text{ dm})^3 = 1\text{ dm}^3

Volumul total al celor 88 cubulețe cu exact 33 fețe vopsite este:

Vtotal=8⋅V1=8⋅1 dm3=8 dm3V_{\text{total}} = 8 \cdot V_1 = 8 \cdot 1\text{ dm}^3 = 8\text{ dm}^3

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


Exercițiul 1 (5 puncte)

Mihai și Ana rezolvă probleme din ultimul număr publicat al revistei Gazeta Matematică. Se știe că Ana a rezolvat cu două probleme mai mult decât Mihai.

a) Dacă problemele rezolvate de cei doi sunt diferite, este posibil ca numărul total de probleme rezolvate de Mihai și Ana să fie 1515? Justifică răspunsul.

b) Știind că numărul problemelor rezolvate de Mihai reprezintă 34\frac{3}{4} din numărul problemelor rezolvate de Ana, determină numărul problemelor rezolvate de Ana.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Justificarea imposibilității ca numărul total să fie 1515

Fie mm numărul problemelor rezolvate de Mihai și aa numărul problemelor rezolvate de Ana, cu m,a∈Nm, a \in \mathbb{N}.

Din ipoteză, Ana a rezolvat cu două probleme mai mult decât Mihai:

a=m+2a = m + 2

Presupunem că numărul total de probleme rezolvate este 1515:

a+m=15a + m = 15

(1 punct)

Înlocuim pe a=m+2a = m + 2 în ecuație:

(m+2)+m=15  ⟹  2m+2=15  ⟹  2m=13  ⟹  m=132=6,5(m + 2) + m = 15 \implies 2m + 2 = 15 \implies 2m = 13 \implies m = \frac{13}{2} = 6,5

Deoarece numărul de probleme rezolvate trebuie să fie un număr natural (m∈Nm \in \mathbb{N}), iar 6,5∉N6,5 \notin \mathbb{N}, presupunerea făcută este falsă.

Așadar, nu este posibil ca numărul total de probleme rezolvate de Mihai și Ana să fie 1515.

(1 punct)


b) Determinarea numărului de probleme rezolvate de Ana

Din enunț, numărul problemelor rezolvate de Mihai reprezintă 34\frac{3}{4} din numărul celor rezolvate de Ana:

m=34am = \frac{3}{4}a

Știm că a=m+2a = m + 2. Înlocuim expresia lui mm:

a=34a+2a = \frac{3}{4}a + 2

(2 puncte)

Rezolvăm ecuația în aa:

a−34a=2  ⟹  14a=2  ⟹  a=2⋅4=8a - \frac{3}{4}a = 2 \implies \frac{1}{4}a = 2 \implies a = 2 \cdot 4 = 8

(Verificare: m=34⋅8=6m = \frac{3}{4} \cdot 8 = 6, iar a=6+2=8a = 6 + 2 = 8. Datele sunt verificate).

Numărul problemelor rezolvate de Ana este 88.

(1 punct)


Exercițiul 2 (5 puncte)

Se consideră expresia:

E(x)=(2x+1)2+(2x−1)2−4(2x2−1)E(x) = (2x + 1)^2 + (2x - 1)^2 - 4(2x^2 - 1)

unde xx este număr real.

a) Calculează E(10)E(10).

b) Determină cel mai mic număr natural nenul nn pentru care n⋅E(10)⋅E(11)⋅…⋅E(100)n \cdot E(10) \cdot E(11) \cdot \ldots \cdot E(100) este pătratul unui număr natural.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul valorii E(10)E(10)

Înlocuim x=10x = 10 în expresia E(x)E(x):

E(10)=(2⋅10+1)2+(2⋅10−1)2−4(2⋅102−1)E(10) = (2 \cdot 10 + 1)^2 + (2 \cdot 10 - 1)^2 - 4(2 \cdot 10^2 - 1)

Efectuăm calculele pas cu pas:

2⋅10+1=21  ⟹  212=4412 \cdot 10 + 1 = 21 \implies 21^2 = 441 2⋅10−1=19  ⟹  192=3612 \cdot 10 - 1 = 19 \implies 19^2 = 361 2⋅102−1=2⋅100−1=199  ⟹  4⋅199=7962 \cdot 10^2 - 1 = 2 \cdot 100 - 1 = 199 \implies 4 \cdot 199 = 796

(1 punct)

Adunăm și scădem rezultatele obținute:

E(10)=441+361−796=802−796=6E(10) = 441 + 361 - 796 = 802 - 796 = 6

(1 punct)


b) Determinarea celui mai mic număr natural nenul nn

Aducem mai întâi expresia E(x)E(x) la forma simplificată pentru orice x∈Rx \in \mathbb{R}:

Dezvoltăm binomurile la pătrat folosind formulele (a±b)2=a2±2ab+b2(a \pm b)^2 = a^2 \pm 2ab + b^2:

(2x+1)2=4x2+4x+1(2x + 1)^2 = 4x^2 + 4x + 1 (2x−1)2=4x2−4x+1(2x - 1)^2 = 4x^2 - 4x + 1

Desfacem paranteza ultimului termen:

−4(2x2−1)=−8x2+4-4(2x^2 - 1) = -8x^2 + 4

Însumăm termenii expresiei:

E(x)=4x2+4x+1+4x2−4x+1−8x2+4E(x) = 4x^2 + 4x + 1 + 4x^2 - 4x + 1 - 8x^2 + 4

Reducem termenii asemenea:

E(x)=(4+4−8)x2+(4−4)x+(1+1+4)=0⋅x2+0⋅x+6=6E(x) = (4 + 4 - 8)x^2 + (4 - 4)x + (1 + 1 + 4) = 0 \cdot x^2 + 0 \cdot x + 6 = 6

Așadar, E(x)=6E(x) = 6 pentru orice număr real xx.

(1 punct)

Rezultă că fiecare factor E(k)=6E(k) = 6, pentru orice k∈{10,11,…,100}k \in \{10, 11, \ldots, 100\}.

Numărul de factori este:

100−10+1=91 factori100 - 10 + 1 = 91\text{ factori}

Produsul din enunț devine:

P=n⋅E(10)⋅E(11)⋅…⋅E(100)=n⋅6⋅6⋅…⋅6⏟91 ori=n⋅691P = n \cdot E(10) \cdot E(11) \cdot \ldots \cdot E(100) = n \cdot \underbrace{6 \cdot 6 \cdot \ldots \cdot 6}_{91\text{ ori}} = n \cdot 6^{91}

Scriem puterea 6916^{91} ca un pătrat perfect înmulțit cu 66:

691=690⋅6=(645)2⋅66^{91} = 6^{90} \cdot 6 = (6^{45})^2 \cdot 6

Produsul PP se rescrie:

P=(n⋅6)⋅(645)2P = (n \cdot 6) \cdot (6^{45})^2

Pentru ca PP să fie pătratul unui număr natural, este necesar și suficient ca factorul n⋅6n \cdot 6 să fie un pătrat perfect.

Deoarece nn este un număr natural nenul, cea mai mică valoare pentru care n⋅6n \cdot 6 este pătrat perfect este n=6n = 6 (obținând 6⋅6=626 \cdot 6 = 6^2).

(2 puncte)


Exercițiul 3 (5 puncte)

Se consideră funcțiile f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=−x+2f(x) = -x + 2 și g:R→Rg: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=xg(x) = x.

Sistemul de axe xOy pentru reprezentarea graficelor

a) Argumentează că P(1,1)P(1, 1) este punctul de intersecție al reprezentărilor geometrice ale graficelor celor două funcții.

b) Calculează distanța de la originea O(0,0)O(0, 0) a sistemului de axe ortogonale xOyxOy la reprezentarea geometrică a graficului funcției ff.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea punctului de intersecție P(1,1)P(1, 1)

Un punct P(xP,yP)P(x_P, y_P) aparține reprezentării geometrice a graficului unei funcții dacă și numai dacă valoarea funcției în xPx_P este egală cu ordonata yPy_P.

  1. Pentru funcția ff:
f(1)=−1+2=1  ⟹  P(1,1)∈Gff(1) = -1 + 2 = 1 \implies P(1, 1) \in \mathcal{G}_f

(1 punct)

  1. Pentru funcția gg:
g(1)=1  ⟹  P(1,1)∈Ggg(1) = 1 \implies P(1, 1) \in \mathcal{G}_g

Deoarece P(1,1)∈GfP(1, 1) \in \mathcal{G}_f și P(1,1)∈GgP(1, 1) \in \mathcal{G}_g, rezultă:

P(1,1)∈Gf∩GgP(1, 1) \in \mathcal{G}_f \cap \mathcal{G}_g

Așadar, P(1,1)P(1, 1) este punctul de intersecție al graficelor celor două funcții.

(1 punct)


b) Calculul distanței de la origine la graficul funcției ff

Rezolvare Exercițiul 3 — Graficele funcțiilor și distanța de la origine la dreapta AB

Determinăm punctele de intersecție ale reprezentării geometrice a graficului funcției ff cu axele de coordonate:

  • Cu axa OxOx (y=0y = 0):
f(x)=0  ⟹  −x+2=0  ⟹  x=2  ⟹  A(2,0)f(x) = 0 \implies -x + 2 = 0 \implies x = 2 \implies A(2, 0)
  • Cu axa OyOy (x=0x = 0):
f(0)=2  ⟹  B(0,2)f(0) = 2 \implies B(0, 2)

(1 punct)

Reprezentarea geometrică a graficului funcției ff este dreapta ABAB.

În reperul cartezian xOyxOy, triunghiul AOBAOB este dreptunghic în OO, cu catetele situate pe axe:

OA=∣2∣=2șiOB=∣2∣=2OA = |2| = 2 \quad \text{și} \quad OB = |2| = 2

Triunghiul AOBAOB este dreptunghic isoscel. Calculăm ipotenuza ABAB prin teorema lui Pitagora:

AB=OA2+OB2=22+22=8=22AB = \sqrt{OA^2 + OB^2} = \sqrt{2^2 + 2^2} = \sqrt{8} = 2\sqrt{2}

(1 punct)

Distanța de la originea O(0,0)O(0, 0) la dreapta ABAB este lungimea înălțimii corespunzătoare ipotenuzei în △AOB\triangle AOB:

d(O,Gf)=OA⋅OBAB=2⋅222=22=2d(O, \mathcal{G}_f) = \frac{OA \cdot OB}{AB} = \frac{2 \cdot 2}{2\sqrt{2}} = \frac{2}{\sqrt{2}} = \sqrt{2}

(Observație didactică: Punctul P(1,1)P(1, 1) este mijlocul segmentului ABAB, iar într-un triunghi dreptunghic isoscel mediana din vârful drept coincide cu înălțimea, deci OP⊥ABOP \perp AB și OP=12+12=2OP = \sqrt{1^2 + 1^2} = \sqrt{2}).

(1 punct)


Exercițiul 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un triunghi ABCABC cu AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, AC=9 cmAC = 9\text{ cm} și BC=12 cmBC = 12\text{ cm}, iar MM este mijlocul segmentului ABAB și NN este un punct ce aparține segmentului ACAC, astfel încât ∢ABC≡∢ANM\sphericalangle ABC \equiv \sphericalangle ANM.

Triunghiul ABC cu punctul M pe AB și punctul N pe AC

a) Arată că perimetrul triunghiului AMNAMN este egal cu 9 cm9\text{ cm}.

b) Demonstrează că aria patrulaterului BMNCBMNC reprezintă 89\frac{8}{9} din aria triunghiului ABCABC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul perimetrului triunghiului AMNAMN

Rezolvare Exercițiul 4 — Triunghiurile asemenea AMN și ACB

Punctul MM este mijlocul segmentului ABAB, deci:

AM=AB2=6 cm2=3 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{6\text{ cm}}{2} = 3\text{ cm}

Comparăm triunghiurile AMNAMN și ACBACB:

  • ∢MAN≡∢CAB\sphericalangle MAN \equiv \sphericalangle CAB (același unghi cu vârful în AA)
  • ∢ANM≡∢ABC\sphericalangle ANM \equiv \sphericalangle ABC (din ipoteză)

Conform cazului de asemănare U.U. (unghi-unghi), rezultă:

△AMN∼△ACB\triangle AMN \sim \triangle ACB

Scriem raportul de asemănare al laturilor omoloage:

AMAC=ANAB=MNBC\frac{AM}{AC} = \frac{AN}{AB} = \frac{MN}{BC}

(1 punct)

Înlocuim lungimile cunoscute: AM=3 cmAM = 3\text{ cm}, AC=9 cmAC = 9\text{ cm}, AB=6 cmAB = 6\text{ cm}, BC=12 cmBC = 12\text{ cm}:

39=13  ⟹  AN6=13  ⟹  AN=63=2 cm\frac{3}{9} = \frac{1}{3} \implies \frac{AN}{6} = \frac{1}{3} \implies AN = \frac{6}{3} = 2\text{ cm} MN12=13  ⟹  MN=123=4 cm\frac{MN}{12} = \frac{1}{3} \implies MN = \frac{12}{3} = 4\text{ cm}

Calculăm perimetrul triunghiului AMNAMN:

P△AMN=AM+AN+MN=3 cm+2 cm+4 cm=9 cm\mathcal{P}_{\triangle AMN} = AM + AN + MN = 3\text{ cm} + 2\text{ cm} + 4\text{ cm} = 9\text{ cm}

(1 punct)


b) Demonstrarea raportului de arii

Deoarece △AMN∼△ACB\triangle AMN \sim \triangle ACB cu raportul de asemănare k=13k = \frac{1}{3}, raportul ariilor celor două triunghiuri este pătratul raportului de asemănare:

A△AMNA△ABC=k2=(13)2=19\frac{\mathcal{A}_{\triangle AMN}}{\mathcal{A}_{\triangle ABC}} = k^2 = \left(\frac{1}{3}\right)^2 = \frac{1}{9}

Rezultă:

A△AMN=19A△ABC\mathcal{A}_{\triangle AMN} = \frac{1}{9} \mathcal{A}_{\triangle ABC}

(2 puncte)

Aria patrulaterului BMNCBMNC este diferența dintre aria triunghiului mare ABCABC și aria triunghiului AMNAMN:

ABMNC=A△ABC−A△AMN\mathcal{A}_{BMNC} = \mathcal{A}_{\triangle ABC} - \mathcal{A}_{\triangle AMN}

Înlocuind relația anterioară:

ABMNC=A△ABC−19A△ABC=(1−19)A△ABC=89A△ABC\mathcal{A}_{BMNC} = \mathcal{A}_{\triangle ABC} - \frac{1}{9}\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \left(1 - \frac{1}{9}\right)\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{8}{9}\mathcal{A}_{\triangle ABC}

Prin urmare, aria patrulaterului BMNCBMNC reprezintă 89\frac{8}{9} din aria triunghiului ABCABC.

(1 punct)


Exercițiul 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel ABCDABCD cu AB∥CDAB \parallel CD. Punctul MM este mijlocul bazei mari ABAB și AM=AD=CD=12 cmAM = AD = CD = 12\text{ cm}.

Trapezul isoscel ABCD cu punctul M mijlocul bazei mari AB

a) Arată că aria trapezului ABCDABCD este egală cu 1083 cm2108\sqrt{3}\text{ cm}^2.

b) Demonstrează că bisectoarea unghiului BADBAD este perpendiculară pe dreapta BCBC.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul ariei trapezului ABCDABCD

Rezolvare Exercițiul 5 — Descompunerea trapezului în triunghiuri echilaterale și diagonala AC

Deoarece trapezul ABCDABCD este isoscel cu AB∥CDAB \parallel CD:

BC=AD=12 cmBC = AD = 12\text{ cm}

Punctul MM este mijlocul bazei mari ABAB, deci AM=MB=12 cmAM = MB = 12\text{ cm} și AB=24 cmAB = 24\text{ cm}.

Examinăm patrulaterele componente:

  1. În patrulaterul AMCDAMCD: AM∥CDAM \parallel CD și AM=CD=12 cmAM = CD = 12\text{ cm}. Un patrulater cu două laturi opuse paralele și congruente este paralelogram. Deoarece AM=AD=12 cmAM = AD = 12\text{ cm}, paralelogramul are două laturi adiacente egale, deci AMCDAMCD este un romb. Rezultă că MD=12 cmMD = 12\text{ cm}.
  2. În patrulaterul MBCDMBCD: MB∥CDMB \parallel CD și MB=CD=12 cmMB = CD = 12\text{ cm}, deci MBCDMBCD este paralelogram. Deoarece MB=BC=12 cmMB = BC = 12\text{ cm}, MBCDMBCD este de asemenea un romb, de unde MC=12 cmMC = 12\text{ cm}.

Toate cele trei triunghiuri △AMD\triangle AMD, △DMC\triangle DMC și △MCB\triangle MCB au toate laturile egale cu 12 cm12\text{ cm}:

△AMD≡△DMC≡△MCB(triunghiuri echilaterale congruente)\triangle AMD \equiv \triangle DMC \equiv \triangle MCB \quad (\text{triunghiuri echilaterale congruente})

(1 punct)

Calculăm aria unui triunghi echilateral cu latura l=12 cml = 12\text{ cm}:

A△AMD=l234=12234=14434=363 cm2\mathcal{A}_{\triangle AMD} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4} = \frac{12^2\sqrt{3}}{4} = \frac{144\sqrt{3}}{4} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

Aria trapezului ABCDABCD este suma ariilor celor trei triunghiuri echilaterale:

AABCD=3⋅A△AMD=3⋅363 cm2=1083 cm2\mathcal{A}_{ABCD} = 3 \cdot \mathcal{A}_{\triangle AMD} = 3 \cdot 36\sqrt{3}\text{ cm}^2 = 108\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)


b) Demonstrarea perpendicularității bisectoarei pe BCBC

În rombul AMCDAMCD, diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor rombului. Astfel, diagonala ACAC este bisectoarea unghiului ∢MAD\sphericalangle MAD, care este unghiul ∢BAD\sphericalangle BAD.

(2 puncte)

Calculăm măsurile unghiurilor din triunghiul ABCABC:

  • Triunghiul AMDAMD fiind echilateral, ∢DAM=60∘\sphericalangle DAM = 60^\circ, adică ∢BAD=60∘\sphericalangle BAD = 60^\circ.
  • Diagonala ACAC fiind bisectoare:
∢CAB=∢BAD2=60∘2=30∘\sphericalangle CAB = \frac{\sphericalangle BAD}{2} = \frac{60^\circ}{2} = 30^\circ
  • Trapezul ABCDABCD fiind isoscel cu baza mare ABAB, unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente:
∢ABC=∢BAD=60∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle BAD = 60^\circ

În triunghiul ABCABC, suma măsurilor unghiurilor este 180∘180^\circ:

∢ACB=180∘−(∢CAB+∢ABC)=180∘−(30∘+60∘)=180∘−90∘=90∘\sphericalangle ACB = 180^\circ - (\sphericalangle CAB + \sphericalangle ABC) = 180^\circ - (30^\circ + 60^\circ) = 180^\circ - 90^\circ = 90^\circ

Rezultă că triunghiul ABCABC este dreptunghic în CC, prin urmare:

AC⊥BCAC \perp BC

Cum ACAC este chiar bisectoarea unghiului BADBAD, rezultă că bisectoarea unghiului BADBAD este perpendiculară pe dreapta BCBC.

(1 punct)


Exercițiul 6 (5 puncte)

O cutie de bomboane de forma unui tetraedru regulat ABCDABCD, cu muchia de lungime 12 cm12\text{ cm}, este reprezentată în figura alăturată. Punctele MM și NN sunt mijloacele muchiilor ABAB, respectiv CDCD.

Cutia de bomboane în formă de tetraedru regulat ABCD cu punctele M și N

a) Arată că MNMN are lungimea mai mică decât 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}.

b) Determină cosinusul unghiului dintre planele (ABN)(ABN) și (ABC)(ABC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Demonstrarea inegalității MN<53 cmMN < 5\sqrt{3}\text{ cm}

Rezolvare Exercițiul 6 — Construcția segmentului MN și unghiul dintre planele ABN și ABC

Tetraedrul ABCDABCD este regulat, deci toate cele 44 fețe ale sale sunt triunghiuri echilaterale congruente cu lungimea laturii l=12 cml = 12\text{ cm}.

În triunghiurile echilaterale DACDAC și DBCDBC, punctul NN este mijlocul muchiei comune CDCD. Prin urmare, ANAN și BNBN sunt mediane și înălțimi în aceste triunghiuri:

AN=BN=l32=1232=63 cmAN = BN = \frac{l\sqrt{3}}{2} = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

În triunghiul ABNABN, avem AN=BN=63 cmAN = BN = 6\sqrt{3}\text{ cm}, deci triunghiul este isoscel cu baza ABAB.

Punctul MM fiind mijlocul segmentului ABAB, mediana MNMN este și înălțime în △ABN\triangle ABN, adică MN⊥ABMN \perp AB.

În triunghiul AMNAMN dreptunghic în MM:

  • AM=AB2=122=6 cmAM = \frac{AB}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm}
  • AN=63 cmAN = 6\sqrt{3}\text{ cm}

Aplicăm teorema lui Pitagora:

MN2=AN2−AM2=(63)2−62=108−36=72MN^2 = AN^2 - AM^2 = (6\sqrt{3})^2 - 6^2 = 108 - 36 = 72 MN=72=62 cmMN = \sqrt{72} = 6\sqrt{2}\text{ cm}

Pentru a compara MN=72 cmMN = \sqrt{72}\text{ cm} cu 53 cm5\sqrt{3}\text{ cm}, introducem factorul sub radical:

53=52⋅3=25⋅3=75 cm5\sqrt{3} = \sqrt{5^2 \cdot 3} = \sqrt{25 \cdot 3} = \sqrt{75}\text{ cm}

Deoarece 72<7572 < 75, avem 72<75\sqrt{72} < \sqrt{75}, ceea ce arată că:

MN<53 cmMN < 5\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)


b) Determinarea cosinusului unghiului dintre planele (ABN)(ABN) și (ABC)(ABC)

Determinăm dreapta de intersecție a celor două plane:

(ABN)∩(ABC)=AB(ABN) \cap (ABC) = AB

Căutăm câte o dreaptă în fiecare plan care să fie perpendiculară pe dreapta de intersecție ABAB în același punct:

  1. În planul (ABN)(ABN): am arătat la subpunctul anterior că MN⊥ABMN \perp AB (în punctul MM).
  2. În planul (ABC)(ABC): triunghiul ABCABC este echilateral, iar MM este mijlocul laturii ABAB. Mediana CMCM este și înălțime, deci CM⊥ABCM \perp AB (în punctul MM).

Unghiul diedru dintre planele (ABN)(ABN) și (ABC)(ABC) este unghiul plan format de cele două perpendiculare:

∢((ABN),(ABC))=∢(MN,CM)=∢NMC\sphericalangle((ABN), (ABC)) = \sphericalangle(MN, CM) = \sphericalangle NMC

(2 puncte)

Calculăm laturile triunghiului NMCNMC:

  • MN=62 cmMN = 6\sqrt{2}\text{ cm}
  • CM=1232=63 cmCM = \frac{12\sqrt{3}}{2} = 6\sqrt{3}\text{ cm} (înălțime în △ABC\triangle ABC echilateral)
  • NC=CD2=122=6 cmNC = \frac{CD}{2} = \frac{12}{2} = 6\text{ cm} (deoarece NN este mijlocul lui CDCD)

Verificăm dacă triunghiul NMCNMC este dreptunghic aplicând reciproca teoremei lui Pitagora:

MN2+NC2=(62)2+62=72+36=108MN^2 + NC^2 = (6\sqrt{2})^2 + 6^2 = 72 + 36 = 108 MC2=(63)2=108MC^2 = (6\sqrt{3})^2 = 108

Deoarece MN2+NC2=MC2MN^2 + NC^2 = MC^2, rezultă conform reciprocei teoremei lui Pitagora că triunghiul NMCNMC este dreptunghic în NN (∢MNC=90∘\sphericalangle MNC = 90^\circ), având ipotenuza MCMC.

În triunghiul dreptunghic MNCMNC, cosinusul unghiului ∢NMC\sphericalangle NMC este raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză:

cos⁡(∢NMC)=MNMC=6263=23=63\cos(\sphericalangle NMC) = \frac{MN}{MC} = \frac{6\sqrt{2}}{6\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{2}}{\sqrt{3}} = \frac{\sqrt{6}}{3}

Așadar, cosinusul unghiului dintre planele (ABN)(ABN) și (ABC)(ABC) este 63\frac{\sqrt{6}}{3}.

(1 punct)