BACEduHub
matematicaevaluare-nationalaAnul 2021Test Antrenament 12

Evaluare Națională 2021 — Test de Antrenament 12

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


Exercițiul 1 (5 puncte)

Produsul a două numere prime este egal cu 1414. Suma celor două numere prime este egală cu:

a) 22
b) 77
c) 99
d) 1515

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie pp și qq cele două numere prime din ipoteză, astfel încât p⋅q=14p \cdot q = 14.

Deoarece pp și qq sunt numere prime, ele sunt divizori primi ai lui 1414. Descompunerea numărului 1414 în factori primi este:

14=2⋅714 = 2 \cdot 7

Singurele numere prime al căror produs este 1414 sunt 22 și 77.

Calculăm suma celor două numere:

p+q=2+7=9p + q = 2 + 7 = 9

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 2 (5 puncte)

Într-o lădiță sunt 4848 de mere roșii, verzi și galbene. Probabilitatea ca, alegând un măr din lădiță, acesta să fie roșu este egală cu 58\frac{5}{8}. Numărul de mere roșii din această lădiță este egal cu:

a) 66
b) 88
c) 3030
d) 4040

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Formula probabilității este:

P=numa˘r cazuri favorabilenuma˘r cazuri posibileP = \frac{\text{număr cazuri favorabile}}{\text{număr cazuri posibile}}

În cazul nostru:

  • Numărul cazurilor posibile este numărul total de mere din lădiță: ntotal=48n_{\text{total}} = 48.
  • Numărul cazurilor favorabile este numărul de mere roșii: nroșiin_{\text{roșii}}.

Avem ecuația:

nroșii48=58\frac{n_{\text{roșii}}}{48} = \frac{5}{8}

Aflăm numărul de mere roșii prin înmulțire pe diagonală:

nroșii=48⋅58=6⋅5=30n_{\text{roșii}} = 48 \cdot \frac{5}{8} = 6 \cdot 5 = 30

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 3 (5 puncte)

Mihai a înregistrat în tabelul următor temperaturile măsurate la aceeași oră pe parcursul unei săptămâni:

ZiLuniMarțiMiercuriJoiVineriSâmbătăDuminică
Temperatura−4∘C-4^\circ\text{C}−1∘C-1^\circ\text{C}−5∘C-5^\circ\text{C}−2∘C-2^\circ\text{C}0∘C0^\circ\text{C}1∘C1^\circ\text{C}−3∘C-3^\circ\text{C}

Media aritmetică a temperaturilor măsurate de Mihai, în această săptămână, la aceeași oră, este egală cu:

a) 0∘C0^\circ\text{C}
b) −2∘C-2^\circ\text{C}
c) −5∘C-5^\circ\text{C}
d) −7∘C-7^\circ\text{C}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Media aritmetică a celor 77 temperaturi este raportul dintre suma lor și numărul de zile (77):

ma=(−4)+(−1)+(−5)+(−2)+0+1+(−3)7m_a = \frac{(-4) + (-1) + (-5) + (-2) + 0 + 1 + (-3)}{7}

Calculăm suma temperaturilor negative și pozitive:

S=−4−1−5−2+0+1−3=−15+1=−14S = -4 - 1 - 5 - 2 + 0 + 1 - 3 = -15 + 1 = -14

Așadar:

ma=−147=−2∘Cm_a = \frac{-14}{7} = -2^\circ\text{C}

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 4 (5 puncte)

Știind că xx este un număr natural, x>1x > 1, iar fracția 6x\frac{6}{x} este supraunitară și ireductibilă, atunci xx este egal cu:

a) 22
b) 33
c) 44
d) 55

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

O fracție ab\frac{a}{b} este supraunitară dacă numărătorul este strict mai mare decât numitorul (a>ba > b).

Fracția 6x\frac{6}{x} este supraunitară, deci:

6>x  ⟺  x<66 > x \iff x < 6

Cum din ipoteză xx este număr natural și x>1x > 1, valorile posibile pentru xx sunt:

x∈{2,3,4,5}x \in \{2, 3, 4, 5\}

Testăm ireductibilitatea fracției 6x\frac{6}{x} pentru fiecare dintre aceste valori:

  • Pentru x=2x = 2: fracția 62\frac{6}{2} este reductibilă prin 22.
  • Pentru x=3x = 3: fracția 63\frac{6}{3} este reductibilă prin 33.
  • Pentru x=4x = 4: fracția 64\frac{6}{4} este reductibilă prin 22.
  • Pentru x=5x = 5: c.m.m.d.c.(6,5)=1\text{c.m.m.d.c.}(6, 5) = 1, deci fracția 65\frac{6}{5} este ireductibilă.

Prin urmare, x=5x = 5.

(5 puncte) — Răspuns corect: d)


Exercițiul 5 (5 puncte)

Media aritmetică a numerelor a=52−12a = \sqrt{5^2 - 1^2} și b=486b = \frac{48}{\sqrt{6}} aparține intervalului:

a) [5,6][5, 6]
b) [10,11][10, 11]
c) [12,13][12, 13]
d) [15,16][15, 16]

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Calculăm mai întâi valoarea numărului aa:

a=52−12=25−1=24=4⋅6=26a = \sqrt{5^2 - 1^2} = \sqrt{25 - 1} = \sqrt{24} = \sqrt{4 \cdot 6} = 2\sqrt{6}

Raționalizăm numitorul pentru a calcula valoarea numărului bb:

b=486=4866=86b = \frac{48}{\sqrt{6}} = \frac{48\sqrt{6}}{6} = 8\sqrt{6}

Calculăm media aritmetică a numerelor aa și bb:

ma=a+b2=26+862=1062=56m_a = \frac{a + b}{2} = \frac{2\sqrt{6} + 8\sqrt{6}}{2} = \frac{10\sqrt{6}}{2} = 5\sqrt{6}

Introducem factorul sub radical pentru a aproxima valoarea:

ma=52⋅6=25⋅6=150m_a = \sqrt{5^2 \cdot 6} = \sqrt{25 \cdot 6} = \sqrt{150}

Comparăm cu pătratele numerelor naturale consecutive:

  • 122=14412^2 = 144
  • 132=16913^2 = 169

Deoarece 144<150<169144 < 150 < 169, deducem:

12<150<13  ⟹  ma∈[12,13]12 < \sqrt{150} < 13 \implies m_a \in [12, 13]

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 6 (5 puncte)

În tabelul următor este prezentat numărul de elevi al fiecăreia dintre clasele V-VIII ale unei școli:

Clasaa V-a Aa V-a Ba VI-a Aa VI-a Ba VII-a Aa VII-a Ba VIII-a Aa VIII-a B
Număr de elevi3230283127322931

Numărul elevilor din clasele a VIII-a din această școală reprezintă p%p\% din numărul total al elevilor școlii. Valoarea lui pp este egală cu:

a) 2525
b) 2929
c) 3131
d) 6060

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Aflăm mai întâi numărul total al elevilor școlii prin însumarea elevilor din toate clasele:

Ntotal=32+30+28+31+27+32+29+31N_{\text{total}} = 32 + 30 + 28 + 31 + 27 + 32 + 29 + 31

Grupăm termenii pentru un calcul rapid:

(32+30)+(28+31)+(27+32)+(29+31)=62+59+59+60=240 elevi(32 + 30) + (28 + 31) + (27 + 32) + (29 + 31) = 62 + 59 + 59 + 60 = 240 \text{ elevi}

Aflăm numărul elevilor din clasele a VIII-a (a VIII-a A și a VIII-a B):

NVIII=29+31=60 eleviN_{\text{VIII}} = 29 + 31 = 60 \text{ elevi}

Calculăm procentul p%p\%:

p100⋅240=60  ⟺  p=60⋅100240=1004=25\frac{p}{100} \cdot 240 = 60 \iff p = \frac{60 \cdot 100}{240} = \frac{100}{4} = 25

Așadar, p=25p = 25.

(5 puncte) — Răspuns corect: a)


SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.


Exercițiul 1 (5 puncte)

În figura alăturată, pe segmentul AEAE se consideră punctul CC astfel încât AC<CEAC < CE, iar punctele BB și DD sunt mijloacele segmentelor ACAC, respectiv CECE.

Punctele coliniare A, B, C, D și E

Dintre următoarele afirmații, cea adevărată este:

a) AC<BD<CEAC < BD < CE
b) BD<AC<CEBD < AC < CE
c) AC<CE<BDAC < CE < BD
d) AC=BD=CEAC = BD = CE

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Punctele sunt situate pe aceeași dreaptă în ordinea A−B−C−D−EA - B - C - D - E.

Deoarece BB este mijlocul segmentului ACAC, avem:

BC=AC2BC = \frac{AC}{2}

Deoarece DD este mijlocul segmentului CECE, avem:

CD=CE2CD = \frac{CE}{2}

Lungimea segmentului BDBD este suma segmentelor BCBC și CDCD:

BD=BC+CD=AC2+CE2=AC+CE2BD = BC + CD = \frac{AC}{2} + \frac{CE}{2} = \frac{AC + CE}{2}

Folosim inegalitatea din ipoteză, AC<CEAC < CE:

  1. Comparăm ACAC cu BDBD:
AC=AC+AC2<AC+CE2=BD  ⟹  AC<BDAC = \frac{AC + AC}{2} < \frac{AC + CE}{2} = BD \implies AC < BD
  1. Comparăm BDBD cu CECE:
BD=AC+CE2<CE+CE2=CE  ⟹  BD<CEBD = \frac{AC + CE}{2} < \frac{CE + CE}{2} = CE \implies BD < CE

Combinând cele două relații, obținem:

AC<BD<CEAC < BD < CE

(5 puncte) — Răspuns corect: a)


Exercițiul 2 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat unghiul drept AOBAOB, bisectoarea OCOC a acestuia și semidreapta ODOD astfel încât semidreapta OBOB este bisectoarea unghiului CODCOD.

Unghiul drept AOB cu bisectoarea OC și semidreapta OD

Măsura unghiului BODBOD este egală cu:

a) 90∘90^\circ
b) 50∘50^\circ
c) 45∘45^\circ
d) 40∘40^\circ

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Unghiul AOBAOB este unghi drept, prin urmare:

∢AOB=90∘\sphericalangle AOB = 90^\circ

Semidreapta OCOC este bisectoarea unghiului AOBAOB, deci împarte unghiul în două unghiuri de măsuri egale:

∢AOC=∢COB=∢AOB2=90∘2=45∘\sphericalangle AOC = \sphericalangle COB = \frac{\sphericalangle AOB}{2} = \frac{90^\circ}{2} = 45^\circ

Semidreapta OBOB este bisectoarea unghiului CODCOD, ceea ce înseamnă că unghiul format de semidreapta OBOB cu laturile unghiului are aceeași măsură:

∢BOD=∢COB=45∘\sphericalangle BOD = \sphericalangle COB = 45^\circ

Așadar, măsura unghiului BODBOD este 45∘45^\circ.

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 3 (5 puncte)

În figura alăturată, segmentele ABAB, ACAC și CBCB reprezintă alei într-un parc, unde dreptele ABAB și BCBC sunt perpendiculare. Ana și Dan ocupă inițial pozițiile AA, respectiv DD, unde DD este mijlocul segmentului ACAC. Din pozițiile inițiale, Ana ajunge în punctul BB și Dan parcurge segmentul DEDE, unde DE∥ABDE \parallel AB, ajungând în punctul EE.

Aleile din parc reprezentate de triunghiul dreptunghic ABC

Raportul dintre distanța parcursă de Dan și cea parcursă de Ana este egal cu:

a) 14\frac{1}{4}
b) 13\frac{1}{3}
c) 12\frac{1}{2}
d) 23\frac{2}{3}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Identificăm distanțele parcurse de cele două persoane:

  • Distanța parcursă de Ana, de la AA la BB, este lungimea segmentului ABAB.
  • Distanța parcursă de Dan este lungimea segmentului DEDE.

În triunghiul ABCABC, avem:

  • Punctul DD este mijlocul laturii ACAC.
  • Dreapta DEDE este paralelă cu latura ABAB, cu E∈BCE \in BC.

Conform reciprocei teoremei liniei mijlocii, segmentul care unește mijlocul unei laturi cu o altă latură și este paralel cu a treia latură reprezintă linia mijlocie a triunghiului.

Așadar, DEDE este linie mijlocie în triunghiul ABCABC, paralelă cu ABAB. Rezultă că lungimea sa este jumătate din lungimea laturii ABAB:

DE=AB2DE = \frac{AB}{2}

Calculăm raportul dintre distanța parcursă de Dan (DEDE) și distanța parcursă de Ana (ABAB):

DEAB=AB2AB=12\frac{DE}{AB} = \frac{\frac{AB}{2}}{AB} = \frac{1}{2}

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 4 (5 puncte)

Figura alăturată reprezintă schița unei grădini în formă de pătrat ABCDABCD cu latura AB=10 cmAB = 10\text{ cm}. Pe suprafața corespunzătoare triunghiului echilateral AEBAEB sunt plantate begonii, pe suprafața corespunzătoare triunghiului DECDEC sunt plantate crizanteme, iar pe suprafețele corespunzătoare triunghiurilor AEDAED și BECBEC sunt plantate panseluțe, EE fiind un punct din interiorul pătratului ABCDABCD.

Grădina în formă de pătrat ABCD

Aria suprafeței totale cultivate cu panseluțe este:

a) mai mare decât suma ariilor suprafețelor cultivate cu begonii și cu crizanteme
b) mai mică decât suma ariilor suprafețelor cultivate cu begonii și cu crizanteme
c) egală cu suma ariilor suprafețelor cultivate cu begonii și cu crizanteme
d) egală cu o treime din aria suprafeței întregii grădini

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Fie EE un punct oarecare din interiorul pătratului ABCDABCD.

  • Suprafața cultivată cu begonii corespunde △AEB\triangle AEB.
  • Suprafața cultivată cu crizanteme corespunde △DEC\triangle DEC.
  • Suprafața cultivată cu panseluțe este reuniunea suprafețelor △AED\triangle AED și △BEC\triangle BEC.

Fie h1h_1 distanța de la punctul EE la latura ABAB și h2h_2 distanța de la punctul EE la latura CDCD. Deoarece laturile ABAB și CDCD sunt paralele și distanța dintre ele este egală cu latura pătratului AB=10AB = 10, avem:

h1+h2=10h_1 + h_2 = 10

Aria cultivată cu begonii și crizanteme este:

A△AEB+A△DEC=AB⋅h12+CD⋅h22=10(h1+h2)2=10⋅102=50 cm2=AABCD2\mathcal{A}_{\triangle AEB} + \mathcal{A}_{\triangle DEC} = \frac{AB \cdot h_1}{2} + \frac{CD \cdot h_2}{2} = \frac{10(h_1 + h_2)}{2} = \frac{10 \cdot 10}{2} = 50\text{ cm}^2 = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{2}

În mod similar, fie h3h_3 distanța de la EE la latura ADAD și h4h_4 distanța de la EE la latura BCBC. Atunci h3+h4=10h_3 + h_4 = 10, iar aria cultivată cu panseluțe este:

A△AED+A△BEC=AD⋅h32+BC⋅h42=10(h3+h4)2=10⋅102=50 cm2=AABCD2\mathcal{A}_{\triangle AED} + \mathcal{A}_{\triangle BEC} = \frac{AD \cdot h_3}{2} + \frac{BC \cdot h_4}{2} = \frac{10(h_3 + h_4)}{2} = \frac{10 \cdot 10}{2} = 50\text{ cm}^2 = \frac{\mathcal{A}_{ABCD}}{2}

Așadar, aria suprafeței totale cultivate cu panseluțe este egală cu suma ariilor suprafețelor cultivate cu begonii și cu crizanteme (ambele reprezentând exact jumătate din aria pătratului).

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


Exercițiul 5 (5 puncte)

Diametrul unui cerc cu lungimea de 10π cm10\pi\text{ cm} este egal cu:

a) 5 cm5\text{ cm}
b) 10 cm10\text{ cm}
c) 20 cm20\text{ cm}
d) 25 cm25\text{ cm}

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Lungimea unui cerc de rază RR și diametru d=2Rd = 2R este dată de formula:

L=2πR=πdL = 2\pi R = \pi d

Egalăm cu valoarea dată în ipoteză:

πd=10π cm\pi d = 10\pi\text{ cm}

Împărțim ambii membri la π\pi:

d=10 cmd = 10\text{ cm}

(5 puncte) — Răspuns corect: b)


Exercițiul 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un cub ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' cu lungimea segmentului BC′BC' egală cu 42 cm4\sqrt{2}\text{ cm}. Aria totală a cubului ABCDA′B′C′D′ABCDA'B'C'D' este egală cu:

Cubul ABCDA'B'C'D'

a) 16 cm216\text{ cm}^2
b) 64 cm264\text{ cm}^2
c) 96 cm296\text{ cm}^2
d) 192 cm2192\text{ cm}^2

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

Segmentul BC′BC' este diagonala feței pătrate BCC′B′BCC'B' a cubului.

Dacă notăm cu ll lungimea muchiei cubului, diagonala unei fețe pătrate este dată de:

dfața˘=l2d_{\text{față}} = l\sqrt{2}

Egalăm cu lungimea dată:

l2=42 cm  ⟹  l=4 cml\sqrt{2} = 4\sqrt{2}\text{ cm} \implies l = 4\text{ cm}

Aria unei fețe a cubului este:

Afața˘=l2=42=16 cm2\mathcal{A}_{\text{față}} = l^2 = 4^2 = 16\text{ cm}^2

Cubul are 66 fețe congruente, deci aria totală este:

Atotala˘=6⋅l2=6⋅16=96 cm2\mathcal{A}_{\text{totală}} = 6 \cdot l^2 = 6 \cdot 16 = 96\text{ cm}^2

(5 puncte) — Răspuns corect: c)


SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrieți rezolvările complete.


Exercițiul 1 (5 puncte)

O florărie are la vânzare lalele și trandafiri, dar prețurile acestora nu sunt afișate. Anastasia întreabă vânzătorul despre prețuri. Acesta îi propune să afle singură prețurile care o interesează, spunându-i că cinci fire de lalele și patru fire de trandafiri costă împreună 4343 de lei, iar două fire de lalele și trei fire de trandafiri costă împreună 2727 de lei.

a) Anastasia face afirmația următoare: „Prețul unui fir de trandafir este de 1010 lei.”. Este această afirmație adevărată? Justifică răspunsul dat.

b) Determină prețul unui fir de trandafir pe care îl are spre vânzare florăria.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Verificarea afirmației

Dacă un fir de trandafir ar costa 1010 lei, atunci 33 fire de trandafiri ar costa:

3⋅10=30 lei3 \cdot 10 = 30\text{ lei}

(1 punct)

Conform ipotezei, două fire de lalele și trei fire de trandafiri costă împreună 2727 de lei. Însă doar cele 33 fire de trandafiri ar costa 3030 de lei, depășind suma totală de 2727 de lei (30>2730 > 27).

Cum prețul unui fir de lalea nu poate fi negativ (2⋅x=27−30=−3  ⟹  x<02 \cdot x = 27 - 30 = -3 \implies x < 0), deducem că afirmația Anastasiei nu este adevărată.

(1 punct)


b) Determinarea prețului unui fir de trandafir

Notăm cu:

  • xx prețul unui fir de lalea (în lei);
  • yy prețul unui fir de trandafir (în lei), cu x,y>0x, y > 0.

Transcriem datele problemei într-un sistem de două ecuații cu două necunoscute:

{5x+4y=432x+3y=27\begin{cases} 5x + 4y = 43 \\ 2x + 3y = 27 \end{cases}

(1 punct)

Rezolvăm sistemul prin metoda reducerii. Înmulțim prima ecuație cu 22 și a doua ecuație cu 55 pentru a egala coeficienții lui xx:

{10x+8y=8610x+15y=135\begin{cases} 10x + 8y = 86 \\ 10x + 15y = 135 \end{cases}

Scădem prima ecuație din a doua ecuație:

(10x+15y)−(10x+8y)=135−86(10x + 15y) - (10x + 8y) = 135 - 86 7y=49  ⟹  y=497=77y = 49 \implies y = \frac{49}{7} = 7

(1 punct)

(Opțional, verificăm valoarea lui xx: 2x+3⋅7=27  ⟹  2x=6  ⟹  x=32x + 3 \cdot 7 = 27 \implies 2x = 6 \implies x = 3 lei).

Așadar, prețul unui fir de trandafir este de 77 lei.

(1 punct)


Exercițiul 2 (5 puncte)

Se consideră expresia:

E(x)=(1+23x)(23x−1)−2(2x+1)2−(4x+1)(x−3)+1−xE(x) = (1 + 2\sqrt{3}x)(2\sqrt{3}x - 1) - 2(2x + 1)^2 - (4x + 1)(x - 3) + 1 - x

unde xx este număr real.

a) Arată că E(x)=2x+1E(x) = 2x + 1, pentru orice număr real xx.

b) Determină numerele naturale aa pentru care E(a)≤35E(a) \le 3\sqrt{5}.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Aducerea expresiei la forma simplificată

Dezvoltăm fiecare termen al expresiei E(x)E(x):

  1. Produsul primilor doi factori este o diferență de pătrate:
(23x+1)(23x−1)=(23x)2−12=12x2−1(2\sqrt{3}x + 1)(2\sqrt{3}x - 1) = (2\sqrt{3}x)^2 - 1^2 = 12x^2 - 1
  1. Ridicăm binomul la pătrat și înmulțim cu −2-2:
−2(2x+1)2=−2(4x2+4x+1)=−8x2−8x−2-2(2x + 1)^2 = -2(4x^2 + 4x + 1) = -8x^2 - 8x - 2
  1. Înmulțim parantezele termenului al treilea:
(4x+1)(x−3)=4x2−12x+x−3=4x2−11x−3(4x + 1)(x - 3) = 4x^2 - 12x + x - 3 = 4x^2 - 11x - 3

Schimbând semnul din cauza minusului din față:

−(4x+1)(x−3)=−4x2+11x+3-(4x + 1)(x - 3) = -4x^2 + 11x + 3

(1 punct)

Înlocuim în expresia inițială și reducem termenii asemenea:

E(x)=12x2−1−8x2−8x−2−4x2+11x+3+1−xE(x) = 12x^2 - 1 - 8x^2 - 8x - 2 - 4x^2 + 11x + 3 + 1 - x

Grupăm termenii după puterile lui xx:

E(x)=(12−8−4)x2+(−8+11−1)x+(−1−2+3+1)E(x) = (12 - 8 - 4)x^2 + (-8 + 11 - 1)x + (-1 - 2 + 3 + 1) E(x)=0⋅x2+2x+1=2x+1E(x) = 0 \cdot x^2 + 2x + 1 = 2x + 1

Așadar, E(x)=2x+1E(x) = 2x + 1 pentru orice număr real xx.

(1 punct)


b) Determinarea numerelor naturale aa

Înlocuim xx cu aa în expresia simplificată:

E(a)=2a+1E(a) = 2a + 1

Inegalitatea din cerință devine:

2a+1≤352a + 1 \le 3\sqrt{5}

Aproximăm valoarea radicalului introducând factorul sub radical:

35=32⋅5=453\sqrt{5} = \sqrt{3^2 \cdot 5} = \sqrt{45}

Cum 62=36<45<49=726^2 = 36 < 45 < 49 = 7^2, avem 6<45<76 < \sqrt{45} < 7, adică 35≈6,7083\sqrt{5} \approx 6,708.

Deoarece a∈Na \in \mathbb{N}, numărul 2a+12a + 1 este un număr natural impar pozitiv:

a≥0  ⟹  2a+1≥1a \ge 0 \implies 2a + 1 \ge 1

Astfel, 2a+12a + 1 poate lua valorile naturale impare mai mici sau egale cu 66:

2a+1∈{1,3,5}2a + 1 \in \{1, 3, 5\}

(2 puncte)

Rezolvăm pentru fiecare valoare în parte:

  • Dacă 2a+1=1  ⟹  2a=0  ⟹  a=0∈N2a + 1 = 1 \implies 2a = 0 \implies a = 0 \in \mathbb{N}
  • Dacă 2a+1=3  ⟹  2a=2  ⟹  a=1∈N2a + 1 = 3 \implies 2a = 2 \implies a = 1 \in \mathbb{N}
  • Dacă 2a+1=5  ⟹  2a=4  ⟹  a=2∈N2a + 1 = 5 \implies 2a = 4 \implies a = 2 \in \mathbb{N}

Numerele naturale căutate sunt a∈{0,1,2}a \in \{0, 1, 2\}.

(1 punct)


Exercițiul 3 (5 puncte)

Se consideră funcția f:R→Rf: \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=32x+2f(x) = \frac{3}{2}x + 2.

a) Arată că f(−2)+f(2)=4f(-2) + f(2) = 4.

b) Se consideră punctele A(−2,−1)A(-2, -1) și B(2,5)B(2, 5) care aparțin reprezentării geometrice a graficului funcției ff. Determină coordonatele punctului M(x,y)M(x, y) situat pe axa OyOy a sistemului de axe ortogonale xOyxOy, astfel încât suma lungimilor segmentelor MAMA și MBMB să fie minimă.

Sistemul de axe ortogonale xOy

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul valorilor funcției

Calculăm valorile funcției ff în punctele −2-2 și 22:

f(−2)=32⋅(−2)+2=−3+2=−1f(-2) = \frac{3}{2} \cdot (-2) + 2 = -3 + 2 = -1 f(2)=32⋅2+2=3+2=5f(2) = \frac{3}{2} \cdot 2 + 2 = 3 + 2 = 5

(1 punct)

Efectuăm suma cerută:

f(−2)+f(2)=(−1)+5=4f(-2) + f(2) = (-1) + 5 = 4

(1 punct)


b) Determinarea coordonatelor punctului MM

Punctele A(−2,−1)A(-2, -1) și B(2,5)B(2, 5) aparțin graficului funcției ff, deoarece f(−2)=−1f(-2) = -1 și f(2)=5f(2) = 5.

Observăm că abscisele punctelor au semne contrare:

  • xA=−2<0x_A = -2 < 0, deci punctul AA se află în semiplanul din stânga axei OyOy.
  • xB=2>0x_B = 2 > 0, deci punctul BB se află în semiplanul din dreapta axei OyOy.

Așadar, segmentul [AB][AB] traversează axa OyOy, iar punctele AA și BB sunt situate de o parte și de alta a axei OyOy.

Rezolvare Exercițiul 3 — Graficul funcției f și determinarea punctului M

Pentru orice punct M∈OyM \in Oy, conform inegalității triunghiului aplicată în △MAB\triangle MAB (sau a proprietății de distanță minimă), avem:

MA+MB≥ABMA + MB \ge AB

Egalitatea MA+MB=ABMA + MB = AB are loc dacă și numai dacă punctul MM aparține segmentului [AB][AB].

(1 punct)

Deoarece ambele puncte AA și BB aparțin reprezentării geometrice a graficului funcției ff, dreapta ABAB coincide cu dreapta graficului funcției ff.

Prin urmare, punctul MM care minimizează suma MA+MBMA + MB este chiar punctul de intersecție a reprezentării grafice a funcției ff cu axa OyOy:

M∈Gf∩Oy  ⟹  xM=0M \in G_f \cap Oy \implies x_M = 0

Calculăm ordonata punctului MM:

yM=f(0)=32⋅0+2=2y_M = f(0) = \frac{3}{2} \cdot 0 + 2 = 2

(1 punct)

Coordonatele punctului căutat sunt:

M(0,2)M(0, 2)

(1 punct)


Exercițiul 4 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un triunghi echilateral ABCABC cu AB=12 cmAB = 12\text{ cm} și punctul DD este situat pe dreapta BCBC astfel încât BD=BC2BD = \frac{BC}{2} și punctul BB aparține segmentului CDCD. Semidreapta BMBM, M∈[AD]M \in [AD], este bisectoarea unghiului ABDABD și NN este punctul de intersecție dintre ABAB și paralela prin MM la BCBC.

Triunghiul echilateral ABC și punctul D pe dreapta BC

a) Arată că aria triunghiului ABCABC este egală cu 363 cm236\sqrt{3}\text{ cm}^2.

b) Demonstrează că triunghiurile BMNBMN și ABCABC sunt asemenea.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul ariei triunghiului ABCABC

Triunghiul ABCABC este echilateral cu lungimea laturii l=AB=12 cml = AB = 12\text{ cm}.

Formula ariei triunghiului echilateral este:

A△ABC=l234\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{l^2\sqrt{3}}{4}

(1 punct)

Înlocuind cu valoarea laturii:

A△ABC=12234=14434=363 cm2\mathcal{A}_{\triangle ABC} = \frac{12^2\sqrt{3}}{4} = \frac{144\sqrt{3}}{4} = 36\sqrt{3}\text{ cm}^2

(1 punct)


b) Demonstrarea asemănării triunghiurilor BMNBMN și ABCABC

Rezolvare Exercițiul 4 — Triunghiul BMN asemenea cu triunghiul ABC

Triunghiul ABCABC fiind echilateral, toate unghiurile sale au măsura de 60∘60^\circ:

∢ABC=∢BAC=∢ACB=60∘\sphericalangle ABC = \sphericalangle BAC = \sphericalangle ACB = 60^\circ

Deoarece MN∥BCMN \parallel BC și secanta este dreapta ABAB, unghiurile ∢MNB\sphericalangle MNB și ∢ABC\sphericalangle ABC sunt unghiuri alterne interne (sau corespondente):

MN∥BC  ⟹  ∢MNB=∢ABC=60∘MN \parallel BC \implies \sphericalangle MNB = \sphericalangle ABC = 60^\circ

(1 punct)

Punctul BB aparține segmentului CDCD, deci punctele D,B,CD, B, C sunt coliniare în această ordine. Unghiurile ∢ABD\sphericalangle ABD și ∢ABC\sphericalangle ABC sunt adiacente suplementare:

∢ABD=180∘−∢ABC=180∘−60∘=120∘\sphericalangle ABD = 180^\circ - \sphericalangle ABC = 180^\circ - 60^\circ = 120^\circ

Semidreapta BMBM este bisectoarea unghiului ABDABD, deci:

∢ABM=∢ABD2=120∘2=60∘\sphericalangle ABM = \frac{\sphericalangle ABD}{2} = \frac{120^\circ}{2} = 60^\circ

În triunghiul BMNBMN, avem:

  • ∢MNB=60∘\sphericalangle MNB = 60^\circ
  • ∢NBM=∢ABM=60∘\sphericalangle NBM = \sphericalangle ABM = 60^\circ

Măsura celui de-al treilea unghi este:

∢BMN=180∘−(∢MNB+∢NBM)=180∘−(60∘+60∘)=60∘\sphericalangle BMN = 180^\circ - (\sphericalangle MNB + \sphericalangle NBM) = 180^\circ - (60^\circ + 60^\circ) = 60^\circ

(1 punct)

Astfel, toate unghiurile triunghiului BMNBMN au măsura de 60∘60^\circ, ceea ce demonstrează că triunghiul BMNBMN este echilateral.

Deoarece atât △BMN\triangle BMN, cât și △ABC\triangle ABC sunt triunghiuri echilaterale (au toate unghiurile congruente, de câte 60∘60^\circ), rezultă conform cazului de asemănare U.U.U.:

△BMN∼△ABC\triangle BMN \sim \triangle ABC

(1 punct)


Exercițiul 5 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentat un triunghi DBCDBC cu BC=BD=6 cmBC = BD = 6\text{ cm} și DC=63 cmDC = 6\sqrt{3}\text{ cm}. Punctul AA este situat pe latura DCDC astfel încât AC=43 cmAC = 4\sqrt{3}\text{ cm}.

Triunghiul DBC cu punctul A pe latura DC

a) Arată că măsura unghiului CC este egală cu 30∘30^\circ.

b) Demonstrează că triunghiul ABDABD este isoscel.

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul măsurii unghiului CC

În triunghiul DBCDBC, avem BD=BC=6 cmBD = BC = 6\text{ cm}, deci triunghiul este isoscel cu baza DCDC.

Fie MM mijlocul laturii DCDC. Într-un triunghi isoscel, mediana corespunzătoare bazei este și înălțime:

BM⊥DCBM \perp DC

(1 punct)

Calculăm lungimea segmentului MCMC:

MC=DC2=632=33 cmMC = \frac{DC}{2} = \frac{6\sqrt{3}}{2} = 3\sqrt{3}\text{ cm}

În triunghiul dreptunghic BMCBMC (∢BMC=90∘\sphericalangle BMC = 90^\circ), aplicăm funcția cosinus pentru unghiul CC:

cos⁡C=MCBC=336=32\cos C = \frac{MC}{BC} = \frac{3\sqrt{3}}{6} = \frac{\sqrt{3}}{2}

Deoarece cos⁡C=32\cos C = \frac{\sqrt{3}}{2} și unghiul CC este unghi ascuțit, rezultă:

∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ

(1 punct)


b) Demonstrarea că triunghiul ABDABD este isoscel

Rezolvare Exercițiul 5 — Construcția înălțimii BM și demonstrarea că ABD este isoscel

În triunghiul dreptunghic BMCBMC (∢BMC=90∘\sphericalangle BMC = 90^\circ, ∢C=30∘\sphericalangle C = 30^\circ), lungimea catetei opuse unghiului de 30∘30^\circ este jumătate din ipotenuză (teorema unghiului de 30∘30^\circ):

BM=BC2=62=3 cmBM = \frac{BC}{2} = \frac{6}{2} = 3\text{ cm}

(1 punct)

Punctul AA este situat pe segmentul DCDC cu AC=43 cmAC = 4\sqrt{3}\text{ cm}. Calculăm lungimile segmentelor AMAM și ADAD:

AM=AC−MC=43−33=3 cmAM = AC - MC = 4\sqrt{3} - 3\sqrt{3} = \sqrt{3}\text{ cm} AD=DC−AC=63−43=23 cmAD = DC - AC = 6\sqrt{3} - 4\sqrt{3} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

(1 punct)

Triunghiul AMBAMB este dreptunghic în MM (BM⊥DCBM \perp DC, A∈DCA \in DC). Aplicăm teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea laturii ABAB:

AB=AM2+BM2=(3)2+32=3+9=12=23 cmAB = \sqrt{AM^2 + BM^2} = \sqrt{(\sqrt{3})^2 + 3^2} = \sqrt{3 + 9} = \sqrt{12} = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Observăm că:

AB=AD=23 cmAB = AD = 2\sqrt{3}\text{ cm}

Având două laturi de lungimi egale (AB=ADAB = AD), deducem că triunghiul ABDABD este isoscel.

(1 punct)


Exercițiul 6 (5 puncte)

În figura alăturată este reprezentată o piramidă triunghiulară regulată VABCVABC cu baza triunghiul ABCABC. Punctul MM este mijlocul segmentului BCBC, AB=18 cmAB = 18\text{ cm} și VA=92 cmVA = 9\sqrt{2}\text{ cm}.

Piramida triunghiulară regulată VABC

a) Arată că măsura unghiului dintre dreapta VMVM și dreapta ACAC este egală cu 60∘60^\circ.

b) Determină distanța de la punctul MM la planul (VAC)(VAC).

Arată Rezolvarea Pas cu Pas

a) Calculul măsurii unghiului dintre dreptele VMVM și ACAC

Fie NN mijlocul segmentului ABAB.

În triunghiul echilateral ABCABC, MM este mijlocul laturii BCBC și NN este mijlocul laturii ABAB, deci segmentul MNMN este linie mijlocie.

Rezultă că:

MN∥ACșiMN=AC2=182=9 cmMN \parallel AC \quad \text{și} \quad MN = \frac{AC}{2} = \frac{18}{2} = 9\text{ cm}

Deoarece MN∥ACMN \parallel AC, măsura unghiului dintre dreptele VMVM și ACAC este egală cu măsura unghiului dintre dreptele concurente VMVM și MNMN:

∢(VM,AC)=∢(VM,MN)=∢VMN\sphericalangle(VM, AC) = \sphericalangle(VM, MN) = \sphericalangle VMN

(1 punct)

Piramida VABCVABC fiind regulată, muchiile laterale sunt congruente:

VA=VB=VC=92 cmVA = VB = VC = 9\sqrt{2}\text{ cm}

În fața laterală VBCVBC, MM este mijlocul bazei BCBC, deci VMVM este apotemă a piramidei (VM⊥BCVM \perp BC). Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic VMCVMC:

VM=VC2−MC2=(92)2−92=162−81=81=9 cmVM = \sqrt{VC^2 - MC^2} = \sqrt{(9\sqrt{2})^2 - 9^2} = \sqrt{162 - 81} = \sqrt{81} = 9\text{ cm}

În mod analog, în triunghiul isoscel VABVAB, mediana VNVN este și înălțime, deci VN=9 cmVN = 9\text{ cm}.

În triunghiul VMNVMN, toate cele trei laturi au lungimi egale:

MN=VM=VN=9 cmMN = VM = VN = 9\text{ cm}

Prin urmare, triunghiul VMNVMN este echilateral, de unde rezultă:

∢VMN=60∘\sphericalangle VMN = 60^\circ

Așadar, măsura unghiului dintre dreptele VMVM și ACAC este de 60∘60^\circ.

(1 punct)


b) Determinarea distanței de la punctul MM la planul (VAC)(VAC)

Rezolvare Exercițiul 6 — Unghiul dreptelor VM și AC și distanța de la M la planul (VAC)

Verificăm natura feței laterale VBCVBC folosind reciproca teoremei lui Pitagora:

VB2+VC2=(92)2+(92)2=162+162=324VB^2 + VC^2 = (9\sqrt{2})^2 + (9\sqrt{2})^2 = 162 + 162 = 324 BC2=182=324BC^2 = 18^2 = 324

Deoarece VB2+VC2=BC2VB^2 + VC^2 = BC^2, deducem că triunghiul VBCVBC este dreptunghic în VV, adică VB⊥VCVB \perp VC.

În mod identic, în triunghiul VABVAB:

VA2+VB2=(92)2+(92)2=324=AB2VA^2 + VB^2 = (9\sqrt{2})^2 + (9\sqrt{2})^2 = 324 = AB^2

deci triunghiul VABVAB este dreptunghic în VV, adică VB⊥VAVB \perp VA.

Dreapta VBVB este perpendiculară pe două drepte concurente din planul (VAC)(VAC):

{VB⊥VCVB⊥VAVA,VC⊂(VAC),VA∩VC={V}  ⟹  VB⊥(VAC)\begin{cases} VB \perp VC \\ VB \perp VA \\ VA, VC \subset (VAC), \quad VA \cap VC = \{V\} \end{cases} \implies VB \perp (VAC)

(2 puncte)

Fie PP mijlocul segmentului VCVC.

În triunghiul VBCVBC, MM este mijlocul laturii BCBC și PP este mijlocul laturii VCVC, deci MPMP este linie mijlocie.

Rezultă:

MP∥VBșiMP=VB2=922 cmMP \parallel VB \quad \text{și} \quad MP = \frac{VB}{2} = \frac{9\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

Deoarece VB⊥(VAC)VB \perp (VAC) și MP∥VBMP \parallel VB, rezultă că:

MP⊥(VAC)MP \perp (VAC)

Cum PP aparține planului (VAC)(VAC), segmentul MPMP reprezintă distanța de la punctul MM la planul (VAC)(VAC):

d(M,(VAC))=MP=922 cmd(M, (VAC)) = MP = \frac{9\sqrt{2}}{2}\text{ cm}

(1 punct)